Realme s-a răzgândit: promite Android 12 pentru tableta Realme Pad

Brandul Realme a dezamăgit fanii în urmă cu aproximativ două săptămâni, atunci când a confirmat că prima sa tabletă, lansată în septembrie 2021, nu va primi niciun update de sistem, urmând să rămână pe Android 11 pe tot parcursul „vieții” sale.

În urma feedback-ului utilizatorilor, compania s-a răzgândit și promite acum un update major, cât și mulți ani de suport software pentru actualizări de securitate. Astfel, tableta Realme Pad devine din nou o opțiune de buget demnă de luat în seamă.

Realme Pad va beneficia de suport software pentru următorii câțiva ani

Compania a confirmat acum că Realme Pad, o tabletă mid-range cu specificații atrăgătoare și un preț foarte tentant, va primi acum un singur update de sistem. Aceasta va face trecerea la Android 12, cea mai recentă versiune a sistemului de operare de la Google.

Fereastra de lansare pentru acest update este programată pentru trimestrul al treilea al anului 2022, deci în perioada aniversării de un an de la lansarea originală a tabletei.

Chiar dacă la momentul respectiv vom vorbi deja despre Android 13, este totuși o victorie pentru cei care au cumpărat deja tableta și care nu se mai așteptau la astfel de actualizări.

Din păcate, se pare că tableta nu va primi Android 12L, versiunea pentru tablete și dispozitive pliabile, cu interfață și funcții dedicate ecranelor mari. Brandul chinez a reiterat însă că va asigura trei ani de actualizări de securitate pentru Realme Pad.

Totuși, decizia de a oferi suport atât de limitat este dezamăgitor, în condițiile în care tabletele sunt dispozitive pe care utilizatorii le schimbă mult mai rar decât telefoanele.

Astfel, în timp ce trei ani de actualizări de securitate este în rând cu diverse smartphone-uri din gamele superioare, funcțiile noi care vor fi asigurate de noile variante de Android care vor apărea în următorii ani, nu vor ajunge și pe Realme Pad.

sursa: Android Authority

Ministerul Muncii: 100.000 de lucrători străini pot veni să muncească în România anul acesta

Avize pentru 100.000 de muncitori străini în 2022. Foto: GettyImages

100.000 de persoane din străinătate pot veni în România la muncă în acest an, anunță Ministerul Muncii. O hotărâre de Guvern în acest sens a fost aprobată azi.

Contingentul de 100.000 de lucrători străini are rolul de a acoperi deficitul de forţă de muncă înregistrat în domenii precum construcţiile de clădiri, de drumuri, transporturi rutiere, restaurante, hoteluri, panificaţie şi altele, se arată în comunicatul citat de Agerpres.

Conform Ministerului Muncii, informaţiile înregistrate de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) arată că, în perioada ianuarie – august 2021, un număr de 264.983 de locuri de muncă erau vacante, 50.924 dintre acestea fiind declarate neocupate în mod repetat de angajatori.

De asemenea, pe parcursul anului trecut a crescut substanţial numărul de adeverinţe solicitate de angajatori agenţiilor teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă pentru obţinerea avizului eliberat de Inspectoratul General pentru Imigrări în vederea încadrării în muncă a străinilor pe teritoriul României.

Astfel, în perioada ianuarie – august a anului trecut, 6.518 de firme au solicitat eliberarea de adeverinţe pentru 83.338 de locuri de muncă vacante pentru care nu a existat forţă de muncă disponibilă pe piaţa muncii din România, faţă de 4.135 firme care au solicitat acelaşi lucru pentru 49.200 de locuri de muncă disponibile, în aceeaşi perioadă a lui 2020.

Ministerul Muncii subliniază că cetăţenii străini pot fi încadraţi în România numai după ce „angajatorul a depus diligenţe pentru ocuparea locului de muncă vacant de către un cetăţean român, de către un cetăţean al unui alt stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European, de către un cetăţean al Confederaţiei Elveţiene sau de către un străin titular al dreptului de şedere pe termen lung pe teritoriul României”.

Contingentul de lucrători străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă se stabileşte anual, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale.

Pentru anul 2021, iniţial a fost stabilit un contingent de 25.000 de lucrători străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă, care a fost suplimentat ulterior la 50.000 de persoane, printr-o nouă hotărâre de Guvern.

MediaTek anunță Kompanio 1380, primul chipset dedicat pentru dispozitive Chromebook

MediaTek intră în competiție cu Qulacomm și pe segmentul laptopuri, anunțând primul chipset special optimizat pentru dispozitive Chromebook, Kompanio 1380.

Potrivit și pentru alte laptopuri ultra-light, cum sunt cele livrate cu versiunea de Windows 10 sau Windows 11 pentru procesoare ARM, Kompanio 1380 este realizat folosind procesul de fabricație TSMC pe 6nm și promite un nivel de performanță apropiat soluțiilor de procesare x86, dar la un consum de energie mai mic.

În ce privește partea de CPU, avem de-a face cu un design de tip big.LITTLE similar chipseturilor pentru smartphone, având ca element central patru nuclee Cortex-A78 de înaltă performanță, capabile să atingă o frecvență de până la 3GHz la rularea aplicațiilor solicitante (ex. jocuri).

Responsabile cu gestionarea sarcinilor uzuale, precum web browsing și funcționalitatea de bază Chrome OS, avem alte patru nuclee Cortex-A55 optimizate pentru un raport optim între performanță și eficiență (frecvență 2.0GHz).

Observăm că lipsesc nucleele de procesare optimizate strict pentru conservarea bateriei, MediaTek considerând că beneficiile acestora ar fi mai puțin sesizabile pe sistemele din categoria laptop, de regulă echipate cu acumulatori mult mai generoși decât întâlnim la produsele smartphone.

Accelerarea grafică este lăsată în seama unui GPU din seria Arm Mali-G57, cu cinci clustere de procesare.  Acesta suportă ecrane până la 4K HDR cu rată de refresh la 60Hz și decodare AV1 pentru conținut video. Chipsetul include și un procesor audio (DSP) cu suport ultra-low power voice on wakeup (VoW), ajutând la conservarea bateriei.

Lista dotărilor este completată cu conectivitate Wi-Fi 6/6E și Bluetooth 5.

• MediaTek Kompanio 1380 – specificații:
• Proces de fabricație pe 6nm, furnizat de TSMC
• CPU octa-core: 4x Arm Cortex-A78 (3GHz), 4x Arm Cortex-A55 (2GHz)
• GPU Arm Mali-G57 MC5 (performanță 4 TOPS)
• APU MediaTek APU 3.0
• Suport memorie: 2133MHz LPDDR4X RAM, stocare eMMC / uFS / NVMe
• Suport camere foto: 16 MP + 16MP, filmare 3840 x 2160 (4K)
• Ecran: 2520 x 1080 (Full HD+), 2560 x 1600 (2.5K), 3840 x 2160 (4K).
• Până la trei ecrane suportate: 2x 4K60 HDR sau 3x 2.5K 120Hz
• Decodare: H.264, H.265 / HEVC encode, H.264, H.265 / HEVC, VP-9 and AV1 decode, 7.1 audio surround
• Conectivitate: Wi-Fi 6 / 6E (a/b/g/n/ac/ax), Bluetooth 5.0, GNSS: GPS, Glonass, BeiDou, Galileo, QZSS

Chipsetul MediaTek Kompanio 1380 va putea fi întâlnit începând cu luna aprilie  pe dispozitive portabile precum Acer Chromebook Spin 513, așteptat să fie lansat cu prețul de 599.99 dolari.

Complexul Energetic Oltenia a aplicat pentru o finanțare de 800 de milioane de euro ca să construiască două centrale electrice pe gaz

Foto: Complexul Energetic Oltenia/ Facebook

Complexul Energetic Oltenia a aplicat joi pentru o finanţare de 800 de milioane de euro care vor fi investiți în două centrale electrice pe gaz natural, a anunţat ministrul Energiei, Virgil Popescu. Aceasta vine după ce compania a primit miercuri aprobarea de la Comisia Europeană pentru planul de eficientizare și ajutorul de stat de 2,66 miliarde de euro.

„Este vorba despre: construcţia unei centrale electrice pe gaz natural de aproximativ 475 MW la Turceni şi construcţia unei centrale electrice pe gaz natural de aproximativ 850 MW la Işalniţa. Total Capex – peste 800 milioane de euro! Aşa cum am spus 2022 va fi anul investiţiilor! Ne ţinem de cuvânt!”, a scris ministrul Energiei, Virgil Popescu, pe pagina sa de Facebook.

El a subliniat că aplicaţiile au fost depuse după ce miercuri Comisia Europeană a aprobat planul de eficientizare al Complexului Energetic Oltenia şi ajutorul de stat de 2,66 miliarde euro pentru realizarea acestui plan.

„Fondul pentru modernizare, în baza prevederilor Regulamentului CE nr. 1001/2020, are o alocare estimată în prezent la peste 15 miliarde de euro (în funcţie de cotaţia viitoare a certificatelor CO2) cu o perioadă de implementare până în decembrie 2030”, a precizat Virgil Popescu.

Comisia Europeană a aprobat, în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat, planurile României de a acorda societăţii de energie electrică Complexul Energetic Oltenia SA un ajutor de restructurare în valoare de până la 2,66 miliarde euro (13,15 miliarde lei), a anunţat miercuri Reprezentanţa Comisiei Europene în România.

Conform unui comunicat al Executivului comunitar, măsura va permite societăţii să îşi finanţeze planul de restructurare şi să îşi restabilească viabilitatea pe termen lung, conform Agerpres.

„Planul de restructurare prezentat de România şi ajutorul pentru sprijinirea acestuia vor asigura restabilirea viabilităţii pe termen lung a CE Oltenia fără a fi necesară continuarea acordării de ajutor de stat.

Sprijinul public este însoţit de garanţii pentru a asigura că denaturările concurenţei care s-ar putea produce sunt reduse la minimum şi că măsurile vor sprijini obiectivele de decarbonizare ale UE, în concordanţă cu Pactul verde european”, a declarat vicepreşedinta executivă Margrethe Vestager, responsabilă cu politica în domeniul concurenţei.

NIO a deschis prima sa stație de înlocuire de baterii din Europa. Țara aleasă

Producătorul chinez de automobile electrice NIO a deschis prima sa stație din Europa care permite schimbarea pachetelor de baterii, în Norvegia.

Statul nordic a fost ales deoarece este țara cu cea mai mare rată de adopție pentru mașinile electrice.

NIO plănuiește să deschidă încă 19 astfel de centre pe bătrânul continent în 2022.

Stația de a doua generație, Power Swap Station 2.0, a fost deschisă în apropiere de orașul Drammen. Aceasta include 14 sloturi pentru pachete de baterii și este compatibilă cu modelul NIO ES8, dar și cu mașini viitoare pe care compania le va lansa. În acest moment sunt înmatriculate în Norvegia peste 200 de automobile ES8.

Schimbarea unui pachet de baterii este făcută de un sistem robotizat în mai puțin de 3 minute.

Tot în stațiile NIO, clienții pot încărca bateriile, fără a le schimba, la punctele fast charging (de 150 kW) disponibile.

În China, NIO are 700 de stații și vrea să ajungă în total la 4.000 (inclusiv 1.000 în afara statului asiatic) până în 2025.

Au găsit o modalitate de a vinde mașini mai ieftine

Datorită acestui sistem, NIO poate vinde mașini mai ieftine. Compania oferă automobile fără ca bateriile să fie deținute de clienți. Oferta, numită „bateria ca serviciu” (BaaS), le permite posesorilor de automobile electrice să plătească o taxă lunară pentru folosirea acumulatorilor.

În Norvegia, 92% din clienții de ES8 au optat pentru programul BaaS.

Unele companii, precum Tesla, refuză să folosească pachete detașabile de baterii. Potrivit lor, integrarea acestor componente în caroserie le permite să ofere automobile cu o autonomie mai mare și cu o greutate mai redusă.

Sursa: Insideevs

Premierul croat consideră scandaloase şi ruşinoase declaraţiile preşedintelui care a acuzat SUA şi UE pentru criza ruso-ucraineană

Premierul croat consideră scandaloase şi ruşinoase declaraţiile preşedintelui care a acuzat SUA şi UE pentru criza ruso-ucraineană. Foto: Profimedia

Premierul croat Andrej Plenkovic a calificat joi drept ruşinoase şi scandaloase recentele declaraţii ale preşedintelui ţării, Zoran Milanovic, care a acuzat SUA şi UE că sunt responsabile pentru criza dintre Rusia şi Ucraina, ţară pe care şeful statului croat a descris-o ca fiind una dintre cele mai corupte din lume şi s-a împotrivit unei eventuale aderări a ei la NATO.

„Este o ruşine, este scandalos, subminează prestigiul şi credibilitatea Croaţiei şi este total contrară poziţiilor şi principiilor de politică externă ale guvernului” de la Zagreb, a spus Plenkovic, potrivit agenţiei EFE, despre poziţia exprimată de Milanovic, ei fiind doi politicieni care au relaţie ostilă.

Guvernul croat „se distanţează şi nu are nimic de-a face cu poziţiile exprimate de preşedinte”, a insistat premierul.

În declaraţiile criticate de acesta din urmă, preşedintele Milanovic a apreciat că „locul Ucrainei nu este în NATO” şi că trebuie luate în considerare interesele de securitate ale Rusiei.

Şeful statului croat a estimat de asemenea că actuala criză ruso-ucraineană este efectul politicii preşedintelui american Joe Biden şi a acuzat de asemenea Uniunea Europeană că a incitat în anul 2014 la o „lovitură de stat” pentru înlăturarea preşedintelui ucrainean de la acea vreme, Viktor Ianukovici, fără ca apoi UE să aibă vreo contribuţie în această ţară, astfel că „Ucraina este astăzi una dintre cele mai corupte ţări din lume”.

Zoran Milanovic, ajuns preşedinte în 2020 după ce a candidat ca social-democrat, a promis că în cazul escaladării crizei militare dintre Rusia şi Ucraina, ca şef al forţelor armate, nu va permite nicio implicare militară a Croaţiei în cadrul NATO pentru susţinerea Ucrainei.

Xiaomi confirmă lista cu dispozitivele incluse în primul val de actualizări MIUI 13

Xiaomi va livra MIUI 13, propria interpretare de Android 12, către 18 dispozitive incluse în primul val de actualizări, planificat pentru intervalul Q1-2022.

Odată cu gama de telefoane Xiaomi 12, producătorul chinez a dezvăluit și o nouă interfață inspirată de Android 12, care va ajunge în cele din urmă să echipeze majoritatea dispozitivelor din portofoliu, inclusiv tablete și Smart TV-uri.

Chiar dacă mai puțin vizibile, îmbunătățirile incluse cu firmware-ul MIUI 13 ating și aspecte care țin de securitate, protecție împotriva fraudelor online, setări mai avansate pentru confidențialitate, noi widget-uri, wallpaper și chiar un nou font oficial Mi Sans.

Potrivit Xiaomi, consumatorii din piețele globale pot aștepta să aibă primul contact cu MIUI 13 și Android 12 începând cu trimestrul Q1-2022. Prioritare sunt seriile de telefoane Xiaomi 11 și Mi 11, respectiv Redmi 10 și Redmi Note 10. Din păcate, pe listă nu se regăsesc și telefoanele din seria Mi 10T/Pro, mai avansate și lansate cu doar câteva luni înaintea seriei low-cost Redmi 10. Cel mai probabil, acestea vor primi actualizarea MIUI 13 spre jumătatea anului, urmate de dispozitivele din generațiile anterioare.

Lista cu telefoanele Xiaomi care primesc actualizare MIUI 13 în Q1-2022

• Xiaomi Mi 11
• Xiaomi Mi 11 Ultra
• Xiaomi Mi 11i
• Xiaomi Mi 11X Pro
• Xiaomi Mi 11X
• Xiaomi 11T Pro
• Xiaomi 11T
• Xiaomi Mi 11 Lite 5G
• Xiaomi 11 Lite 5G NE
• Xiaomi 11 Lite NE
• Xiaomi Pad 5
• Redmi 10
• Redmi 10 Prime
• Redmi Note 8 (2021)
• Redmi Note 10 Pro
• Redmi Note 10 Pro Max
• Redmi Note 10
• Redmi Note 10 JE

Potrivit listei de mai sus, dispozitivele Xiaomi lansate în ultimele aproximativ șase luni primesc acces prioritar la MIUI 13/Android 12. Mai departe, calendarul de actualizări se întinde până după jumătatea anului 2022, în funcție de prioritatea acordată fiecărei serii de produse.

IN Curând, orice comerciant ISI va putea folosi propriul iPhone ca și terminal POS pentru plăți contactless

Problematic de procurat pentru micii proprietari de magazine și comercianții cu activitate ocazională, terminalele dedicate de tip POS sunt pe cale să fie înlocuite cu telefoane iPhone setate ca și terminal POS

Cel puțin în unele regiuni ale lumii, micii întreprinzători vor putea spune pas comisioanelor bancare și hățișul legal asociat obținerii unui terminal de plată POS, setând iPhone-ul pe care îl au deja în buzunar pentru acceptarea de plăți.

Totul pornește de la achiziția Mobeewave anunțată de Apple în anul 2020. Departe de a fi o exclusivitate Apple, platforma a fost deja testată în Canada, pe telefoanele Samsung echipate cu modul NFC.

Apărând cu numele Samsung POS, funcționalitatea permitea posesorilor de telefoane Samsung compatibile să accepte plăți de la orice card contactless, precum și plăți NFC de la dispozitive compatibile Apple Pay, Samsung Pay și Google Pay.

Deocamdată nu este clar dacă tehnologiile Mobeewave vor fi redenumite și incluse sub serviciul Apple Pay, sau gigantul american va opta pentru lansarea acestui serviciu împreună cu un al partener din domeniul serviciilor de plată.

Cel puțin în prima variantă, este plauzibil ca serviciul de tip iPhone POS să fi disponibil în regiunile unde Apple Pay este deja lansat (inclusiv România). Noua funcționalitate iPhone va fi adăugată cu ajutorul unei actualizări iOS, urmândă să fie disponibilă chiar și pe telefoane Apple din generația actuală.

Bitcoin intră în ”iarna criptomonedelor”: cât de tare s-a devalorizat, ce urmează pentru Ether și celelalte

Deja de câteva luni, principalele criptomonede se află pe un trend descendent. Indiferent dacă vorbim de Bitcoin, Ether, Dogecoin și alte, analiștii sunt de părere că ne îndreptăm spre ”o iarnă a criptomonedelor”.

În contextul în care valoarea Bitcoin este cu 50% sub nivelul său record și nu dă semne de revenire, încrederea în principala criptomonedă nu pare una îmbucurătoare. În această săptămână, chiar și pentru scurt timp, un Bitcoin s-a tranzacționat cu sub 33.000 de dolari, cel mai scăzut nivel atins din iulie 2021 și până în prezent. În contextul în care această criptomonedă dictează direcția întregii piețe de criptoactive, pronosticurile nu sunt deloc optimiste.

Iarna criptomonedelor, ce înseamnă de fapt pentru Bitcoin

La momentul de față, prețul de achiziție al unui Bitcoin gravitează în jurul valorii de 36.000 de dolari, dar este departe de cei 69.000 de dolari per unitate cu care se lăuda în noiembrie. Între timp, întreaga piață de active cripto a pierdut 1000 de miliarde de dolari din valoare.

Fără să surprindă pe nimeni, celelalte monede digitale de top, Ether și Solana au mers pe urmele principale criptomonede și s-au devalorizat accelerat. Ca referință, valoarea Ether a scăzut cu peste jumătate de când a atins un vârf în noiembrie, în timp ce Solana a suferit un declin și mai abrupt, coborând cu 65%.

Realitatea din această piață și trendul ce nu pare neapărat să se pondereze a dat startul unor speculații printre investitori. Percepția generală este că ar fi bine să privim această perioadă ca pe ”o iarnă cripto”, o expresie care marchează evoluții descendente mai mult sau mai puțin accelerate pe principalele piețe ale monedelor digitale. Ultima oară când s-a mai întâmplat asta a fost al sfârșitul lui 2017 și începutul lui 2018, când Bitcoin s-a prăbușit cu aproximativ 80%, dacă ne raportăm la maximele istorice premergătoare acelei perioade.

”În timpul iernilor cripto, cei mai buni antreprenori construiesc companiile mai bune. Acesta este momentul să ne concentrăm din nou pe rezolvarea problemelor reale versus pomparea de monede virtuale.”, a concluzionat într-un tweet David Marcus, fostul director pentru cripto al Meta, compania mamă a Facebook.

Ce îi datorezi statului, dacă faci bani muncind la distanță, din străinătate

În ultimii doi ani, tot mai mulți români au decis să-și mute activitatea profesională în străinătate.

Au continuat să muncească pentru firme din România, dar au ales drept „gazdă” diverse state ale lumii. Angajații, dar și angajatorii, trebuie să știe că această practică implică numeroase aspecte fiscale, de care trebuie să țină cont.

Experții susțin că, în primul rând, trebuie verificat dacă România și țara gazdă au încheiat o convenție pentru evitarea dublei impuneri.

Ce implică, de fapt, munca la distanță din afara țării

„În ceea ce privește impozitul pe venit, atunci când activitatea este desfășurată în străinătate, trebuie analizat în primul rând dacă România și țara gazdă au încheiat o convenție pentru evitarea dublei impuneri.

Având în vedere că România a încheiat aproximativ 90 de convenții în acest scop, există, în majoritatea cazurilor, un cadru legal pentru a stabili care stat are, în final, drept de impunere.

În cazul țărilor cu care România nu are încheiată o convenție în acest sens, precum Tanzania sau Mauritius, angajatorul trebuie să aibă în vedere că există riscul unei duble impuneri, atât în România, cât și în celălalt stat”, a explicat Andrei Popescu, Tax Manager Soter & Partners.

Important de analizat este și situația contribuțiilor sociale. Conform legislației în vigoare, la nivelul Uniunii Europene, acestea nu pot fi plătite în două sau mai multe state membre simultan.

De asemenea, există anumite riscuri ce trebuie analizate și asumate. Trebuie să acordăm atenție, de exemplu, riscului de sediu permanent pentru angajator.

„Prezența unui angajat în afara țării poate genera un risc de sediu permanent pentru angajator. Deși activitatea de telemuncă în sine nu generează automat un sediu permanent pentru companie, este necesară evaluarea acestui risc, ținând cont de activitatea prestată de salariat și de reglementările din țara în care se desfășoară activitatea.

Riscul generării unui sediu permanent poate crește, în schimb, în cazul în care compania solicită în mod expres angajatului să utilizeze o locație specifică pentru a desfășura activitate. De asemenea, riscul de sediu permanent poate apărea și atunci când o persoană încheie contracte în numele companiei într-un alt stat decât statul de rezidență al companiei”, a spus Andrei Popescu, Tax Manager Soter & Partners.