OxygenOS, interfața de Android de la OnePlus, ar putea fi înlocuită foarte curând.
Încă de anul trecut, Oppo și OnePlus au anunțat că își vor unifica baza pe care interfețele lor sunt construite pentru a oferi aceleași capabilități pe toate dispozitivele grupului OPLUS, dar până acum nu am văzut schimbări radicale în acest sens. Se pare însă că debutul OnePlus 10 Pro în Europa ar putea marca și lansarea H₂OOS, o nouă interfață pentru care compania deja a înregistrat o marcă.
H₂OOS ar putea înlocui OxygenOS
Numele H2OOS sau „H₂OOS” nu este tocmai surprinzător pentru cei care au urmărit evoluția companiei OnePlus. După renunțarea la Cyanogenmod, sistemul de operare Android „custom” pe care OnePlus îl folosea inițial, compania chineză a dezvoltat două variante proprietare de Android. Una a fost HydrogenOS, pe care a oferit-o în China, acesta fiind construită fără servicii Google, în timp ce cealaltă s-a numit OxygenOS și a fost oferită pe telefoanele din vest, echipate cu servicii Google.
După fuzionarea cu Oppo, OnePlus a adoptat în China ColorOS, dar a păstrat OxygenOS în restul lumii. Mai mult, noile OxygenOS 12 și ColorOS 12, integrează deja codul comun, lucru care a dus chiar la probleme cu anumite dispozitive mai vechi care au fost actualizate la noul sistem de operare.
OnePlus giving Chemistry lessons. After OxygenOS and HydrogenOS, its H2OOS now 👀 pic.twitter.com/1qz9objAQi
Astfel, marea schimbare, anunțată de Pete Lau, CEO-ul OPLUS, ar putea avea loc în curând, sub forma lui H2OOS, care ar combina versiunea globală a sistemului de operare OnePlus, cu versiunea din China, pentru a crea o versiune nouă. Desigur, aceasta va fi în continuare bazată pe Android, cel mai probabil Android 12.
Rămâne de văzut cum va aborda OnePlus interfața pentru H2OOS. Schimbările introduse de OxygenOS 11, care erau inspirate de OneUI de la Samsung, nu au fost apreciate de către fani, aceștia preferând interfața mai veche, care era mai degrabă inspirată de cea de la Google, cu un minimum personalizări din partea companiei.
Aproape la fel de puternic ca un tracker GPS, dar suficient de mic pentru a fi strecurat fără știrea ta în bagaje sau chiar în îmbrăcămintea pe care o porți, dispozitivul AirTag poate crea mari probleme atunci când este folosit și în alte scopuri decât cele intenționate de Apple.
Creat pentru a ajuta utilizatorii să urmărească și la nevoie să recupereze obiectele prețioase rătăcite, cum ar fi cheile locuinței sau bagajele de cală, AirTag este în esență o baliză radio care folosește tehnologia Bluetooth pentru a transmite un cod unic de identificare.
Semnalul repetitiv poate fi recepționat de orice iPhone sau iPad care se întâmplă să treacă prin raza conexiunii bluetooth (nu mai mult de câteva zeci de metri), acesta raportând către Apple locația relativă a tag-ului detectat.
Problemele apar atunci când o etichetă AirTag este folosită pentru a urmări obiecte care nu îți aparțin sau alte persoane care nu și-au dat acordul pentru asta. Spre exemplu, unii hoți de autoturisme au atașat aceste tag-uri la autoturismele pe care doresc să le fure, așteptând apoi momentul și locația potrivită pentru a da lovitura.
Încercând să adreseze abuzurile tot mai numeroase, Apple a actualizat firmware-ul iOS, transformând telefoanele iPhone în detectoare pentru AirTag-uri clandestine. Concret, dacă un dispozitiv AirTag înregistrat de o altă persoană este detectat în mod repetat în raza conexiunii Bluetooth.
Potrivit Apple, atât timp cât iPhone, iPad sau iPod Touch rulează cel puțin versiunea iOS 14.5 sau iPadOS 14.5 vei primi un mesaj „Item Detected Near You” dacă dispozitivul detectează un AirTag sau alt dispozitiv setat în modul Find My device aflat în apropiere pentru o perioadă mai lungă de timp.
Odată detectat , poți folosi opțiunea „Play Sound” pentru ca AirTag-ul străin să emită un ton care să te ajute să îl localizezi. AirTag-ul folosit în mod abuziv poate începe să facă zgomot de la sine după câteva ore. Odată ce l-ai descoperit, ai posibilitatea să-l dezactivezi urmând instrucțiunile afișate pe ecranul telefonului tău. Opțional, poți folosi codul serial inscripționat pe carcasă pentru a da de urma utilizatorului care l-a înregistrat.
Din păcate, dacă nu ești fan iPhone șansele de a descoperi că ești urmărit cu un AirTag scad considerabil, fiind nevoie să instalezi aplicația dedicată Tracker Detect pentru a primi alertele pe telefonul tău cu sistem Android.
Apple modurile în care poți evita să fi urmărit cu ajutorul etichetelor AirTag într-un ghid publicat pe pagina oficială de suport.
Adaptarea accesoriului S-Pen pentru folosirea cu telefoane pliabile nu este deloc ușoară, Samsung având de adresat probleme atât cu fragilitatea ecranului dar și cu spațiul disponibil la interiorul carcasei.
Din păcate, soluții elegante precum slot S-Pen integrat în carcasa Galaxy Note nu sunt deloc practice în cazul telefoanelor pliabile, designul cu una sau chiar două zone de pliere a ecranului complicând și așa acomodarea componentelor esențiale, precum acumulatorul și modulul camerei foto.
Cel puțin până în prezent, singura soluție găsită a fost includerea de magneți, permițând fixarea temporară a stylus-ului pe rama telefonului.
Venind ca un compromis între slotul S-Pen în stil Gagaxy Note și fixarea complet externă, soluția descrisă într-un brevet recent acordat pentru Samsung ar marele avantaj de a nu ocupa spațiul rezervat în mod normal pentru componentele electronice sau acumulator.
Pretabilă în cazul viitoarelor telefoane cu design dual-fold, soluția constă în decuparea carcasei pe două dintre fațetele pliabile la interior, profitând de faptul că zona respectivă nu este acoperită de ecran.
Sistemul de prindere magnetic este păstrat, accesoriul S-Pen rămânând fixat chiar și cu ecranul extins, având șanse minime să alunece accidental din adâncitura care acoperă jumătate din grosimea sa. Mai mult, riscul de pierdere la transport cu telefonul pliat sunt practic zero.
Rămâne de căzut în ce măsură decupajul aplicat în spatele ecranului va face telefonul mai incomod la atingere. Cert este că soluția descrisă este simplă și relativ elegantă, având astfel șanse mari să fie preluată pentru viitoarele generații Samsung Galaxy Fold.
Ajutat de vânzările foarte bune obținute cu seria iPhone 13, Apple a anunțat profituri record pentru anul 2021, însă poate și mai impresionantă este dimensiunea căpătată de ecosistemul Apple, care a ajuns să numere peste 1.8 miliarde dispozitive active.
Cu siguranță, la acest rezultat a contribuit și fiabilitatea peste medie a produselor Apple, majoritatea dispozitivelor rămânând mulți ani în circulație, eventual, trecând prin mâinile a mai multor proprietari.
Arătând o creștere medie de 150 milioane dispozitive pe an, Apple raporta la începutul anului trecut 1.65 miliarde dispozitive active, respectiv 1.5 miliarde în 2020.
Compania nu detaliază câte dintre cele 1.8 miliarde dispozitive active în prezent sunt telefoane iPhone, însă știm deja că pragul de 1 miliard a fost trecut încă de anul trecut, după ce Apple a numărat 900 milioane utilizatori iPhone în anul 2019.
Potrivit definiției folosită de producătorul american, se consideră activ orice dispozitiv care s-a conectat la unul dintre serviciile Apple în ultimele 90 de zile. Numărătoarea cuprinde astfel o largă varietate de hardware Apple, precum smartphone-uri și tablete, smartwatch-uri, laptopuri și PC-uri.
Spre comparație, Google raporta anul trecut pentru ecosistemul Android nu mai puțin de 3 miliarde dispozitive active. Deși este deja foarte mare, cifra enunțată este cel mai probabil subestimată, deoarece numărătoarea nu include și acele dispozitive care nu folosesc serviciile Google (ex. telefoane cu Android comercializate în piețele asiatice, conectate la magazine alternative de aplicații).
Tot la acest capitol, Microsoft a anunțat săptămâna aceasta 1.4 miliarde dispozitive cu Windows 10 și Windows 11 folosite în mod activ. Totuși, cifra enunțată este umflată prin faptul că Microsoft a pus la socoteală și consolele de jocuri Xbox One și Xbox Series X / S, pe motiv că și acestea rulează o versiune modificată de Windows 10.
Imaginați-vă o lume în care fișierele secrete criptate sunt deschise brusc. Scenariul a primit numele de „apocalipsă cuantică”, relatează BBC.
Computerele cuantice funcționează complet diferit de computerele dezvoltate în ultimul secol. În teorie, acestea ar putea deveni mult mai rapide decât mașinile de astăzi
Confruntat cu o problemă incredibil de complexă și consumatoare de timp – cum ar fi încercarea de a decripta datele – în care există miliarde de permutări, un computer normal ar avea nevoie de ani întregi pentru a sparge acele criptări – presupunând că ar reuși să facă acest lucru. Dar un viitor computer cuantic, în teorie, ar putea face acest lucru în doar câteva secunde.
Astfel de computere ar putea rezolva tot felul de probleme pentru umanitate. Guvernul Marii Britanii investește în Centrul Național de Calcul Cuantic din Harwell, Oxfordshire, sperând să revoluționeze cercetarea în domeniu.
Mai multe țări, printre care SUA, China, Rusia și Marea Britanie, fac eforturi și investesc sume uriașe de bani pentru a dezvolta aceste computere cuantice superrapide, în vederea obținerii unui avantaj strategic în sfera cibernetică.
Dar există și o parte întunecată a acestor computere superrapide.
În fiecare zi, cantități mari de date criptate – inclusiv ale utilizatorilor obișnuiți – sunt recoltate și stocate în bănci de date. Acestea vor fi însă în pericol în ziua în care computerele cuantice ale hoților de date vor fi suficient de puternice pentru a le decripta.
„Tot ceea ce facem astăzi pe internet, de la cumpărături online, tranzacții bancare și interacțiuni pe rețelele sociale, este criptat”, spune spune Harri Owen, director de strategie al companiei PostQuantum.
„Dar dacă va apărea un computer cuantic funcțional care va putea rupe acea criptare, poate oferi aproape instantaneu capacitatea celui care l-a dezvoltat de a șterge conturile bancare, de a închide complet sistemele de apărare guvernamentale, de a goli portofelele cu Bitcoin”, adaugă el.
Ilyas Khan, directorul executiv al companiei Quantinuum din Cambridge și Colorado, este de aceeași părere.
„Computerele cuantice vor face inutile majoritatea metodelor existente de criptare. Sunt o amenințare pentru modul nostru de viață”, spune el.
Dar autoritățile din mai multe țări fac deja demersuri pentru a preveni „apocalipsa cuantiă”.
„Dacă nu am face nimic pentru a o combate, atunci s-ar întâmpla lucruri grave”, a spus un oficial britanic, sub protecția anonimatului.
În Marea Britanie, toate datele guvernamentale clasificate drept „top secret” sunt deja „post-cuantice” – adică folosesc noi forme de criptare despre care cercetătorii speră că vor fi ferite de computere cuantice răuvoitoare.
Giganți din domeniul tehnologiei ca Google, Microsoft, Intel și IBM lucrează la soluții, iar lor li se alătură și companii specializate precum Quantinuum și Post-Quantum.
Calculul cuantic este costisitor, laborios și generează cantități mari de căldură. Dezvoltarea algoritmilor de securitate cuantică este una dintre provocările majore de securitate ale timpului nostru. Dar experții spun că alternativa – și anume să nu facem nimic – pur și simplu nu este o opțiune.
O caravană de cămile este condusă printr-o zonă acoperită de zăpadă din Turcia. Foto: Profimedia
De la deșert la zăpadă. O caravană de cămile este condusă printr-o zonă acoperită de zăpadă din Turcia.
Păstorii merg cu animalele doar două ore pe zi, astfel încât acestea să se adapteze la condițiile meteo.
O caravană de cămile este condusă printr-o zonă acoperită de zăpadă din Turcia. Foto: ProfimediaO caravană de cămile este condusă printr-o zonă acoperită de zăpadă din Turcia. Foto: ProfimediaO caravană de cămile este condusă printr-o zonă acoperită de zăpadă din Turcia. Foto: ProfimediaO caravană de cămile este condusă printr-o zonă acoperită de zăpadă din Turcia. Foto: ProfimediaO caravană de cămile este condusă printr-o zonă acoperită de zăpadă din Turcia. Foto: ProfimediaO caravană de cămile este condusă printr-o zonă acoperită de zăpadă din Turcia. Foto: ProfimediaO caravană de cămile este condusă printr-o zonă acoperită de zăpadă din Turcia. Foto: Profimedia
Temperatura poate scădea până la minus 40 de grade în orașul Bașkale din provincia Van a Turciei.
Ambasadorul John Sullivan intră în sediul MAE rus Foto: Profmedia Images
Ambasadorul SUA la Moscova, John Sullivan, a fost persoana care a înmânat, miercuri seara, răspunsul scris al Washingtonului pentru Ministerul rus de Externe, în cadrul eforturilor de reducere a tensiunilor și de evitare a unei invazii în Ucraina. El a dezvăluit vineri, într-o discuție cu jurnaliștii, la ce se gândea în momentul în care a pășit în clădirea ministerului condus de Serghei Lavov, dat fiind că avea o misiune ce s-ar putea dovedi crucială pentru evenimentele care urmează de acum încolo.
În prezent, Washingtonul așteaptă un răspuns al Moscovei la propunerile scrise trimise de SUA și NATO la cererile Rusiei privind garanţiile de securitate, ca parte a negocierilor pentru evitarea unei escaladări militare ruse împotriva Ucrainei.
„Am înmânat răspunsul scris al SUA Ministerului rus de Externe miercuri seară, aici, la Moscova. Iar pentru cei dintre voi care ați văzut poza cu mine intrând în Ministerul de Externe, dacă vă întrebați ce-i trece prin minte unui diplomat american în aceste momente tensionate, aflat pe cale să se angajeze într-o diplomație complexă, ei bine, este: Doamne, sper să nu cad în fund, având în vedere zăpada și gheața de aici, de pe trepte”, a declarat ambasadorul John Sullivan detensionând atmosfera la începutul discuțiilor pe care le-a avut, online, cu jurnaliști de la mai multe publicații internaționale.
Propuneri americane pentru „transparență”
„Răspunsurile noastre au fost pe deplin coordonate cu aliații noștri din NATO, cu partenerii noștri europeni și cu Ucraina, cu toți cei cu care ne consultăm, după cum știți foarte bine, de multe, multe, săptămâni”, a spus ambasadorul John Sullivan, potrivit unui transcript al discuției pus la dispoziție de Ambasada SUA în România.
Diplomatul a confirmat că între propunerile formulate, unele se referă la „posibilitatea unor măsuri reciproce de transparență” cu partea rusă, „inclusiv în ceea ce privește sistemele de arme ofensive din Ucraina, precum și măsuri de creștere a încrederii în ceea ce privește exercițiile și manevrele militare din Europa, potențiale măsuri de control al armelor legate de rachetele din Europa, interesul pentru un acord de monitorizare a Noului START”.
Despre aceste propuneri, în sensul transparenței, a vorbit și ministrul român de externe, Bogdan Aurescu.
„Concluzia este că preferăm diplomația și suntem pregătiți să mergem mai departe acolo unde există posibilitatea de cooperare, dacă Rusia își diminuează agresiunea față de Ucraina, încetează retorica agresivă și abordează negocierile într-un spirit de reciprocitate. Dar dacă alege o cale diferită, Statele Unite și aliații și partenerii noștri sunt pregătiți să impună consecințe severe în cazul în care Rusia alege să continue agresiunea. Așa cum au spus președintele Biden și secretarul Blinken, Rusia va trebui să decidă acum cum va răspunde”, a punctat ambasadorul Sullivan.
Negocieri „cu pistolul pe masă”
Pe de altă parte, el a recunoscut că în ciuda faptului că Rusia susține că nu dorește declanșarea unui război, în fapt negociază ca și cum ar avea „pistolul pe masă” prin masarea de trupe la granița cu Ucraina.
„Amenințarea este foarte reală și este iminentă”, a apreciat diplomatul. „Este echivalentul faptului că, dacă noi doi am avea o discuție sau o negociere, dacă aș pune o armă pe masă și aș spune că vin în pace, este o amenințare. Și asta este ceea ce vedem acum”, i-a spus John Sullivan unei jurnaliste de la Financial Times.
„Înțeleg ceea ce a declarat public guvernul rus, că nu are intenția de a invada Ucraina, dar faptele de pe teren spun o poveste mult diferită. Iar președintele Biden însuși a spus că faptele arată că Rusia este în poziția de a declanșa o nouă invazie în Ucraina, ceea ce, așa cum a spus președintele nostru, ar fi ieșit din comun și ar reprezenta într-adevăr o escaladare extraordinară în contextul întregii munci (diplomatice) depuse – nu doar de Statele Unite, de aliații și partenerii noștri, ci și de Rusia și, înainte de aceasta, de Uniunea Sovietică – pentru a crea arhitectura de securitate pe care o avem acum pentru pace și securitate în Europa și în întreaga lume, începând cu Carta ONU, Actul final de la Helsinki și așa mai departe. Uniunea Sovietică, și acum Rusia, sunt semnatare ale acestor documente și ar fi într-adevăr un act incredibil de distructiv pentru pacea și securitatea în Europa dacă ar exista o nouă incursiune, invazie, intervenție militară în Ucraina”, a spus ambasadorul John Sullivan.
„Așadar, nu vreau să spun că guvernul rus va invada Ucraina sau că a decis să invadeze Ucraina, dar prezența militară pe care a desfășurat-o în regiune la granița cu Ucraina și Crimeea, iar acum în Belarus, îi oferă capacitatea de a întreprinde această incursiune militară pe scară largă în Ucraina”, a mai declarat diplomatul american.
„Sperăm ca guvernul rus să se țină de cuvânt și să nu planifice și să nu invadeze în continuare Ucraina, dar faptele sugerează că are capacitatea actuală de a face acest lucru, în ciuda faptului că Ucraina nu reprezintă o amenințare pentru Rusia”, a adăugat Sullivan.
Ce înseamnă securitate indivizibilă în Europa
Ambasadorul american a fost întrebat de o jurnalistă rusă de la Kommersant ce răspuns vor da SUA la faptul că ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a spus că va cere clarificări cu privire la motivul pentru care SUA nu respectă „principiile OSCE privind indivizibilitatea securității”.
„Utilizarea unui concept mai larg, opac, de securitate indivizibilă în Europa, care ar trebui să prevaleze asupra dreptului unei alte țări de a-și determina propria cale pentru securitatea națională nu este în concordanță cu niciunul dintre documentele pe care le-am citit”, i-a răspuns ambasadorul. „Imaginați-vă dacă Ucraina ar spune că Rusia trebuie să se retragă din OTSC (organizație regională de securitate creată de Rusia cu câteva foste republici sovietice – n.r.) pentru că ea, Ucraina, se simte amenințată de ceea ce a făcut Rusia.
Pur și simplu nu așa se decurg lucrurile între națiuni, în special în cadrul acordurilor pe care Statele Unite și aliații și partenerii noștri și Rusia – Rusia, și înainte de ea, Uniunea Sovietică – le-au convenit de-a lungul deceniilor despre principiul fundamental al respectării suveranității naționale”, a arătat ambasadorul John Sullivan.
„Dar calea de urmat depinde acum de guvernul rus, iar noi vom fi pregătiți aici, la Ambasada din Moscova, să ne continuăm activitatea pentru a încerca să stabilizăm și să îmbunătățim relația dintre Statele Unite și Rusia, care, așa cum am spus, este în interesul poporului american și al poporului rus”, a conchis reprezentantul diplomatic al Washingtonului.
Ambasadorul John Sullivan a venit la MAE rus să înmâneze o scrisoare din partea Washingtonului
Ambasadorul John Sullivan a venit la MAE rus să înmâneze o scrisoare din partea Washingtonului Foto Profimedia ImagesAmbasadorul John Sullivan a venit la MAE rus să înmâneze o scrisoare din partea Washingtonului Foto Profimedia ImagesAmbasadorul John Sullivan a venit la MAE rus să înmâneze o scrisoare din partea Washingtonului Foto Profimedia ImagesAmbasadorul John Sullivan a venit la MAE rus să înmâneze o scrisoare din partea Washingtonului Foto Profimedia ImagesAmbasadorul John Sullivan a venit la MAE rus să înmâneze o scrisoare din partea Washingtonului Foto Profimedia Images
Ce spune Rusia
La o zi după răspunsul SUA la solicitările Rusiei, Moscova a declarat joi că „este clar” că Statele Unite nu au luat în considerare cerinţele sale de securitate. Totuși, Kremlinul a lăsat să se înțeleagă că rămâne deschis dialogului pentru detensionarea situației de la granița rusă cu Ucraina.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că președintele rus Vladimir Putin a citit răspunsurile scrise atât ale Statelor Unite, cât și ale NATO la cererile sale de securitate, dar a subliniat că Moscova, care a desfășurat peste 100 de mii de militari în apropierea frontierei cu Ucraina, nu se va grăbi să răspundă pentru moment după ce Washingtonul a răspuns oficial propunerilor Rusiei de redesenare a aranjamentelor de securitate post-Război Rece în Europa.
La rândul său, ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a declarat vineri că, „dacă depinde de Rusia, nu va fi război” cu Ucraina. Lavrov a mai spus că propunerile primite din partea Statelor Unite cu privire la garanțiile de securitate cerute de Moscova au fost mai bune decât cele venite de la NATO.
Exporturile de gaze rusești au fost cu o pătrime mai mici decât în mod normal, iar liderii europeni se tem că o invazie a Ucrainei ar putea prevesti o catastrofă energetică în situația în care livrările de gaze vor fi reduse și mai mult. Foto: Profimedia Images
Tensiunile tot mai mari de la granița ruso-ucraineană au sporit temerile cu privire la o agravare a crizei energiei în Europa, scrie The Guardian.
Prețurile la gaz de pe piața europeană au depășit deja recordul absolut și reprezintă o amenințare reală pentru europenii de rând care se confruntă cu un trai tot mai costisitor. Ce opțiuni alternative există pentru furnizarea de gaze naturale în Europa dacă Rusia oprește livrările?
Rusia este cel mai mare furnizor de gaze al Europei, iar o treime din toate livrările trec prin conductele ucrainene în drumul lor spre celelalte țări de pe continent.
În ultimul an, exporturile de gaze rusești au fost cu o pătrime mai reduse decât în mod normal, iar liderii europeni se tem că o invazie a Ucrainei ar putea prevesti o catastrofă energetică în situația în care livrările de gaze vor fi reduse și mai mult.
Oficialii Casei Albe au spus săptămâna aceasta că administrația Biden se pregătește să finalizeze o înțelegere care „va garanta că Europa o să supraviețuiască acestei ierni și primăveri”. Negocierile prevăd ca mai multe țări producătoare să trimită gaze naturale lichefiate (GNL) în Europa pe calea apei.
Exporturile de gaze rusești au fost cu o pătrime mai mici decât în mod normal, iar liderii europeni se tem că o invazie a Ucrainei ar putea prevesti o catastrofă energetică în situația în care livrările de gaze vor fi reduse și mai mult. Foto: Profimedia Images
Cine ar putea trimite de urgență Europei gaze naturale în plină criză energetică
Discuțiile americanilor se concentrează, cel mai probabil, asupra Qatarului, unul dintre cei mai mari producători de gaze naturale și al doilea cel mai mare exportator de GNL din lume, depășit doar de Australia.
Qatarul este un aliat important al Occidentului din Orientul Mijlociu și a furnizat GNL Marii Britanii și altor țări europene de mulți ani, livrate pe vase-cisternă în condiții de „super-răcire”. Libia ar putea de asemenea să ajute, având în vedere apropierea geografică de Europa.
SUA ar putea să joace un rol direct în suplimentarea rezervelor de gaze a Europei. În ultima lună, o cantitate record de GNL din Statele Unite au ajuns în porturile europene.
Americanii sunt foarte interesați să încurajeze Europa să renunțe la dependența de gazele rusești și la proiectul gazoductului Nord Stream 2 în favoarea propriilor rezerve de gaze de șist.
Cât de multe gaze naturale de urgență are nevoie Europa
Provocarea crizei energetice a Europei va depinde de cât de mult se vor tensiona relațiile dintre Rusia și Ucraina. Rusia trimite în jur de 230 de milioane de metri cubi de gaz Europei în fiecare zi, din care o treime trec prin Ucraina.
Experții au păreri împărțite cu privire la intențiile Kremlinului: unii spun că Rusia va tăia livrările de gaze spre toată Europa, alții sunt de părere că doar cele care trec prin Ucraina vor fi afectate. Mai sunt și din cei care cred că Moscova nu va umbla deloc la „robinet”.
„Dacă Rusia folosește exporturile de gaze ca pe o armă, cât de mult ar fi dispuși să perturbe rețeaua de energie. E greu de făcut un astfel de scenariu”, a spus Helima Croft, un manager al băncii de investiții RBC Capital.
Întrebarea nu este dacă SUA ar putea să joace rolul de furnizor de avarie al Europei, ci dacă va putea livra destul gaz pentru a atenua orice perturbare a livrărilor de gaze rusești.
Cât de mare este rezerva de gaze naturale și poate ea să umple golurile lăsate de o posibilă sistare a livărilor rusești
Rezervele de gaz sunt deja scăzute din cauza efectelor negative asupra economiei mondiale pe care le-a generat pandemia de COVID-19, explică analistul Xi Nan.
SUA au spus că discuțiile despre livrările cu GNL au loc cu mai multe firme și state din toată lumea tocmai pentru a evita situația în care trebuie să ceară unei singure companii sau țări să își sporească dintr-o dată producția și livrările. În schimb, se caută cât mai multe surse care să aprovizioneze cu gaz Europa în cantități individuale mai mici.
Qatarul produce în acest moment 77 de milioane de tone pe an de GNL, dar a contractat deja în jur de 97 de milioane de tone clienților din Asia, Europa și Kuweit și alte companii energetice mari care pot alege singure unde își trimit marfa.
Există posibilitatea ca unele din aceste livrări destinate Asiei să fie trimise în Europa datorită temperaturilor ridicate din regiunea continentului asiatic care au dus la o cerere mai mică pentru gaze, a explicat Croft.
Este nevoie de discuții „delicate” între producătorii majori de gaz și consumatorii din Asia pentru a obține mai multă flexibilitate pe această temă, a mai spus Croft.
Piața gazelor naturale nu are parte de același nivel al cooperării între statele producătoare ca piața petrolului, ceea ce face găsirea unei soluții de ieșire din criză mult mai dificilă. Foto: Profimedia Images
Când a mai fost vreodată lumea în această situație
De-a lungul timpului, s-au luat mai multe măsuri de criză în privința livrărilor de petrol, dar niciodată în cazul gazelor naturale.
În timpul războiului civil din Libia, Arabia Saudită a fost de acord să mărească exporturile de petrol pentru a umple golul lăsat de petrolul nerafinat libian care a împins prețul barilului de petrol până la 120 de dolari.
Mai recent, Arabia Saudită a negociat cu ceilalți membri ai OPEC, Organizația Statelor Exportatoare de Petrol, care include 13 țări, pentru a reduce producția de petrol. Această măsură era necesară pentru a evita prăbușirea prețului petrolului într-o perioadă în care cererea a scăzut vertiginos din cauza pandemiei.
Piața gazelor naturale nu se bucură de același nivel de cooperare între statele producătoare, ceea ce face găsirea unei soluții de ieșire din criză mult mai dificilă.
„Mohammed bin Salman (Prințul moștenitor al Arabiei Saudite) se crede banca mondială a petrolului”, a spus Croft. „Chiar dacă Qatarul ar vrea să ajute, aceștia nu au acces la banii lichizi pe care saudiții ar putea să îi acceseze prin rezervele lor de petrol.”
Este posibil ca aceste timpuri nemaivăzute să necesite implementarea unor măsuri fără precedent.
Molnupiravir este un antiviral care trebuie administrat rapid după apariţia simptomelor de Covid-19. Foto: Profimedia Images
Pastila anti-COVID-19 produsă de Merck rămâne „activă” împotriva variantei Omicron, a anunțat compania americană, pe baza rezultatelor a şase studii de laborator.
Tratamentul, numit Molnupiravir, este un antiviral care trebuie administrat rapid după apariţia simptomelor şi luat timp de cinci zile pentru a preveni replicarea virusului.
Aceste studii in vitro, realizate pe baza testelor celulare, au fost conduse în mod independent de cercetători din şase ţări (Belgia, Germania, Cehia, Polonia, Ţările de Jos şi Statele Unite).
Rezultatele arată că „Molnupiravir are încă activitate antivirală împotriva Omicron, principala variantă care circulă în întreaga lume”, a declarat dr. Dean Y. Li, preşedintele laboratoarelor de cercetare ale Merck, potrivit AFP. Aceste studii „oferă o mai mare încredere în potenţialul Molnupiravir de a fi o opţiune de tratament importantă pentru unii adulţi cu cazuri uşoare sau moderate de COVID-19 şi care riscă să dezvolte un caz sever de boală”, a mai spus el.
Eficacitatea Molnupiravir împotriva Omicron nu a fost încă evaluată în cadrul studiilor clinice, a precizat Merck, cunoscută sub numele de MSD în afara Statelor Unite şi Canadei.
Tratamentul, uneori comercializat sub numele de Lagevrio, a fost aprobat în peste zece ţări, inclusiv în Statele Unite, Regatul Unit şi Japonia. Statele Unite au achiziţionat 3,1 milioane de tratamente, dintre care 2 milioane au fost deja livrate, potrivit companiei.
Zece milioane de tratamente au fost produse în total în 2021, iar Merck plănuieşte să producă alte 20 de milioane în 2022. Un tratament reprezintă cantitatea de pastile necesară pentru a trata un pacient timp de câteva zile, mai scrie sursa citată de Agerpres.
50.000 de cutii de Molnupiravir pentru pacienţii cu COVID-19 vor ajunge luni în România
Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a anunţat că luni vor ajunge în ţară 50.000 de cutii de Molnupiravir.
„Luni va sosi în România o cantitate de 50.000 de cutii de medicament inovativ antiviral – Molnupiravir. Am reuşit să facem acest lucru. Din păcate, cu cei de la Pfizer nu am reuşit, ne-au pus nişte condiţii comerciale şi un contract tipic din Statele Unite, care e foarte greu adoptat în România.
Vă dau un singur exemplu, care cred că ar crea foarte multe rezerve, în primul rând pacienţilor: crearea unui fond naţional care să despăgubească eventualele victime ale administrării acestui tratament.
Vă daţi seama că o astfel de chestiune nu avem cum să facem şi e foarte de greu de instrumentalizat, mai ales că nu sunt precizări legate de dimensiunea acestui fond”, a afirmat Rafila, joi.
Miercuri, ministrul Rafila preciza că a încheiat contractul şi a stabilit ultimele detalii privind livrarea acestui produs.
„Am încheiat contractul, am semnat şi am stabilit ultimele detalii privind livrarea primului dintre cele două produse inovative, Molnupiravir, mă refer la cel care se administrează pacienţilor cu risc crescut, simptomatici, în centrele de evaluare sau în spitale”, spunea ministrul.
El arăta că acest lucru va avea un impact favorabil în ceea ce priveşte scăderea presiunii pe secţiile de terapie intensivă
Retrasă din tenis la începutul lui 2020, Maria Sharapova (34 de ani) rămâne în centrul atenției. Tenis Maria Sharapova și partenerul ei, Alexander Gilkes / Foto: Profimedia
FOTO Viața Mariei Sharapova după retragerea din tenis
Deși s-a lăsat de tenis de doi ani, „MaSha” nu a renunțat la exercițiile fizice zilnice, care o ajută să rămână în formă. Pe lângă asta, fosta sportivă mănâncă și foarte sănătos și a dezvăluit câteva dintre ”secretele” vieții ei personale.
”Îmi încep ziua într-un mod sănătos, beau multă apă cu lămâie, am făcut-o toată cariera. Apoi, mai beau un smoothie verde cu varză, lămâie, spanac și uneori un măr mic sau un avocado. De obicei, asortez aceste lucruri cu pâine prăjită de secară”, a afirmat Sharapova, pentru Gazzetta dello Sport.
”Nu sunt foarte strictă în ceea ce privește mâncarea, cum eram înainte, și trebuie să spun că, în comparație cu când perioada în care jucam, acum sunt mult mai puțin pretențioasă”, a mai spus ”MaSha”.
Maria Sharapova ar putea reveni în tenis, în staff-ul lui Jannick Sinner
Maria Sharapova ar putea reveni în tenis, însă nu ca jucătoare, ci ca antrenoare. Presa internațională a avansat ideea că „Masha” ar putea face în viitorul apropiat parte din staff-ul lui Jannick Sinner, noua vedetă a tenisului italian.
În vârstă de 20 de ani, Jannick Sinner este cel mai tânăr jucător din TOP 10 mondial și are o relație excelentă cu Maria Sharapova, care i-ar putea deveni oficial antrenoare.
”În acest moment echipa mea e formată din Riccardo Piatti, Dalibor Sirola și Claudio Zimaglia. Apoi va mai fi o persoană pe care momentan nu vreau să o dezvălui”, a afirmat Sinner, în urmă cu o săptămână.
Campioana din Rusia a vorbit, într-un interviu, despre viața ei după retragerea din tenis. MaSha își petrece majoritatea timpului în vacanțe, vizitând întreaga lume. Maria Sharapova a făcut un tur al Europei şi a postat imagini din ţările prin care a mers.
Până acum, fosta câştigătoare a 5 titluri de Grand Slam a fost în vacanţe superbe prin Croaţia, Anglia, Scoţia şi Spania. Sunt ţări pe care le-a mai vizitat în cariera de jucătoare de tenis, însă nu a avut timp să se „răsfeţe”. Acum însă e dornică să descopere noi locuri.
Maria Sharapova își petrece timpul în vacanțe
Maria Sharapova, 5 titluri de Grand Slam
Maria Sharapova a spus adio tenisului la începutul anului 2020, din cauza multiplelor accidentări. Fostul lider mondial are în palmares 5 titluri de Grand Slam. Primul a fost Wimbledonul, pe care l-a obținut în 2004, pe când avea doar 17 ani, după ce a bătut-o pe Serena Williams în finală.
Maria Sharapova a început tenisul la 6 ani, când s-a mutat din Rusia în SUA, alături de tatăl ei. Mama sa nu a putut merge și ea timp de doi ani, din cauza problemelor cu viza. La acea vârstă, cea care i-a văzut potențialul a fost Martina Navratilova, care i-a recomandat să se antreneze în Statele Unite.
La 14 ani a jucat pentru prima dată la Indian Wells. A câștigat Wimbledon în 2004, când avea 17 ani, US Open în 2006, Australian Open în 2008 și Roland Garros în 2012 și 2014, ultimul dintre acestea chiar într-o finală cu Simona Halep.
În total, Sharapova a câștigat 36 de turnee WTA în proba de simplu, o medalie olimpică de argint în 2012 și Fed Cup, alături de naționala Rusiei, în 2008.
Sharapova a ajuns pentru prima dată lider WTA în august 2005, acolo unde a rămas timp de 21 de săptămâni.
:format(webp):quality(80)/http://www.go4it.ro/wp-content/uploads/2022/01/h2oos.jpg)
:format(webp):quality(80)/http://www.go4it.ro/wp-content/uploads/2021/11/Apple-AirTag.jpg)
:format(webp):quality(80)/http://www.go4it.ro/wp-content/uploads/2022/01/galaxy-fold-s-pen.jpg)
:format(webp):quality(80)/http://www.go4it.ro/wp-content/uploads/2021/09/iPhone-13-6.jpg)
