O femeie a avut în poșetă câteva săptămâni un bilet la loterie de 33 de milioane €, dar n-a știut de el

bani, euro
Foto: Getty Images

O femeie din Germania a avut în poșetă săptămâni la rând un bilet câștigător la loterie, însă nu și-a dat seama nicio clipă în tot acest interval că era mai bogată cu aproape 33 de milioane de euro.

Femeia de 45 de ani, din Franconia Inferioară, Bavaria, a fost câștigătoarea marelui premiu din 9 iunie, după ce a ghicit cele șapte câmpuri de pe un bilet la Lotto Bayern. Compania a declarat că suma este a doua cea mai mare plătită vreodată în istoria ei de 75 de ani, relatează ITV News.

„Încă amețesc la gândul că am fost atât de neglijentă cu aproape 33 de milioane de euro și am umblat câteva săptămâni cu biletul în poșetă”, a declarat ea.

Femeia a descoperit că era marea câștigătoare abia când a jucat din nou la loterie.

A dat 1,20 euro pe biletul câștigător și spune că nu intenționează să mai joace vreodată la loterie, afirmând că suma câștigată este „mai mult decât suficientă pentru soțul meu, fiica mea și pentru mine”.

De asemenea, a spus că vrea să folosească banii pentru a duce o viață sănătoasă și pentru a face mai mult pentru mediul înconjurător.

Copleșită de explozia cazurilor de COVID, Thailanda a pregătit un spital de campanie uriaș pe aeroportul din Bangkok. FOTO

spital aeroport bangkok65profimedia
Spital COVID cu 11.800 de paturi pe aeroportull din Bangkok. Foto: Profimedia

Voluntarii thailandezi au transformat miercuri un depozit de mărfuri de pe aeroportul Don Muang din Bangkok într-un spital de campanie de 1.800 de paturi pentru pacienții Covid cu simptome mai puțin severe. Țara se confruntă cu cea mai gravă explozie a cazurilor de coronavirus de până acum, relatează CNN.

spital aeroport bangkok65profimedia
Spital COVID cu 11.800 de paturi pe aeroportull din Bangkok. Foto: Profimedia
spital aeroport bangkok6 7profimedia
spital aeroport bangkok profimedia
Spital COVID cu 11.800 de paturi pe aeroportull din Bangkok. Foto: Profimedia
spital aeroport bangkok profimedia
spital aeroport bangkok 4profimedia
spital aeroport bangkok 3profimedia
spital aeroport bangkok 2profimedia
Spital COVID cu 11.800 de paturi pe aeroportull din Bangkok. Foto: Profimedia

Thailanda a raportat un record al infectărilor zilnice, cu 16.533 de cazuri noi. Miercuri au fost înregistrate și 133 de decese.

Muncitorii au montat instalații sanitare și au amenajat paturile pentru pacienții COVID.

„Acesta este un spital de campanie de nivel 1+, care poate primi un număr mare de pacienți cu simptome mai puțin severe”, a spus Rienthong Nanna, directorul spitalului Mongkutwattana.

„Dacă starea pacienților se deteriorează, vor fi mutați la celălalt spital de campanie,  Pitak Rachan (Protejați regele)”, a adăugat el.

Rienthong, general-maior în retragere și un lider ultra-regalist, a spus că spitalul de campanie nu funcționează încă, deoarece sunt necesare mai multe pregătiri. Dar numărul infecțărilor va continua să crească și vor fi necesare mai multe spitale de campanie, a adăugat el.

Rienthong și voluntarii au organizat o mică ceremonie cu ocazia celei de-a 69-a aniversări a regelui Maha Vajiralongkorn pentru a inaugura neoficial spitalul de campanie, numit „Tai Rom Prabaramee”, care înseamnă „sub gloria Majestății Sale”.

Creșterea numărului de cazuri de COVID-19 din Bangkok a pus presiune pe sistemul de sănătate al orașului, dar guvernul s-a confruntat cu critici din cauza campaniei de vaccinare care nu merge suficient de repede.

Thailanda și-a propus să vaccineze 50 de milioane de oameni până la sfârșitul anului, dar până în prezent doar 5,6% din cei peste 66 de milioane de locuitori ai țării sunt complet vaccinați, în timp ce 19,2% au făcut cel puțin o doză.

Din cauza numărului mare de cazuri, thailandezii care vor să se trateze de COVID-19 în Bangkok sunt întorși în orașele lor cu trenul.

Marți, un tren ce ducea 135 de lucrători migranți fără simptome Covid sau cu simptomatologie ușoară a plecat din Bangkok către provinciile din nord-estul țării, potrivit ministrul Sănătății din Thailanda, Anutin Charnvirakul.

Trenul a fost programat să lase pacienții în șapte provincii, unde sunt preluați de o echipă de doctori și asistente și sunt trimiși să se izoleze și să ia tratament.

Joe Biden vrea să le dea americanilor care se vaccinează 100 de dolari. “Ce se întâmplă în America este o pandemie a celor nevaccinați”

President Joe Biden holds an event on COVID-19 strategy, Delta variant, Washington, District of Columbia, USA - 29 Jul 2021
Joe Biden vrea să le dea americanilor care se vaccinează 100 de dolari. Foto: Profimedia Images

Președintele SUA, Joe Biden, le-a cerut guvernelor locale să le dea câte 100 de dolari americanilor care se vaccinează împotriva COVID-19, potrivit Reuters. Totodată, acesta a anunțat noi reguli pentru angajații federali, care vor trebui fie să se vaccineze, fie să se testeze periodic.

Trezorerie Federală a transmis, într-un comunicat, că astfel de stimulente reprezintă o utilizare care poate fi permisă din cele 350 de miliarde de dolari din ajutorul acordat administrațiilor centrale la nivel de stat, local, teritorial și tribal, în cadrul Legii privind Planul de Salvare.

Trezoreria a mai afirmat că extinde un credit la impozit pe care angajatorii îl pot lua pentru salariile plătite angajaților, astfel încât aceștia să aibă timpul liber necesar în care să se vaccineze sau să asiste membrii de familie și anumiți indivizi la imunizarea anti-Covid-19.

“Dacă astfel de stimulente ne ajută să învingem acest virus, cred că ar trebui să le folosim.

Ceea ce se întâmplă acum în America este o pandemie a celor nevaccinați.

Aproape toate cazurile, spitalizările și decesele cauzate de COVID-19 astăzi sunt la persoane nevaccinate.

Știu că oamenii vorbesc despre libertate, dar am învățat de la școală și de la părinții mei că odată cu libertatea vine și responsabilitatea. Decizia dumneavoastră de a nu vă vaccina afectează pe altcineva. Persoanele nevaccinate răspândesc virusul”, a declarat președintele Joe Biden.

Joi, primarul din New York, Bill de Blasio, a anunțat că oricine se vaccinează cu prima doză de vaccin anti-Covid-19 într-o locație administrată de primărie va primi 100 de dolari.

Până se va ajunge la un nivel satistăcător de imunizare a populației, autoritățile sanitare le cer din nou americanilor, inclusiv celor vaccinați, să poarte mască în spațiile închise, în zonele considerate de risc – adică în aproape 70% dintre comitatele Statelor Unite. Decizia va fi însă a fiecărui stat în parte.

Conform CNN, Joseph Biden va emite o ordonanţă prin care va emite reguli în instituţiile federale. Astfel, potrivit unor oficiali de la Washington, angajaţii instituţiilor federale vor fi îndemnaţi să se vaccineze anti-COVID-19 sau vor fi supuşi unor protocoale antiepidemice stricte, care vor include testarea cu regularitate şi purtarea măştilor de protecţie, au declarat oficiali citaţi de postul tv CNN şi de postul public de radio NPR, transmite Mediafax.

Oficiali de la Washington au dat asigurări, potrivit CNN, că vaccinarea funcţionarilor federali nu va deveni obligatorie, iar cei care vor refuza vaccinarea nu vor fi disponibilizaţi.

Acestea sunt cele mai recente încercări ale administrației Biden de a-i stimula pe americanii ezitanți să se vaccineze, în timp ce tulpina Delta infectează tot mai mulți oameni.

Eforturile se lovesc de un zid de opinii anti-vaccin, alimentate de dezinformare și de diviziunile politice din țară.

Cum a „țepuit” Rusia zeci de țări sărace cu vaccinul Sputnik. Guvernele se plâng că rușii nu livrează dozele promise

tranșe de sputnik v
Mai multe țări se plâng că Rusia nu își respectă contractele de livrări de vaccin Sputnik V. Foto: Profimedia Images

Vaccinul Sputnik al Rusiei generează din nou scandal și furie la nivel internațional – mai multe țări care au comandat acest ser se plâng că Rusia își încalcă promisiunile și nu livrează dozele comandate, relatează BBC.

La începutul acestui an, Fondul Suveran de Investiții al Rusiei, agenția care se ocupă de vânzarea vaccinului Sputnik în afara țării, a anunțat că Rusia are capacitatea de a furniza 700 de milioane de doze de vaccin pentru străinătate. Totuși, până în luna iulie, mai multe țări, majoritatea în curs de dezvoltare, care au comandat doze din acest vaccin, au primit doar o parte din numărul de doze comandat și plătit.

Rusia a încercat să-și folosească vaccinul pentru a-și mări influența în țările în curs de dezvoltare cu ajutorul „diplomației de vaccin”. Criticile venite din Occident legate de Sputnik au fost calificate drept „propagandă atroce” de autoritățile ruse.

Deși au existat dubii cu privire la vaccin și la felul în care el a fost testat, studiile recente arată că Sputnik este, totuși, sigur și eficient.

Iranul a primit mai puțin de 1 milion de doze, deși a comandat 60 de milioane

Una dintre țările cele mai puternic lovite de livrările întârziate ale Rusiei este Iranul. Autoritățile de la Teheran au comandat 60 de milioane de doze într-un contract inițial semnat cu Rusia. Până la finalul lunii iunie, numărul total de doze livrate în această țară era de 920.000. La acest moment, numărul a ajuns la 2 milioane.

Într-o încercare a iranienilor de a crește cantitatea de doze de vaccin utilizabilă în țară, Iranul a acceptat să găzduiască o fabrică de vaccin pe teritoriul său. Pentru a suplimenta, totuși, livrările parțiale ale Rusiei, Iranul a comandat vaccin și din China.

Țările din America Latină se plâng că nu primesc dozele comandate

Guatemala a fost una dintre primele țări care s-au plâns că Rusia nu livrează dozele promise. Guvernul acestei țări a rezervat milioane de doze în aprilie și a plătit în avans peste 57 de milioane de euro pentru opt milioane de doze.

Până la finalul lunii, iunie, însă, doar 150.000 de doze au ajuns în țară, conform presei locale.

În Honduras, autoritățile au anunțat că lucrează la un plan de contingență, în contextul în care rușii nu și-au respectat contractele.

Autoritățile boliviene, de asemenea, se plâng că au primit doar 745.000 de doze dintr-o comandă de 5,2 de milioane promisă până la finalul lui mai. Presa locală din această țară suspectează că Rusia a promis mai multe doze decât poate furniza.

În luna ianuarie, Mexicul și Rusia au anunțat cu fast semnarea unui contract pentru 24 de milioane de doze de Sputnik V. Presa mexicană scrie, totuși, că doar 4,1 milioane de doze au ajuns în țară până acum.

Conform unui e-mail al unui consilier al președintelui argentinian Alberto Fernandez, contractul semnat de această țară cu Rusia ar putea să fie denunțat, în situația în care rușii nu și-au respectat contractul și au livrat doar o mică parte dintre dozele promise.

Blocaje și prețuri exorbitante ale dozelor de vaccin în Africa

În Africa sub-sahariană, distribuția vaccinurilor anti-Covid a întâmpinat numeroase probleme. În februarie, grupul de lucru pentru vaccinuri al Uniunii Africane a anunțat că Rusia a oferit 300 de milioane de doze de Sputnik și un pachet de finanțare. Fondul de investiții rusesc a promis că livrările vor începe în iunie, iar până la începutul lunii, 11 țări din regiunea aprobaseră acest ser. La începutul lui iulie, însă, foarte puține doze fuseseră livrate.

În mai, președintele Ghanei, Nana Akufo-Addo, spunea că țara sa urmează să primească 1,3 milioane de doze de Sputnik. Până în data de 16 iunie, însă, nu fusese livrată nici măcar prima tranșă de 300.000 de doze, iar Rusia a transmis că „furnizorul a rămas fără stoc”.

În Angola, ministrul sănătății declara la sfârșitul lui iunie că dozele vor ajunge „curând”. În mai, țara primise doar 40.000 de doze din cele 12 milioane promise.

Rusia nu reușește să producă suficient nici măcar pentru nevoia internă

livrări sputnik rusia bbc
Volumul de doze de Sputnik V livrat de Rusia din totalul promis în mai multe țări. Foto: Captură BBC

În ciuda retoricii și declarațiilor triumfaliste, Rusia nu reușește să producă suficient vaccin nici pentru cetățenii săi, o populație vaccinată în proporție de doar 15% cu o singură doză.

Conform Reuters, după ce unele regiuni au implementat obligativitatea vaccinării pentru unele domenii, cererea de vaccin a crescut pe plan local, iar acest lucru, cuplat cu dificultăți de stocare, a dus la un deficit de doze.

Kremlinul a anunțat că prioritatea sa imediată este satisfacerea cererii interne, dar că va rezolva și probleme legate de clienții externi.

STUDIU. Criza încălzirii globale: Semnele vitale ale Planetei au ajuns deja într-un punct fără întoarcere

Firefighter at work
Cei mai fierbinți cinci ani înregistrați până acum sunt cei cuprinși în a doua parte a decadei 2010-2020. De altfel, anul 2020 a fost al doilea cel mai călduros an din istorie. Sursă foto: Getty Images

Un nou studiu care urmărește semnele vitale ale planetei a constatat că mulți dintre indicatorii cheie ai crizei climatice globale se înrăutățesc și fie se apropie, fie depășesc punctele critice pe măsură ce pământul se încălzește.

Mai exact, emisiile de dioxid de carbon, acidificarea oceanelor și pierderea suprafețelor de pădure din Amazon înregistrează noi recorduri, notează The Guardian

Studiul, care a fost denumit „World Scientists’ Warning of a Climate Emergency 2021” și publicat de Oxford University Press, a constatat că, în general, aproximativ 16 din 31 de semne vitale planetare urmărite, inclusiv concentrațiile de gaze cu efect de seră, conținutul de căldură al oceanului și masa de gheață, au stabilit noi recorduri îngrijorătoare.

„Există dovezi din ce în ce mai mari că ne apropiem sau deja am depășit punctele de vârf asociate cu părți importante ale sistemului Pământului”, a declarat William Ripple, cercetător în ecologie și mediu la Universitatea de Stat din Oregon, care este și coautor al studiului. 

„Semnele vitale planetare actualizate pe care le prezentăm reflectă în mare măsură consecințele unei situații care nu seamănă cu ce se întâmplă în mod normal”, a spus Ripple, adăugând că „o lecție majoră generată de pandemia de Covid-19 constă în faptul că chiar și transportul și consumul, dacă scad la un nivel mare, nu sunt suficiente pentru a opri efectele devastatoare. De aceea susținem că sunt necesare schimbări ale sistemului”.

Pandemia de COVID-19 a schimbat modul în care oamenii gândesc, dar nu a redus poluarea 

În timp ce pandemia a oprit economiile și a schimbat modul în care oamenii gândesc despre muncă, școală și călătorii, aceasta nu a făcut prea mult pentru a reduce emisiile de dioxid de carbon la nivel mondial. Utilizarea combustibililor fosili a scăzut ușor în 2020, dar autorii unui raport publicat în revista BioScience subliniază că dioxidul de carbon, metanul și oxidul de azot „au stabilit noi recorduri pentru concentrațiile atmosferice atât la finalul lui 2020, cât și în 2021”. Grafic cu indicatorii privind schimbările de mediu. Captură foto: academic.oup.com

În aprilie 2021, spre exemplu, concentrația de dioxid de carbon a atins 416 părți pe milion, aceasta reprezentând cea mai mare concentrație medie lunară înregistrată vreodată la nivel mondial. Cei mai fierbinți cinci ani înregistrați până acum sunt cei cuprinși în a doua parte a decadei 2010-2020. De altfel, anul 2020 a fost al doilea cel mai călduros an din istorie.

Studiul a constatat, de asemenea, că sistemele de creștere a animalelor, precum sunt bovinele sau ovinele, care reprezintă sursă semnificativă de gaze cu efect de seră ce conduc la încălzirea planetei, au crescut foarte mult în ultima perioadă, iar masa lor totală este mai mare acum decât cea a tuturor oamenilor și animalelor sălbatice combinate. Rata pierderii pădurilor din Amazon a crescut atât în 2019, cât și în 2020, ajungând la un maxim al ultimilor 12 ani în cursul anului trecut, atunci când au fost defrișate peste 1,11 milioane de hectare de pădure. 

Acidificarea oceanelor este aproape de record istoric și, combinată cu temperaturi mai calde ale oceanului, amenință recifele de corali de care depind mai mult de jumătate de miliard de oameni pentru a obține hrană și venituri financiare din turism. De asemenea, recifele de corali au rolul de a proteja liniile de coastă împotriva valurilor de tip tsunami și a furtunilor.

Perspectivele pozitive

Există, însă, anumite perspective încurajatoare în studiu, scriu jurnaliștii de la The Guardian, iar acestea fac referire la subvențiile pentru combustibili fosili, care au atins un nivel record și planurile de renunțare a investițiilor în combustibilii fosili. 

Pentru a schimba cursul urgenței climatice, autorii studiului scriu că trebuie să se producă modificări profunde. Aceștia afirmă că lumea trebuie să cadă de comun acord asupra unui preț global pe carbon, care să fie legat de un fond just din punct de vedere social pentru finanțarea politicilor de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea în țările în curs de dezvoltare.

Autorii studiului subliniază, de asemenea, necesitatea unei eliminări treptate a combustibililor fosili, pledând chiar pentru o eventuală interzicere a proiectelor care presupun o poluare masivă cu dioxid de carbon. Totodată, aceștia susțin că e necesară dezvoltarea unor rezerve climatice strategice la nivel global, care să protejeze biodiversitatea și să reducă rezervoarele naturale de carbon. În același timp, educația climatică ar trebui să facă parte din programele școlare din întreaga lume, mai precizează autorii studiului. 

Studiul mai evidențiază că „politicile de atenuare a crizei climatice sau a oricărei alte amenințări a mediului înconjurător nu ar trebui să se concentreze doar asupra ameliorării simptomelor, ci și asupra abordării cauzelor fundamentale precum exploatarea excesivă a Pământului”.

„Numai luând în considerare această problemă de bază”, scriu autorii, „oamenii vor fi capabili să asigure sustenabilitatea pe termen lung a civilizației umane și să ofere generațiilor viitoare posibilitatea de a prospera”.

China se luptă cu cel mai grav focar de Covid-19 după Wuhan

china focar de covid chinezi in combinezoane
Creștere a numărului de cazuri de Covid-19 în China. Foto: Getty Images

Cel mai grav focar de Covid izbucnit în ultimele luni în China, în orașul Nanjing, s-a răspândit deja în alte cinci provincii și în Beijing, iar presa chineză l-a catalogat ca fiind „cel mai contagios” de după Wuhan, notează BBC. Aproximativ 200 de persoane au fost infectate, iar toți cei 9,3 milioane de locuitori din Nanjing vor fi testați. 

Aproape 200 de persoane au fost infectate de când virusul a fost detectat pentru prima dată pe aeroportul din Nanjing, pe 20 iulie. Potrivit publicației Global Times, care a  citat o sursă anonimă, reprezentanții aeroportul din Nanjing au suspendat toate zborurile până pe 11 august. Toți cei care intră în provincia Sichuan trebuie să stea 14 zile în carantină în locații speciale și alte 7 acasă.

Autoritățile au început, de asemenea, testarea la nivelul întregului oraș, adică a celor 9,3 milioane de locuitori. Focarul actual, considerat cel mai mare izbucnit în China în ultimele luni, este legat de varianta mult mai contagioasă, Delta. Testele au arătat că virusul s-a răspândit acum în cel puțin 13 orașe, inclusiv Chengdu și capitala Beijing.

Cu toate acestea, experții citați de Global Times au spus că focarul este încă într-un stadiu incipient și ar putea fi controlat.

Oficialii locali din Nanjing au declarat că șapte oameni dintre cei infectați se află în stare critică. Noua creștere a cazurilor a adus și noi speculații cu privire la vaccinurile chinezești și la eficiența lor împotriva variantei Delta. Nu este clar dacă cei infectați au fost vaccinați, mai scrie BBC.

China a reușit până acum să țină în mare măsură virusul sub control prin închiderea frontierelor și prin măsuri luate cu scopul de a  elimina rapid focarele locale.

Israelul sancționează din nou Fâșia Gaza, pentru că a lansat baloane incendiare. Zona de pescuit în largul enclavei a fost extinsă

Palestinian fishermen work at Gaza City's main port, Gaza city, Gaza Strip, Palestinian Territory - 26 Jul 2021
Israelul și-a extins, din nou, zona de pescuit în largul Fâșiei Gaza, după ce anterior a redus-o. Foto: Profimedia Images

Israelul a acordat o extindere a zonei de pescuit autorizate în largul Fâşiei Gaza începând de vineri dimineaţă, la câteva zile după bombardamente lansate ca răspuns la baloanele incendiare venite din enclava palestiniană, informează France Presse.

„Ca urmare a situaţiei de securitate (…) zona de pescuit a Fâşiei Gaza va fi extinsă de vineri dimineaţă de la 6 la 12 mile marine” (de la 11 la 22 km aproximativ), a anunţat într-un comunicat Cogat, organismul israelian în subordinea Ministerului Apărării şi responsabil cu operaţiunile civile în teritoriile palestiniene.

Şi „de duminică, echipamentele şi bunurile pentru proiectele comunităţii internaţionale din Gaza vor putea fi importate în Fâşia Gaza”, mai arată comunicatul.

Israelul a efectuat atacuri aeriene asupra Fâşiei Gaza duminică, după lansarea de baloane incendiare spre teritoriul său din enclava palestiniană.

Anterior, Israelul anunţase că reduce la jumătate zona de pescuit autorizată în largul Fâşiei Gaza.

Zona de pescuit şi importurile sunt folosite de Israel pentru a pedepsi sau recompensa Fâşia Gaza pentru situaţia în materie de securitate, conform Agerpres.

Israelul anunţase pe 12 iulie o extindere a zonei de pescuit şi o creştere a volumului importurilor autorizate în Fâşia Gaza, după o revenire la „calm”.

Zona de pescuit autorizată înainte de declanşarea conflictului în luna mai era de 15 mile marine (aproximativ 28 km), dar Israelul a redus-o în timpul ostilităţilor.

Incidente sporadice – lansare de baloane incendiare din Gaza şi lovituri aeriene israeliene de represalii – au avut loc de la intrarea în vigoare a unui armistiţiu fragil ce a pus capăt unui război fulger de 11 zile, între 10 şi 21 mai.

„Aceste noi măsuri sunt condiţionate de continuarea situaţiei stabile de securitate în regiune”, se precizează în comunicatul Cogat.

Grecia ar putea să închidă insulele Mykonos și Ios, din cauza îmbolnăvirilor cu varianta Delta

Mykonos
Mykonos FOTO: Getty Images

Grecia a început să trimită echipaje suplimentare de poliție pe insulele turistice cele mai aglomerate, în condițiile în care răspândirea noilor variante de Covid a luat proporții îngrijorătoare. Autoritățile spun că insulele cunoscute pentru petreceri, Mykonos și Ios, riscă să fi închise dacă lucrurile nu sunt ținute sub control.

Autoritățile au decis să consolideze prezența poliției pe insulele precum Mykonos și Ios, cunoscute pentru viața de noapte și petreceri, existând îngrijorări că antreprenorii locali nu respectă măsurile de prevenire a răspândirii virusului. „Varianta Delta face ca fiecare țară să se confrunte cu al patrulea val acum și nu în noiembrie, așa cum era de așteptat”, a declarat ministrului grec al turismului Haris Theoharis pentru Guardian.

„În timp ce hotelurile și pensiunile implementează conștiincios protocoalele stabilite, există aglomerație mai mare decât ne-am dori în baruri și cluburi, în special în rândul tinerilor, așa că încercăm să ne asigurăm că este menținut un anumit echilibru”, a mai spus ministrul.

Aproximativ 186 de oameni ai legii au fost trimiși doar pe insula Mykonos, față de 56 – numărul celor trimiși anul trecut, în aceeași perioadă.

Joi, alți 30 de polițiști, susținuți de agenți sub acoperire, au fost trimiși la Ios, insula populară printre turiștii mai tineri, atrași de numeroasele cluburi de aici.

Adjunctul ministrului grec al protecției civile, Nikos Hardalias, a declarat că Mykonos și Ios se află la „un pas” de restricții suplimentare, care ar putea merge până la închidere, și că situația de pe insulele Zakynthos, Tinos, Lefkada, Santorini, Paros și Rodos este, de asemenea, îngrijorătoare.

Insulele aglomerate, unde nu sunt respectate măsurile de sănătate, ar putea fi închise

Insulele grecești din sud au fost marcate roșu închis pe harta Covid a Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor, ceea ce înseamnă că toate călătoriile, cu excepția celor esențiale, către și dinspre regiune sunt descurajate. Grupul de 13 insule include Mykonos, Santorini și Rodos.

Ratele de infectare au crescut în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 20 și 30 de ani. Spre deosebire de restul Europei, industria turistică a Greciei s-a descurcat relativ bine în cele 10 săptămâni care au trecut de la deschiderea sezonului, hotelierii anunțând o creștere notabilă a rezervărilor făcute de turiști europeni și americani.

Sosirile au crescut cu 130% față de anul trecut, când Grecia – națiune care depinde foarte mult de turism – a înregistrat o scădere de 75% a vizitatorilor. În 2019, Grecia a atras un record de 33,1 milioane de turiști. Veniturile din turism înregistrate luna trecută au crescut cu „mai mult de 400% față de iunie 2020”, a spus Theoharis. „Am recuperat din terenul pierdut”, a mai spus el.

Dar cu varianta Delta, extrem de transmisibilă și în creștere, oficialii din industrie vorbesc despre „gestionarea imposibilă”, pe măsură ce noi provocări apar zilnic.

La începutul acestei luni, autoritățile au fost forțate să impună restricții în Mykonos (interzicerea muzicii în baruri și restaurante), după ce ratele de contagiune au crescut. Miercuri, ministrul pentru protecția cetățenilor, Michalis Chrisochidois, a avertizat că este doar o chestiune de timp până când măsuri similare ar putea fi puse în aplicare pe Ios. „Există acum riscul ca insula să fie închisă”, a spus el, după ce a vizitat insula. Mai mulți administratori de cluburi au fost amendați.

Theoharis, ministrul turismului, a declarat că insulele pe care Grecia le-a promovat ca fiind „fără Covid”, în urma unei campanii de vaccinare intense, au un sezon mai bun. „Însă insulele mai mici sunt mai aglomerate decât cele mai mari”, a spus el.

Săptămâna aceasta, oficialii greci din domeniul sănătății au anunțat că cinci milioane de oameni au fost vaccinați, cu mult sub atingerea nivelului de imunizare în masă, dar, totuși, mulțumitor. „Există însă o schimbare a tiparului bolii și asta necesită o schimbare a mentalității cu privire la modul în care răspundem la ea”, a mai spus Theoharis.

Turismul reprezintă aproape 25% din PIB-ul grecesc, iar unul din cinci locuri de muncă se încadrează în acest sector.

Australia trimite armata în Sydney pentru a supraveghea respectarea carantinei. Restricțiile nu au scăzut până acum numărul cazurilor

carrantina sydney profimedia
În ciuda celor 5 săptămâni de carantină de până acum, numărul de cazuri continuă să crească în Sydney, Foto: Profimedia

Australia a trimis sute de soldați în Sydney pentru a supraveghea aplicarea măsurilor aspre de carantină decretate din cauza unui focar de infectare cu varianta Delta, care a dus până acum la aproape 3.000 de infectări și 9 decese, relatează BBC.



Soldații Forței de Apărare Australiene vor fi supuși unui antrenament în weekend, iar de luni vor începe patrulări prin oraș. Militarii nu vor fi înarmați.

Decizia autorităților a stârnit însă critici, iar mulți oameni au spus că nu este necesară intervenția armatei.

În timpul carantinei, care va rămâne în vigoare până cel puțin pe 28 august, oamenii nu au voie să iasă din casă decât pentru cumpărături, îngrijiri medicale și alte probleme esențiale. Deplasările sunt permise doar pe o rază de 10 kilometri de locuință.

Chiar și așa, în ciuda celor 5 săptămâni de carantină de până acum, numărul de cazuri continuă să crească în Sydney, cel mai mare oraș al Australiei. Vineri au fost raportate 170 de cazuri noi.

Soldații se vor alătura poliției în locuri considerate riscante pentru răspândirea virusului, pentru a se asigura că oamenii respectă regulile. Ministrul de interne, David Elliott, spune că măsura va ajuta, deoarece o mică minoritate a oamenilor crede că „regulile nu li se aplică”.

Alianța juriștilor australieni, un grup pentru drepturile civile, spune însă că desfășurarea armatei este „îngrijorătoare” într-o democrație liberală.

Focarul a afectat în primul rând angajații din domeniile esențiale și familiile numeroase din suburbiile vestice și sud-vest ale orașului, mai sărace și diverse din punct de vedere etnic. Aproximativ două milioane de oameni locuiesc acolo. Criticii măsurii spun că aceste zone s-au confruntat deja cu măsuri „țintite” ale poliției și subliniază că acolo există restricții mai dure decât în restul orașului Sydney.

„Oamenii noștri sunt printre cei mai săraci și se simt oricum marginalizați”, a spus Steve Christou, un primar local.

Criticii măsurii au cerut guvernului să își grăbească campania de vaccinare și să sprijine comunitățile afectate. Rata de vaccinare a Australiei – 17% din populația adultă – rămâne una dintre cele mai scăzute dintre țările OECD.

Kenya suspendă toate adunările dintre oameni. Min. Sănătății acuză politicienii de organizarea evenimentelor care răspândesc Covid-19

Downtown Nairobi
Guvernul din Kenya impune restricții mai dure din cauza valului de îmbolnăviri Covid-19. Foto: Getty Images

Ministrul Sănătății din Kenya a afirmat, vineri, că guvernul a suspendat toate întâlnirile dintre persoane și adunările publice pentru a încerca să controleze boala Covid-19, a cărui răspândire în țară o atribuie variantei mai infecțioase Delta, transmite Reuters.

Mutahi Kagwe a declarat în cadrul unei declarații de presă televizate că guvernul a cerut angajatorilor din sectoarele public și privat să permită angajaților lor să lucreze de acasă, dacă nu sunt clasați în categoria serviciilor esențiale.

“Toate adunările publice și în persoană de orice natură sunt suspendate la nivel national. În această privință, toate întâlnirile și conferințele guvernamentale, inclusiv interguvernamentale, de acum încolo trebuie să se țină virtual sau amânate în următoarele 30 de zile”, a spus el.

Kagwe a arătat cu degetul politicienii, care au ținut întâlniri ce au ajuns evenimente care răspândesc foarte mult virus (super spreader).

“Vrem să facem parte din soluție. Le cerem celor din politică să facă parte din soluție în loc să creeze epicentre pentru împrăștirea bolii. Nu are sens să facem toate aceste mitinguri, iar apoi să urmeze toate aceste decese”, a spus el.

Valuri infectări cu coronavirus în acest an au forțat Kenya să impună din nou măsuri de lockdown (carantină) parțială.

De joi, Kenya a înregistrat 200.109 cazuri confirmate de Covid-19 și 3.910 de decese, arată datele ministerului.

Țara a vaccinat 1,7 milioane de persoane, dintre care 647.393, sau 2,37% dintre adulți, sunt complet vaccinați.

Kenya se așteaptă să primească de săptămâna viitoare mai multe vaccinuri – 700.000 de doze AstraZeneca din Marea Britanie, Grecia și Letonia.

Ministerul Sănătății a mai afirmat că, în două săptămâni, va primi alte 1,76 milioane de doze Pfizer/BioNTech, odată ce facilitățile de depozitare sunt puse la punct.