Guvernul nu a alocat nici acum bani în plus Ministerului Economiei pentru plățile Start-Up Nation. Ministru: Vom plăti beneficirilor deconturile

Sursa imagine depositphotos.com

Guvernul nu a alocat fonduri în plus pentru Ministerul Economiei nici la rectificarea bugetară aprobată luni seara, a treia pe acest an, dar ministrul Virgil Popescu dă asigurări că antreprenorii din programul de finanțare Start-Up Nation 2018-2019 își vor primi banii.

„Vom plăti deconturile către antreprenori, vom găsi soluțiile”, a declarat, marți, ministrul Economiei, Virgil Popescu.

Potrivit acestuia, deconturile strânse în prezent la agențiile din subordinea Ministerului Economiei de către firmele care au făcut investiții în programul Start-Up Nation 2018-2019 se ridică la 480 de milioane de lei, neplătiți la acest moment. Aceasta însemană că aproximativ 2400 de firme au efectuat cheltuieli asumate în program și așteaptă să-și primească banii promiși de stat.

Și în luna august 2020, la precedenta rectificare de buget (a doua pe acest an), Ministerul Economiei a cerut fonduri de la Finanțe în valoare totală de 1,3 miliarde de lei, ca să-i ajungă pentru toate plățile rămase de făcut în programul Start-Up Nation până la finalul anului 2020, adică pentru vreo 6.500 de beneficiari. La acel moment, circa 2000 de firme așteptau să li se achite deconturi totale de 400 de milioane de lei, în urma investițiilor efectuate de antreprenori.

Până la urmă, la rectificarea bugetară de atunci, din august, Ministerul Economiei nu a primit  nici cei 400 de milioane de lei, necesari pentru deconturile tuturor celor 2.000 de beneficiari Start-Up Nation care așteptau, darămite 1,3 miliarde de lei, cât ceruse ministrul Popescu colegului Florin Cîțu de la Finanțe.

Atunci, ministrul Economiei, Virgil Popescu, spunea că la următoarea rectificare bugetară, pe care o aștepta în octombrie, ar fi urmat să primească fondurile necesare.

„Mai avem 80 și ceva de milioane și mai avem de mutat o rezervă, dar nu la acel nivel (de 1,3 miliarde de lei – n.r.) și o să stăm așa până în octombrie. Dar beneficiarii își vor primi banii”, a spus, în 15 august, Virgil Popescu.

Iată că rectificarea așteptată nu a venit în octombrie, ci în 23 noiembrie și, dacă a venit, nu a venit cu banii așteptați de antreprenori.

Între timp, plăți s-au mai făcut din resursele limitate existente în bugetul Ministerului Economiei, dar și deconturi au mai sosit de la firmele care și-au îndeplinit obligațiile din program, pe parcurs.

Așa se face că acum necesarul de cash a ajuns la 480 de milioane de lei, un număr de circa 2.400 de firme așteptându-și banii cuveniți.

Și presiunea crește, pentru că se așteaptă în continuare deconturi până la 31 decembrie 2020, când este data-limită pentru implementare.

Ce-i de făcut mai departe? Nu este nimic cert la acest moment. Dacă în următoarele câteva săptămâni nu se mai face o rectificare bugetară, firmele care și-au îndeplinit obligațiile de investiții în program vor avea de suferit.

Probabil că se vor mai găsi ceva bani de mutat în interiorul bugetului Ministerului Economiei, „mărunțiș” care va acoperi un număr mic de firme.

Un paliativ ar mai fi amânarea obligațiilor de investiții pentru firmele care nu au apucat să-și facă cheltuielile. Termenul pe care oamenii îl aveau pentru efectuarea cheltuielilor era 28 iunie 2020, inițial, dar a fost prelungit de 2 ori până acum – o dată până pe 28 septembrie 2020, iar apoi până pe 31 decembrie 2020. 

Cu afacerile lovite grav de pandemia coronavirus și de lipsa de fonduri din buget, probabil că firmele care nu au depus deconturile până acum vor mai primi răgaz să facă cheltuielile și să depună deconturile prin primăvara lui 2021. Probabil!

În lipsa banilor promiși, problemele cale mai mari le vor avea firmele care au făcut cheltuielile la care s-au angajat și așteaptă să li se achite deconturile. Cele care au credite la bănci se văd nevoite să suporte dobânzi în continuare.

Cei care au optat pentru cereri de plată sunt presați de companiile furnizoare să le plătească banii pe echipamente, cu riscul ca furnizorii să le ceară înapoi echipamentele, să-i lase pe oameni fără mijloace de producție.

Saga Start-Up Nation 2018-2019 – cum am ajuns aici

Înscrierile pentru această a doua ediție a programului Start-Up Nation s-au efectuat în perioada 27 decembrie 2018- 12 februarie 2019, în guvernarea PSD. Atunci, programul a pornit pe credite de angajament (2 miliarde de lei), adică nu erau bani prevăzuți efectiv în buget, mai ales că sesiunea s-a lansat pe final de an 2018, între Crăciun și Revelion.

În noul buget de stat, pe anul 2019, s-au prevăzut credite bugetare – cash pentru plățile către beneficiari – de 383 de milioane de lei. Numai că în august 2019, s-a făcut rectificare bugetară și Ministerul pentru Mediul de Afaceri (cu era atunci în guvernarea PSD) a pierdut 243 de milioane de lei, de la programele pentru IMM-uri.

Încet-încet, programul a mers mai departe și 9.855 de SRL-uri au ajuns să semneze contracte de finanțare, pentru a primi fonduri nerambursabile de maximum 200.000 de lei fiecare în baza investițiilor la care s-au obligat.

Din cele aproape 10.000 de firme calificate, vreo 8000 au optat pentru a lua credite-punte de la băncile partenere, iar restul de 2.000 au făcut cheltuieli din resurse proprii sau au obținut credit-furnizor, adică furnizorii le-au dat echipamentele urmând ca statul să plătească ajutorul nerambursabil, pe sistem de cerere de plată.

La rectificarea bugetară din august 2019 guvernarea PSD nu a asigurat creditele de angajament și a rămas ca la o a doua rectificare, în noiembrie 2019, să aloce resursele.

Numai că în octombrie 2019, Guvernarea PSD (Dăncilă) a fost dărâmată în Parlament și a venit Guvernul liberal (Orban 1). Între timp, beneficiarii din programul Start-Up Nation, calificați la finanțare, deja începuseră să-și facă investițiile la care s-au angajat și să-și ceară drepturile de la stat. Când a picat guvernarea PSD, erau vreo 400-500 de firme care făcuseră cheltuieli și depuseseră deconturile să le fie plătiți banii.

Atunci au fost prioritizați beneficiarii care au mers pe metoda cererii de plată, adică au luat echipamentele cu promisiunea că statu, va plăti furnizorilor. Astfel s-au plătit, astfel de deconturi pentru circa 170 de beneficiari  – ăsta a fost începutul plăților.

Grosul plăților a fost amânat pe anul 2020, aici intrând antreprenorii care au avut resurse proprii și au făcut plăți deja de la ei din buzunar, precum și cei care au optat entru credite-punte de la băncile partenere și au avut asigurat un cash-flow.

Noua guvernare liberală a pregătit și ea bugetul pe anul 2020 și a pus cash 310 milioane de lei pentru plățile Start-Up Nation. Bani cu țârâita pentru beneficiarii programului.

Pe urmă, în martie 2020, a venit și pandemia coronavirus COVID-19, care a blocat economia. Până prin august 2020, cu ce se mai plătise și din urmă, totalul deconturilor achitate beneficiarilor Start-Up Nation se ridica la circa 600 de milioane de lei – însemnând aproximativ 3000 de firme.

Cu cei 82 de milioane de euro din bugetul Ministerului Economiei rămași de la rectificarea bugetară din august, probabil că s-au mai achitat în jur de 400 de deconturi, dar au venit și altele din urmă.

Așadar, putem considera că teoretic se prefigurează circa 6500 de firme care ar urma să vină cu deconturile la plată în total, până la finalul perioadei de implementare a programului (31 decembrie 2020, așa cum este acum prevăzut oficial).

Din aceștia, circa 2400 de firme au depus deja deconturile și așteaptă  banii. Alte firme poate așteaptă o nouă amânare, având în vedere că multe dintre afacerile din HoReCa sunt practic puse pe pauză și patronii nu au de unde plăti nici salarii angajaților.

Între timp, pe grupurile Facebook de antreprenori și pe site-uri de anunțri au tot apărut patroni Start-Up Nation care își scoteau la vânzare firmele cu proiecte „câștigate”, dar și cu obligația de a plăti lună de lună câte 4 angajați, cel puțin.

În 6 decembrie 2020 sunt programate alegerile pentru noul Parlament, care va vota următorul Guvern.

În așteptarea vaccinului. Ce se știe până acum despre provocarea ce ar putea pune capăt pandemiei

Foto: Profimedia Images

Vaccinul împotriva COVID-19 este așteptat cu nerăbdare în toată lumea. 

Găsirea lui a deschis o cursă a laboratoarelor de cercetare și, foarte probabil, va genera profituri importante pentru primele mari companii care vor reuși să își scoată produsele pe piață. Medicii atrag însă atenția că apariția unui vaccin nu va opri, ca prin minune, pandemia.

La nivel mondial sunt 200 de laboratoare care lucrează la producerea unui vaccin anti-COVID.

„Trecem printr-o tragedie și luminița de la capătul acestui tunel este, fără îndoială, un vaccin”, spune Gindrovel Dumitra, președintele grupului de vaccinologie din cadrul Societății Naționale de Medicina Familiei.

Până acum, o singură companie a terminat toate etapele de testare și urmează să depună documentele pentru aprobare în SUA, apoi în Europa.

„Apariția vaccinului este o speranța pentru noi toți, pentru că lupta nu este în spital, ci în comunitate. Noi, ca să reducem aceste forme severe, trebuie să reducem numărul de cazuri de îmbolnăviri”, punctează medicul Virgil Musta, de la Spitalul de Boli Infecțioase „Victor Babeș” din Timișoara.

Cel mai rapid vaccin din istorie

Vaccinul anti-Covid este primul din istorie fabricat atât de repede, în mai puțin de un an. Oficialii spun că la începutul anului viitor, vom avea un vaccin pe piață.

„În mod normal un vaccin este elaborat în perioade de timp care sunt de ordinul anilor –  5 ani, 8 ani, 10 ani – dar evoluțiile care au fost în domeniul științific în ultimii ani au facilitat și o accelerare a procesului de descoperire de noi vaccinuri. Dacă ne uităm în cazul Ebola, un vaccin a fost pus la punct într-un interval de timp de aproximativ 5 ani”, arată Dan Zaharescu, directorul executiv al Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM).

„Mobilizarea a fost foarte mare și cred că sunt câteva componente importante care au determinat o evoluție atât de accelerată. Prima dată, este alocarea de resurse, echipele de cercetare au fost mărite și au avut ca obiectiv principal să lucreze vaccinul. Apoi, alocarea financiară și din partea companiilor, și element unic până acum, implicarea tuturor statelor, plus componenta de colaborare între companii, dar și o colaborare între zona privată, publică și de reglementare”, explică Marius Geantă, președintele Centrului de Inovație în Medicină.

Cât timp ne va proteja vaccinul anti-COVID?

Cu un număr de infectări în creștere la nivel mondial, sisteme medicale la limită și medici epuizați, singura salvare ar putea fi vaccinul. Una dintre necunoscute este cât timp ne va proteja?

„Este greu de estimat acest lucru în acest moment, pentru că studiile sau primele persoane vaccinate au fost vaccinate undeva în vară, deci în lunile august-septembrie, deci este greu de spus deocamdată care e perioada de valabilitate a acestui vaccin. Asta ține foarte mult și de eventualele mutații pe care virusul le poate suferi pe măsură ce trece timpul. Pe de altă parte, este vorba și de nivelul de anticorpi generați de vaccin, care teorectic, cel puțin, ar trebui să garanteze o imunitate pe o perioadă de un an”, spune Dan Zaharescu, directorul ARPIM.

„Dacă ne protejează șase luni și reușim să vaccinăm o parte mare de populație, este clar că nu putem decât să câștigăm”, punctează Ciprian Gândac, medic ATI.

„Este un vaccin care necesită rapel, în general este specific vaccinurilor gripale care sunt administate pentru prima dată unui organism și la copii, și la adulți și aceasta este o provocare în plus, pentru că dacă am un număr de persoane care sunt vaccinate, peste 28 de zile aceleași persoane trebuie să revină pentru a doua doză de vaccin”, subliniază Dan Zaharescu.

Cât de sigur e vaccinul?

Specialiștii spun că, deși vorbim de un vaccin fabricat foarte repede, serul îndeplinește toate condițiile de calitate.

„Discutăm despre un vaccin care a fost testat, care se testează, conform standardelor”, subliniază medicul Gindrovel Dumitra.

„În mod tradițional, analiza acestor date se făcea după ce toate erau colectate, acum avem un engagement foarte timpuriu al autorităților de reglementare, care au evaluat datele pe măsură ce ele erau produse, iar asta a mărit foarte mult viteza”, explică Marius Geantă.

Logistica, o provocare. Pentru prima dată, este implicată Armata

România trebuie să pregătească rapid strategia și condițiile de vaccinare anti-COVID pentru momentul în care serul va fi pus pe piața europeană. Transportul și condițiile de depozitare vor fi principala provocare.

„Statul român este obligat în acest moment să construiască rețeaua prin care să putem administra un vaccin sigur, repet, într-o unitate scurtă de timp. Adică, ar fi inacceptabil ca vaccinul să fie disponibil, iar noi să n-avem cum să-l administrăm. Este foarte posibil ca aceste condiții de transport să difere de la un producător la altul, pentru că în acest moment, datele pe care le avem vorbesc despre vaccinuri care pot fi stocate la temperaturi foarte scăzute, minus 70 – minus 80 de grade Celsius, altele la minus 20 de grade Celsius, iar altele pot fi stocate, depozitate și apoi administrate la temperaturi normale pentru un vaccin. Asta înseamnă să te pregătești pentru oricare dintre situații”, spune medicul Gindrovel Dumitra.

„Din momentul în care a fost fabricat, el trebuie administrat în maximum trei săptămâni. Este o provocare uriașă. Și în aceste trei săptămâni, trebuie ținut la temperaturi de minus 70 de grade, deci în recipienți cu gheață carbonică. Nu este un exercițiu la îndemâna oricui”, evidențiază Dan Zaharescu, vorbind despre vaccinul fabricat de Pfizer.

Pentru prima dată, într-o campanie de vaccinare este implicată Armata.

„Armata are un model organizare ierarhic, există ordine care se execută, nu se discută și atunci, din acest punct de vedere, e o garanție. Noi avem, pe de o parte, acest model, pe de altă parte avem modelul, să spunem, civil al direcțiilor de sănătate publică și vedem cât de mult diferă situația de la un județ la altul. Atunci când vorbim despre vaccinare, nu ne putem permite să avem această diferență de la un județ la altul”, punctează Marius Geantă.

Un mare obstacol: dezinformarea

Principala temere a medicilor este însă alta: cum va ajunge informația la oameni. România are expriența unei campanii de vaccinare eșuate, în 2008, cu vaccinul anti-HPV. Atunci, vocea antivacciniștilor a fost mult mai puternică decât cea a autorităților. Pentru a evita o nouă situație de acest fel, în campanie sunt implicați și specialiști în combaterea dezinformărilor.

„Am teamă, nu pot să spun că nu, punctul vulnerabil îl va reprezenta comunicarea, e un aspect foarte important, pentru că vom avea, să zicem, coincidențe. Gândiți-vă că astăzi sau săptămâna aceasta vom avea un număr de îmbolnăviri, în momentul în care vom fi în campanie de vaccinare, de la acele îmbolnăviri, până vaccinul va reuși să producă anticorpi, se pot îmbolnăvi un număr de persoane și vor începe să apară mituri, vor începe să apară tot felul de discuții. Din punctul meu de vedere, asta reprezintă cea mai mare emoție”, spune Gindrovel Dumitra.

„Întotdeauna vor fi oameni care vor fi împotriva lor, sunt convins. Eu unul personal, cred în vaccinuri, se vede că au fost eradicate boli foarte grave, boli incurabile, ca variola, fără vaccin eram terminați”, spune Ciprian Gândac, medic ATI.

Câte doze de vaccin a comandat România

În momentul în care vaccinul anti-COVID va fi aprobat pe piața europeană, el va ajunge în România în mai multe tranșe. Autoritățile au comandat 10,7 milioane de doze. Primele vaccinate vor fi cadrele medicale.

„Gândiți-vă că în acest moment ne aflăm într-un război, acum suntem soldați într-un război, în fiecare zi pierdem oameni, ostași: medici, asistente, brancardieri, ambulanțieri. Dacă populația nu are încredere în actul de vaccinare și mai ales în vaccinul respectiv, atunci degeaba am fabricat vaccinul!”, spune Gindrovel Dumitra.

„Acest proces de vaccinare este parte dintr un proces amplu european, noi nu suntem izolați, aceleași preparate se vor folosi și în vestul Europei, este un amănunt esențial ca să sporească încrederea noastră pentru vaccinare”, arată Daniel Coriu, președintele Colegiului Medicilor.

„Vaccinul este arma în plus pe care o avem, de exemplu în comparație cu pandemia de acum 100 de ani, când nu am avut genul acesta de intervenție, atunci a contat că populația globului era net mai mică decât acum și mobilitatea persoanelor era mult mai redusă. Aceste două elemente, de fapt, reprezintă elementul de risc față de acum 100 de ani”, punctează Marius Geantă.

Specialiștii avertizează, însă, că masurile de protecție trebuie menținute până când peste 70% din populația României va fi imunizată.

Voluntariatul studenților din Iasi,mediciniști în spitalele COVID funcționează și nu prea

Facultatea de Medicină din Iași

2.000 de studenți la medicină s-au oferit voluntari, să lucreze în spitalele care tratează bolnavii de COVID-19.

720 dintre ei au fost repartizați deja, în 25 de județe, conform unei statistici publicate de Departamentul pentru Situații de Urgență. În Iași, 300 de tineri au vrut să se alăture medicilor și asistenților, însă mulți dintre ei s-ar putea retrage, după ce conducerea Universității de Medicină a declarat că voluntariatul nu le va lăsa timp suficient pentru a urma cursurile.

„Noi ne-am înscris în principiu pentru că era un termen limită de două zile şi am vrut să fim pe listă şi să fim luaţi în considerare, dar majoritatea dintre noi nu cred că vom semna acest contract”, spune Roxana Cojocariu, studentă la Medicină.

Roxana Cojocariu este unul dintre cei 300 de studenţi de la UMF Iaşi care s-au înscris în programul de voluntariat în spitale cu speranţa că îşi vor echivala astfel practica obligatorie şi vor da şi o mână de ajutor cadrelor medicale deja epuizate.

„Problema se pune că sunt ture impuse de 8 şi 12 ore şi este un contract pe două luni, asta include luna ianuarie. Sincer, văzând acum condiţiile contractuale şi aflând mai multe detalii, nu cred că un student la Medicină, în perioada mai ales a sesiunii, adică în luna ianuarie, este capabil să facă faţă şi la voluntariat”, a explicat Roxana.

Mai mult, există posibilitatea ca voluntarii să fie detaşati în alte judeţe, iar asta însemnă riscul de a lipsi de la cursuri.

„La început, cu toţii erau dornici de a face faţă şi de a se implica. În momentul în care s-a aflat că e foarte posibil să fie repartizaţi în alte judeţe, au început şi ei să se gândească mai serios”, spune Alexandra Strugariu – vicepreşedinta Societății Studenților Mediciniști Iași.

Şi cadrele didactice de la UMF cred că pregătirea studenţilor în sălile de curs primează.

„Pentru ei e foarte important în primul rând să se pregătească în cadrul Universităţii şi doar în timpul liber să facă activităţi de voluntariat care sunt în sprijinul echipei medicale”, a declarat Diana Cimpoeșu, profesor de medicină de urgență.

„Voluntariatul poate să fie făcut în weekend, sâmbata și duminica, dar în timpul perioadei de pregătire practică, în vederea însușirii materiei, trebuie să se desfășoare. Procesul didactic nu ar putea fi înlocuit cu nimic altceva”, spune și Viorel Scripcariu, rector la UMF Iași.

ISU Iaşi are un program de voluntariat de aproape 5 ani pentru cei care vor să meargă în misiuni cu echipajele medicale SMURD. Şi în acest caz, puţini dintre cei care se înscriu rezistă pe termen lung.

„În prezent, voluntari care merg la intervenţii avem pe hârtie 39, dar în funcţie de disponibilitatea lor, efectiv care merg la interevenţii mai activi sunt 20”, spune lt.col. Cătălin Oloeriu, de la ISU Iași.

Programul de voluntariat lansat acum de autorităţi este adresat studenţilor de la Medicină din anii IV, V şi VI.

Ayatollahul Khamenei temperează Guvernul: „Nu putem avea încredere în străini!” Ce l-a deranjat pe liderul suprem al Iranului

Ayatollahul Ali Khamenei Foto: Guliver/GettyImages

Liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, a administrat marți un „duș rece” guvernului președintelui moderat Hassan Rouhani, încercând să-i tempereze atitudinea, după ce Teheranul a transmis o serie de semnale de bunăvoință către viitoarea administrație americană condusă de democratul Joe Biden. 

Ayatollahul Khamenei a avertizat marţi că Iranul nu trebuie să-și facă speranțe în privința unei „deschideri” diplomatice din partea Occidentului. „Nu putem avea încredere în străini şi să sperăm într-o deschidere din partea lor”, a declarat ayatollahul Ali Khamenei la o reuniune la care au participat președintele Hassan Rouhani, preşedintele Parlamentului, Mohammad Bagher Ghalibaf, şi şeful Autorităţii Judiciare, Ebrahim Raisi, potrivit unui comunicat transmis de biroul liderului spiritual suprem.

„Am încercat odată să ridicăm sancţiunile internaţionale şi am negociat timp de câţiva ani, fără succes”, a adăugat Khamenei, făcând aluzie la acordul nuclear iranian încheiat în 2015 la Viena între Republica islamică şi comunitatea internaţională, relatează AFP, preluată de Agerpres.

Acest document oferea Teheranului ridicarea unora dintre sancţiunile internaţionale care vizau Republica islamică în schimbul unor garanţii, verificate de ONU, de natură să ateste caracterul exclusiv civil al programului nuclear iranian. Dar preşedintele american Donald Trump a denunţat în mod unilateral în 2018 pactul, reinstituind sancţiunile americane a căror ridicare fusese permisă de acord și privând astfel Teheranul de beneficiile pe care le aştepta.

Khamenei: „Situația în SUA nu este clară”

Ca ripostă, Teheranul s-a dezangajat treptat din majoritatea obligaţiilor sale cheie, iar acordul este menţinut doar prin voinţa declarată a celor şase state care sunt încă parte în acest pact (Germania, China, Franţa, Marea Britanie, Rusia şi Iran).

Afirmând că doreşte să se disocieze de unilateralismul lui Donald Trump, Joe Biden a spus că doreşte să ofere Iranului o cale credibilă de „reîntoarcere la diplomaţie”, sugerând că ar avea în vedere revenirea SUA în Acordul de la Viena.

De la anunţul victoriei fostului vicepreşedinte al lui Barack Obama în alegerile americane din 3 noiembrie, guvernul lui Hassan Rouhani şi-a înmulţit semnalele de deschidere faţă de Biden.

„Situaţia în Statele Unite nu este clară şi europenii iau constant poziţie împotriva Iranului”, a avertizat, marți, ayatollahul Khamenei.

Joe Biden, în favoarea unei graniţe deschise între Marea Britanie şi Irlanda

Joe Biden, în favoarea unei graniţe deschise între Marea Britanie şi Irlanda. Foto: Profimedia

Preşedintele ales al SUA, Joe Biden, a declarat marţi că nu vrea să vadă o graniţă păzită între Irlanda şi Marea Britanie, adăugând că a discutat anterior problema cu prim-miniştrii britanic şi irlandez, dar şi cu alţi lideri europeni, transmite Reuters.

Joe Biden a subliniat importanţa protejării acordului de pace privind Irlanda de Nord în procesul Brexit în cadrul unei discuţii telefonice cu premierul britanic Boris Johnson la începutul lunii, după ce candidatul Partidului Democrat a câştigat alegerile prezidenţiale din 3 noiembrie.

Biden le-a spus jurnaliştilor din Wilmington, Delaware, că frontiera trebuie să fie deschisă. „Nu vrem o graniţă păzită” a răspuns el la întrebarea unui reporter despre ce le-ar spune negociatorilor Brexit, scrie Agerpres.

Executivul britanic al premierului Boris Johnson negociază un acord comercial cu Uniunea Europeană susţinând în acelaşi timp că este dispus să părăsească Uniunea şi în absenţa convenirii unei înţelegeri, ceea ce ar putea complica situaţia sensibilă de la graniţa provinciei britanice a Irlandei de Nord cu Irlanda, singura frontieră terestră a Regatului Unit cu UE.

Johnson a propus în septembrie o lege care ar încălca prevederile protocolului referitor la Irlanda de Nord din tratatul Brexit care urmăresc să evite o frontieră vamală fizică între provincia britanică şi Irlanda, stat membru al UE.

Joe Biden, care a vorbit despre importanţa moştenirii sale irlandeze, a avertizat în urmă cu câteva luni, în calitate de candidat la preşedinţie, că Marea Britanie trebuie să onoreze Acordul din Vinerea Mare (1998) în procesul retragerii sale din blocul european, altfel neputând exista un acord comercial separat cu SUA.

Johnson nu s-a întâlnit niciodată cu Biden, iar comentatorii au sugerat că premierul britanic va trebui să depună eforturi considerabile pentru a construi o „relaţie specială” cu Washingtonul, aliatul istoric al Londrei.

Premierul Irlandei a declarat luni că speră în conturarea unui acord de liber schimb în contextul Brexit până la sfârşitul acestei săptămâni, în pofida „divergenţelor fundamentale” existente între părţi, menţionate de negociatorul UE.

Dr. Beatrice Mahler: Dacă lucrurile continuă în această direcție, și decembrie va fi o lună în care vom plânge mult!

Pandemia de covid riscă să ducă la o creștere și mai mare a mortalității Foto: Guliver/GettyImages

Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din București, spune că nu se simte nicio îmbunătățire a situației epidemiei de COVID, ba chiar, în ultimele zile, lucrurile sunt chiar mai grave, iar în spitalul pe care îl conduce se simte nevoia mai multor locuri de terapie intensivă.

„Vom avea nişte cifre pe mortalitate extrem de mari pentru această lună şi, dacă lucrurile continuă în această direcţie, şi decembrie va fi o lună în care vom plânge mult”, a avertizat Beatrice Mahler, marți seara.

„Este o situație care parcă ne sufocă de la o zi la alta, e un corset în care parcă am intrat și nu mai găsim soluții”, a mărturisit medicul.

„Lucrurile sunt cel puțin la fel de grave, poate chiar mai grave, aș spune, în ultimele zile, pentru că în acest moment, și locurile din secție sunt ocupate în primele minute după externarea pacientului. Practic, acceptăm pacienți care știm că vor veni – solicitați de DSP pentru internare cu stare gravă – pe locurile pacienților care vor fi externați și pacienții care vin de la domiciliu cu stare generală alterată sunt cu adevărat problematic pentru noi de a găsi un loc pentru ei”, a explicat Beatrice Mahler.

„Problema e că acum în secția COVID lucrurile sunt extrem de delicate. În acest moment, noi am mărit capacitatea secției și cu toate acestea, toate paturile se ocupă și nu știm, în fiecare seară, unde vom găsi soluții pentru pacienții care vor veni peste noapte. Este extrem de dificilă garda și situația”, a arătat managerul Institutului „Marius Nasta”. 

Pacienți cu test inițial negativ se pozitivează la câteva zile de la internare

Ea a relatat că și pacienții care vin de la domiciliu cu alte tipuri de patologii, din cauza transmiterii comunitare intense, devin pozitivi după internare, după câteva zile, chiar dacă se internează inițial cu test negativ. De vină este transmiterea comunitară intensă, care afectează inclusiv personalul medical.

„Este o transmitere comunitară intensă și această transmitere comunitară, pe lângă pacient, o resimțim și la personalul medical, pentru că și aici avem cazuri de îmbolnăvire, dar nu prin transmitere în cadrul spitalului. Sunt familii bolnave și e și normal ca persoanele care lucrează în sănătate și trăiesc în aceste familii să aibă probleme de sănătate. Din păcate, suntem loviți din multe direcții și este un moment greu, dificil și nu văd să meargă într-o direcție care să fie pozitivă, favorabilă pentru pacienții noștri”, a spus Beatrice Mahler.

Bolnavi care nu mai au loc la terapie intensivă

Managerul Institutului Nasta spune că în acest moment, spitalul are 60 de pacienți COVID cu forme severe internați pe secție, deși o mare parte dintre ei ar avea nevoie de terapie intensivă, însă nu sunt locuri disponibile.

„Începem cu metodele de ventilație pe care le avem pe secție și vă spun sincer că la fiecare moment evaluăm pacienții din terapie intensivă și pacientul care are cea mai mare nevoie primește un loc în terapie intensivă. De aceea, eu pot să spun cu siguranță că dacă am avea mai multe locuri în Terapie intensivă, numărul pacienţilor din terapie intensivă ar fi mult mai mare.

În acest moment avem 60 de pacienţi cu forme severe în secţie, din care o parte, o mare parte, ar putea să beneficieze de asistenţă în Terapie Intensivă, unde nivelul de evaluare şi de suport este net diferit. Însă în acest moment ne descurcăm cu ce avem şi încercăm să facem tot ce putem pentru pacienţii noştri.

Nu înseamnă că nu primesc tratament, toţi sunt îngrijiţi, dar cu siguranţă lucrurile ar sta altfel dacă am avea mai multe paturi în Terapie Intensivă”, a dezvăluit medicul.

Mortalitatea este în creștere

„Pe mine mă îngrijorează, dacă mă uit pe cifrele zilnice, mortalitatea, care este în creştere şi pe care o vedem şi noi că a crescut la un nivel îngrijorător, inclusiv la pacienţii internaţi, ceea ce înseamnă că formele care ajung ajung şi foarte târziu, ajung şi foarte decompensaţi, forme severe, cu mortalitate crescută.

Vom avea nişte cifre pe mortalitate extrem de mari pentru această lună şi, dacă lucrurile continuă în această direcţie, şi decembrie va fi o lună în care vom plânge mult”, a declarat Beatrice Mahler referitor la necesitatea unei carantinări a Bucureștiului.

Testele rapide antigen sunt necesare

Beatrice Mahler a fost întrebată și ce părere are despre testele rapide antigen, care inițial au fost respinse de autorități ca fiind nesigure. Managerul este de părere că ele sunt utile, pentru o diagnosticare rapidă a pacienților, chiar dacă trebuie confirmate ulterior și prin metoda Real Time PCR.

„Testele rapide antigen trebuie utilizate și trebuie introduse în metodologia de diagnostic a infecției cu SARS-CoV-2. Și în spital, atunci când avem un pacient simptomatic, cu clinică sugestivă de infecție SARS-CoV-2, cu antigen pozitiv, el se confirmă prin metoda Real Time PCR.

Ar fi un real ajutor pentru diagonosticul pe care vrem să-l facem rapid, pentru izolarea cazurilor, pentru managementul cazurilor ușor simptomatice și până la urmă, și pentru managementul pacienților care pot să beneficieze de acest diagnostic cu serviciul de ambulanță care le bate la ușă și care știu să-i direcționeze către un spital COVID sau unul non-COVID. Este un real ajutor de care ar trebui să profităm cu toții și sunt convinsă că am avea rezultate bune”, a spus Beatrice Mahler.

Ea a adăugat că spitalul pe care îl conduce a achiziționat teste antigen încă din luna octombrie, iar la pacienții care au avut clinică sugestivă de COVID, testele au ieșit pozitive, rezultatele fiind confirmate ulterior și de testul Real Time PCR.

În această țară, roboții asistă medicii să efectueze intervențiile chirurgicale

Automatizarea intervine în multe domenii și suntem cu toții conștienți de asta.

Totuși, poate nu ne-am gândi că în viitor ne vom încredința propriul trup unui robot care să ne salveze viața. Cu toate acestea, viitorul e mult mai aproape decât ne imaginăm noi – la fel sunt și roboții în medicină.

În cazul Bulgariei, roboții în spitale și-au făcut apariția deja acum ceva timp, iar pacienții au încredere să se lase pe mâna acestora pentru a-și rezolva problemele de sănătate.

Spitalul Universitar Saint Marina din Varna se află în centrul unui proiect european de medicină personalizată și își modernizează infrastructura pentru a deveni un centru de competență și cercetare hi-tech, în termen de 5 ani.

Intervenții chirurgicale asistate de roboți

Transformarea în cadrul acestui spital a început deja, odată cu sosirea în decembrie a anului trecut a roboților de asistență chirurgicală.

Mașinile marchează o schimbare revoluționară pentru medici, deoarece roboții le vor permite să funcționeze fără a fi în contact direct cu pacienții.

“Sentimentul de a opera cu un robot este diferit de senzațiile pe care le-ați avut până acum în chirurgia deschisă și laparoscopică. De fapt, sentimentul meu personal este că mă pot scufunda în corpul pacientului”, a explicat Nikoa Kolev, coordonatorul proiectului.

Proiectul are un buget de peste 12 milioane de euro, din care 85% este asigurat de politica de coeziune a Uniunii Europene – și 15% din fondurile naționale bulgare.

La fel ca medicii, pacienții beneficiază și ei de acest proiect, în special cei care suferă de boli urologice sau patologii abdominale.

Dintre ei, Atanas Demirov, a fost operat în iunie de cancer.

Când i s-a explicat că intervenția chirurgicală laparoscopică va fi efectuată prin asistență robotică, a fost nespus de surprins.

“Când profesorul Nikola Kolev mi-a explicat că acesta este un material nou, nu este nimic serios, totul va fi bine, mi-am dat acordul și gata. Sunt foarte mulțumit de intervenția cu robotul”, el a spus.

Spitalul universitar speră să devină un lider în domeniul său cu munca pe care o desfășoară.

Deși ideea are șanse să fie privită cu ochi sceptici, introducerea tehnologiei avansate în spitale este o posibilă soluție pentru lipsa de personal calificat, supraaglomerarea și alte deficiențe ale sistemului.

Facebook va fi interzis în această țară, pentru ca “unitatea națională” să fie protejată

Guvernul Insulelor Solomon și-a apărat decizia de a pune o interdicție temporară pe Facebook, o mișcare pe care o dedică unei încercări de combatere a agresiunii cibernetice și a defăimării online.

Interdicția nu a intrat încă în vigoare, însă a stârnit păreri contrariate în mediul online, după ce a fost anunțată săptămâna trecută.

Oficialii comunicațiilor sunt așteptați să se întâlnească cu furnizorii de internet și telecomunicații din Insulele Solomon pentru a discuta despre modul în care vor bloca cea mai mare rețea de socializare din lume.

Cum au de gând să interzică cea mai mare rețea de socializare?

Premierul Manasseh Sogavare a declarat Parlamentului că interdicția este necesară pentru a păstra unitatea națională.

“Cyberbullying-ul pe Facebook este răspândit, oamenii au fost defăimați de utilizatorii care folosesc nume false și reputația oamenilor acumulată de-a lungul anilor este distrusă în câteva minute”, a spus el.

“Avem datoria de a cultiva unitatea națională și coexistența fericită a poporului nostru. Facebook subminează eforturile de unire ale acestei țări.”

Sogavare a declarat că interdicția planificată vizează în principal tinerii, dar a spus că are drept scop protejarea lor împotriva “limbajului abuziv” și nu reprezintă o încercare de a-i reduce pe aceștia la tăcere.

Detaliile tehnice exacte despre modul în care ar funcționa interdicția – dacă ar presupune utilizarea unui firewall, de exemplu – sunt încă discutate.

Facebook este o linie de salvare pentru diaspora Insulelor Solomon

Interdicția temporară va rămâne în vigoare până când vor putea fi adoptate legi care ar reglementa comportamentul utilizatorilor pe Facebook.

Până atunci, efectele vor fi resimțite în special de către cetățenii care nu mai locuiesc în Insulele Solomon, dar au rude care au rămas acolo.

Tarifele din telecomunicații ajung până la 2 dolari pe minut pentru un apel din Australia în Insulele Solomon, așa că rețelele de socializare erau soluția pe care mulți o preferau.

Decizia apare în urma unui conflict

Cu câteva săptămâni în urmă, guvernul din Insulele Solomon s-a confruntat cu critici privind documentele divulgate pe Facebook care arătau cum s-au cheltuit fondurile COVID-19 pentru redresarea economică.

Ruth Liloqula, șeful grupului anticorupție Transparency Insulele Solomon, a declarat că este de părere că astfel de scurgeri sunt motivul real al interdicției. Astfel de interdicții pot fi un indiciu că “Guvernul nostru devine foarte autoritar”, a explicat acesta.

Ministrul comunicațiilor, Peter Shanel Agovaka, a respins această afirmație și a declarat că libertatea de exprimare nu va fi subminată, deoarece ziarele și alte mijloace de comunicare vor fi în continuare disponibile.

Facebook a declarat că se adresează oficialilor locali pentru a discuta despre această mișcare, despre care a spus că va “avea impact asupra a mii de oameni din Insulele Solomon care folosesc serviciile noastre pentru a se conecta și a participa la discuții importante în Pacific”.

Nu este prima dată când un guvern din Pacific amenință să blocheze site-ul social media – liderii din Papua Noua Guinee, Fiji și Samoa au considerat toți aceeași abordare.

De asemenea, și alte guverne decid reglementarea rețelelor sociale din motive mai mult sau mai puțin juste. Putem să amintim aici de legile de reglementare din Turcia.

Tendințele din ce în ce mai frecvente de reglementare sau interdicțiile referitoare la utilizarea rețelelor social media, marchează totuși o schimbare în ceea ce privește amenințările cu care se confruntă diferite state.

Dacă acum un deceniu, rezistența sau opoziția față de deciziile unui guvern nu era atât de răspândită, în prezent, rețelele de socializare pot fi instrumentul perfect de propagare a acestor comportamente.

Cu toate acestea, nu putem să nu ne referim și la riscurile presupuse de utilizarea neadecvată a rețelelor de socializare, care pot afecta decizii și, într-adevăr, pot reprezenta amenințări la adresa integrității persoanelor.

Snapchat Spotlight, încă o clonă de TikTok, ce mai conteaza inca una in plus, în 2020.

Nu ai mai auzit de mult timp ceva despre Snapchat, dar rețeaua socială speră să redevină relevantă prin dezvoltarea unei clone de TikTok, intitulată Spotlight.

În speranța că va atrage mai mulți creatori de conținut în curtea sa, Snapchat a decis să intre în cursa pentru următorul TikTok. După ce Instagram și-a încercat norocul prin intermediul Reels (Compilații video), a venit rândul celor de la Snapchat să facă la fel. Se pare că 2020 a fost un an foarte bun pentru clonarea funcționalității celor mai populare rețele sociale.

Milioane de dolari vor fi achitați celor care creează conținut de foarte bună calitate pentru noul Spotlight, funcția din Snapchat construită în jurul clipurilor scurte. Deși zvonurile legate de oprirea accesului la TikTok în SUA s-au mai liniștit în ultimele luni, foarte mulți creatori de conținut caută alternative pentru aplicația de origine chineză.

Pentru a motiva realiza de conținut video bun, în format scurt, cei de la Snapchat au anunțat că se angajează să achite un milion de dolari pe zi, până la finele anului, celor care postează cele mai populare clipuri.

Ca referință, nu este prima oară când clipurile video vor juca un rol important în Snapchat, dar, de acum înainte, vor fi mult mai ușor de găsit în aplicația de mobil a rețelei sociale, prin Spotlight. Față de TikTok sau Instagram Reels, mecanismul de interacționare cu clipurile va fi destul de similar.

În mod previzibil, vei interacționa cu clipuri scurte și poți face un swipe în sus sau în jos pentru a sări rapid de la unul la altul. Un algoritm va determina clipurile care s-ar putea să te intereseze, dar poți naviga și spre anumite subiecte.

Un detaliu aproape ciudat și o diferență majoră față de TikTok ține de lipsa comentariilor. Acestea nu sunt permise, iar o mare parte din conținutul postat va fi anonim, dacă persoana din spatele postării nu are un profil public.

Ca referință, majoritatea celor de pe Snapchat au profilul privat. În final, pentru majoritatea clipurilor scurte disponibile prin Spotlight, nu vei ști cine le-a făcut și chiar dacă mecanismul pare neobișnuit la început, s-ar putea să reducă mult presiunea pusă pe anumiți creatori.

Jocuri video la Hugo Awards: premieră în cadrul ”premiilor Oscar” pentru literatură

Complexitatea poveștii din jocurile video a devenit foarte mare în ultimii ani.

Din acest motiv, nu ar trebui să vină ca o veste șocantă faptul că se vor bucura de o categorie în cadrul Hugo Awards, echivalentul premiilor Oscar pentru literatură.

Deși nu este foarte clar dacă noua categorie va deveni o constantă la Hugo Awards sau este vorba de o excepție dată pandemie, creatorii celor mai bune jocuri video din 2020 se bucură de un privilegiu semnificativ. Ei ar putea deveni singurii dezvoltatori care, pentru povestea unui joc video, vor beneficia de o distincție rezervată în mod uzual lucrărilor literare.

Este prima și, posibil, ultima oară, când Hugo Awards va onora un joc video. Deși povestea multor jocuri video poate fi comparată fără probleme cu romane spectaculoase sau nuvele memorabile, până acum, mediul a fost ignorat de maeștri literari.

Din cauza pandemiei însă, la World Science Fiction Convention 2021, unde se oferă aceste distincții în fiecare an, va exista o categorie de jocuri video. Având în vedere interesul teribil pentru jocuri video al pasionaților de sci-fi și fantasy, este fascinant că a durat atât de mult să se întâmple asta.

Anunțul pe marginea acestui subiect a fost făcut printr-o postare pe Twitter de pe contul DisCon III – The 79th WorldCon, după cum se poate vedea mai jos. Dacă acest premiu va fi dat doar în 2021, nu ar fi prima oară când o categorie de distincții a fost inclusă în cadrul Hugo Awards, doar pentru a fi eliminată ulterior. De exemplu, în 2002 și 2005 a fost înmânat un premiu pentru cel mai bun website, distincția a lipsit în anii următori.

Următoarea ediție a Hugo Awards va avea loc la Washington DC în luna august a anului viitor. Accentul se va pune pe creații SF și fantasy.

In 2021, there's going to be a Hugo Award For Best Video Game.

The DisCon III committee has chosen to create this special category for 2021 only, as provided for by the rules of the World Science Fiction Society.#HugoAwards

1/3 pic.twitter.com/9auCZXo3DW

— DisCon III – The 79th Worldcon (@worldcon2021) November 23, 2020