Aplicația de la Google care te ajută să fii mai organizat: cum profiți la maxim de Google Keep

Aplicația de la Google care te ajută să fii mai organizat: cum profiți la maxim de Google Keep

Dacă nu știi deja, Google Keep este aplicația intuitivă, colorată, o multiplatformă pentru luarea de notițe a companiei.

Dar privește dincolo de dreptunghiuri strălucitoare și vei găsi o mulțime de funcționalități utile care pot face mult mai mult decât setarea memento-urilor sau servirea ca instrument de colaborare.

Iată câteva sfaturi pentru a profita la maxim de Google Keep.

Partajează notițe

Nu trebuie să păstrezi notițe pentru tine: le poți partaja și altor persoane, ceea ce este util pentru a face liste de cumpărături sau pentru a planifica o vacanță. Când creezi sau editezi o notă pe web, dai click pe butonul colaborator (este o cifră mică cu o pictogramă plus deasupra) și introduci adresele de e-mail ale persoanelor cărora vrei să le acorzi acces.

Schimbă fundaluri

Codarea prin culori a notelor este o modalitate utilă de a aduce o oarecare ordine experienței tale Google Keep. Dar există și opțiunea de a adăuga imagini de fundal la acele note pe care vrei cu adevărat să le scoți în evidență. Atinge butonul de opțiuni de fundal (apare ca paleta unui pictor) și, alături de alegerea standard de culori pastelate, poți alege și dintre nouă imagini, fiecare concepută pentru a se potrivi unei anumite teme, cum ar fi rețete sau muzică.

Convertește notițe

Uneori, o notă Google Keep nu este suficientă pentru a păstra toate ideile tale sau poate vrei doar să poți formata textul, pe măsură ce îl introduci. Pentru asta, poți converti o notă într-un document Google Docs complet gata de editare în Google Drive. Acest lucru va crea automat o copie, astfel încât vei avea în continuare nota inițială pe loc. Pe web, poți da click pe cele trei puncte din partea de jos a unei note, apoi poți alege Copiere în Documente Google. Pe mobil, trebuie să ții apăsat nota de pe ecranul principal, apoi să atingi cele trei puncte (dreapta sus), apoi să selectezi Copiere în Google Docs. Reține că culorile de fundal sau imaginile nu sunt copiate.

Setează memento-uri

Google Keep poate seta memento-uri și poate lua note. Pe mobil sau pe web, dă click sau atinge butonul Amintește-mi (care arată ca o pictogramă clopoțel cu un simbol plus înăuntru) de lângă orice notă și vei putea să-i atașezi un memento.

Adaugă etichete

Etichetele sunt o modalitate cu adevărat utilă de a-ți menține notele organizate, mai ales că adaugi din ce în ce mai multe note. Vei putea să dai click sau să atingi una, pentru a vedea toate notele care se potrivesc și pentru a căuta anumite subiecte.

Pe web, atinge cele trei puncte din partea de jos a unei note, apoi Adăugați etichetă, pentru a face exact asta. Pe mobil, atinge cele trei puncte, apoi Etichete. Google Keep îți va pune etichetele în bara laterală din stânga pentru un acces ușor și vei putea să le editezi direct de acolo.

Şeful diplomaţiei austriece cere ca livrările de gaz rusesc să fie excluse de la sancţiunile împotriva Moscovei

gazoduct gaze naturale
Foto: Profimedia Images

Livrările de gaz rusesc nu ar trebui supuse sancţiunilor Uniunii Europene în criza privind Ucraina, consideră ministrul austriac de Externe, Alexander Schallenberg.

Gazoductul Nord Stream 2 din Marea Baltică ar trebui de asemenea exclus, a subliniat politicianul conservator în ediţia de duminică a ziarului Die Presse, potrivit DPA, citată de Agerpres.

Schallenberg a precizat pentru cotidianul austriac că Nord Stream 2 nu este încă funcţional, prin urmare acest gazoduct nu ar putea fi folosit ca ameninţare.

„Noi, în Europa, suntem într-o anume măsură dependenţi de energia din Rusia”, a spus şeful diplomaţiei austriece.

„Nu vom putea să schimbăm acest lucru peste noapte, dacă vrem căldură şi electricitate”, a adăugat el.

Ministrul a subliniat totuşi că se lucrează intens la pregătirea de sancţiuni economice şi financiare ale Uniunii Europene în cazul unei invazii a Rusiei în Ucraina.

„Va exista un răspuns clar, fără echivoc şi rapid în cazul unei escaladări”, a spus Schallenberg, care nu a exclus o suspendare a Rusiei din sistemul bancar de plăţi SWIFT.

Austria încearcă în mod tradiţional să aibă relaţii bune cu Rusia. Unul dintre motivele principale îl reprezintă energia, în contextul în care compania austriacă de petrol şi gaze OMV este unul dintre investitorii de la Nord Stream 2.

Un important centru de gaze naturale care distribuie gaz rusesc către ţările europene este de asemenea localizat în apropiere de Viena.

Franța este nemulțumită că Moscova preferă să discute direct cu Washingtonul: „Face Uniunea Europeană destul? Probabil că astăzi nu”

emmanuel macron priveste la o poza in care el merge alaturi de vladimir putin
Franța este nemulțumită că Moscova preferă să discute direct cu Washingtonul chestiuni care țin de securitatea Europei Foto: Profimedia Images

Rusia preferă discuțiile directe cu SUA, ceea ce îi nemulţumeşte pe europeni, în rândul cărora încep să iasă la suprafaţă abordări diferite cu privire la o reacţie în cazul unui atac al Rusiei asupra Ucrainei.

Observatorii notează atitudinea ezitantă a Germaniei, a cărei economie are nevoie de gazele ruseşti, în timp ce Franța ar vrea ca Uniunea Europeană să aibă un dialog direct cu Rusia atunci când este vorba despre securitatea continentului, scrie AFP, preluată de Agerpres.

„Trebuie să avem din partea Uniunii Europene (…) propuneri, un dialog organizat, periodic cu Rusia, rămânând în acelaşi timp fermi”, a declarat duminică Clément Beaune, secretarul de stat francez pentru afaceri europene.

În opinia sa, preşedintele rus Vladimir Putin preferă dialogul cu SUA pentru că „aceasta aminteşte de vremea Războiului Rece şi de confruntarea superputerilor” şi astfel poate încerca „să divizeze” europenii.

„Ceea ce noi putem face este să rămânem uniţi, ca occidentali, să fim prezenţi, ca europeni. Face Uniunea Europeană destul? Probabil că astăzi nu”, a spus oficialul francez, a cărui ţară deţine preşedinţia semestrială a Consiliului UE.

Macron ar urma să vorbească cu Putin la telefon în zilele următoare

Şi preşedintele francez Emmanuel Macron a cerut miercuri, într-un discurs în Parlamentul European, un dialog între UE şi Rusia asupra „unei noi ordini de securitate în Europa”.

Pentru moment, Parisul şi Berlinul încearcă să „reactiveze” medierea lor între Rusia şi Ucraina în formatul „Normandia”, a spus oficialul francez. El a menționat unele „iniţiative”, pe care însă nu le-a precizat, şi spus că o nouă discuţie între Emmanuel Macron şi Vladimir Putin ar putea avea loc „în zilele următoare”.

Moscova a transmis în decembrie Washingtonului o serie de cereri, în special încetarea extinderii NATO şi retragerea trupelor Alianţei din statele care au aderat după 1997. Discuţiile SUA-Rusia, iniţiate pe 10 ianuarie, nu s-au soldat până în prezent cu niciun rezultat.

În acest timp, observatorii anglo-saxoni au exprimat temeri cu privire la diviziuni în rândul statelor membre ale NATO şi UE. „Ar fi greşit să acţionăm unii împotriva altora. Diviziunea este cel mai frumos cadou pe care i l-am putea face Rusiei”, a avertizat Clément Beaune.

Pe de altă parte, oficialul francez spune că ar fi „nerezonabil” să se vorbească despre „zgomot de cizme” ruseşti în Ucraina, atât timp cât calea diplomatică nu este încă epuizată. „Mişcările de trupe, de tancuri, de camioane militare le vedem (…) Dar până la a spune ce vrea exact Vladimir Putin, ce vrea Rusia, aici trebuie să fim prudenţi. Nimeni nu ştie asta cu exactitate”, a subliniat secretarul de stat francez.

„Ar fi nerezonabil să vorbim astăzi despre zgomot de cizme când căutăm încă soluţii diplomatice, pregătindu-ne în acelaşi timp pentru scenarii de fermitate”, a mai declarat Beaune, referindu-se la ameninţarea cu sancţiuni europene masive împotriva Rusiei, dacă aceasta atacă Ucraina, la graniţa căreia sunt desfășurați peste 100.000 de soldaţi ruşi.

Meta lucrează la un nou tip de publicitate: cum urmează să te urmărească

Meta lucrează la un nou tip de publicitate: cum urmează să te urmărească

Brevetele acordate recent arată cum dorește compania să urmărească datele biometrice și să personalizeze reclamele.

O serie de brevete acordate recent lui Meta arată cum Facebook plănuiește să colecteze informații biometrice, cum ar fi pozițiile corpului și mișcarea pupilelor, și să le folosească pentru a vinde reclame virtuale. Documentele, văzute pentru prima dată de Financial Times, oferă o perspectivă suplimentară asupra modului în care compania intenționează să monetizeze metaversul.

Viziunea ilustrată în zecile de brevete include o experiență de realitate virtuală extrem de realistă, plină de avatare cu aspect uman, mișcările acestora fiind dictate de urmărirea mișcărilor faciale și corporale ale utilizatorului prin diferite echipamente portabile. Tehnologia patentată include un „sistem de senzori magnetici” purtat în jurul trunchiului, de exemplu, și un analizor foto care poate recrea texturile pielii.

Un viitor ciudat

Aceste tehnologii nu numai că ar face experiențele virtuale mai realiste, dar ar ajuta și compania să vândă produse utilizatorilor. Meta a precizat că vede comerțul, nu hardware-ul, ca pe un adevărat generator de venituri pentru metavers. „În mod clar, poți face ceva similar cu sistemele existente de direcționare a anunțurilor în metavers – în care nu vinzi agenților de publicitate date de urmărire vizuală, dar pentru a înțelege dacă oamenii sunt atenți sau nu la o reclamă, trebuie să poți să folosești datele pentru a ști”, a declarat Nick Clegg de la Meta pentru FT.

Tehnologia recent brevetată a companiei variază de la lucruri simple, cum ar fi magazinele virtuale, până la idei mai complexe care ar permite companiilor să „sponsorizeze aspectul” obiectelor din lumea reală sau să primească publicitate personalizată în realitatea virtuală.

Patentele nu sunt produse, desigur, dar este o privire clară asupra modului în care Meta vede posibilitățile de publicitate virtuală și plasarea de produse. De exemplu: Meta ar putea folosi date precum mișcările ochilor utilizatorilor pentru a vedea ce produse captează atenția cel mai mult. Publicitatea adaptată în acest mod ar aduce cu sine o serie de probleme etice și de reglementare. S-ar putea dovedi, de asemenea, incredibil de profitabil.

Laboratorul care îi pregăteste pe oameni pentru a doua viață. Ce este și cum se face crioconservarea

Crioconservarea este o zonă experimentală de cercetare în care corpurile unor oameni în moarte clinică sunt înghețate la -196C, astfel încât să poată fi resuscitate ulterior
Crioconservarea este o zonă experimentală de cercetare în care corpurile unor oameni în moarte clinică sunt înghețate la -196C, astfel încât să poată fi resuscitate ulterior. Sursa: captură BBC

Crioconservarea este o zonă experimentală de cercetare în care corpurile unor oameni în moarte clinică sunt înghețate la -196 GRADE, astfel încât să poată fi resuscitate ulterior, când progresele medicale vor permite acest lucru.

Cercetătorii de aici recunosc că nu există nicio garanție, iar procedura în sine este privită cu scepticism de experții medicali. Dar adepții acestei tehnici futuriste, inclusiv numeroșii clienți, sunt dispuși să o încerce, relatează BBC.

„Când o persoană este declarată decedată, înseamnă că medicii nu o mai pot ajuta. Dar nu sunt cu adevărat morți, aproape totul în ei este viu, de aceea le pot fi prelevate organele. Așa că noi spunem: nu renunțați la acea persoană, trimiteți-o la noi, le vom proteja celulele și îi vom îngheța pacientul la temperaturi extrem de scăzute, așa vor avea șansa să fie resuscitați când va exista tehnologie suficient de avansată”, spun reprezentanții Alcor, un laborator de crioconservare.

În lume, numai trei companii comercializează criogenia: două sunt americane – Alcor și Cryonics Institute -, iar cea de-a treia este rusească: KrioRus.

În funcție de opțiunile alese, sunt conservate numai capul (pentru cei care mizează pe faptul că medicina viitorului le va putea da un corp nou-nouț) sau corpul întreg.

Cum funcționează procedura? Odată ce decesul este pronunțat legal de un medic, corpul pacientului trebuie să fie pregătit cât mai rapid pentru transport la centrul de criogenare. Ideal este ca intervenția să nu dureze mai mult de șase ore de la moartea clinică, pentru a limita degradarea organismului, care este extrem de rapidă.

Circulația sanguină și ventilația plămânilor trebuie să fie menținute pentru a păstra viabilitatea creierului. Odată ajuns în centrul de „crioprezervare”, corpul este supus unor proceduri. Sângele este înlocuit cu un tip de antigel. Procedeul este folosit pentru a împiedica formarea cristalelor de gheață între țesuturi în timpul congelării, ceea ce ar dăuna sau complica o potențială viitoare reanimare. Astfel pregătit, corpul este înghețat progresiv până la -196 de grade Celsius.

Președintele emerit al Alcor, Max More, spune că e „ca și cum ai întreba pe cineva, în 1900, dacă poate fi trimis un om pe lună”.

„Mulți oameni vor spune: nu, e doar science fiction”, spune el.

„Dacă stăm să ne gândim, dacă aveai un atac de cord acum 50-60 de ani și nu mai respirai, medicii spuneau că ești mort. Acum nu mai facem așa. Acum facem resuscitare, folosim defibrilatoare și de obicei resuscităm persoana”, adaugă More.

Laboratorul are acum 187 de corpuri și creiere criogenate. Vor rămâne timp de zeci de ani înghețate la -196 de grade Celsius.

„Criogenia este o extensie a medicinei de urgență”, spune Mara.

El spune că, pentru a avea rezultate cât mai bune, o echipă ar trebui să fie deja la patul pacientului, în momentul în care acesta este declarat decedat.

Imediat, pacientul este acoperit cu gheață și apă și este repus pe ventilator, pentru a i se putea administra medicamente care îi protejează celulele. Apoi este adus la sediul companiei, unde este pregătit pentru crioconservare.

https://www.bbc.com/reel/embed/p0bhkdp7

Aproximativ 500 de persoane au fost crioconservate până acum în toată lumea. Cei mai mulți sunt în SUA, dar sunt și pacienți din Rusia și China.

Câte găuri negre există în Univers: un studiu al oamenilor de știință ne răspunde la întrebare

Câte găuri negre există în Univers: un studiu al oamenilor de știință ne răspunde la întrebare

Atunci când vorbim despre găuri negre, fiori reci ne trec pe șira spinării.

Acestea pot înghiți planete întregi și chiar galaxii, dacă sunt suficient de mari. Însă câte găuri negre există în Univers? Cu alte cuvinte, cât de amenințați ar trebui să ne simțim?

Oamenii de știință au elaborat un studiu, încercând să afle răspunsul la întrebarea cu pricina. Acest studiu ar putea, sau nu, să fie concludent, de vreme ce încă nu se știe dacă Universul este infinit sau mărginit, dacă este fix sau se lărgește, ori care este dimensiunea reală a acestuia (iar dacă are o dimensiune, ce se află dincolo de capătul lui).

Chiar și așa, haideți să vedem ce spun specialiștii.

Câte găuri negre există în Univers? Prea multe

Pentru că nu putem vedea aceste găuri negre, devine greu să ne dăm seama exact câte sunt acolo, în marele Univers. Dar asta nu înseamnă că nu avem mijloace de a încerca să ne dăm seama. Găurile negre ce prezintă masă stelară sunt nucleele ale stelelor masive ce au „murit”, iar noi cercetări care încorporează modul în care aceste stele se formează și evoluează au putut să obțină o nouă estimare a numărului de găuri negre, cu masă stelară, din Univers.

Numărul este destul de uluitor: 40 de chintilioane sau 40.000.000.000.000.000.000 de găuri negre, reprezentând aproximativ 1% din toată materia din Universul observabil. „Caracterul inovator al acestei lucrări constă în cuplarea unui model detaliat al evoluției stelare și binare, cu idei avansate, pentru a înțelege mai bine formarea stelelor”, explică astrofizicianul Alex Sicilia, de la Școala Internațională de Studii Avansate (SISSA), din Italia.

„Acesta este unul dintre primele calcule elaborate”, a mai declarat omul de știință.

Găurile negre reprezintă una dintre cele mai mari necunoscute ale Universului. Identificarea numărului acestora ar putea ca, pe viitor, să ajute știința să găsească răspunsuri și la alte întrebări existențiale.

Cum se trăiește într-un oraș dintr-o țară NATO în care majoritatea locuitorilor sunt etnici ruși

narva
Narva, oraș eston de la granița cu Rusia, are doar 96 la sută dintre locuitori etnici ruși Foto: Profimedia Images

Au trecut 30 de ani de când s-a prăbușit Uniunea Sovietică și URSS a fost împărțită în 15 state independente. Estonia, cu capitala sa Tallinn, este una dintre ele.

Țara baltică, acum membră UE și a NATO, găzduiește o minoritate de ruși. Mulți dintre ei se simt izolați acolo. În orașul estic Narva, jurnaliștii Deutsche Welle au întâlnit-o pe estona Pille Maffucci. Ea vrea să unească ambele părți și folosește arta ca pe o punte între ele.

Pille Maffucci de-abia așteaptă repetiția de la teatru. Face parte dintr-un grup de amatori din Narva, un oraș din estul Estoniei. Teatrul face parte dintr-un centru de integrare al unui oraș în care se întâlnesc două națiuni și totodată, două lumi. Piesa spune povestea unor oameni care nu și-au găsit locul în statul baltic, chiar dacă locuiesc acolo de ani buni. Este povestea minorității vorbitoare de limbă rusă.

„Poveștile încep cu copilăria, în special cu perioada sovietică, dinainte de anii ’90. După 1991, aceşti oameni au fost nevoiţi să aleagă ce fel de pașaport vor avea, unde să se stabilească – fie să rămână în Estonia, fie să locuiască în străinătate”, explică profesoara Pille Maffucci.

Pe scenă, o tânără vorbitoare de limbă rusă încearcă să spargă gheața în relaţia cu vecinul ei eston, într-un cămin de studenți – dar în zadar. Pentru că limba nu este singura barieră care desparte cele două popoare: mai sunt şi obstacole culturale și istorice.

Un sentiment ciudat: în propria ta țară, simți că trăiești în străinătate

Estonia și-a câștigat independența cu puțin timp înainte de prăbuşirea Uniunii Sovietice. Mulți oameni de aici au considerat apartenența țării lor la URSS ca ceva impus. Astăzi, națiunea baltică face parte din Uniunea Europeană și NATO, iar guvernul are o atitudine critică la adresa politicilor din Rusia vecină. Însă trecutul sovietic a avut un impact negativ asupra relațiilor dintre majoritatea estonă și minoritatea vorbitoare de limbă rusă.

Pille Maffucci se numără printre cei care îşi doresc schimbarea. În urmă cu trei ani, profesoara estonă s-a mutat din capitala Tallinn la Narva, la granița cu Rusia.

„Estonienii reprezintă doar 4 la sută din populaţia de aici, restul sunt ruşi. A fost un sentiment ciudat să fii în propria ta țară, dar în același timp să simți că trăiești în străinătate”, mărturisește profesoara Pille Maffucci.

Ea le predă limba estonă locuitorilor din Narva, vorbitori de rusă. Integrarea acestei minorități este una dintre cele mai importante probleme sociale ale ţării.

„În limba noastră, cuvântul pentru integrare este lõimuma, termen care presupune ca două părţi să se armonizeze, să găsească un numitor comun”, explică profesoara.

Fără pașaport și drept de vot, pentru că nu știu limba

În realitate, unii dintre membrii minorității ruse nu au drepturi egale. În ultimii treizeci de ani, mulți dintre ei nu au reuşit să obțină un pașaport estonian, pentru că nu pot vorbi limba.

Dar abia dacă au nevoie de limba națională în Narva, unde se vorbește în principal rusa. În schimb, sunt apatrizi și beneficiază de ceea ce se numește un pașaport gri. Aproximativ 70.000 de oameni nu au nici drept de vot și nici nu pot lucra în sectorul public.

Încordarea relațiilor dintre etnicii estonieni și ruși a atins apogeul în aprilie 2007. Atunci, autorităţile din Tallinn au decis să mute statuia unui soldat sovietic din centrul orașului la periferie. Monumentul marca eliberarea Estoniei de sub naziști de către Armata Roșie. În timpul protestelor, un om a murit şi câteva zeci au fost răniţi.

Dar Pille Maffucci are încredere într-un viitor comun pentru etnicii estoni și ruși. Crede în dragoste, nu în ură. Iar melodia pe care o cântă cu prietenii ei vorbitori de limbă rusă este despre dragoste şi îndeamnă cele două popoare să lase trecutul în urmă.

„E foarte ușor să păstrezi o atitudine intolerantă, să ridici un zid în jurul tău, să te izolezi de restul lumii. Să spui că e doar vina celorlalți că nu te simţi confortabil”, spune Pille Maffucci.

Ea vrea să ajute la dărâmarea acelui zid. Nu vrea ca podul care traversează râul de graniță din Narva să fie singurul lucru care leagă cele două comunități.

Relicta, joc gratuit oferit de Epic Games Store

Relicta, joc gratuit oferit de Epic Games Store

Epic Games Store continuă să ofere jocuri gratuite pentru PC.

De această dată, până pe 27 ianuarie 2022, puteți revendica un nou joc gratuit: Relicta. Odată revendicat, acest titlu va putea fi descărcat și jucat oricând doriți prin intermediul clientului Epic Games Launcher.

Relicta este un joc de tip puzzle, privit din perspectivă first person, în care trebuie să te folosești de fizică, forță magnetică și gravitație pentru a descoperi misterele bazei Chandra de pe Lună, absolut necesare pentru a-ți salva fiica.

Relicta poate fi descărcat gratuit prin intermediul Epic Games Store, până la data de 27 ianuarie 2022, accesând acest link https://www.epicgames.com/store/en-US/p/relicta și apăsând butonul marcat “Get”.

Urmează acțiune cu roboți gigantici

Săptămâna viitoare, cei de la Epic Games se pregătesc să un nou joc joc gratuit: titlul de acțiune Daemon X Machina.

Până atunci însă, puteți revendica Relicta drept joc gratuit până pe 27 ianuarie 2022, de pe Epic Games Store.

Sursa: Epic Games Store

Decizie surprinzătoare la Erevan. Președintele Armeniei, Armen Sarkissian, și-a dat demisia

Președintele Armeniei, Armen Sarkissian, și-a dat demisia din funcție Foto: Profimedia Images

Preşedintele Armeniei, Armen Sarkissian, şi-a anunţat duminică demisia, o decizie surprinzătoare pe care a motivat-o prin incapacitatea prerogativelor sale – în mare parte onorifice – de a influenţa politica internă şi externă a ţării într-o perioadă complicată, relatează agenţiile internaţionale de presă.

„M-am gândit mult, şi după patru ani de muncă intensă am luat decizia de a părăsi funcţia de şef al statului (…) Trăim într-o realitate în care preşedintele nu se poate opune prin veto legilor pe care le consideră păguboase pentru popor şi stat”, a explicat Armen Sarkissian. În vârstă de 68 de ani, el fusese desemnat preşedinte de parlament, în martie 2018.

Demisia lui survine în contextul tensiunilor sale cu guvernul condus de premierul Nikol Paşinian, căruia Sarkissian i-a cerut să demisioneze în urma înfrângerii suferite de Armenia în războiul din 2020 pentru controlul enclavei azere cu populaţie majoritar armeană Nagorno-Karabah.

Pentru a evita o înfrângere de proporţii şi mai mari în acel război soldat cu peste 6.500 de morţi, Armenia a fost nevoită să semneze un armistiţiu mediat de Rusia şi să cedeze Azerbaidjanului o parte a acestei provincii şi teritoriile azere din jurul ei pe care le controla după un alt război, desfăşurat la începutul anilor ’90, scrie Agerpres.

Armenia are în mod tradiţional relaţii strânse cu Rusia, inclusiv prin apartenenţa la Organizaţia Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC). În timpul conflictului din Nagorno-Karabah din toamna anului 2020, premierul Nikol Paşinian a cerut Moscovei ca OTSC să intervină (așa cum a făcut-o recent în Kazahstan – n.r.), forţele armene fiind depăşite de capabilităţile armatei azere, care beneficia de sprijinul Turciei.

Kremlinul – care îl consideră pe Paşinian drept pro-occidental, venit la putere în urma unei „revoluţii colorate”, aşa cum descrie Moscova mişcările de contestare a regimurilor din spaţiul ex-sovietic – a refuzat atunci, motivând că regiunea Nagorno-Karabah nu este teritoriul Armeniei, fapt recunoscut la nivel internaţional.

Care au fost cele mai populare servicii de streaming de muzică în 2021. Tidal, UNUL DINTRE CEL MAI POPULAR SERVICIU DE STREAMING nu SE AFLA pe listă

Care au fost cele mai populare servicii de streaming de muzică în 2021. Tidal nici nu ajunge pe listă

Ultimii câțiva ani au reprezentat schimbări majore în felul în care consumăm conținut multimedia.

O mare parte din aceste schimbări de comportament se datorează popularității din ce în ce mai mari a streaming-ului de conținut. Dacă filmele au luat un avânt mai mare datorită cu Netflix, care a încurajat mai multe companii să vină rapid cu alternative, piața de streaming de muzica abia în ultimii câțiva ani a devenit populată de mai mulți jucători. Iată care este clasamentul celor mai populare servicii de streaming la nivel mondial, conform Midia.

Noul studiu Midia pentru serviciile de streaming de muzică spune că există în prezent 523,9 milioane de utilizatori la nivel mondial care sunt abonați la acestea. Nu toți sunt plătitori, însă chiar și cei cu conturi „free” consumă muzică prin aceste servicii.

Cel mai mare rămâne Spotify, cu 31% din piață în T2 2021, în scădere 2 procente față de aceeași perioadă din 2020 și 3 procente față de 2019. Se pare însă că Apple Music s-a bucurat de o creștere masivă, urcând pe locul al doilea cu 15% din piață, ambele fiind urmate de Amazon Music cu 13%.

Restul clasamentului este populat de Tencent Music, care este disponibil în China, YouTube Music, înlocuitorul Google Play Music, NetEase, de asemenea din China, Deezer, Yandex și.. categoria „Other”, unde intră probabil servicii precum Tidal.

Top servicii de streaming de muzică în 2021

  1. Spotify – 31%
  2. Apple Music – 15%
  3. Amazon Music – 13%
  4. Tencent Music – 13%
  5. YouTube Music – 8%
  6. NetEase – 6%
  7. Deezer – 2%
  8. Yandex – 2%
  9. Altele – 10%

La capitolul creștere, Amazon Music s-a bucurat de un număr mai mare al utilizatorilor cu 25% comparat cu anul anterior, în timp ce Spotify a crescut cu 20%.

Cel mai rapid a crescut însă YouTube Music, care a înregistrat cu 50% mai mulți utilizatori față de 2020, însă acest lucru se datorează faptului că este un serviciu mai nou, dar și faptului că este integrat cu platforma YouTube, care îi permite să strângă rapid utilizatori noi.

Întreaga piață a crescut cu 26,4% față de 2020.

sursa: Midia