Centenarul Marii Uniri. De ce a fost aleasă Alba Iulia ca loc al adunării din 1 Decembrie 1918

Alba Iulia

1 Decembrie 1918 este data la care „Adunarea Naţională a tuturor Românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească” a proclamat, la Alba Iulia, unirea cu România. 

 Erau ultimele provincii istorice care se alăturau ţării. Înainte de a fi întreagă pe hartă, România unită a existat în mintea politicienilor, în lecţiile de limbă română, în strategiile militare şi în eforturile diplomatice.

Adunarea de la Alba Iulia nu a fost o simplă defilare cu steaguri. Armata germană în retragere traversa Transilvania spre Vest, gărzile maghiare şi secuieşti priveau Declaraţia de Independenţă a românilor faţă de Budapesta ca un act de trădare, iar orăşelul Alba Iulia urma să găzduiască 100 de mii de persoane. În ciuda riscurilor şi dificultăţilor, politicienii din Consiliul Naţional Român al Transilvaniei şi militarii au reuşit o performanţă uimitoare şi astăzi. O adunare fără nici un incident, organizată în numai două săptămâni.

Startul organizării pentru adunarea de la Alba Iulia a fost dat de Iuliu Maniu, preşedintele Consiliului Naţional al Transilvaniei, imediat după eşecul negocierilor din 12-14 noiembrie 1918 cu trimisul Budapestei la Arad, ministrul pentru minorităţi, Oskar Jaszi. În ciuda promisiunilor maghiare, 12 membri ai Consiliului Naţional Român au rămas loiali României. Era vorba despre o Românie cu perfomanţe economice remarcabile, o Românie în fruntea căreia se afla regele Ferdinand şi curajoasa Regină Maria şi oameni de stat care negociau de la egal la egal cu trimişii Angliei şi Franţei. Armata Română era capabilă să înfrunte trupele bolşevice care ameninţau regiunea.

Cel mai mare depozit de arme din Transilvania, la Alba Iulia

Permanent în contact cu autorităţile regale aflate încă în refugiu la Iaşi, politicienii ardeleni au ales Alba Iulia ca loc de desfăşurare a votului pentru Unire. Alternativele erau Sibiu sau Blaj. Dar Alba Iulia era nu numai capitala medievală a Transilvaniei, cetatea Unirii înfăptuite de Mihai Viteazul în 1600, ci şi un punct strategic bine apărat de români.

Gabriel Rustoiu, director Muzeul Unirii Alba Iulia: „Un alt punct forte al oraşului Alba Iulia era garda naţională. La Alba Iulia exista cea mai puternică gardă naţională din Transilvania. De ce? Pentru că aici a existat cel mai mare depozit de arme din Transilvania, gardiştii au reuşit să pună mâna pe acest depozit, garda maghiară civilă din oraşul de jos a fost dezarmată, trupele maghiare din cetate – din regimentul 50 infanterie – a fost de asemenea dezarmat. Şi garda naţională română din Alba Iulia s-a făcut stăpână pe un depozit foarte bun, foarte mare de arme. Iar aceste arme au fost răspândite şi la celelalte gărzi din jur. Practic, Alba Iulia era cel mai sigur oraş din Transilvania în acel moment.

Iuliu Maniu

În plus, în vreme de pace, zona era apărată de un regiment celebru prin excepţionala sa pregătire militară. Fiind însă dominat de români, în timpul Primului Război Mondial fusese retras din zona în care ar fi întâlnit în luptă armata Regatului României şi trimis pe frontul rusesc, apoi pe cel italian şi, în cele din urmă, în 1918, la Viena. Acest regiment s-a întors în zona Orăştie – Alba Iulia tocmai ca să apere Adunarea. Cel mai influent ofiţer al regimentului era chiar Iuliu Maniu, liderul politic al românilor transilvăneni.

Mihai Căstăian, istoric, Orăștie: „Acest regiment, care era regiment chezaro-crăiesc, devine primul regiment românesc. Îşi schimbă denumirea. Este organizat un Senat al ofiţerilor şi soldaţilor. Un rol hotărâtor în organizare îl are Iuliu Maniu, care era căpitan de artilerie în vremea respectivă participant la război, condus de către Traian Boieriu. Depun jurământ de credinţă faţă de Comitetul Naţional Român de la Arad, deci se subordonează şi ei devin nucleul care gestionează defluirea de pe fronturi a militarilor români care participaseră la război în părţile occidentale ale Imperiului. Ei sunt cei care vor asigura acele unităţi militare care la 1 decembrie 1918 vor permite declararea independenţei şi unificarea Cehoslovaciei la Praga. Sunt cei care prin aceşti militari români îndrumaţi către teritoriile transilvănene, se organizează garda naţională românească. E braţul armat care va asigura posibilitatea unei consultări a românilor transilvăneni, organizarea acelei mari adunări naţionale. Un rol hotărâtor îl are fratele lui Aurel Vlad, Alexandru Vlad, maior în armata austro-ungară şi unul dintre conducătorul gărzilor naţionale”.

Consiliul Național Român

Cum a fost posibilă o mobilizare rapidă

La negocierile europene care urmau să redeseneze harta continentului după Primul Război Mondial era crucial ca argumentele româneşti să fie nu numai istorice şi militare, ci şi democratice. Consiliul Naţional Român – înfiinţat la Budapesta, imediat ce parlamentarii români din Parlamentul de acolo au anunţat la 18 octombrie, ruperea de Ungaria – şi-a constituit filiale în majoritatea localităţilor locuite de români.

Profesor Valentin Șerdan-Orga: „Au existat aceste structuri care doreau să preia puterea, administraţia. CNR a dat o directivă în teritoriu şi se spunea că pe această structură, avocaţi, preoţi, dascăli să se organizeze la toate nivelurile adminitrative, consilii naţionale româneşti – la comitate consiliu naţionale comitates şi locale. Chiar şi în interiorul unor asociaţii s-a decis constituirea unui consiliu naţional. A existat această structură foarte bine consolidată, acest mesaj a fost preluat şi pus în practică foarte repede. Au avut loc astfel adunări în care s-au constituit Consiliile Naţionale. De aceea s-a realizat atât de repede, când s-a hotărât marea adunarea naţională de la Alba Iulia. Toate aceste structuri şi-au ales delegaţii. Pe parcursul unei săptămâni aceşti delegaţi au fost votaţi în adunările electorale”.

Liderii români au folosit la maximum faptul că autorităţile habsburgice se dezintegrau pe fondul înfrângeriii din Primul Război Mondial. Când, în noiembrie, Consiliul Naţional Român a dat semnalul alegerii reprezentanţilor pentru Alba Iulia, scrutinul a putut avea loc în mai puţin de 2 săptămâni. Mesajul s-a dat prin biserici.

Rolul bisericii în Marea Unire

Florentin Crihălmeanu, episcop greco-catolic: „Suntem în timpul războiului. Aici la Alba Iulia se întâmplă acest moment istoric, dar nu este un pelerinaj triumfal, ci sunt cei care reuşesc să scape de sub ameninţarea gărzilor maghiare care fac totul să oprească această mişcare. Ei bine, aici este rolul Bisericii. Deopotrivă ortodoxă şi greco-catolică. Pentru că prin preoţi, ei fac mobilizarea maselor. Alminteri nu aveau posibilitatea pe cale oficială, telex, alte mijloace, sau prin foi, prin ziare, să transmită poporului o asemenea mobilizare pentru Alba Iulia. O fac prin preoţi. Şi episcopul Hossu, şi episcopul Miron Cristea, transmit curier, transmit circulare prin care mobilizează credincioşii să vină la Alba Iulia”

Valentin Șerdan-Orga, conferențiar universitar, Cluj-Napoca: „Într-un timp foarte scurt, toate comunităţile şi-au ales delegaţii, au eliberat acele credenţionale, mandate pentru a participa. În unele credinţionale se şi spune: să decidă soarta noastră împreună cu a României, să voteze pentru Unirea fără condiţii. Într-un interval extrem de scurt. În ziua de azi cred că ar fi foarte greu oricărui partid să organizeze aşa ceva. Probabil că şi statului român însuşi i-ar fi greu să organizeze aşa ceva. Care a fost intervalul dintre convocare şi data propriu-zisă? Convocarea a fost lansată cu circa două săptămâni. În intervalul acesta au avut loc adunările în care au fost votaţi delegaţii, au fost votaţi chiar şi supleanţi-. S-au luat în calcul şi acești supleanţi în cazul în care unul nu poate merge. Cele mai multe credenţionale sunt eliberate în perioada 23-28 noiembrie. O săptămână”.

Fotografie realizată de Samoilă Mîrza, fotograful Marii Uniri

Cum s-a ajuns la o mare adunare populară pentru a proclama Marea Unire

Când liderii Consiliului Naţional Român, Iuliu Maniu, Alexandru Vaida Voevod, Aurel Vlad, au anunţat că cei 1228 de delegaţi au fost aleşi şi că votul lor poate fi exercitat şi înregistrat ca atare, autorităţile României au cerut expres o mare adunare care să arate că nu numai elitele, ci întreaga populaţie doreşte Unirea.

Gabriel Rustoiu, director al Muzeului Unirii din Alba Iulia: „Au existat contacte permanente cu Iaşiul. A existat chiar şi un zbor al Unirii, cum îi spunem noi. Un aviator plecat de la Bacău, împreună cu un ardelean plecat cu 2 săptămâni înainte, zbura şi a aterizat la Blaj cu instrucţiuni din partea guvernului României. Se dorea ca Armata Română să nu înainteze în Transilvania până când nu ar fi avut loc acest act plebiscitar. Era foarte important pentru Conferinţa de Pace care a urmat acestui război, ca oricărui război, să arătăm că Transilvania s-a unit cu România şi nu a fost o ocupaţie militară. De altfel fotografiile făcute de Samoilă Mîrza la Alba Iulia a fost unul dintre argumentele delegaţiei române de la Paris, arătau caracterul plebiscitar”.

Ofițeri din armata habsburgică, trecuți de partea Consiliului Național Român

Dacă acţiunea politică a pornit de la politicieni experimentaţi, organizarea practică de la Alba Iulia, capitala medievală a Transilvaniei, s-a bazat pe mulţi ofiţeri profesionişti din armata habsburgică, trecuţi de partea Consiliului Naţional Român. Aşa a fost posibilă capturarea garnizoanei maghiare şi mai ales a depozitului de armament şi a proviziilor alimentare din cetate. Ofiţeri români au preluat şi conducerea Comitetul Reunit al Gărzilor Române şi Maghiare. Unul dintre aceşti ofiţeri de carieră a fost Florian Medrea.

Cine a fost Florian Medrea

Claudiu Secașiu, istoric: Florian Medrea era un căpitan din armata austro/ungară. Îşi făcuse studiile în Austria, la Şcoala de Cadeţi de la Styria, promoţia din 1904. În momentul în care revoluţia a atins Imperiul a venit acasă şi-a dat seama că are de jucat un rol în ţara lui şi la Alba Iulia şi-a asumat poziţia de coordonator al gărziii naţionale şi de organizator al siguranţei Adunării de la Alba Iulia. Împreună cu colegul său Grita, au asigurat liniştea, paza. În zonă defluiau soldaţii lui Mackensen, trupe germane, deci care la un moment dat, chiar în preajma lui 1 decembrie, îşi anunţaseră intenţia de a trece efectiv prin Alba Iulia. Au fost discuţii în sensul de a ocoli oraşul, tocmai în scopul evitării unor incidente. Din fericire nu s-a ajuns la nici un conflict, iar acest lucru se datorează inclusiv iscusinţei căpitanului Medrea, talentului de negociator al său în raport cu unităţile germane”.

Gabriel Rustoiu, istoric: „Florian Medrea este o personalitate de un film hollywoodian, adică ar lua oricând cu un regizor bun, ar lua un Oscar ca şi personaj. A avut un destin deosebit, o viaţă de roman. A luptat desigur în armata austriacă. A fost citat pe ordin de zi din 1905 pentru inovaţia lui de a trece rapid un râu. El a organizat Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, el a organizat modul în care cei 100.000 de oameni nu au dus lipsă de nimic. Într-un oraş cu 10.000 de locuitori a reuşit să primească 100.000 de români din toată Transilvania. Au avut unde să doarmă, au avut ce să mănânce ceea ce, din punct de vedere logistic, pentru acele vremuri era un lucru deosebit”.

Alba Iulia

Performanță logistică excepțională

El a fost ajutat pe linie civilă de avocatul Ioan Pop din Alba Iulia care a strâns donaţiile în alimente din zona Alba Iulia-Orăştie, dar şi de primarul din Alba Iulia, Camil Velican. Acesta din urmă şi-a pus casa la dispoziţie pentru primele şedinţe ale Consiliului Dirigent, condus de Iuliu Maniu, guvernul provizioriu al Transilvaniei creat pe 2 decembrie, cel care va asigura tranziţia autorităţii către noua capitală, Bucureşti.

Ordinea în care s-au desfăşurat evenimentele de la Alba-Iulia nu s-a bazat însă pe entuzism. Gărzile naţionale primeau soldă. Conducerea românească – cea care a preluat puterea după ruperea de Budapesta din toamnă – trebuia să demonstreze că este capabilă să o exercite şi deci să îşi şi plătească soldaţii. A făcut-o, dar CHIAR cu banii personali ai noilor conducători.

Mihai Căstăian, istoric Orăștie: „Aceste gărzi naţionale trebuiau plătite. Aveau o soldă. Ofiţerii aveau 20 de coroane, soldaţii simpli aveau 5 coroane pe zi. Aceşti bani trebuiau procuraţi. S-a luat şi măsura la un moment dat să nu fie plătiţi decât cei din contingentul 1886, care era contingentul Mileniului. Cel care îşi garantează cu averea proprie această această sumă mare de bani este Aurel Vlad. Deci Aurel Vlad şi-a pus chezăşie Banca Ardeleană şi bunurile proprii pentru plata acestor gărzi naţionale. Un rol hotărâtor îl are fratele lui Aurel Vlad, Alexandru Vlad, maior în armata austro-ungară şi unul dintre conducătorul gărzilor naţionale.

Apărarea Apusenilor și înaintarea spre Vest

Rezoluţia de Unire de la Alba-Iulia a dat startul unor operaţiuni militare de anvergură atât pentru apărarea Transilvaniei, cât şi pentru blocarea avansului bolşevic spre centrul Europei. Florian Medrea, primit în Armata Română cu gradul de maior, a primit din partea preşedintelui Consiliului Dirigent, Iuliu Maniu, însărcinarea să organizeze trupe de voluntari care să apere zona Apusenilor de gărzile maghiare. Armata română intrase în Transilvania, dar nu putea trece Carpaţii Occidentali din cauza acordului guvernului de la Bucureşti cu Antanta. Ulterior, ameninţarea comunistă a schimbat poziţia Franţei, iar Armata Română a înaintat spre Vest.

Cum a fost posibilă Marea Unire de la 1 Decembrie 1918?

Unirea, posibilă în contextul Revoluției Ruse Liderii Unirii în Basarabia Românii din Basarabia cer autonomie și armată separată Consiliul Director de la Chișinău cere ajutorul Guvernului român aflat în refugiu Basarabia, amenințată de bolșevism Unirea Basarabiei cu România – doar trei voturi împotrivă Constantin Stere, un performer al negocierilor Onisifor Ghibu, un ardelean dedicat Basarabiei

Decembrie 1918 este data la care „Adunarea Naţională a tuturor Românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească” a proclamat, la Alba Iulia, unirea cu România.

Erau ultimele provincii istorice care se alăturau ţării. Înainte de a fi întreagă pe hartă, România unită a existat în mintea politicienilor, în lecţiile de limbă română, în strategiile militare şi în eforturile diplomatice.

Unirea din 1918 a fost posibilă şi datorită unui context istoric favorabil. Semnalul l-a dat, pe 27 martie, Basarabia. Imperiul ţarist se destrămase în momentul în care Sfatul Ţării de la Chişinău a decis Unirea cu România.

Unirea, posibilă în contextul Revoluției Ruse

În februarie 1917, pe fondul lipsurilor şi nemulţumirilor provocate de război, la Sankt Petersburg izbucneşte Revoluţia Rusă. Revendicările democratice, nevoia de instaurare a unui regim reprezentativ, antipatia care înconjura familia imperială, au dus în martie la abdicarea ţarului Nicolae al II -lea.

Unda cererilor democratice de la Sankt Petersburg a ajuns în Basarabia în aprilie. Şefii obştilor săteşti cereau autonomie administrativă, culturală şi economică şi convocarea unei adunări reprezentative care să adopte legile necesare. Pe 1 mai, la Odesa, a avut loc o adunare a 10 mii de soldaţi şi ofiţeri români basarabeni a expus aceleaşi revendicări plus crearea unei armate separate de cea ţaristă – aşa-numitele cohorte moldoveneşti. Clerul a cerut la rândul său autonomie, concret, mitropolit român în fruntea Bisericii, care să nu depindă de Sankt Petersburg.

Liderii Unirii în Basarabia

În vară a luat fiinţă Partidul Naţional Moldovenesc cu misiunea declarată de a obţine autonomia Basarabiei. În fruntea românilor se aflau lideri care riscaseră deja enorm în eforturile lor de a apăra drepturile naţiunii române. Medicul Daniel Ciugureanu, fusese arestat şi trimis în Siberia de autorităţile ţariste pentru că tipărise un ziar în limba română: „Deşteptarea”. Matematicianul şi teologul Pantelimon Halipa trăise şi el gerurile Siberiei, învinuit fiind că publicase „Deşteaptă-te, române” în publicaţia cu apariţie pasageră „Basarabia”. Profesorul de matematică Ion Inculeţ avea deja experienţă politică la Sankt Petersburg. Astfel de conducători, cultivaţi şi capabili să îşi asume decizii riscante, convoacă între 5 şi 7 noiembrie 1917 aşa-numitul Comitet Militar Central – o adunare a 400 de soldaţi şi ofiţeri – delegaţi a peste 300 de mii de basarabeni. Reuniunea a dat puterea Sfatului Ţării care s-a întrunit ulterior.

Românii din Basarabia cer autonomie și armată separată

Ion Varta, director Arhivele Naționale Chișinău: „Am avut parte de acest congres care a luat două deziderate majore: Proclamarea autonomiei Basarabiei şi convocarea unui Parlament al Basarabiei. În scurt timp, datorită eforturilor pe care le vor întreprinde cei care vor fi delegați in acel birou de organizare al Sfatului Ţării, se va produce acest eveniment istoric.

Exact în această sală în care ne aflăm acuma, în debutul acelei ședinte istorice, în sala arhiplină, erau prezenți peste 100 de deputați ai Sfatului Ţării, nu erau chiar toți, dar majoritatea covârşitoare era prezentă”.

Sfatul Ţării, întrunit pentru prima dată la 4 decembrie aici, avea 138 de membri. Majoritatea 70% erau români, restul ruşi, ucrainieni, bulgari, germani şi evrei. La mijlocul lui decembrie, Sfatul Ţării proclamă Republica Federativă Democratică Moldovenească în teritoriul dintre Prut şi Nistru, îl alege preşedinte pe Ion Inculeţ şi şef al Consiliului Director, adică al guvernului provizoriu, pe Daniil Ciugureanu.

Consiliul Director de la Chișinău cere ajutorul Guvernului român aflat în refugiu

Dar tânăra republică are puţine şanse de supravieţuire. Pe 7 noiembrie, la Sankt Petersburg, avusese loc lovitura de stat prin care Vladimir Ilici Lenin şi Leon Troțki preluaseră puterea în Rusia. Cele două decrete ale Consiliului Comisarilor Poporului – decretul asupra păcii şi cel asupra pământului – au aruncat Imperiul în haos. La 20 noiembrie, Ucraina şi-a proclamat independenţa, dar Kievul nu reuşea să-şi impună autoritatea. Pe 21 decembrie, pentru a stăvili dezordinile care izbucniseră şi aici, Consiliul Director de la Chişinău cere ajutorul guvernului român aflat în refugiu la Iaşi. Dar problemele statului român, redus de ocupaţia germană la numai o treime din teritoriu, duc iniţial la un refuz.

Basarabia, amenințată de bolșevism

La 17 ianuarie 1918, trupele bolşevice ocupă Chişinăul. Executivul basarabean apelează din nou la Armata Română şi primeşte sprijinul a două divizii de infanterie. Sfatul Ţării revine în fruntea republicii. La 6 februarie, Basarabia îşi declară independenţa totală faţă de Rusia. În fostul imperiu, bolşevicii trecuseră la naţionalizare, colectivizare, mutaseră capitala de la Sankt Petersburg în cetatea medievală a Kremlinului de la Moscova şi dăduseră startul unui sângeros război civil. Indiferent de etnie, liderii politici de la Chişinău înţelegeau că republica lor era complet lipsită de apărare.

Dezbaterile din Sfatul Ţării care au avut loc în această sală – acum sala de festivităţi a Academiei de Artă şi Muzică din Chişinău – au fost aprinse. Dar tabăra românească avea şi argumente strategice puternice. Ucraina independentă voia să încorporeze Basarabia, iar Moscova bolşevică să instaureze aici comunismul. Foarte important a fost mesajul lui Constantin Stere, basarabean, dar trimisul guvernului României în adunare.

Unirea Basarabiei cu România – doar trei voturi împotrivă

La 27 martie 1918, Sfatul Ţării a adoptat cu 86 de voturi pentru, 3 împotrivă şi 36 de abţineri, Unirea Basarabiei cu România. Formula folosită în Proclamaţia din 1918 – Unire conform cu „dreptul istoric, dreptul etnic şi cu principiul că popoarele să-şi hotărască propria lor soartă” se regăseşte și în declaraţiile de unire adoptate începând din 24 ianuarie 2018 de peste 100 de localităţi din Republica Moldova.

Constantin Stere, un performer al negocierilor

Prestigiul lui Constantin Stere, devenit consilier al preşedintelui Sfatului Ţării, a contat enorm la 27 martie 1918. Născut la Soroca, cu studii liceale la Chişinău, tânărul Stere fusese deportat trei ani în Siberia acuzat de radicalism socialist. După eliberare, a studiat Dreptul la Iaşi. Avocat, obişnuia să publice articole polemice în ziare de stânga. În 1895, a obţinut cetăţenia română printr-o lege specială semnată de politicienii conservatori de care se apropiase.

Acest „român din Basarabia” rămâne în cercurile social-democrate şi poporaniste, dar se înscrie în Partidul Naţional Liberal. La izbucnirea Primului Război Mondial, basarabeanul pledează alături de conservatori pentru tabăra Puterilor Centrale, astfel încât România să recupereze Basarabia de la Rusia.

Cu un astfel de CV, trimisul guvernului Maghiloman, Constantin Stere, a participat în două zile la 26 de întruniri ale membrilor Sfatului Ţării, de diferite etnii. A convins şi ruşi, şi evrei să voteze Unirea. Majoritatea de 86 de voturi din 138 a salvat Basarabia.

Onisifor Ghibu, un ardelean dedicat Basarabiei

Anunţul Unirii a fost publicat de „România Nouă”, ziarul scos la Chişinău de Onisifor Ghibu, un ardelean cu studii în istorie şi filozofie la Strasbourg şi Jena, condamnat la moarte în contumacie de autorităţile habsburgice pentru activităţi pro-româneşti şi refugiat în România. După clarificarea situaţiei în Basarabia, Onisifor Ghibu a participat, în toamna-iarna lui 1918, la toate deciziile legate de Unirii Transilvaniei cu România.

Şi Onisifor Ghibu, şi Pantelimon Halipa şi Daniel Ciugureanu au fost întemniţaţi de regimul comunist, la fel ca mulţi alţi conducători ai României Unite. Cei mai mulţi dintre ei se află şi astăzi în gropile comune de la Sighet sau Gherla.

1 Decembrie, Ziua Națională a României. Ce sărbătorim pe 1 Decembrie

foto: urmasiimariiuniri.ro

Ziua Națională a României este sărbătorită la 1 decembrie, iar această dată, stabilită printr-o lege promulgată în 1990, marchează un moment important din istoria românilor, cel în care Marea Adunare de la Alba Iulia a votat unirea Transilvaniei cu România, în 1918.

Prin legea nr. 10 din 31 iulie 1990, promulgată de președintele Ion Iliescu, data de 1 decembrie a fost adoptată ca zi națională și sărbătoare publică în România.

Marea Unire de la 1918

La 1 decembrie 1918 a fost convocată, la Alba Iulia, Adunarea Naţională a Românilor, lucrările finalizându-se cu Hotărârea de unire necondiţionată a Transilvaniei cu România, votată în unanimitate. Acest act a avut loc după ce, la data de 27 martie 1918, respectiv 28 noiembrie 1918, organele reprezentative ale Basarabiei şi Bucovinei au votat unirea.

La 1 decembrie 1918, se decide astfel în unanimitate unirea Transilvaniei, Crişanei şi Maramureşului cu România, dar cu păstrarea unei autonomii locale, pe baze democratice, cu egalitate între naţionalităţi şi religii.

„Adunarea Naţională a poporului român din Transilvania, Banat şi părţile ungurene a primit rezoluţiunea prezentată prin Vasile Goldiş în întregimea ei şi astfel unirea acestei provincii româneşti cu ţara mamă este pentru toate veacurile decisă”, anunţa Gheorghe Pop de Băseşti, preşedintele Marii Adunări.

La Alba Iulia, aşa cum a fost şi la Cernăuţi, la 28 noiembrie, a fost o adunare a tuturor românilor din Austro-Ungaria. Tot aici, la Alba Iulia, se constituie Marele Consiliu Naţional Român, care este format din 200 de membri aleşi şi încă 50 cooptaţi. În următoarea zi, Consiliul numeşte un guvern provizoriu, numit Consiliul Dirigent al Transilvaniei, care îl are în frunte pe Iuliu Maniu.

La 11 decembrie se ratifică Marea Unire de către Guvernul României, iar declaraţia de la Alba Iulia este înmânată regelui Ferdinand. Regele promulgă în aceeaşi zi decretul de sancţionare a unirii (inclusiv a Basarabiei şi Bucovinei). Un an mai târziu, pe 29 decembrie 1919, Parlamentul României votează legile de ratificare a unirii Transilvaniei, Crişanei, Maramureşului, Banatului, Bucovinei şi Basarabiei cu România.

Recunoaşterea internaţională a unirii Bucovinei cu România s-a făcut la 10 septembrie 1919, prin semnarea Tratatului de la Saint Germain dintre Puterile Aliate şi Austria. Recunoaşterea unirii Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România s-a făcut prin Tratatul de pace de la Trianon, încheiat la 4 iunie 1920, de Puterile Aliate şi Asociate şi Ungaria.

Pe 28 octombrie 1920, s-a semnat Tratatul de la Paris, pe de-o parte de România şi pe de cealaltă parte de Puterile Aliate (Franţa, Marea Britanie, Italia şi Japonia), care a avut ca scop recunoaşterea unirii României cu Basarabia. Dar acesta nu a intrat în vigoare pentru că Japonia nu l-a ratificat. De asemenea, Uniunea Sovietică nu a recunoscut această unire, iar acţiunile Japoniei au venit ca rezultat al unui protocol secret care a făcut parte dintr-un tratat între cele două din 1925.

10 mai şi 23 august, datele care au marcat anterior Ziua Naţională a României

Anterior, în perioada 1866 – 1947, Ziua Națională a României a fost sărbătorită pe 10 mai, apoi, între anii 1948 și 1989, pe 23 august.

Deoarece prințul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a depus în data de 10 mai 1866 jurământul în fața adunării reprezentative a Principatelor Române Unite, aceasta a fost desemnată Ziua Naţională, fiind sărbătorită până în 1947.

În 2015, Camera Deputaţilor a decis ca 10 mai să fie sărbătoare naţională, fiind ziua care marchează trei momente istorice – începutul domniei lui Carol I, Independenţa de stat şi încoronarea primului rege al ţării.

După abdicarea forțată a regelui Mihai I, pe 30 decembrie 1947, Camera Deputaților a adoptat legea prin care a proclamat Republica Populară Română. Data de 23 august a fost decisă drept sărbătoare de stat, fiind cunoscută ca ziua insurecției armate antifasciste, începutul revoluției populare în România. Data făcea referire la întoarcerea armelor împotriva Germaniei naziste și arestarea Guvernului condus de Ion Antonescu în anul 1944.

Cum este sărbătorită Ziua Naţională anul acesta

Aproximativ 4.000 de militari şi specialişti din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informaţii și Administrația Națională a Penitenciarelor, dintre care 500 militari din 21 de țări aliate sau partenere, și aproximativ 200 de mijloace tehnice vor participa duminică, 1 Decembrie, începând cu ora 11.00, la Parada Militară Națională organizată cu ocazia Zilei Naţionale a României, în Piaţa Arcul de Triumf din Bucureşti.

Detașamentele de militari străini vor fi din Bulgaria, Canada, Republica Cehă, Croația, Franța, Germania, Georgia, Grecia, Italia, Lituania, Letonia, Luxemburg, Macedonia de Nord, Republica Moldova, Muntenegru, Polonia, Portugalia, Slovenia, Turcia, Ucraina și SUA.

Peste 50 de aeronave sunt așteptate să evolueze la parada militară de Ziua Națională a României, dar acest lucru depinde de condițiile meteorologice de duminică, a anunțat Ministerul Apărării Naționale (MApN).

O paradă militară şi ceremonii dedicate Zilei Naționale vor avea loc şi la Alba Iulia, unde va merge şi premierul Ludovic Orban, alături de membri ai cabinetului său. Aproximativ 1.000 de militari, între care și un detașament din Polonia, vor participa la parada de 1 Decembrie la Alba Iulia. Pe străzile din oraș vor defila inclusiv noile transportoare Piranha.

Cum sa fiti fericiti in perioadele dificile

In special in perioada asta, lucrurile care ne aduceau fericire inainte tind sa devina greu accesibile sau cateodata, chiar inaccesibile.

Dar acest lucru nu inseamna ca nu se pot gasi noi modalitati de a redobandi starea de fericire. De fapt, cercetarile au demonstrat ca dupa ce trecem de anumite perioade dificile putem sa fim mai fericiti si mai sanatosi.
Exista conceptul de “dezvoltare post-traumatica” ce se refera la abilitatile noastre de a ne schimba si de a evolua ca rezultat al acelor experiente neplacute. De asemenea, exista cinci surse de fericire care se incadreaza in aceasta dezvoltare post-traumatica, respectiv:

Un nivel ridicat al aprecierii vietii in general;

Un nivel ridicat de putere personala;

O dezvoltare a laturii spirituale;

Relatii sociale mai apropiate;

Descoperirea de noi posibilitati in vietile noastre.
Aceste avantaje nu apar automat, ceea ce inseamna ca atunci cand avem o perioada grea trebuie sa cultivam si sa educam progresul post-traumatic. Putem vedea mai jos cateva sfaturi pe care le putem aplica atunci cand trecem prin perioade care ne afecteaza.

1. Muzica este utila in imbunatatirea starii de spirit, deoarece muzica ocoleste sau ignora gandirea sau aspectele cognitive ale creierului si are efect direct asupra sentimentelor, motiv pentru care este atat de eficace.

2. Concentrarea pe valorile proprii contribuie la oferirea unui sentiment de utilitate, la oferirea unui sens si are ca scop imbunatatirea sentimentelor pe care le avem fata de propria persoana. Putem sa ne gandim la care sunt cele mai importante valori personale si sa identificam modalitati de a ne atinge obiectivele. Chiar si in perioadele dificile vietile noastre pot avea insemnatate si putem avea scopuri.

3. Conectarea cu cei din jur conteaza in primul rand pentru ca oamenii sunt fiinte sociale. Cercetarile demonstreaza ca cel mai consistent predictor al unei vieti fericite este reprezentat de conexiunile sociale. Din pacate, in perioada aceasta, pastrarea si crearea de conexiuni din punct de vedere social a devenit un aspect greu de realizat. Dar oamenii traiesc in era tehnologiei, ceea ce ne permite sa ne pastram relatiile sociale intr-o forma sau alta.

4. Studiile arata ca o simpla plimbare de 12 minute este suficienta pentru a ne creste nivelul de fericire pe care o resimtim, principalul element care contribuie pentru imbunatatirea starii noastre de spirit fiind natura.

Studiile in neurostiinta au demonstrat ca atunci cand suntem in natura (sau chiar daca cand ne uitam la imagini cu natura) activitatea lobului frontal scade, fapt ce ne face sa ne simtim mai fericiti si mai relaxati.

5. Recunostinta ne ajuta la imbunatatirea starii mintale. Fie ca e vorba de recunostinta fata de prieteni si familie sau fata de persoanele pe care le intalnim in viata de zi cu zi, vom observa imbunatatiri in ceea ce priveste starea noastra de spirit. Si nu in ultimul rand, ne poate ajuta la imbunatatirea sistemului imunitar.

Atunci cand suntem intr-o perioada de criza, nu trebuie sa ne prefacem ca totul este bine si nici sa ne negam sentimentele. Persoanele care trec prin aceasta evolutie post-traumatica accepta starile de teama, furie sau disperare, dar au si tendinta de a descoperi micile bucurii in orice moment sau situatie.

Deci,fiti fericiti

Cum mărești viteza unui clip pe iPhone, fără aplicații plătite

Dacă ai un clip lung și vrei să fie mai scurt, fără să pierzi informații, îl poți face mai rapid, mărindu-i viteza cu o aplicație de editare. Mai jos, voi detalia cum poți face asta pe iPhone.

Apple îți permite să modifici viteza unui clip video în mod nativ doar dacă l-ai realizat în modul  timelapse sau relanti. În orice altă situație, aceste posibilități de editare lipsesc.

Soluția găsită a fost să instalez un program gratuit intitulat Video Joiner & Trimmer + pe care o poți descărca de aici. Deși include niște microtranzacții, le poți ignora fără probleme. Clipurile rezultate la final nu includ vreun watermark sau filigran, sunt exact cum te-ai aștepta.

După ce ai instalat aplicația, la fel ca în captura de mai jos, apasă pe + în colțul din stânga jos al ecranului pentru a alege clipul pe care vrei să-l editezi. Poți filma și ceva direct din aplicație, dar eu am optat pentru un video existent cu un tap pe Video. Cu clipul afișat pe ecran, butonul care te interesează este tot în stânga jos, Slow.

Deși Slow înseamnă ”Încet” și poți micșora viteza de redare a unui clip, tot de acolo poți și să mărești viteza. Imediat după ce ai apăsat pe buton, vei avea o bară de care poți trage în stânga, spre o broască țestoasă sau spre dreapta, către un iepure.

Vei vedea clar, în permanență, durata pe care o obții la final. Confirmi modificarea cu bifa din dreapta jos sau o anulezi cu X în stânga jos.

Pentru a salva clipul rezultat, apeși pe butonul de partajare din dreapta sus și alegi Photos, dacă nu cumva vrei să-l pui direct pe Facebook sau Instagram.

Noul HUAWEI Mate 40 Pro: complet echipat pentru tehnologia 5G, vine la pachet cu zeci de mii de aplicații disponibile

Articol susținut de Huawei Foto: Huawei Consumer Business Group România

Cu noul smartphone HUAWEI Mate 40 Pro, perfect pregătit pentru era 5G, utilizatorii din prezent fac un important pas către viitor, grație performanțelor și vitezei de operare fără precedent.

Concomitent, posesorii acestui telefon au parte de o experiență vizuală inedită, cu noul sistem de camere Ultra Vision, proiectat de Huawei împreună cu Leica, precum și de magazinul HUAWEI App Gallery, care vine gata preinstalat pe noul aparat.

Sistemul de camere cu care este echipat HUAWEI Mate 40 Pro a fost proiectat împreună cu Leica pentru a oferi cea mai bună cameră posibilă și se bucură de inovații ale obiectivului cu unghi ultra larg, cameră principală puternică de înaltă definiție și teleobiectiv impresionant.

Utilizatorii dispun de o cameră cinematică dublă și cameră dublă Ultra Wide, cu ajutorul cărora pot surprinde videoclipuri și imagini wide angle atât cu camera frontală, cât și cu cea din spate.

Foto: Huawei Consumer Business Group România

Noul smarphone de la Huawei este pus în mișcare de noul procesor din seria Kirin 9000, complet echipat pentru noua tehnologie 5G și capabil să gestioneze cu ușurință calcule complexe și operațiuni avansate de multi-tasking.

De asemenea, pentru a ține pasul cu cerințele 5G, seria HUAWEI Mate 40 vine echipată în același timp și cu o baterie avansată, HUAWEI SuperCharge.

Pentru un dispozitiv mereu pregătit de acțiune, noua funcție dinamică „Eyes on Display” poate fi activată dintr-o privire, cu afișaje interactive, care pot fi personalizate și care găzduiesc toate informațiile de pe telefon.

Magazinul HUAWEI AppGallery, echipat cu cele mai populare aplicații, vine preinstalat pe noul HUAWEI Mate 40 Pro

AppGallery conține peste 1.000 de aplicații românești și zeci de mii de aplicații internaționale.

Magazinul de aplicații vine cu securitate și protecție completă, inclusiv cu verificarea numelui real al dezvoltatorului și procesul de revizuire în patru pași pentru operarea securizată a aplicației.

Printre cele mai noi aplicații care s-au alăturat AppGallery se numără Platforma Beez, Yoxo by Orange, Underline, Jerry’s Pizza, Food Panda, MyEnel, MyElectrica, MyEdenred, NeoBT, EuropaFM, Bolt, Raiffeisen Smart Mobile, MyBrd și George România.

Foto: Huawei Consumer Business Group România

Astfel, cu ajutorul acestei aplicații, cei care deţin un dispozitiv Huawei au acces rapid la o gamă largă de produse și servicii. De asemenea,  oricine dorește să vândă un anumit obiect, poate adăuga foarte ușor un anunț gratuit în acest sens.

O altă aplicație utilă prezentă în HUAWEI AppGallery este VirtualCards, aplicația care îi ajută pe utilizatori să își păstreze toate cardurile de fidelitate în telefon.

Foto: Huawei Consumer Business Group România

Posesorii își pot transfera cardurile de fidelitate în telefon prin simpla scanare a codului de bare afișat pe cardul de plastic. Tot ce trebuie să facă aceştia este să prezinte cardul virtual la casa de marcat.

De asemenea, prin intermediul aplicației, utilizatorii se pot conecta cu magazinele preferate și pot primi notificări legate de discount-uri și noutăți.

sursa. consumer.huawei.com/ro/community

TransferGo primește o finanțare de 4 milioane de lire sterline de la Silicon Valley Bank

Platforma online TransferGo, folosită și de românii plecați în străinătate să trimită bani acasă, a primit o finanțare de 4 milioane de lire sterline din partea filialei din Marea Britanie a Silicon Valley Bank (SVB). Prin aceasta finanţare compania plănuieşte să continue dezvoltarea platformei sale de plăți în timp real, destinată atât consumatorilor, cât și IMM-urilor și companiilor mari.

Având peste 35 de ani de experință în colaborarea cu companii inovatoare, expertiza financiară și îndrumarea SVB vor permite TransferGo să implementeze un program de transformare accelerată a plăților digitale. „Transferurile de bani se dovedesc a fi un pilon principal al incluziunii financiare, chiar și în contextul unei pandemii, astfel că parteneriatul încheiat demonstrează că TransferGo și SVB își asumă angajamentul de a oferi serviciile lor milioanelor de imigranți care vor să trimită bani acasă – rapid, în siguranță și cu costuri reduse”, explică reprenzentanţii platformei.

TransferGo a înregistrat o creștere de peste 117% a transferurilor de bani transfrontaliere în coridoarele sale de transfer, în ultimul an fiscal. Astfel că, finanțarea va fi cu precădere orientată către dezvoltarea serviciului de plăți în timp real și a modelului local-in local-out, care permite celor 2,5 milioane de clienți din întreaga lume să trimită bani peste hotare în doar câteva secunde, au anunţat reprezentanţii companiei.

Compania, care a ajuns recent la 2,5 milioane de utilizatori și care a atras în iunie o investiție suplimentară de 10 milioane de dolari, este dedicată extinderii amprentei sale globale și lansării de noi servicii pe platforma sa de transferuri de bani transfrontaliere. De asemenea, TransferGo a semnat de curând un parteneriat cu VISA , pentru a permite transferuri pe card la nivel mondial.

TransferGo a fost fondată în 2012 la Londra, de 4 antreprenori lituanieni: Arnas Lukosevicius, Daumantas Dvilinskas, Edvinas Sersniovas și Justinas Lasevicius.

iPhone 12 Pro Max: cameră mai bună decât 12 Pro, dar mai slabă decât Huawei P40 (DxOMark)

Nu a durat foarte mult până când DxOMark a publicat și rezultatele testelor pentru camera noului iPhone 12 Pro Max.

Deja modelul iPhone 12 Pro a oferit o performanță peste așteptări, întrecând în performanță toate modelele lansate de Samsung anul acesta, iar modelul Pro Max se dovedește a fi și mai performant, însă nu cu foarte mult. Apple pare să ofere o performanță consistentă pe toată gama iPhone 12, cu mici particularități pentru fiecare în parte.

iPhone 12 Pro Max este echipat cu cel mai mare senzor de pe un smartphone Apple de până acum, cât și cu un obiectiv cu diafragmă f/1.6, cel mai deschis de până acum. De asemenea, acesta este primul care beneficiază de o cameră foto cu zoom 2,5x, față de 2x cum era disponibil până acum pe modelele anterioare. Nu în ultimul rând, Apple folosește și o cameră ultra-wide, dar nu una diferită față de cea de pe modelele mai mici și mai ieftine.

Camer iPhone 12 Pro Max aduce îmbunătățiri, dar nu foarte mari

Conform DxOMark, care a acordat modelului iPhone 12 Pro Max scorul agregat de 130 de puncte, care îl plasează pe locul al patrulea în clasament, imediat sub Huawei P40 Pro și deasupra iPhone 12 Pro, la capitolul fotografie, singurul model care îl întrece este Mate 40 pro. Chiar dacă alte telefoane au scoruri mai mari în clasament, acelea se datorează camerelor secundare precum ultra-wide sau zoom.

Testele DxO au lăudat focalizarea rapidă, expunerea corectă și chiar tonurile de culoare pentru fotografii în interior, în timp ce în lumină puternică, camera captează detalii la un nivel foarte înalt de calitate, iar clipurile video sunt înregistrate cu zgomot de imagine minim și stabilizare foarte eficientă.

Totuși, față de alte telefoane, în fotografii avem o plajă dinamică mai mică, în timp ce în lumină slabă apare zgomotul de imagine destul de pronunțat. Iar fotografiile cu HDR schimbă tonul de culoare, ceva ce unii utilizatori nu vor aprecia.

Se pare însă că senzorul LiDAR, în timp ce oferă posibilitatea de a realiza fotografii portret în modul nocturn, nu rezolvă toate problemele de separare a subiectului de fundal. Firele de păr și anumite haine în continuare pot crea probleme pentru algoritmii Apple.

Și nici la capitolul calitate video, cei de la DxOMark nu spun că Apple ar fi cel mai bun, ci pe locul al doilea, după Huawei Mate 40 Pro. Totuși, doar telefoanele Apple pot filma în HDR folosind standardul Dolby Vision.

Cert este că Apple a realizat o cameră foto performantă pentru iPhone 12 Pro Max, care este cu doar două puncte în fața modelului iPhone 12 Pro.

Chiar și așa, este la distanță de numai câteva puncte de modelele considerate superioare în teste, precum Huawei P40 Pro, Xiaomi Mi 10 Ultra și Huawei Mate 40 Pro, fiecare având propriile avantaje și dezavantaje.

sursa. dxomark.com/apple-iphone-12-pro

De ce femeile antreprenor au fost mai afectate de criza Covid. 27,3% dintre afacerile din România sunt deținute de femei

Sursa imagine depositphotos.com

Pandemia COVID-19 a avut un impact disproporționat asupra business-urilor deținute de femeile din întreaga lume, 87% dintre acestea afirmând că au resimțit un impact negativ puternic, potrivit unu studiu.

Gradul mare de reprezentare în sectoarele cele mai afectate de declinul economic, decalajul considerabil de gen privind soluțiile digitale, într-o lume din ce în ce mai virtuală, și presiunea crescută pe fondul responsabilităților de îngrijire a copiilor sunt numai câțiva dintre factorii care au generat vulnerabilități speciale pentru femei.

Raportul Mastercard Index of Women Entrepreneurs (MIWE) 2020 analizează această disparitate pronunțată și descrie argumentele pentru crearea unor politici la nivel internațional, bazate pe specificități de gen, care să permită valorificarea întregului potențial al femeilor în business.

Ajuns la cea de-a patra ediție, raportul subliniază vastele contribuții socio-economice ale femeilor antreprenor din întreaga lume și furnizează informații despre factorii care determină și împiedică progresul acestora. Printr-o metodologie unică, care integrează date publice oferite de organizații internaționale de top, precum OCDE și Organizația Internațională a Muncii, raportul MIWE 2020 include un clasament global privind avansul femeilor în business în condiții pre-pandemice, care analizează 58 de economii, reprezentând aproape 80% din totalul forței de muncă asigurată de femei pe plan global.

Pe plan local, 27,3% dintre business-urile existente sunt deținute de femei, fapt ce plasează România pe locul 20 în clasamentul țărilor cu cel mai ridicat procent al afacerilor deținute de femei, potrivit MIWE 2020.

Majoritatea țărilor și teritoriilor (34 dintr-un total de 58 incluse în raport) au scoruri sănătoase MIWE, cu indici intre 60-70, cum ar fi Noua Zeelandă, Suedia, Thailanda, Indonezia, Franța și Mexic, în timp ce 13 țări și teritorii au scoruri mai mici de 50-60, precum Japonia, Emiratele Arabe Unite, Italia și România, aflată în acest an pe poziția 40. În aceste zone, condițiile antreprenoriale sunt mai puțin favorabile, cu decalaje de gen mai acute în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, incluziunea financiară și oportunitățile academice.

Existența unor politici bazate pe criterii de gen stimulează succesul femeilor antreprenor

Cea mai performantă țară din punct de vedere economic din raportul MIWE 2020 reprezintă și un excelent exemplu de bune practici în ceea ce privește mecanismele de sprijin dedicate femeilor, care au determinat rezultate rapide și semnificative. Pentru prima dată în istoria studiului, Israel ocupă prima poziție, asigurând cel mai bun mediu economic din lume pentru femeile, avansând de pe locul 4 ocupat în 2019.

Israelul a urmărit obiectivul de a dubla numărul de femei antreprenor în decurs de doi ani, iar succesul a fost determinat de sprijinul instituțional consistent acordat IMM-urilor. Scorul acordat pentru Israel privind sprijinul acordat IMM-urilor a evoluat fulminant, de la locul 42 în 2019, la prima poziție în 2020. În mod similar, Elveția a avansat de la poziția a 11-a, din 2019, la locul 3 în 2020, datorită sprijinului considerabil îmbunătățit pe care Guvernul îl asigură IMM-urilor (cu 37% mai mult față de 2019) și îmbunătățirii percepției generale cu privire la antreprenoriat (cu 42% comparativ cu 2019).

COVID-19 a determinat multe obstacole, dar și oportunități

MIWE prezintă și o analiză preliminară privind ramificațiile Covid-19 asupra femeilor în plan profesional și evidențiază politici de sprijin benefice. Deși acestea diferă, de la o economie la alta, cele mai eficiente măsuri presupun reducerea presiunii de pe IMM-uri, prin subvenții salariale, scheme pe termen lung, scutiri fiscale și indemnizații pentru creșterea copiilor.

În mod paradoxal, raportul prezintă o perspectivă optimistă pentru viitorul femeilor antreprenor. Acesta arată că pandemia s-ar putea dovedi a fi un catalizator pentru progresul exponențial al femeilor în afaceri și o oportunitate de a corecta prejudecata inerentă de gen, în cazul în care factorii de decizie vor sprijini inițiative în acest sens. Pentru a ilustra acest lucru, studiul are la bază o serie de argumente, precum:

• Într-o perioadă în care teama de eșec și barierele culturale încă le împiedică pe unele femei să se implice mai puternic în business, COVID-19 a evidențiat capacitatea femeilor de a fi lideri în circumstanțe extraordinare. Femei-lider, precum prim-ministrul Jacinda Ardern din Noua Zeelandă, Angela Merkel, cancelarul Germaniei, și Sanna Marin, prim-ministrul Finlandei, au condus unele dintre cele mai de succes eforturi în limitarea efectelor virusului, în timp ce au reușit să inspire încredere, calm și ordine. Aproape jumătate (47.8%) dintre femeile antreprenor spun că sunt motivate de dorința de a contribui la binele societății, astfel că impactul acestor lideri nu poate fi subestimat
• Femeile din sectorul de business au demonstrat deja o adaptabilitate extraordinară, în ciuda obstacolelor întâlnite – 42% dintre acestea și-au digitalizat modelul de business și 34% au identificat noi oportunități de la declanșarea pandemiei.
• „Următorul normal” prezintă o oportunitate unică pentru eliminarea barierelor existente, determinând o creștere a gradului de participare în business în rândul femeilor. Dincolo de multiplicarea inegalităților cu care femeile în afaceri se confruntă – de la decalajul digital de gen la incluziune financiară – COVID-19 a fost un stimul puternic pentru progresul structural. De exemplu, înainte de pandemie, disparitatea financiară de gen la nivel global s-a situat la aceleași valori timp de aproape un deceniu. COVID-19 a determinat însă un progres în această privință – guvernul britanic a deschis conturi bancare pentru 1,2 milioane de persoane în doar 2 zile pe perioada de apogeu a pandemiei, în timp ce 11 milioane de lucrători necalificați din Brazilia au solicitat deschiderea de conturi de economii pentru a putea primi fonduri de urgență guvernamentale.

Raportul arată că implicațiile acestor aspecte sunt extrem de importante, demonstrând, încă o dată, potențialul neexplorat al femeilor lider și evidențiază rolul pandemiei în accelerarea soluțiilor progresiste.

Exploatarea acestui moment și promovarea inițiativelor destinate diminuării decalajului de gen vor fi esențiale în atingerea potențialului femeilor și reducerea sumei de 172 trilioane de dolari pierdute la nivel global (Conform Băncii Mondiale), din cauza diferențelor de venit obținute, pa parcursul vieții, de femei comparativ cu bărbații.

Apple pregătește un iPhone cu ecran pliabil. Când ar putea fi lansat…

Potrivit informațiilor circulate din rândul partenerilor Apple din China, compania americană colaborează deja cu Foxconn și alți furnizori importanți de componente pentru dezvoltarea unui iPhone cu ecran pliabil.

Aparent, pregătirile se află la stadiul de evaluare și selectare a viitoarelor componente, Apple acordând importanță deosebită fiabilității oferite. Una dintre solicitările aduse partenerilor Foxconn și Nippon Nippon este dezvoltarea unei combinații de ecran / balama în măsură să reziste la mai mult de 100.000 plieri, reflectând condiții reale de utilizare a produsului. Spre comparație, mecanismele de pliere a ecranului dezvoltate pentru sisteme laptop țintesc un număr de 20.000 – 30.000 plieri succesive, dar nu mai mult de 50.000 în cazul modelelor din gama premium.

Este așteptat ca primul iPhone pliabil să folosească mecanisme pentru balama furnizate de producători taiwanezi, cum ar fi Nippon Nippon, un furnizor pe care Apple l-a folosit și în trecut pentru echiparea sistemelor MacBook.

În schimb, ecranele pliabile vor fi cel mai probabil soluții OLED livrate de Samsung, Apple având puține alternative care să întrunească cerințele stricte de calitate și rezistență. Un argument decisiv ar putea fi și tehnologia Ultra Thin Glass (UTG), dezvoltată de Samsung pentru protejarea ecranelor pliabile împotriva zgârieturilor.

Alternativ, Apple ar putea echipa primele iPhone-uri pliabile cu ecrane microLED. Diferită de tehnologia miniLED, microLED promite luminozitate mai ridicată, saturație de culoare și eficiență energetică superioară celei OLED. Surse din industrie afirmă că Apple ar investi deja în crearea propriei fabrici de ecrane microLED, tehnologia urmând să o substituie în cele din urmă pe cea OLED.

Încă aflat la stadiul timpuriu de selectare a furnizorilor de componente, proiectul noului iPhone pliabil probabil că va da primele dispozitive-prototip în cursul anului viitor, selectarea designului final și producția la scară comercială fiind cel mai probabil planificată pentru anul 2022.

sursa. 9to5mac.com/2020/11/16/folding-ip