Comisia Europeană va direcționa către România 3,079 de miliarde de euro. Informarea a fost făcută de Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR). Per total, UE va aloca circa 37 de miliarde de euro pentru statele membre.
În acest moment, banii sunt gândiți să vină în ajutorul statelor membre ca să combată criza provocată de COVID-19. România va primi peste 3 de miliarde de euro, dacă autoritățile din România vor reuși să mobilizeze toți banii aferenți cofinanțării europene.
Astfel, 491 de milioane de euro reprezintă prefinanțarea neutilizată din fondurile de coeziune, sumă pe care România ar fi trebuit să o ramburseze la bugetul UE până la finalul lui iunie 2020. Apoi, 2,588 de miliarde de euro – cofinanțarea de la bugetul UE care va fi disponibilă în cazul în care – suma în valoare de 491 de milioane de euro va fi utilizată pentru finanțarea răspunsului la epidemie.
Parlamentul European a adoptat, pe 26 martie, trei propuneri urgente. Prin acestea va aloca fonduri pentru statele membre ca acestea să gestioneze efectele economice ale epidemiei. E vorba aici de inițiativa pentru investiții în răspunsul la coronavirus, extinderea Fondului de Solidaritate al UE și suspendarea temporară a normelor UE privind sloturile orare pe aeroporturile comunitare.
Comisia Europeană și cadrul temporar pentru ajutoarele de stat
În contextul necesității de sprijinire a mediului de afaceri, Comisia Europeană a adoptat pe 19 martie un cadru temporar care privește ajutoarele de stat. Sunt cinci tipuri de ajutoare, după cum notează Libertatea. Există, întâi, granturi directe, avantaje fiscale selective și plăți în avans. Astfel, statele membre vor putea stabili scheme de acordare de finanțări de până la 800.000 de euro unei întreprinderi, sub formă de subvenții directe, avansuri rambursabile, avantaje fiscale.
Apoi, există garanții de stat pentru împrumuturile contractate de companii de la bănci. Asta înseamnă ca statele membre vor putea oferi garanții de stat pentru a se asigura că băncile continuă să ofere împrumuturi clienților care au nevoie de ele.
Sunt vizate și împrumuturile publice subvenționate pentru companii. Statele membre vor putea acorda companiilor împrumuturi cu rate ale dobânzilor favorabile atât pentru nevoile de investiții, cât și pentru capitalul de lucru.
Mai există garanții pentru băncile care direcționează ajutorul de stat către economia reală. Sunt state membre care intenționează să se bazeze pe capacitățile de creditare existente ale băncilor. Le utilizează astfel drept canal de sprijin pentru companii, în special pentru IMM-uri. E considerat drept ajutor direct pentru clienții băncilor, nu pentru bănci în sine.
În fine, mai există asigurarea creditelor la export pe termen scurt. Aici e vorba de-o flexibilitate suplimentară cu privire la modul prezintă riscuri neasigurabile pe piața privată. Permite statului să furnizeze, când este necesar, asigurarea creditelor la export pe termen scurt.
