Polonia este somată de Bruxelles să schimbe definiția violului

O femeie care ține în mână o pancartă cu mai multe mesaje și poartă o mască neagră de protecție cu fulger roșu pe mijloc, un simbol al protestelor împotriva înăspririi legii avortului din Polonia, participă la un protest pentru libertatea de alegere în fața Ministerului Educației din Varșovia
O femeie care ține în mână o pancartă cu mai multe mesaje și poartă o mască neagră de protecție cu fulger roșu pe mijloc, un simbol al protestelor împotriva înăspririi legii avortului din Polonia, participă la un protest pentru libertatea de alegere în fața Ministerului Educației din Varșovia. Sursă foto: Profimedia Images

Polonia trebuie să își schimbe definiția legală a violului pentru a proteja mai bine femeile, a transmis joi Consiliul Europei.

Declarația a stârnit imediat revoltă în rândul membrilor partidului naționalist și conservator PiS, care guvernează țara, cu privire la la drepturile omului și valorile democratice pe care trebuie să le aibă polonezii, notează Reuters

În ciuda protestelor în masă, guvernul condus de partidul conservator Lege şi Justiţie (PiS) de la Varșovia a înăsprit deja legile anti-avort, introducând o interdicţie de facto asupra întreruperilor de sarcină.

Consiliul Europei susţine că Varşovia ar trebui să-şi intensifice eforturile de combatere a violenţei sexuale, inclusiv prin schimbarea definiţiei violului, pentru „a se îndrepta de la o definiţie bazată pe forţă la una care acoperă toate actele sexuale lipsite de consimţământ”.

„Fără o definiţie a violului bazată pe consimţământ în legea penală, procurorii polonezi vor decide invariabil să nu urmărească inculparea în cazurile în care actul sexual nu este contestat, dar consimţământul este”, a precizat Consiliul Europei într-un comunicat.

Polonia ar trebui să-și îmbunătățească, de asemenea, serviciile de îngrijire medicală de urgenţă şi serviciile de asigurare a victimelor violenţelor sexuale, instruind în același timp personalul medical și din poliţie, cât și pe cel care intervine în cazurile de urgenţă. Totodată, Consiliul Europei a cerut ca Polonia să-și intensifice dialogul între stat şi militantele pentru drepturile femeilor. 

Declarația Consiliului Europei este parte dintr-o evaluare privind modul în care ţările implementează Convenţia de la Istanbul din 2014 privind prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor. Dintre cele 17 state analizate până acum, numai trei, Belgia, Malta şi Suedia, incriminează violenţa sexuală doar pe baza lipsei consimţământului.

Șase dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene nu au ratificat convenția, printre acestea numărându-se Ungaria, Bulgaria, Slovacia, Republica Cehă, Letonia și Lituania.

Drepturile femeilor, unul dintre motivele de dispută între Varșovia și Bruxelles

Drepturile femeilor constituie unul dintre cele câteva domenii în care Varşovia e în dispută cu UE. Având în vedere că Comisia Europeană are puterea de a tăia fondurile europene pentru ţările care încalcă drepturile şi valorile democratice, executivul comunitar condus de Ursula von der Leyen a dat termen Varşoviei ca până miercuri să răspundă la criticile provocate de decizia unor comunităţi poloneze de a se declara „libere de LGBTQ”. Această obligație a intervenit pe fondul disputei între Comisia Europeană și Polonia asupra drepturilor membrilor comunităţii LGBTQ, transmite Agerpres. 

Polonia protestează după ce Comisia Europeană a blocat fonduri UE pentru câteva oraşe ce au adoptat rezoluţii anti-LGBT
Imagine de la unul din protestele în care mii de persoane au protestat față de decizia Poloniei de a se va retrage din tratatul european privind violenţa împotriva femeilor. Sursă foto: Profimedia Images

Ministerul Familiei şi Politicii Sociale din Polonia a contestat îngrijorările Comisiei Europene privind faptul că o astfel de atitudine constituie un act discriminatoriu, afirmând într-un comunicat publicat miercuri că declarația respectivelor comunităţi poloneze care s-au declarat „libere de LGBTQ” nu a afectat dreptul nimănui de a trăi şi lucra în regiune.

De asemenea, Varşovia a precizat că va acoperi deficitul forței de muncă dacă aşa-numitele zone intitulate „libere de LGBTQ” pierd accesul la fondurile europene.

Oficialul polonez a mai precizat că au fost instituite proceduri pentru protejarea tuturor cetățenilor împotriva discriminării în cadrul proiectelor finanțate de UE, subliniind că acestea sunt implementate în conformitate cu legislația UE.

În cazul în care consideră că raționamentul este defect, poate spune Poloniei să facă anumite modificări sau să dea în judecată Varșovia la instanța de top a UE.

Un purtător de cuvânt al Comisiei a declarat că răspunsul Poloniei în privința acestui subiect este analizat. Dacă răspunsul va fi unul deficitar, executivul UE ar putea cere noi măsuri din partea autorităţilor poloneze sau poate introduce chiar o acţiune în justiţie.

Angela Merkel nu o să dispară din peisaj. Ce rol important va juca după alegerile germane din 26 septembrie

Pe 17 decembrie 2021, Angela Merkel ar putea deveni cel mai longeviv cancelar postbelic.
Pe 17 decembrie 2021, Angela Merkel ar putea deveni cel mai longeviv cancelar postbelic. Sursă foto: Profimedia Images

După 16 ani în fruntea guvernului federal de la Berlin, Angela Merkel nu caută realegerea în alegerile germane din 26 septembrie.

Asta nu înseamnă însă că actualul cancelar german a devenit un „lame duck”, adică un politician ieșit din scenă și a cărui relevanță politică nu mai există, pentru că succesorul său a fost deja ales și va preluat funcția curând. Angela Merkel rămâne unul dintre liderii politici importanți ai Europei, iar aceasta ar putea influența rezultatul alegerilor prezidențiale din Franța, dar și setul de politici climatice ale UE, conform Reuters.

Probabilitatea ca după votul din 26 septembrie să se prelungească discuțiile pentru formarea unei coaliții de guvernare între principalele partide politice din Germania înseamnă că Angela Merkel nu va părăsi mandatul de cancelar imediat, intenționând pe deplin să-și folosească timpul după alegeri în care va mai fi la guvernare pentru a-și continua inițiativele de politică externă, au transmis câțiva oficiali guvernamentali de la Berlin. 

Conform constituției germane, cancelarul Merkel va rămâne cancelar până când majoritatea parlamentarilor din Bundestag îi vor alege un succesor, care va fi apoi învestit în funcție. deciziile din timpul ferestrei.

Nu există restricții formale asupra puterilor sale în acest moment, iar Merkel este cunoscută pentru faptul că este un politician căutător de consens. De asemenea, nu există așteptarea pentru mari teme exploatate de Berlin după alegeri, pentru că nici  cancelarii anteriori nu au luat decizii radicale în timpul ferestrei de guvernare, de la momentul zilei de vot și până la învestirea noului guvern. 

Ultimele gloanțe ale Angelei Merkel în ceea ce privește politica externă 

Dosarul războiului din estul Ucrainei și agresiunile Rusiei la adresa acestui stat, dar și discuțiile concrete privind măsurile pe care le va adopta Uniunea Europeană pentru a combate schimbările climatice sunt două teme importante care, potrivit surselor politice, vor fi abordate de Angela Merkel pe ultima sută de metri a mandatului său în fruntea guvernului federal al Germaniei. 

„Va trebui să joace un rol important, deoarece toată lumea din Berlin va fi implicată după alegeri în discuțiile și negocierile pentru formarea viitoarei coaliții de guvernare”, a declarat un important conservator din Berlin. 

Armin Laschet, viitorul succesor conservator al lui Merkel, și Robert Habeck, unul dintre cei doi lideri ai Partidului Verzilor din Germania, au declarat că se așteaptă ca negocierile pentru formarea coaliției să se deruleze pe tot parcursul perioadei care a mai rămas până la sfârșitul anului. Un exemplu care întărește această ipoteză este formarea ultimului guvern Merkel. După alegerile din 24 septembrie 2017, negocierile pentru formarea acestuia au continuat până în luna martie 2018.

Un vot fracturat înseamnă că formarea unei coaliții de guvernare ar putea fi mai complicată de această dată, ceea ce înseamnă că Angela Merkel ar putea să-l depășească cu ușurință pe fostul ei mentor, Helmut Kohl, în calitate de cel mai longeviv cancelar postbelic, un record pe care l-ar stabili dacă rămâne în funcție până pe 17 decembrie 2021. 

Un astfel de scenariu i-ar oferi cancelarului Merkel oportunitatea de a realiza o nouă rundă de discuții în „formatul Normandia”, care presupune un dialog în patru între președintele francez, președintele rus, președintele ucrainean și cancelarul german. Prin această nouă rundă de negocieri politice în patru, la care a făcut referire în timpul unei vizite oficiale la Kiev luna trecută, Angela Merkel va încerca să rezolve o parte din problemele conflictului militar din estul Ucrainei, unde separatiștii susținuți de Moscova întrețin o stare de război de peste șapte ani.

„Vreau să mă întâlnesc din nou în „formatul Normandia” cu președintele francez și, bineînțeles, președinții Rusiei și Ucrainei”, a declarat Angela Merkel în timpul călătoriei la Kiev, precizând că acest lucru s-ar putea întâmpla după 26 septembrie.

Paris, France. 10 December, 2019. The leaders of Ukrainian, France, Russia and Germany together during a joint press conference following the conclusion of the Normandy Format Summit meeting at the Elysee Palace December 10, 2019 in Paris, France. From le
Summitul în „format Normandia”, din decembrie 2019, la care au participat președintele francez, președintele rus, președintele ucrainean și cancelarul german. Sursă foto: Profimedia Images

Negocierile politice prelungite din Germania vor influența alegerile prezidențiale franceze

Diplomații francezi se declară îngrijorați de faptul că negocierile politice pentru formarea coaliției de guvernare din Germania s-ar putea prelungi până în prima jumătate a anului viitor, când președintele francez Emmanuel Macron va avea nevoie de un partener german puternic atât pentru a-și promova agenda europeană în timpul președinției franceze la consiliul UE, cât și pentru a se confrunta cu alegerile prezidențiale franceze.

„Într-un astfel de caz, cel mai bine ar fi pentru președintele Macron dacă Angela Merkel ar rămâne în funcția de cancelar până după alegerile prezidențiale din aprilie 2022”, a declarat Claire Demesmay, expertă în cadrul Consiliului german DGaP pentru relații externe.

De altfel, guvernele lui Merkel și Macron au analizat ceea ce pot realiza împreună în timpul președinției franceze a consiliului UE, iar un mandat prelungit al actualului cancelar german ar spori șansele actualului președinte francez de a câștiga un nou mandat, a mai precizat Demesmay.

Aceasta a mai spus și că „ar fi foarte rău pentru Marcon dacă s-ar forma o nouă coaliție de guvernare în Germania la începutul anului 2022, pentru că partenerul german ar lipsi în mare parte de la discuțiile și negocierile pentru viitoarele acorduri adoptate în consiliul UE”.

Clima, o temă care arde la „la propriu” fără Merkel în sală

Angela Merkel a indicat deja că va avea un rol de jucat și dincolo de septembrie în ceea ce privește planurile UE de protecție a climei, intitulate „Fit to 55”.

Spunând anterior că negocierile dure cu privire la implementarea reformelor climatice pentru ca UE să reducă emisiile de dioxid de carbon cu 55% până în 2030 ar putea să înceapă în timpul formării unui nou guvern german, iar ea să fie încă în funcția de cancelar, Merkel a declarat în iulie: „Vrem să ne asigurăm că predăm bine ștafeta”.

Numai că scopul cancelarului german nu este doar apărarea intereselor germane.

Supranumită „cancelarul climei” încă din 2007, pentru că a susținut în cadrul unui summit G8 că e nevoie de acțiune în ceea ce privește problemele climei, dar și pentru că a accelerat procesul de tranziție către energia regenerabilă în Germania, Angela Merkel dorește acum ca Uniunea Europeană să meargă mai repede în ceea ce privește protecția climei.

Un diplomat al UE, care a refuzat să îi fie dezvăluită identitatea, a declarat că liderii politici ai blocului comunitar ar putea să o folosească pe Angela Merkel drept negociator timpul discuțiilor privind programul „Fit to 55”, chiar dacă negocierile privind politicile climatice europene se vor finaliza pe parcursul anului viitor. 

 „Întrebarea este: fără Merkel în sală, vom putea reuși să rezolvăm negocierile privind politicile climatice? Cred că putem … dar cu siguranță va fi mult mai dificil decât dacă ar fi ea printre noi”, a adăugat diplomatul.

Raport ONU: Limitarea încălzirii globale la 1,5 grade Celsius este imposibilă fără măsuri radicale imediate

temperaturi cu mașină
Acordul de la Paris vizează menţinerea încălzirii planetei sub nivelul de +2 grade Celsius şi, dacă e posibil, la +1,5 grade, comparativ cu epoca preindustrială. Celsius. Sursă foto: Getty Image

Limitarea încălzirii globale la pragul de 1,5 grade Celsius este imposibilă fără o reducere imediată şi masivă a emisiilor de gaze cu efect de seră, potrivit unui nou raport publicat joi de Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU), relatează AFP.

Raportul anual „United in Science 2021”, elaborat de mai multe agenţii ONU şi oameni de ştiinţă, a fost publicat cu câteva săptămâni înainte de următoarea conferinţă ONU pentru schimbări climatice, cunoscută și sub numele de COP26, care se va desfășura între 1 și 12 noiembrie în orașul Glasgow și care este considerată crucială pentru soluționarea problemelor de mediu.

Schimbările climatice şi consecinţele sale continuă să se agraveze, potrivit documentului ONU, iar reducerea temporară a emisiilor de CO2 din atmosferă în timpul pandemiei de COVID-19 nu a încetinit procesul de poluare, transmite Agerpres.

Prin semnarea „Acordului de la Paris” din 2015 privind schimbările climatice, naţiunile s-au angajat să menţină creşterea temperaturilor la nivel mondial „mult sub” limita de 2 grade Celsius faţă de nivelurile din perioada preindustrială şi să depună eforturi în vederea atingerii unui obiectiv şi mai ambiţios, acela de limitare a încălzirii globale la 1,5 grade Celsius.

E necesară o acțiune rapidă

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a declarat că noul raport reprezintă „un diagnostic alarmant, care arată cât de departe ne-am abătut de la traiectoria” care a condus la obiectivele Acordului de la Paris, după cum notează Reuters.

„Anul acesta, emisiile de combustibili fosili au revenit, concentraţiile de gaze cu efect de seră continuă să crească, iar evenimentele meteorologice severe cauzate de activitatea umană au afectat sănătatea, vieţile şi mijloacele de trai ale tuturor continentelor”, a scris Guterres în prefaţa raportului.

„Dacă nu reducem emisiile de gaze cu efect de seră imediat şi la scară largă, limitarea încălzirii globale la 1,5 grade Celsius va fi imposibilă, cu consecinţe catastrofale pentru oameni şi planetă”, a mai subliniat secretarul general al ONU.

Pandemia de COVID-19, intensitatea poluării și momentul critic” în care ne aflăm

Emisiile de gaze cu efect de seră au atins un maxim în 2019, înainte de a scădea cu 5,6% în 2020 din cauza restricţiilor şi a încetinirii activităţii economice asociate pandemiei de coronavirus.

Însă, în afară de transportul aerian şi maritim, media emisiilor globale în primele şapte luni ale anului 2021 este aproape la nivelul din 2019.

Conform raportului, concentraţiile principalelor gaze care contribuie la încălzirea globală, printre acestea numărându-se dioxidul de carbon, metanul şi protoxidul de azot, au continuat să crească în 2020 şi în prima jumătate a anului 2021.

În general, reducerea emisiilor în 2020 a încetinit probabil creşterea concentraţiilor de gaze cu efect de seră în atmosferă, însă efectul a fost „prea mic pentru a se distinge de variaţiile naturale” în aceste concentraţii, subliniază raportul ONU.

Lumea se află într-un „moment critic”, iar raportul arată că „într-adevăr nu mai avem timp de pierdut”, a mai transmis Antonio Guterres.

Canada a înregistrat un record absolut de căldură pentru luna iunie, cu 49,6 grade Celsius la Lytton, în Columbia Britanică. Valul de căldură din nord-vestul Pacificului a fost un eveniment foarte rar, însă ar fi fost „practic imposibil fără schimbările climatice provocate de om”, precizează raportul.

În ceea ce priveşte inundaţiile grave din iulie din Germania, documentul ONU estimează că activitatea umană „creşte probabilitatea şi intensitatea unor astfel de evenimente”.

Numărul ţărilor care se angajează să atingă un obiectiv de zero emisii de carbon este încurajator, potrivit raportului, deoarece în prezent 63% din emisiile globale sunt vizate de aceste obiective, însă până în 2030 sunt necesare acţiuni mult mai ample pentru a le putea atinge.

„Sper că toate aceste probleme vor fi abordate şi rezolvate, la COP26″, a spus Antonio Guterres, care a făcut apel la toate ţările să se angajeze să atingă un obiectiv de zero emisii până în 2050. „Viitorul nostru este în joc”, a subliniat secretarul general al ONU.

La rândul său, Petteri Taalas, secretarul general al Organizației Meteorologice Mondiale a subliniat că „pe tot parcursul pandemiei s-a vorbit de faptul că trebuie să construim mai bine în jurul nostru, într-un mod mai sustenabil, pentru a se evita pe viitor cele mai grave efecte ale schimbărilor climatice asupra societății și economiilor”.

„Acest raport, United in Science 2021, arată că până în 2021 nu am mers în direcția bună”, a precizat Petteri Taalas.

Cercetătorii de la MIT au dezvoltat o tehnologie care poate manipula visele

O tânără visează că zboară în timp ce doarme pe pat.
Foto: GettyImages

Pentru a realiza acest dispozitiv, cercetătorii din cadrul MIT Media Lab’s Fluid Interfaces – un grup care dezvoltă sisteme portabile şi interfeţe pentru îmbunătăţirea abilităţilor cognitive – au folosit o tehnică denumită „incubarea ţintită a visului” (TDI – targeted dream incubation).

Oamenii de ştiinţă de la Institutul de Tehnologie din Massachusetts (MIT) au dezvoltat o tehnologie prin care pot manipula visele, prin îmbinarea unei aplicaţii cu un dispozitiv pentru monitorizarea somnului denumit Dormio şi au demonstrat, în cadrul unui nou studiu, că pot introduce anumite elemente în visul unei persoane, relatează Agerpres citând Live Science.

Studii anterioare au arătat că în perioada unei stări onirice cunoscută drept starea de vise lucide, în care persoana care doarme este conştientă că se află într-un vis, se poate folosi conştiinţa faptului că te afli într-un vis pentru a genera anumite aspecte ale respectivului vis. TDI profită de unul dintre primele stadii ale somnului, denumit hipnagogie, pentru a obţine un rezultat similar.

În perioada de hipnagogie – o stare onirică semi-lucidă care se instalează pe măsură ce adormim – cercetătorii au folosit tehnica TDI pentru a le introduce unor voluntari „informaţie ţintită”, în scopul de a „permite asimilarea directă a acestei informaţii în conţinutul viselor”, conform noului studiu publicat în luna august în revista Consciousness and Cognition. Ulterior, ei au coordonat o serie de experimente în perioada de vis pe un grup de 25 de voluntari.

Subiecţii au înregistrat în prealabil comenzi audio într-o aplicaţie, cum ar fi „să-ţi aminteşti să te gândeşti la un copac” sau „aminteşte-ţi să-ţi observi gândurile” şi apoi s-au pregătit de culcare, conform studiului.

Un aparat de monitorizare a somnului instalat la mână a urmărit apoi ritmul cardiac al subiectului, schimbările electrice de la suprafaţa pielii şi dacă degetele de la mâini sunt relaxate sau nu pentru a detecta când subiectul intră în starea de hipnagogie şi devine „deschis influenţelor din surse audio externe”, conform coordonatorului acestui studiu, Adam Haar Horowitz, doctorand din cadrul MIT Media Lab’s Fluid Interfaces Group.

Aparatul de monitorizare a somnului Dormio comunică apoi cu aplicaţia „care dă drumul la mesajele înregistrate audio la momentul corect şi îi înregistrează apoi pe subiecţii care s-au trezit, povestind ce au visat”, a explicat Haar Horowitz pentru Live Science.

Apoi, în timp ce un subiect adoarme şi intră în starea de hipnagogie, Dormio se coordonează cu aplicaţia pentru a-l trezi cu mesaje preînregistrate. Acest ciclu se repetă de câteva ori, subiectul înregistrând la rândul său un scurt „jurnal de vis” în aplicaţie, atunci când se trezeşte.

„Altfel spus, subiecţii ne spun dacă mesajele respective apar în visele lor. Deseori acestea sunt transformate. Spre exemplu, un copac devine o maşină în formă de copac, însă încorporarea directă în vis a mesajelor este foarte uşor de identificat”, conform lui Haar Horowitz.

Ce au povestit participanții la studiu

Cercetătorii au aflat că 67% dintre jurnalele de vis ale subiecţilor menţionau vise din care făcea parte un copac.

„Urmăream rădăcinile împreună cu cineva şi rădăcinile mă transportau în diferite locaţii”, a povestit un participant. Un altul a menţionat „un copac din copilăria mea, din curtea din spatele casei. Nu mi-a cerut nimic”. Acelaşi subiect, după reprize de somn ulterioare, descria „copaci care se divizau la infinit” şi „un şaman, care stătea sub un copac împreună cu mine şi mi-a spus să merg în America de Sud”.

Visele au devenit din ce în ce mai bizare şi mai imersive cu fiecare nouă repriză de somn prin care treceau subiecţii, conform oamenilor de ştiinţă.

Deşi unele vise se petrec în timpul stării de hipnagogie, majoritatea lor au loc în perioada somnului REM (rapid eye movement). Înainte ca creierul să intre în starea de somn REM, el trece prin trei stadii de somn non-REM. Primul stadiu este cel de tranziţie de la starea de veghe la cea de somn, stadiu în care are loc hipnagogia. Acest stadiu este urmat de cel al somnului uşor şi apoi de cel al somnului adânc, conform Institutului Naţional american pentru Sănătate (NIH). De-a lungul nopţii, facem trecerea de la somnul REM la cel non-REM de mai multe ori, în cicluri.

În starea REM, visele pot fi foarte vii, bizare sau intense şi de cele mai multe ori persoana care visează le experimentează în mod pasiv. Câteodată însă, persoana care visează se poate afla într-o stare de vis lucid, în care este conştient că visează. În această stare neobişnuită de conştientizare, persoana care doarme poate influenţa desfăşurarea evenimentelor din visul său, conform Encyclopedia of Neuroscience (Elsevier Ltd., 2009).

Astfel de experienţe sunt însă rare. Într-o populaţie, doar aproximativ jumătate dintre oameni trec prin episoade de vise lucide, conform cărţii „Principles and Practice of Sleep Medicine” (Sixth Edition, 2017). Dintre aceştia, aproximativ 20% experimentează vise lucide cel puţin o dată pe lună, iar în jur de 1% trec prin vise lucide de mai multe ori pe săptămână.

Cu toate acestea, prin întreruperea stării de hipnagogie, autorii studiului au descoperit o rută alternativă pentru a le oferi subiecţilor care au participat la experimente abilitatea de a-şi construi propriul conţinut oniric, explică şi Tomás Vega, fost cercetător în cadrul MIT Fluid Interfaces Group.

El a pus bazele Augmental Tech, o companie care construieşte tehnologii ce pot fi integrate organismului uman şi este creatorul sistemelor hardware şi software folosite în cadrul tehnologiei TDI pentru a înregistra diferite biosemnale.

Vega a testat dispozitivul Dormio pe propriul său somn, folosindu-l pentru a-şi planta o sugestie cu privire la filmul favorit, „Willie Wonka and the Chocolate Factory”, printr-un mesaj audio în care amuzanţii Oompa Loompa, muncitorii din fabrica de ciocolată, cântă melodia lor din film.

Apoi, Vega i-a visat pe Oompa Loompa cântând. „Am început să visez că mă aflu într-o cascadă de ciocolată, înconjurat de Oompa Loompa care cântau ‘Oompa Loompa, doopity doo’”, a povestit el. Însă Vega, care este intolerant la lactoză, a observat în vis prin cascadă curgea ciocolată neagră.

„Era o cascadă fără lactoză. Deci, informaţia despre intoleranţa mea la lactoză se află în conştientul meu sau în subconştientul meu? Am introdus acest conţinut în vis, dar existau încă unele constrângeri, cum ar fi faptul că nu puteam visa la ciocolată cu lapte pentru că acest fel de ciocolată îmi face rău”, a povestit Vega.

Creşterea creativităţii pentru procese de brainstorming va fi probabil prima aplicaţie pentru tehnologia de incubare ţintită a visului (TDI), conform lui Haar Horowitz. Însă cum multe dintre mecanismele care controlează somnul şi visele nu sunt bine înţelese, este prea devreme să putem spune cu exactitate care pot fi beneficiile acestei tehnici, a adăugat el, precizând că aceste beneficii pot varia de la eliminarea coşmarurilor şi ameliorarea stărilor de stres post-traumatic (PTSD) până la programe de învăţare a limbilor străine în timpul somnului.

Comisarul UE Margrethe Vestager, filmată cum tricota în timpul discursului Ursulei von der Leyen

ccomisar UE care tricoteaza
Comisarul UE Margrethe Vestager, filmată cum tricota în timpul discursului Ursulei von der Leyen. FOTO: Captură

Margrethe Vestager, comisar pentru concurență al Uniunii Europene, a fost surprinsă când tricota în timpul discursului Ursulei von der Leyen.

A fost momentul în care discursul președintelui Comisiei Europene privind Starea Uniunii a stârnit zâmbete.

Margrethe Vestager, comisar pentru concurență al Uniunii Europene, a tricotat calmă în sala Parlamentului European din Strasbourg. S-a oprit din când în când, ca să noteze câte ceva.

„Viitorul Uniunii Europene se țese chiar în aceste momente. Dacă nu credeți, întrebați-o pe doamna”, a glumit, pe Twitter, unul dintre jurnaliștii prezenți în sală.     Vezi această postare pe Instagram           

O postare distribuită de Margrethe Vestager (@vestager)

În trecut, Margrethe Vestager, care reprezintă Danemarca în executivul de la Bruxelles a postat pe Istagram imagini cu elefanți tricotați.

În 2018, Margrethe Vestager a scris pe Twitter: „Tricotatul te ajută să rămâi concentrat”.

Turcia îşi construieşte propriul Pentagon: „Structura le va inspira teamă inamicilor noştri”

Steaua și semiluna
Turcia îşi construieşte propriul Pentagon. Foto: Twitter

Turcia îşi construieşte propriul Pentagon.

Şi, pentru că preşedintele Erdogan este un fan al proiectelor megalomane, nici acesta nu se dezminte. Liderul de la Ankara a dat startul construcţiilor, care se vor încheia peste doar un an şi jumătate.

Denumit oficial „Steaua și semiluna”, complexul va avea o suprafață de aproape 13 milioane de metri pătrați, dintre care 882.000 de metri pătraţi vor fi dedicaţi birourilor, urmând să găzduiască până la 15.000 de persoane.

Prin contrast, birourile Departamentului de Apărare din Statele Unite se întind pe 600.000 de metri pătraţi, iar întreaga suprafaţă a Capitolului SUA ar putea intra într-una dintre cele cinci laturi ale Pentagonului. Lucru care înseamnă că Pentagonul turcesc îl va depăşi pe cel american şi va deveni cea mai mare clădire administrativă din lume.

Va avea o structură concentrică şi, aşa cum îi spune şi numele, va încorpora steaua și semiluna de pe steagul ţării. Data de încheiere a construcţiilor este programată pentru mai 2023.

„Vom crea o structură care va inspira teamă inamicilor noştri prin amploarea sa şi va oferi încredere prietenilor Turciei”, a anunțat Erdogan în timpul ceremoniei, care a aniversat 99 de ani de la Ziua Victoriei, Turcia marcând astfel una dintre bătăliile majore din timpul războiului de independenţă din anii 1920.

„Steaua şi semiluna” reprezintă cel mai recent efort al lui Erdogan de a creşte forţa militară a Turciei, încercând astfel să îşi alimenteze nivelul de popularitate înaintea alegerilor din 2023, în timp ce ţara se confruntă cu focuri sălbatice, inundaţii şi o rată tot mai ridicată a inflaţiei.

Turcia s-a concentrat constant asupra producţiei locale de arme şi echipament de război, dezvoltând drone cu sarcini utile ce ar concura cu modelele Reaper create de Statele Unite.

DJI pregătește OM5, un nou stabilizator pentru smartphone cu mâner telescopic și design compact

DJI OM 5

DJI are deja o tradiție în dezvoltarea de stabilizatoare de smartphone-uri, seria de gimbal-uri Osmo Mobile oferind deja de patru generații unele dintre cele mai calitative alternative pe această piață.

Se pare că pentru generația a cincea, DJI OM5, compania chineză dorește să ofere un produs care să răspundă cerințelor mai multor utilizatori, integrând un mâner telescopic, similar cu un selfie stick, care se poate extinde.

DJI OM5 va fi un stabilizator cu „selfie stick” integrat

Anul trecut, modelul DJI OM4 nu a schimbat foarte mult formula față de Osmo Mobile 3, lansat în 2019. Acel model a păstrat funcționalitatea și design-ul vechiului dispozitiv și a adăugat un suport magnetic, pentru a putea atașa și detașa rapid telefonul de stabilizator. În 2021 însă, compania schimbă din nou design-ul stabilizatorului său pentru telefon, care pare să rezulte într-un dispozitiv mai compact, dar care poate să se extindă mai mult decât variantele anterioare.

Chiar dacă DJI nu a anunțat încă în mod oficial noul DJI OM5, WinFuture a publicat deja fotografii și detalii despre noul stabilizator. Acesta se va putea plia pentru o înățlime totală de numai 17cm, putând fi purtat chiar și într-un buzunar mai mare.

Gimbal-ul poate fi extins folosind suportul telescopic, butoanele de control precum stick-ul analogic, butonul de moduri și butonul de înregistrare rămânând fixe pe mânerul de jos. De asemenea, în spate există în continuare un „trigger”, iar pe laterala din dreapta un port de încărcare USB-C. Desigur, telefoanele se vor atașa la OM5 tot cu un suport magnetic.

btw… DJI OM 4 SE is also incoming: 99$ and basically the same as the original OM4, but w/o the magnetic smartpone holder. https://t.co/dQO5LhKMMQ

— Roland Quandt (@rquandt) September 1, 2021

Design-ul mai subțire și dimensiunile compacte ale dispozitivului, cât și integrarea unui suport telescopic au însă efecte negative asupra autonomiei lui DJI OM5. Dacă modelul anterior garanta aproximativ 15 ore de autonomie, noul model va permite doar 6 ore și 20 de minute.

DJI OM5 este așteptat pentru lansare săptămâna viitoare, pe 8 septembrie, urmând să fie anunțat la prețul de 159 euro. Alături de acest model, DJI va păstra în ofertă și DJI OM4 SE, la 99 euro, care va fi mai degrabă un Osmo Mobile 3 cu alt nume, întrucât nu va beneficia de suportul magnetic.

sursa: WinFuture

China cere să fie primită în tratatul de liber schimb transpacific

Steagul Chinei
Foto: Profimedia Images

China a cerut oficial să adere la tratatul de liber schimb transpacific, a anunţat joi Ministerul Comerţului chinez, în pofida creşterii tensiunilor politice cu Australia, una dintre ţările membre ale acestui tratat.

Semnat în 2018 de 11 ţări din zona Asia-Pacific, Acordul Cuprinzător şi Progresiv pentru Parteneriatul Trans-Pacific (CPTPP) este cel mai important acord de liber schimb din regiune şi a succedat unui tratat precedent din care Statele Unite s-au retras în 2017, în timpul preşedinţiei lui Donald Trump.

China îşi manifestase deja de mai multe ori dorinţa de a adera la acest tratat, demers formalizat joi. Însă cele 11 state membre vor trebui să ajungă la un consens pentru a permite aderarea acestei ţări.

Această perspectivă este una delicată în contextul unui puternic conflict geopolitic între Australia şi China, aceasta din urmă impunând taxe vamale asupra unor produse australiene, decizie faţă de care guvernul de la Canberra a cerut intervenţia Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC).

Tot joi, SUA, Marea Britanie şi Australia au anunţat încheierea unui parteneriat militar strategic, denumit „AUKUS”, în cadrul căruia Statele Unite vor livra Australiei submarine cu propulsie nucleară pentru a contracara influenţa chineză în zona indo-pacifică. China a calificat această alianţă drept ”extrem de iresponsabilă”, scrie Agerpres.

Apple, dat în judecată pentru Watch Series 7. Tastatura este ”furată”

Apple, dat în judecată pentru Watch Series 7. Tastatura este ”furată”

App Store este deja țintă unor verificări mai atente, magazinul oficial Apple fiind gazda mai multor înșelătorii și operațiuni de fraudare, iar asta în ciuda promisiunilor Apple cum că aceasta este cea mai sigură și de încredere platformă pentru dezvoltatorii de aplicații.

Probabil că de o cu totul altă părere sunt dezvoltatorii FlickType, o tastatură alternativă pentru dispozitivele Apple, al cărei design se aseamănă izbitor cu noua tastatură preinstalată pe noul accesoriu Watch Series 7.

Purtând numele QuickPath, prima tastatură full-QWERTY disponibilă pe smartwatch-urile Apple diferă în esență prin mărimea fontului selectat, ceva mai mare, în cazul interpretării Apple, respectiv aspectul și scopul celor trei taste virtuale aflate la partea de jos.

Deservind aceeași funcție, tasta pentru caractere alternative este înlocuită cu simbolul unui Smiley, tasta Space schimbă forma tastei fizice cu numele acesteia, iar butonul backspace este mutat mai sus, în dreptul cuvântului tastat, pentru a face loc simbolului ”microfon” folosit pentru declanșarea funcției de dictare vocală.

tastatura Apple

Ce-i drept, formula de prezentare lipsită de elemente grafice distinctive a fost probabil neinspirată pentru dezvoltatorul FlickType, Apple având „grijă” să substituie singurele elemente de design care ar putea folosi drept dovezi în cazul unui proces cu soluții oferind funcționalitate similară.

Dezvoltatorul Kosta Eleftheriou susține că Apple l-ar fi presat să-și vândă aplicația înainte de anunțul de lansare Watch Series 7. În urma refuzului primit, Apple ar fi răspuns cu acuzații directe, îndreptate împotriva dezvoltatorului necooperant.

Potrivit acestora, aplicația ar fi încălcat politicile iOS Human Interface Guidelines din Ghidul de revizuire al App Store, referitoare la tastaturile pentru Apple Watch. Din acest motiv, aplicația a fost eliminată din catalogul App Store.

Eleftheriou a acuzat Apple de mai toate relele posibile: publicitate falsă, concurență neloială, încălcare a bunei-credințe și tratamente loiale în ceea ce privește Acordul de licență al programului pentru dezvoltatori Apple, fraudă și neglijență. Deocamdată, fără rezultate concrete.

DOCUMENT. Noua listă a țărilor cu risc epidemiologic. Bulgaria intră în zona galbenă, Spania în zona verde

Panouri din aeroport cu atenționări pentru COVID.
CNSU a actualizat lista statelor de risc epidemiologic ridicat Foto: Guliver/GettyImages

Comitetul Național pentru Situații de Urgență a actualizat lista țărilor cu risc epidemiologic, pe coduri de culori (roșu, galben și verde), în funcție de incidența cazurilor de COVID-19. Bulgaria, care s-a aflat în zona roșie, a trecut în zona galbenă, iar Spania în zona verde.

Principalele modificări din Hotărârea nr. 71 a CNSU sunt:

În zona roșie au intrat: Grenada, Bahamas, Barbados, Guyana, Bonaire, Saint Eustatius și Saba și Liechtenstein.

În zona galbenă au intrat: Bulgaria, Franța, Thailanda, Puerto Rico, Eswatini, Guernsey (din zona roșie, în urma scăderii incidenței); Republica Moldova, Honduras, Noua Caledonie, Saint Vincent și Grenadine și Gibraltar (din zona verde, în urma creșterii incidenței)

În zona verde au intrat: Spania, Danemarca, Luxemburg, Mexic, Panama, Argentina, Maroc și Montserrat.

Lista țărilor cu risc epidemiologic poate fi consultată aici:

Anexa la HCNSU nr. 71 din 16.09.2021

Persoanele care vin din zona galbenă nu intră în carantină dacă sunt vaccinate împotriva COVID-19, au trecut prin boală sau prezintă un test PCR, nu mai vechi de 72 de ore.

Dacă o persoană vine din zona roşie, fie este vaccinată sau trecută prin boală, fie intră în carantină. Testul nu mai scuteşte de carantină

Măsura carantinei se aplică pentru 14 zile, dar rămâne valabilă şi prevederea potrivit căreia dacă o persoană carantinată face un test COVID-19 în a opta zi de carantină şi rezultatul e negativ poate ieşi din carantină în a zecea zi.