Administrația Trump încearcă să exploateze petrolul dintr-un refugiu protejat din Alaska, înainte de inaugurarea lui Biden

Administrația Trump încearcă să concesioneze un refugiu natural unde trăiesc urși polari și alte animale pentru exploatare petrolieră. Foto: Profimedia Images

Într-o încercare de ultim moment de a permite forarea resurselor de petrol și gaz în Refugiul Natural Național din Alaska, administrația Trump a anunțat, luni, că va începe procesul formal de concesionare în favoarea companiilor petroliere, potrivit New York Times.

Această procedură stabilește o potențială concesiune chiar înainte de 20 ianuarie, Ziua Inaugurării noului președinte. Joe Biden, care s-a opus forării în refugiu, ar urma să încerce să oprească companiile.

“Administrația Trump încearcă o mișcare disperată. Ei știu că ce au început este grăbit și dubios din punct de vedere legal”, a declarat Jenny Rowland-Shea, un analist senior de politici la Centrul pentru Progres American, un grup liberal din Washington.

Registrul Federal a cerut, luni, ca „o cerere de nominalizări” de la Biroul de Gestiune a Terenurilor să fie publicată oficial marți, în vederea concesionării a peste 6.000 de kilometri pătrați din refugiu de-a lungul coastei Oceanului Arctic. Cererea de nominalizări este practic o solicitare ca firmele petroliere să specifice ce suprafețe de teren ar fi interesate să exploreze și eventual să foreze pentru petrol și gaze.

Institutul American pentru Petrol, un grup industrial, a declarat că mișcarea este binevenită. Într-un comunicat, organizația a spus că dezvoltarea în refugiu este “așteptată de mult timp și va crea locuri de muncă bine plătite și va oferi o nouă sursă de venituri pentru stat – fapt pentru care majoritatea populației din Alaska o susține”.

Cererea de nominalizări va permite 30 de zile pentru comentarii, după care biroul, parte a Departamentului de Interne, va putea emite o informare finală ca vânzările să aibă loc la 30 de zile după. Asta înseamnă că vânzările ar putea avea loc cu câteva zile înainte de Ziua Inaugurării.

În mod normal, biroul va aloca timpul necesar pentru a revizui comentariile și va stabili ce suprafețe va vinde înainte de emiterea informării finale de vânzare, proces care poate dura câteva luni. Însă, în acest caz, biroul ar putea decide să ofere toată suprafața și să emită imediat informarea.

Orice concesiune ar fi apoi subiectul analizelor făcute de agenții din administrația Biden, inclusiv biroul și Departamentul de Justiție, un proces care ar mai putea dura o lună sau două. Aceasta ar putea permite administrației de la Casa Albă să refuze emiterea concesiunilor, posibil prin clamarea că fundamentările științifice ale planului de autorizare a forărilor în refugiu sunt greșite, precum grupurile ecologiste au susținut.

Miza este viitorul refugiului, una dintre cele mai îndepărtate și neatinse părți din SUA, casă pentru urși polari și reni aflați în migrare, printre alte animale și plante sălbatice. În 2017, inversând decenii de protecție, administrația Trump și Congresul majoritar Republican a deschis câmpul costier al refugiului pentru posibile dezvoltări de petrol și gaze.

Așteptările sunt că terenul se află deasupra formațiunilor geologice care ar putea deține miliarde de barili de petrol, deși această evaluare se bazează pe date colectate în anii ’80. Un singur puț de explorare a fost săpat în refugiu, iar o investigație New York Times a găsit că rezultatele sunt dezamăgitoare.

Dacă vor demara concesionările, este neclar cât interes ar atrage din partea companiilor petrolifere pentru forări în refugiu. Va fi cel puțin un deceniu înainte ca țițeiul să fie produs în acea zonă, iar până atunci mișcarea care dorește să reducă dependența lumii față de combustibili fosili va diminua nevoia pentru aceștia.

Producția de petrol în zona Arctică este dificilă și costisitoare iar companiile probabil vor decide că nu se merită efortul financiar. Acestea s-ar putea îngrijora de potențialul impact asupra reputației lor dacă sapă într-un astfel de loc.

Directorul OMS a ieșit din carantină şi s-a întors la lucru. De ce nu-și face Tedros Ghebreyesus test COVID

Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul OMS, a stat în carantină mai mult de 14 zile. Foto: Agerpres

Directorul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), Tedros Adhanom Ghebreyesus, s-a întors luni la lucru la Geneva, după ce a fost contact cu o persoană testată pozitiv COVID-19. Ela spus că nu consideră necesar să facă un test, relatează Reuters, potrivit Agerpres.

„Am fost OK, fără simptome. Este a 17-a zi şi am urmat protocoalele. Întrucât nu am simptome şi am urmat strict protocolul, nu văd necesitatea testării”, a declarat directorul OMS la un briefing la Geneva.

„Pot să vă asigur că sunt OK şi chiar foarte, foarte ocupat. Cel mai important lucru este să respecţi protocolul”, a insistat el.

Tedros Adhanom Ghebreyesus a intrat în carantină la începutul lunii noiembrie, după ce a fost în contact cu o persoană care a fost testată pozitiv pentru COVID-19.

Consilierul pentru Securitate Naţională al lui Trump pare să recunoască victoria lui Biden: „Vom avea o tranziţie profesională”

Robert C. O’Brien. Foto: Profimedia

Robert O’Brien, consilierul pentru Securitate Naţională al lui Donald Trump, preşedintele în funcţie al SUA, a părut să confirme, luni după-amiază, victoria lui Joseph Biden în scrutinul prezidenţial, semnalând că Administraţia de la Washington pregăteşte o „tranziţie profesională”, scrie Mediafax.

„Dacă se stabileşte că Biden şi Harris sunt câştigători, iar, în mod evident, lucrurile par a fi aşa acum, vom avea o tranziţie foarte profesională la Consiliul pentru Securitate Naţională”, a declarat Robert O’Brien, potrivit NBC News, într-un discurs difuzat luni de Forumul pentru Securitate Globală al Centrului Soufan.

Donald Trump refuză să recunoască victoria lui Joseph Biden în scrutinul prezidenţial. Echipa lui Donald Trump contestă rezultatele în state decisive.

Duminică, echipa preşedintelui-ales al SUA, Joseph Biden, a anunţat că aşteaptă ca Administraţia pentru Servicii Generale să confirme oficial victoria în scrutinul prezidenţial şi consideră că preşedintele în funcţie al SUA, Donald Trump, începe să recunoască „realitatea”. „Mesajele lui Donald Trump sunt o nouă confirmare a realităţii că Joe Biden a câştigat scrutinul.

A câştigat pentru că a obţinut mai multe voturi, mult mai multe în votul naţional şi acelaşi număr de voturi în Colegiul federal cu care Donald Trump şi-a proclamat victoria acum patru ani”, a declarat duminică Ron Klain, unul dintre principalii consilieri politici ai lui Joseph Biden şi viitorul şef al Cancelariei prezidenţiale. „Dacă preşedintele SUA este pregătit să recunoască realitatea, acesta este un fapt pozitiv.

Dar nu mesajele postate pe Twitter de Donald Trump îl fac pe Joe Biden preşedinte. Poporul american a făcut acest lucru. Vrem ca în următoarea săptămână Administraţia pentru Servicii Generale să anunţe confirmarea victoriei”, a precizat Ron Klain.

Trump: Vom câştiga. Nu recunosc nicio înfrângere

Duminică, Donald Trump a postat noi mesaje pe Twitter, afirmând că Joseph Biden a câştigat doar pentru că scrutinul a fost fraudat. „Scrutin fraudat. Vom câştiga.

A câştigat doar în ochii presei de ştiri false. Nu recunosc nicio înfrângere. Avem un drum lung de parcurs. Este vorba de un scrutin fraudat”, a declarat Donald Trump.

Preşedintele-ales al SUA, Joseph Biden, a declarat că a iniţiat procedurile tranziţiei de putere, catalogând drept „jenant” refuzul preşedintelui în funcţie, Donald Trump, de a-şi recunoaşte înfrângerea electorală.

„Am început deja tranziţia, este în curs”, a declarat Joseph Biden în urmă cu câteva zile. Întrebat despre refuzul lui Donald Trump de a-şi recunoaşte înfrângerea, Biden a precizat: „Cred că este jenant, sincer.

Şi nu cred că va contribui la imaginea a ceea ce lasă în urmă preşedintele. Ştiu din discuţiile pe care le-am avut până acum cu liderii străini că ei sunt încrezători că instituţiile democratice din Statele Unite sunt considerate puternice şi rezistente”.

Suedia limitează pentru prima dată reuniunile la maxim opt persoane: Nu organizaţi mese, nici sărbători. Anulaţi-le!

Premierul Suediei, Stefan Löfven Foto: Profimedia Images

Suedia, care a adoptat o strategie mai puţin strictă ca alte ţări în faţa pandemiei de COVID-19, a anunţat luni că limitează reuniunile publice la maxim opt persoane în faţa creşterii numărului de contaminări, o premieră de la începutul pandemiei, informează AFP, citată de Agerpres.

Limita de persoane pentru adunări publice, fixată până acum la 50-300 de persoane în funcţie de caz, se va reduce la opt timp de o lună, începând din 24 noiembrie, o măsură „foarte intruzivă” şi „fără precedent”, dar „necesară” pentru a face să scadă curba de infectări, a justificat premierul suedez Stefan Lofven în timpul unei conferinţe de presă. „Nu mergeţi la sala de fitness, nu mergeţi la bibliotecă, nu organizaţi mese, nici sărbători. Anulaţi-le!”, a îndemnat premierul Suediei.

Aceasta este una dintre rarele restricţii decise de respectiva ţară scandinavă, a cărei strategie atipică a făcut să fie urmărită cu atenţie în ultimele luni peste tot în lume.

Regatul scandinav, cu 10,3 milioane de locuitori, a avut o strategie sanitară fără port de mască, fără carantină sau închiderea magazinelor, însă şi-a îndemnat populaţia să-şi limiteze contactele şi să lucreze în telemuncă pe cât posibil.

Aceste „recomandări” valorează aici cât nişte reguli, însă nu sunt însoţite de măsuri coercitive şi nici de sancţiuni, exceptând strict cazurile când este depăşită limita de persoane în timpul unor reuniuni publice.

Şi în sfera privată aceasta din urmă este o recomandare, nu o interdicţie în sensul strict al cuvântului.

Restaurantele şi barurile vor continua să poată primi mai mult de opt persoane, însă nu mai mult de opt la aceeaşi masă.

În faţa celui de-al doilea val de pandemie, autorităţile suedeze au introdus deja luna trecută noi recomandări regionale mai stricte, ce constau în special în limitarea contactelor în afara gospodăriilor şi evitarea locurilor închise. Acum, ele vizează cea mai mare parte a teritoriului suedez.

De asemenea, executivul suedez a anunţat săptămâna trecută interzicerea vânzării de alcool după orele 22:00, până în februarie. În afară de aceasta, la Stockholm şi Goteborg (vest), vizitele la căminele de bătrâni – puternic afectate în timpul primului val al pandemiei – sunt din nou interzise.

Bilanţul deceselor a început din nou să se agraveze în ultimele zile în Suedia: vineri, cea mai recentă zi când au fost emise date, au fost anunţate aproape 6.000 de cazuri de contaminări şi 42 de decese suplimentare, ceea ce a majorat cifrele totale în Suedia la peste 177.000 de contaminări şi 6.164 de morţi.

OMS avertizează că un vaccin nu va fi suficient pentru a opri definitiv pandemia: Testarea, carantina și restricțiile să rămână

Directorul OMS spune că vaccinul nu va stopa definitiv pandemia de Covid-19 Foto: Profimedia Images

Directorul Organizației Mondiale a Sănătății a făcut câteva declarații menite să limiteze entuziasmul global cu privire la producția vaccinului anti-Covid.

Potrivit acestuia, e nevoie să fie păstrate în continuare restricțiile precum testarea, urmărirea contacților și chiar și carantina, pentru a putea opri definitiv pandemia de coronavirus.

OMS, prin vocea directorul Tedros Adhanom Ghebreyesus, a atras atenţia că un vaccin nu va fi suficient de unul singur pentru a învinge pandemia de COVID-19, transmite AFP, citată de Agerpres.

”Un vaccin va completa alte instrumente pe care le avem, nu le va înlocui”, a afirmat şeful OMS, cu prilejul consiliului executiv al agenţiei, la care de această dată a fost prezent în sală, după ce intrase în carantină la 2 noiembrie în urma contactului cu o persoană depistată pozitiv la coronavirus. În acest interval, Tedros a continuat să-şi exercite atribuţiile de la distanţă.

În ce priveşte vaccinul, atât directorul general al OMS, cât şi adjuncţi ai săi au încercat în ultimele zile să tempereze optimismul apărut săptămâna trecută după ce laboratoarele Pfizer şi BioNTech au anunţat că datele preliminare ale testelor de fază 3 ale vaccinului lor arată o eficacitate de 90%.

”La început, cantităţile vor fi limitate şi, prin urmare, personalul medical, vârstnicii şi persoanele la risc vor avea prioritate şi sperăm că aceasta va face să scadă numărul deceselor şi va permite sistemelor de sănătate să reziste”, a subliniat Tedros.

”Însă aceasta va lăsa încă mult teren virusului să opereze”, a avertizat el, îndemnând să nu se pună capăt prematur măsurilor ce permit ţinerea sub control a răspândirii virusului, cum sunt testele, carantina, urmărirea contacţilor etc.

Pandemia a reînceput în forţă în numeroase ţări din Europa, obligând autorităţile să adopte noi măsuri pentru a încerca să o ţină sub control. Şi în SUA, numărul de cazuri de infectare a explodat în foarte multe state ale federaţiei.

UE a rezervat 405 milioane de doze ale vaccinului CureVac. Ce companii vor mai furniza vaccinuri Covid-19 europenilor

Comisia Europeană a rezervat 405 milioane de doze ale vaccinului CureVac. Foto: Getty Images

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a anunțat că marți va semna un contract cu compania germană CureVac pentru achiziționarea a 405 milioane de doze de vaccin Covid-19.

Acesta este al cincilea acord dintre UE și o companie producătoare de vaccin anti-Covid, urmând ca Comisia Europeană să finalizeze contractul cu Moderna, al șaselea producător de vaccin care ar putea intra în portofoliul de seruri al Uniunii.

“La câteva zile după contractul nostru cu BioNTech și Pfizer, sunt bucuroasă să anunț un nou acord. Mâine (marți-n.red.) vom autoriza un nou contract pentru a asigura încă un vaccin COVID-19 pentru europeni. Acest contract ne va permite să achiziționăm până la 405 milioane de doze ale unui vaccin produs de compania europeană CureVac.

Anterior în cursul anului, am oferit finanțare pentru CureVac, alături de Banca Europeană de Investiții. Am făcut asta pentru a sprijini dezvoltarea acestui vaccin iar acum progresul este tangibil.
Dacă vaccinul se dovedește a fi sigur și eficient împotriva COVID-19, fiecare stat membru va primi vaccinul în același timp, proporțional și în aceleași condiții.

Acesta este al cincilea contract cu o companie farmaceutică pentru portofoliul nostru de vaccinuri COVID-19 și lucrăm la un al șaselea cu Moderna. Am concluzionat deja discuțiile exploratorii cu Moderna. Sperăm să finalizăm contractul în curând.

Nu știm în acest moment ce vaccin va fi sigur și eficient. Agenția Europeană a Medicamentului le va autoriza doar după o analiză riguroasă. De aceea avem nevoie să avem un larg portofoliu de vaccinuri bazate pe tehnologii foarte diferite.

În paralel, lucrăm cu COVAX să oferim accesul țărilor cu venituri mici și mijlocii la vaccinuri, astfel să ne asigurăm că toată lumea are acces rapid la un vaccin sigur și eficient”, a declarat, luni, șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Ce companii vor furniza vaccinuri Covid-19 Uniunii Europene

Pe lângă acest al cincilea acord cu producătorul german de vaccinuri CureVac, Comisia Europeană a mai ajuns la o înțelegere cu:

BioNTech și Pfizer – contractul prevede achiziționarea inițială a 200 milioane de doze în numele tuturor statelor membre ale UE, plus opțiunea de a solicita până la 100 de milioane de doze suplimentare, care urmează să fie furnizate odată ce vaccinul s-a dovedit a fi sigur și eficace împotriva COVID-19;

Janssen Pharmaceutica NV – contractul cu una dintre companiile farmaceutice Janssen ale concernului Johnson & Johnson le va permite țărilor UE să achiziționeze vaccinuri pentru 200 milioane de persoane imediat ce se dovedește că vaccinul împotriva COVID-19 este sigur și eficace. Statele membre vor avea și posibilitatea de a achiziționa vaccinuri pentru alte 200 de milioane de personae;

Sanofi-GSK – contractul le va permite tuturor statelor membre ale UE să achiziționeze până la 300 de milioane de doze din vaccinul produs de Sanofi-GSK;

AstraZeneca – contractul va permite achiziționarea unui vaccin împotriva COVID-19 pentru toate statele membre ale UE, precum și donarea către țările cu venituri mici și medii sau redirecționarea către alte țări europene.

Prin intermediul contractului, toate statele membre vor fi în măsură să achiziționeze 300 de milioane de doze de vaccin produs de AstraZeneca, cu opțiunea de a achiziționa suplimentar încă 100 de milioane de doze, care vor fi distribuite proporțional cu populația.

Inventatorul vaccinului anti-COVID spune când ne vom întoarce la viața normală. „Numărul de infectări se va reduce la vară”

Ugur Sahin, CEO BioNTech. Foto: Profimedia

Impactul vaccinului asupra pandemiei de coronavirus se va simți în mod semnificativ la vară, iar viața se va întoarce la normal iarna viitoare, anticipează Ugur Sahin, unul dintre creatorii vaccinului Pfizer-BioNTech, într-un material BBC.

Ugur Sahin, care a fondat alături de soția sa, Oezlem Tuereci, compania BioNTech, s-a declarat încrezător că vaccinul va reduce transmiterea virusului SARS-CoV-2 între oameni și că va opri dezvoltarea simptomelor la cei vaccinați. El crede că vaccinul va înjumătăți rata de trasmitere, ceea ce ar avea un impact imens.

„Sunt foarte încrezător că transmiterea de la om la om va fi redusă de acest vaccin – poate nu cu 90%, dar poate măcar cu 50% -, însă chiar și așa ar reduce dramatic răspândirea pandemiei”, a declarat Ugur Sahin pentru BBC.

Dacă toate lucrurile merg bine, vaccinul va fi începe să fie livrat „la finele acestui an, începutul anului viitor”. Scopul este să fie livrate peste 300 de milioane de doze în toată lumea până în luna aprilie, ceea ce va însemna „doar începutul unui impact”, a mai spus fondatorul BioNTech.

Un impact mai mare se va simți mai târziu: „Vara ne va ajuta, pentru că numărul de infectări se va reduce la vară, și este absolut esențial să avem o rată mare de vaccinare până la începutul toamnei/iernii viitoare”, a mai precizat Sahin.

El a insistat că toate campaniile de imunizare trebuie finalizate până toamna viitoare, precizând că va beneficia și de ajutorul altor companii farmaceutice, pentru a asigura producția vaccinului în cantități suficiente.

„Sunt încrezător că vom reuși acest lucru, pentru că există mai multe companii producătoare care ne vor ajuta să mărim producția, astfel că vom avea o iarnă normală anul viitor”, a spus Ugur Sahin.

Întrebări la care încă se așteaptă răspuns

Vestea vaccinului Pfizer-BioNTech dă speranțe privind sfârșitul pandemiei, dar există și incertitudini. Vaccinul trebuie avizat de organismele de aprobare, care dau acest aviz doar dacă soluția este sigură și funcționează bine. Rezultatele provizorii, care indică o eficiență de peste 90%, sunt promițătoare, însă rezultatele finale vor veni în câteva săptămâni.

De asemenea, nu există deocamdată date despre cât de bine funcționează vaccinul pentru cei care au cea mai mare nevoie: vârstnicii.

Nu se știe nici dacă oprește răspândirea bolii sau dacă previne îmbolnăvirea. Și nu e clar nici cât timp durează imunitatea pe care o dă organismului. 

Dacă vaccinul este aprobat, va dura până când suficient de mulți oameni vor fi imunizați pentru a stopa răspândirea.

Eventual vor fi aprobate și alte vaccinuri care sunt în stadii avansate de dezvoltare.

Efecte secundare

Întrebat dacă vaccinul este la fel de eficient la vârstnici ca la tineri, Ugur Sahin a răspuns că va avea o imagine mai clară peste circa trei săptămâni.

El a mai arătat că nu se știe deocamdată cât durează imunitatea după a doua doză de vaccin. Dar întărirea imunității nu ar trebui să fie o problemă, dacă se constată că a scăzut mult după un an.

Ugur Sahin a precizat că principalele efecte secundare ale vaccinului observate până acum sunt o durere moderată în zona injectării timp de câteva zile, în vreme ce alți participanți la studiu au avut febră mică spre medie tot câteva zile.

„Nu am văzut niciun alt efect secundar serios, care ar putea duce la întreruperea sau oprirea studiului”, a declarat prof. Sahin.

UE a contractat 300 de milioane de doze

Comisia Europeană a încheiat un contract cu companiile farmaceutice Pfizer şi BioNTech pentru achiziţia a 300 de milioane de doze de vaccin împotriva COVID-19, se arată într-un comunicat de presă emis miercuri de CE.

Contractul prevede furnizarea în primă fază a 200 de milioane de doze, cu posibilitatea de extindere a înțelegerii cu încă 100 de milioane de doze, dacă vaccinul se dovedește sigur și eficient. Statele membre UE pot decide să doneze din „rația” lor către țări mai sărace sau să le redirecționeze către alte țări europene, se mai arată în comunicat.

Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA) a primit primele teste clinice ale vaccinului Covid-19 și anticipează că îşi va da avizul favorabil pentru un prim leac împotriva noului coronavirus până la sfârşitul anului. În acest context, distribuirea dozelor ar urma să înceapă în luna ianuarie 2021. 

SUA o felicită pe Maia Sandu pentru victoria în alegerile prezidenţiale

Statele Unite ale Americii (SUA) au transmis, luni, un mesaj de felicitare noului preşedinte ales al Republicii Moldova, Maia Sandu, informează Agerpres.

Într-un mesaj postat pe Facebook, Ambasada SUA în Republica Moldova arată că americanii au sprijinit „poporul Republicii Moldova în eforturile depuse de acesta pentru a-şi consolida democraţia şi a construi un viitor mai prosper pentru propria ţară”.

„Statele Unite o felicită pe Maia Sandu pentru realizarea istorică de a fi aleasă în calitate de prima femeie preşedinte al Republicii Moldova. Începând cu 1991, Statele Unite au fost un partener devotat al Republicii Moldova. Am sprijinit poporul Republicii Moldova în eforturile depuse de acesta pentru a-şi consolida democraţia şi a construi un viitor mai prosper pentru propria ţară.

Liderii Republicii Moldova ar trebui acum să conlucreze pentru a face faţă continuei pandemii de COVID-19, pentru a dezvolta economia Republicii Moldova, pentru a-i consolida instituţiile democratice şi pentru a-i apăra suveranitatea şi integritatea teritorială. Statele Unite vor sprijini cu fermitate aceste eforturi”, se arată în mesajul ambasadei SUA.

Candidata pro-europeană a Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS), Maia Sandu, a câştigat al doilea tur al alegerilor prezidenţialede duminică din Republica Moldova, cu 57,75% din voturi, faţă de 42,25% obţinute de socialistul Igor Dodon.

Consilierul lui Trump pe probleme de COVID le cere americanilor să „se ridice” împotriva restricțiilor

Foto: Profimedia Images

Consilierul pentru coronavirus de la Casa Albă, doctorul Scott Atlas, a fost puternic criticat duminică, după ce a publicat pe Twitter un mesaj în care le cerea americanilor din Michigan să se „ridice” împotriva noilor restricții COVID-19 anunțate de guvernatorul democrat Gretchen Whitmer, scrie Business Insider.

Whitmer a anunțat duminică un nou set de restricții pentru a stopa răspândirea coronavirusului, inclusiv închiderea temporară a școlilor, închiderea restaurantelor și limitarea întâlnirilor la domiciliu la cel mult 10 persoane.

Noile restricții încep miercuri și sunt impuse pentru trei săptămâni.

„Suntem pe marginea prăpastiei și trebuie să luăm măsuri”, a spus guverntoarea.

După anunț, consilierul lui Trump pentru coronavirus a scris un mesaj pe Twitter în care îi îndeamnă pe oameni să „se ridice” împotriva măsurilor.

„Singura modalitate să oprim asta este dacă oamenii se ridică împotriva măsurilor. Primiți ceea ce acceptați”, a scris Scott Atlas, care a adăugat două hashtaguri #FreedomMatters și #StepUp.

Cine este doctorul Scott Atlas

Atlas a fost un membru controversat al grupului de lucru pentru coronavirus al lui Trump. Acesta s-a alăturat echipei în luna august.

Includerea lui Atlas în grupul de lucru a fost criticată deoarece nu este un expert în boli infecțioase și a promovat opinii controversate despre virus. Printre acestea se numără neîncrederea în eficiența măștilor de protecție și promovarea ideii de „imunitate de grup”.

Statele Unite au depăşit 11 milioane de cazuri de infectare cu coronavirus, potrivit unui bilanţ al Universităţii Johns Hopkins. Este cel mai mare număr de cazuri înregistrat de o țară, iar un alt record negativ vine din faptul că în mai puțin de o săptămână s-au îmbolnăvit de Covid aproape un milion de oameni. 

Ungaria și Polonia blochează bugetul de 1.800 de miliarde de euro al Uniunii Europene

Premierul Ungariei, Viktor Orban și prim-ministrul Poloniei Mateusz Morawiecki. Foto: Profimedia Images

Ungaria și Polonia au blocat, luni, adoptarea de către guvernele Uniunii Europene a bugetului 2021-2027 și a fondului de redresare, scrie Reuters.

Ambasadorii guvernelor UE au participat luni la o reuniune la Bruxelles unde urmau să susțină un compromis la care s-a ajuns cu pachetul de 1.800 de miliarde de euro între Consiliul European și Parlamentul European, dar nu a putut ajunge la un consens din cauza vetoului Ungariei și Poloniei.

Președinția germană a Uniunii Europene a declarat că „două state membre ale UE au exprimat rezerve” la votul pentru bugetul Uniunii și pentru pachetul de redresare economică.

Motivul pentru care cele două state s-au opus ține de condiționarea acordării fondurilor europene de respectarea statului de drept.

Încă de săptămână trecută Ungaria le-a transmis celorlalte state membre ale Uniunii Europene că va bloca aprobarea bugetului multianual comunitar şi a Fondului de relansare economică din cauza mecanismului privind statul de drept.