Măștile chirurgicale pot fi spălate și refolosite de 10 ori, potrivit unui studiu făcut de o asociație a consumatorilor din Franța.
Au fost testate 3 modele care se găsesc în magazine. După ce au fost spălate la 60 de grade Celsius, apoi uscate în uscătorul de rufe, măștile și-au păstrat o capacitate de filtrare suficient de bună pentru a fi folosite de publicul larg, peste cea a măștilor din material textil.
Mai mulți medici au susținut încă din primăvară reutilizarea măștilor, însă practica nu a fost recomandată în lipsa unor teste care să arate dacă mai sunt sau nu eficiente.
Pe lângă aspectul economic, ar fi o veste bună și pentru mediu, pentru că ar ajunge la gunoi mai puține măști.
Acestea sunt făcute dintr-un material care nu este biodegradabil.
Premierul britanic Boris Johnson a anunțat că a avut o convorbire telefonică marți seară cu preşedintele ales al SUA, Joe Biden.
Cei doi au convenit că Regatul Unit şi Statele Unite trebuie să fie din nou unite în apărarea valorilor lor comune în lume, transmite Reuters, potrivit Agerpres. Joe Biden nu este însă un suporter al Brexit-ului și a dat de înţeles că relaţiile comerciale între Marea Britanie şi SUA ar putea avea de suferit dacă Regatul Unit nu ajunge la un acord cu UE privind relaţia lor post-Brexit.
„Unul dintre numeroasele merite ale excelentei conversaţii pe care am avut-o ieri cu preşedintele ales Joe Biden este că am convenit ferm asupra nevoii ca, încă o dată, Regatul Unit şi Statele Unite să susţină împreună valorile noastre în lume”, a spus Johnson în faţa parlamentului britanic.
„Sunt încântat să observ numeroasele domenii în care viitoarea administraţie Biden/Harris poate face o cauză comună cu noi”, a adăugat şeful executivului de la Londra, cunoscut ca un apropiat al preşedintelui în exerciţiu al SUA, republicanul Donald Trump, şi care este privit cu rezerve de democraţii lui Joe Biden.
Boris Johnson a anunţat marţi seară pe Twitter că a avut o discuţie telefonică „cu Joe Biden pentru a-l felicita pentru alegerea sa”.
„Sunt nerăbdător să consolidez parteneriatul între ţările noastre şi să colaborez cu el asupra priorităţilor noastre comune, combaterea schimbărilor climatice şi promovarea democraţiei şi reconstrucţiei după pandemie”, a mai scris Johnson în mesajul său, anunţând de asemenea că l-a invitat pe Biden la conferinţa ONU asupra schimbărilor climatice, COP26, care se va desfăşura la Glasgow anul viitor.
Tot în 2021, Regatul Unit va găzdui şi summitul G7, Johnson şi Biden urmând să se întâlnească personal şi cu această ocazie.
Poziția lui Joe Biden față de Brexit
Încercarea lui Johnson de a se apropia de Biden survine în contextul în care preşedintele ales al SUA este un adversar al Brexitului şi a dat de înţeles că relaţiile comerciale între Regatul Unit şi SUA ar putea avea de suferit dacă Regatul Unit nu ajunge la un acord cu UE privind relaţia lor post-Brexit. În acest timp, negocierile dintre Londra şi Bruxelles continuă fără progrese notabile când au rămas mai puţin de două luni înaintea încheierii perioadei de tranziţie post-Brexit.
Mai mult, conform serviciilor sale, Joe Biden, care are origini irlandeze, a reafirmat în discuţiile avute cu premierii britanic şi irlandez susţinerea sa faţă de acordurile din Vinerea Mare, care au pus capăt conflictului nord-irlandez în anul 1998, subiect pe care Johnson nu l-a menţionat în declaraţiile sale despre discuţia avută cu Biden.
Potrivit Bruxelles-ului, aceste acorduri ar putea fi ameninţate de proiectul de lege britanic privind piaţa internă susţinut de premierul Johnson pentru menţinerea integrităţii pieţei britanice, care repune în discuţie anumite angajamente asumate de Regatul Unit în acordul privind retragerea din UE, în special dispoziţiile privind evitarea revenirii la o frontieră fizică între Irlanda şi provincia britanică Irlanda de Nord. Proiectul de lege a fost respins marţi de Camera Lorzilor, dar premierul poate încerca din nou să obţină adoptarea lui.
Preşedintele ales al SUA Joe Biden a scris pe Twitter, la 16 septembrie, că orice demers care ar pune în pericol acordul de pace dintre Republica Irlanda şi provincia Irlanda de Nord ar ameninţa comerţul între Washington şi Londra.
Articolul 5 din Acordul de retragere prevede că Uniunea Europeană şi Regatul Unit trebuie să ia toate măsurile corespunzătoare pentru a asigura îndeplinirea obligaţiilor care rezultă din acordul în cauză şi să se abţină de la orice măsuri care ar putea pune în pericol realizarea acestor obiective. Ambele părţi au obligaţia de a coopera cu bună-credinţă în îndeplinirea sarcinilor care rezultă din Acordul de retragere.
O bandă de hoţi a furat circa 6,5 milioane de euro în bani lichizi dintr-o clădire a Direcţiei vămilor germane din localitatea Emmerich, penetrând zidul camerei valorilor cu un burghiu, a anunţat miercuri poliţia, relatează AFP, citată de Agerpres.
Furtul s-a produs pe 1 noiembrie, într-o duminică. Potrivit anchetatorilor, trei persoane îmbrăcate în negru au pătruns în clădire în jurul orei 06.00 dimineaţa şi au plecat în jurul orei 10.45, după ce au transferat într-un vehicul alb banii furaţi.
Potrivit poliţiştilor din Kleve şi din Krefeld, furtul a fost „planificat şi executat într-un mod profesionist”, autorii săi reuşind să intre în pivniţa clădirii şi apoi să pătrundă în camera valorilor folosind burghiul pe care-l aveau asupra lor.
Direcţia vămilor a promis o recompensă de 100.000 de euro pentru orice persoană care furnizează informaţii asupra autorilor furtului sau care vor permite recuperarea banilor furaţi.
Martorii au relatat că au auzit zgomote de burghiu în zorii zilei de duminică, 1 noiembrie, şi au văzut trei persoane deplasându-se între clădire şi vehiculul înmatriculat în regiune cu care apoi au plecat.
Un alt martor a fotografiat un bărbat care a trecut de mai multe ori prin faţa clădirii în acea dimineaţă, iar de atunci acesta este căutat de anchetatori.
Acest bărbat a urcat apoi la bordul unei maşini care a plecat în aceeaşi direcţie ca şi automobilul alb utilizat pentru furt.
Ministerul Afacerilor Interne a prezentat, miercuri seară, o listă cu 10 motive amuzante invocate de șoferii care nu aveau asupra lor declarația pe propria răspundere.
MAI arată pe pagina de Facebook câteva motive invocate de șoferi, pasageri sau pietoni pentru a justifica lipsa declarației sau deplasarea în afara locuinței după ora 23.00:
„1. – Nu am televizor acasă. Merg la prietena mea. – Și domnul din partea dreaptă? – El are televizor, dar e stricat! Scrie și în declarație.
2. Am avut declarația în mână, dar n-am fost atent o secundă și am pierdut-o.
3. În declarație scrie să o completez când ies din casă. Eu de duminică nu am ajuns acasă.
4. Mă credeți că scriu urât?
5. Vreau să văd ordinul de serviciu și vă arăt și eu declarația.
6. Nu vă mint, dom`ne, recunosc… m-a dat afară din casă. Ce era să fac?
7. Eu chiar vă căutam să vă spun că nu e corect de la ora 23.00. Măcar până la 12 noaptea să avem voie.
8. Pe cuvânt că intram în casă, dar mai am exact 500 de pași și mă premiază telefonul.
9. Merg la farmacie să-mi iau un medicament. – Vă simțiți rău? – Nu, nu, dar ziceam să am în casă.
10. Am vrut să verific dacă vă faceți treaba! Felicitări, domnilor!”
Ministerul reamintește motivele justificate pentru care se poate face deplasarea în afara locuinței în intervalul orar 23.00-05.00:
– Interes profesional; – Asistență medicală care nu poate fi amânată și nici realizată de la distanță; – Achiziționarea de medicamente; – Îngrijirea/însoțirea copilului și/sau asistența persoanelor vârstnice, bolnave sau cu dizabilități; – Deplasări în afara localităților ale persoanelor care sunt în tranzit sau efectuează călătorii al căror interval orar se suprapune cu perioada interdicției, cum ar fi cele efectuate cu avionul, trenul, autocare sau alte mijloace de transport de persoane și care poate fi dovedit prin bilet sau orice altă modalitate de achitare a călătoriei; – Deces al unui membru al familiei.
Vladimir Putin, în videoconferință cu liderii Organizației pentru Cooperare de la Shanghai Foto: kremlin.ru
Încercările de presiune externă asupra Republicii Moldova sunt inacceptabile, a declarat președintele rus Vladimir Putin într-un discurs susținut marți într-o conferință online cu liderii Organizației pentru Cooperare de la Shanghai.
Declarația liderului de la Kremlin vine în condițiile în care duminică are loc turul al doilea al alegerilor prezidențiale în Republica Moldova, iar lupta se dă între actualul președinte prorus Igor Dodon și candidata prooeuropeană Maia Sandu.
Vladimir Putin a menționat Moldova într-un context mai larg, în care au fost amintite și Belarusul și Kîrgîzstanul.
„Încercările de a impune din afară anumite decizii Belarusului, Kîrgîzstanului sau Moldovei sunt inacceptabile, aceste țări trebuie să-și determine în mod independent situația”, a declarat Vladimir Putin, citat de agenția oficială TASS.
„Considerăm inacceptabil ca cineva din afară să impună anumite decizii poporului belarus. Belarușii trebuie să fie lăsați să-și rezolve lucrurile cu calm și să facă pașii necesari.
E absolut valabil și pentru recentele evenimente din Kîrgîzstan și pentru lupta politică internă în desfășurare din Moldova”, a repetat Vladimir Putin.
Revenind la situația din Belarus, Vladimir Putin a spus că această țară a fost „sub atac din partea unor forțe externe”.
„După alegerile prezidențiale, prietenii noștri belaruși trec prin presiuni fără precedent, rezistând sancțiunilor și provocărilor, războiului informațional și propagandei”, a adăugat șeful statului rus.
„Frecventele încercări de amestec extern în treburile interne ale statelor participante în Organizația pentru Cooperare de la Shanghai (în care Belarus are statut de observator – n.r.) este o provocare la adresa securității comune.
Vorbim despre o încălcare grosolană a suveranității, de o dorință de a diviza societatea, de a schimba direcția de dezvoltare a statului, de a rupe legăturile politice, economice și umane vechi care s-au format de-a lungul secolelor”, a mai spus liderul de la Kremlin.
Organizația pentru Cooperare de la Shanghai este o organizație regională din care fac parte Rusia, China și patru foste republici sovietice din Asia Centrală: Kazahstan, Tadjikistan, Uzbekistan și Kîrgîzstan.
Surse militare din Pentagon au declarat pentru CNN că Donald Trump se comportă în prezent „ca un dictator”, se arată într-o analiză CNN în care administrația lui Trump este asemănată, în aceste zile, cu un veritabil „regim aflat în pragul colapsului” și cu o întreagă echipă baricadată într-un „bizar univers paralel” în care actualul președinte și-ar fi securizat deja un al doilea mandat.
O dovadă în acest sens e dată chiar de mesajul secretarului de stat american, Mike Pompeo, care a refuzat să accepte victoria lui Joe Biden și a vorbit despre „o tranziție lină spre a doua administrație Trump”.
Refuzul lui Trump de a recunoaște înfrângerea sa în fața lui Biden a fost dublat de luarea unor măsuri care, conform CNN, pun în pericol securitatea națională a Statelor Unite ale Americii.
Foto: Getty Images
Recent, liderul de la Casa Albă și-a concediat ministrul Apărării, Mark Esper, pe Twitter.
În ultimele luni, relația lui Trump cu Esper a devenit semnificativ mai tensionată, motiv pentru care Esper își pregătise deja demisia de mai multe săptămâni, într-o încercare de a ieși din scenă înainte ca președintele să aibă ocazia să îl concedieze pe Twitter.
William Cohen, fost ministru al Apărării și senator republican a calificat refuzul administrației Trump de a recunoaște victoria lui Biden drept un comportament specific mai degrabă unei dictaturi decât unei democrații”.
Printre noii șefi ai Pentagonului numiți de Trump, se numără un general care l-a făcut pe Barrack Obama „lider terorist”
Esper a căzut în dizgrația lui Trump după ce a declarat, în iunie, că nu susține trimiterea armatei în stradă pentru a înăbuși protestele anti-rasism, declanșate de uciderea lui George Floyd de către poliția din Minneapolis.
După demisia lui Esper, Pentagonul a anunţat că alți trei membri importanţi ai săi au renunţat la funcţii: James Anderson, şeful direcţiei de politici a Pentagonului, Joseph Kernan, adjunct al ministrului apărării pentru informaţii, şi Jen Stewart, şeful de cabinet al ministrului apărării.
Printre cei care vor ocupa poziţiile vacante se află Anthony Tata, un general de brigadă în retragere, care a făcut comentarii controversate despre islam şi despre fostul preşedinte democrat Barack Obama, pe care l-a considerat drept „lider terorist”, care a făcut „mult rău SUA și a ajutat țări islamice mai mult decât orice alt lider american”.
„Este ceva de speriat, e foarte îngrijorător ce se întâmplă”, a declarat un oficial al Pentagonului pentru CNN. „Acesta este un comportament tipic de dictator”.
Trump și-ar putea acum îndrepta întreaga sa furie împotriva șefilor CIA și FBI, Gina Haspel, respectiv Christopher Wray, ceea ce a făcut un senator democrat să declare:
„Statele Unite au intrat într-o perioadă periculoasă”
„Cred că Trump va avea atenția complet distrasă de la evenimentele de pe plan mondial sau cele legate de securitatea națională”, a spus senatorul democrat Chris Murphy.
Cum încearcă Trump să schimbe rezultatul alegerilor în statele-cheie care-l dau pe Biden câștigător
Cu toate acestea, șansele lui Trump de a schimba rezultatul alegerilor par a se diminua pe zi ce trece. Biden conduce, în acest moment, cu peste 46.000 de voturi în fața lui Trump în Pennsylvania, circa 12.000 în Georgia și 14.000 în Arizona.
În Michigan, stat în care Biden a câștigat la o diferență de peste 150.000 de voturi, echipa lui Trump a depus contestație.
„Pentru a avea câștig de cauză, ei (echipa lui Trump) trebuie să conteste suficient de multe voturi, în fiecare stat în parte, pentru a încerca astfel să schimbe rezultatul alegerilor, dar în niciunul dintre statele unde au depus contestații nu se află măcar aproape de acest deziderat”, a declarat Benjamin Ginsberg, un avocat republican specializat în legislație electorală.
Dar problema nu este dacă Trump va părăsi biroul de la Casa Albă, ci cât haos și distrugere riscă să provoace în administrația americană în următoarele 70 de zile, până pe 20 ianuarie 2021 mai exact, când președintele ales al SUA va depune oficial jurământul la preluarea funcției.
Astfel, până pe 20 ianuarie, Trump deține toate frâiele puterii conferite de funcția de președinte al SUA. Deține în continuare toată puterea, atât instituțională, cât și politică.
Donald Trump adoptă politica „pământului pârjolit” în fața lui Joe Biden. Cum e împiedicat președintele ales să acceseze fonduri federale
Tradițional, în SUA, echipa care a câștigat alegerile prezidențiale dispune de fonduri guvernamentale, birouri și alte resurse federale pentru a face transferul puterii cât mai facil, în condițiile în care e vorba de gestionarea unei entități de ordinul trilioanelor de dolari, cum este cazul guvernului american. De asemenea, președintele ales începe să fie pus la punct cu informații din domeniul securității naționale.
În mod normal, tot acest proces este inițiat la câteva ore după ce rezultatul alegerilor a fost acceptat.
Dar acest lucru nu se întâmplă în cazul lui Trump, care refuză să recunoască victoria lui Biden. Agenția guvernamentală responsabilă de demararea acestor proceduri (acordarea de fonduri guvernamentale etc.) și care e condusă de o republicană numită de Trump, nu a declanșat încă acest proces.
Foto: Getty Images
Iar situația devine cu atât mai complicată cu cât SUA se confruntă, la fel ca întreaga lume, cu pandemia de coronavirus.
Comparativ, la alegerile din 2016, când Trump a fost ales președinte al SUA, administrația Obama a dat undă verde acordării de fonduri pentru echipa președintelui ales a doua zi. În 2008, acest lucru sa întâmplat imediat după anunțarea rezultatelor din noaptea alegerilor, în jurul orei 1 noaptea.
Singura oară în istoria Statelor Unite când deblocarea de fonduri federale pentru echipa președintelui ales fost întârziată s-a întâmplat în 2000, când George Bush a fost ales președinte în urma unei decizii a Curții Supreme, după de Bush și Al Gore s-au aflat la o diferență de câteva sute de voturi în statul Florida.
Bucureștiul va avea în scurt timp străzile pline de gunoaie menajere neridicate
România amenințată de infringement pe mediu și niciun răspuns de la Ministrul Mediului
Deși se preconizează că, în curand, Bucureștiul poate deveni al doilea Napoli, cu străzi pline de gunoaie, în plină procedură de infringement pe mediu, autoritățile bagă capul ca struțul în nisip și nu consideră necesar să răspundă jurnaliștilor timp de trei zile la câteva întrebări simple și la obiect!
Iar marii salubriști din Capitală au reacții dure referitor la aceste situatii cam urat mirositoare din curtea Ministerului Mediului si a autoritatilor din subordine. Astea toate, in timp ce Comisia Europeană demarează infringementul pe mediu si amenzi de foarte multe milioane de euro amenință România in plina pandemie.
Nu este deloc o exagerare! Bucureștiul ar putea ajunge în curând precum orașul italian Napoli – năpădit de gunoaie în urmă cu câțiva ani -, dacă autoritățile statului nu acționează de urgență. Sunt interese mari la mijloc, iar cineva se pare ca trage sforile pentru a declanșa o criză a gunoaielor în Capitală în plină pandemie de COVID-19, eventual chiar în timpul campaniei electorale.
Semn că lucrurile sunt la propriu scăpate de sub control, Comisia Europeană a demarat recent procedurile pentru deschiderea procedurii de infringement pe mediu, chiar pe subiectul depozitelor de deșeuri neconforme, pe care statul român întârzie să le închidă. Dar asta nu e tot.
De câteva luni, o mână nevăzută rearanjează, piesă cu piesă, uriașul puzzle al industriei deșeurilor din zona Capitalei, și nu numai: numiri cu dedicație în funcții-cheie ale statului, acordări sau ridicări suspecte de autorizații de către Agențiile județene pentru Protecția Mediului, sau controale excesive ale Gărzii de Mediu, care vizează însă doar anumite companii. La prima vedere, pare o grijă a unor șefi de instituții de a face ordine în domeniu, sau cel puțin asta este justificarea furnizată eșaloanelor ierarhic superioare din Ministerul Mediului sau de la Guvern.
Dar, ca de obicei, diavolul se ascunde în detalii! Pe nesimțite, pas cu pas, cineva pune la cale declanșarea unei adevărate crize a deșeurilor în București. Mai exact, o mare parte din deșeurile municipale din Capitală nu vor mai avea, în curând, unde să fie depozitate.
Misterul nu este chiar atât de adânc pentru inițiații din domeniu, marii salubriști, cei care cunosc cum funcționează această industrie a deșeurilor în București, cine sunt principalii jucători din piață și care sunt interesele pe care ei le urmăresc. Și mai ales cât de mare este pericolul unei crize a gunoaielor, care poate îngropa Bucureștiul și expune România unor sancțiuni dure – de ordinul a zeci de milioane de euro -, care vin la pachet cu infringementul pe mediu inițiat de Comisia Europeană.
În acest context, nu mai este niciun secret faptul că operatorul uneia dintre gropile de gunoi din jurul Capitalei, cea de la Vidra – Ilfov, duce o campanie agresivă de „sabotare” și chiar eliminare a concurenței, inclusiv a celor care prestează activități de sortare/prelucrare a deșeurilor, adică mult mai mult decât simpla lor depozitare.
Marii salubriști din Capitală, reacții dure împotriva operatorului de la Vidra
Numai cine nu știe cât de dură este concurența pe piața de salubritate din Capitală, își poate închipui că firmele mari din domeniu au poziții comune pe vreun subiect, oricare ar fi acela. Cu toate acestea – incredibil, dar adevărat! – cei trei mari din domeniu au ajuns la un numitor comun, și trag împreună un semnal de alarmă împotriva manevrelor incorecte și subversive ale operatorului gropii de gunoi Vidra.
„Munții de gunoaie vor fi ceva normal în București, mai ales că operatorul din comuna Vidra a consacrat ca metodă de lucru comandarea unui lung șir de campanii de tip „fake news”. Prin intermediul acestora a încercat să își denigreze competitorii, scopul fiind de a-i determina să încheie contracte în condiții dezavantajoase pentru ei, fie de a închide cu totul activitatea. Toți operatorii se vor închide și nu o să mai avem unde duce gunoiul!”, explică Teodor Florescu, proprietarul URBAN SA, una dintre firmele de salubritate de top din Capitală.
Radu Simțion, avocatul ROSAL, o altă firmă de salubritate cu mare experiență în București, are aceeași opinie față de situația prezentă: „Prin politicile anticoncurențiale și prin activitățile dincolo de limita legii ale unui operator – care privesc, îndeosebi, comisari ai Gărzii de Mediu, precum și prin fals și uz de fals, se urmărește blocarea oricărui operator concurent care ar vrea să își ia autorizația de mediu. O să ajungem să lăsăm gunoiul pe străzi!”.
Aceeași poziție tranșantă o au și reprezentanții Blue Planet: „Se va activa infringementul pe mediu, dintr-un motiv cât se poate de simplu. Operatorii care reciclează sunt închiși, în favoarea operatorului care depozitează, iar acest lucru se întâmplă cu largul concurs al autorităților competente. Practic, să plătească toată lumea pentru ca unii să se îmbogățească!”.
Ministrul Mediului, niciun răspuns de 3 zile
Pentru a încerca să deslușim toate ițele conflictului urat mirositor care mocnește pe piața deșeurilor și a afla ce planuri are noul ministru al Mediului, Mircea Fechet pentru rezolvarea situației, dar și pentru a afla pozitia autoritatilor vis-a-vis de îngrijorările Comisiei Europene, i-am adresat oficialului o serie de întrebări de cateva zile la care nu am primit niciun răspuns. Ne întrebăm dacă există un răspuns sau doar se merge pe principiul “altă întrebare”.
Publicăm mai jos cele patru întrebări, la care încă așteptăm o poziție a ministerului, cu precizarea că, în momentul în care vom avea răspunsurilor ministrului Fechet, le vom publica integral:
1.Comisia Europeană a trimis săptămâna trecută un document ce reprezintă deschiderea formală a procedurii de infringement pe mediu. Despre ce este vorba?
2. Din informațiile noastre, s-au făcut presiuni mari la Garda de Mediu ca anumiți operatori de interes public să fie închiși, în avantajul unor firme care fac doar depozitare, și nu cum recomandă Comisia Europeană, adică reciclare, sortare, etc. Cum comentați aceste informații?
3. Din informațiile care circulă în piață, rezulta că în curând Bucureștiul se va umple de gunoaie și ar putea ajunge un al doilea Napoli? Ați dispus vreun set de măsuri pentru ca acest lucru să nu se întâmple?
4. Avem informația că mai mulți operatori de utilitate publică și salubriști vor să trimită sesizări către organele competente ale statului, în care să denunțe caracterul discriminatoriu al deciziilor șefului Gărzii Naționale de Mediu, având și dovezi în acest sens.
Ei sunt de părere că măsurile luate de șeful GNM ne conduc abrupt spre activarea infrigmentului pe mediu. Care este strategia dumneavoastra, în calitate de ministru, si care ar fi pașii pentru rezolvarea situației actuale din domeniu?
Donald Trump este căsătorit cu Melania de 15, însă în ultima vreme tot au apărut zvonuri precum că soția președintelui ar vrea să pună capăt mariajului. Un zvon ar fi întreținut chiar de fosta asistentă a lui Trump care susține că totul a fost doar o afacere.
Divorțează Donald Trump?! Vestea de ultimă oră din Statele Unite
Omarosa Manigault, fosta asistentă a președintelui american, a dezvăluit că Melania și Donald Trump ar fi căsătoriți din interes, chiar dacă căsnicia acestora durează încă din anul 2005.
Potrivit The Independent, fostul model, în vârstă de 50 de ani vrea să pună capăt mariajului cât mai curând, însă așteaptă momentul oportun pentru a anunța despărțirea. Conform sursei citate, Melania a fost constrânsă de Donald Trump, fiind chiar amenințată cu moartea.
Divorțează Melania de Donald Trump?
Se pare că Donlad Trump este un bărbat răzbunător, acesta fiind și motivul pentru care, dacă soția sa ar fi cerut divorțul în timpul mandatului său ar fi privat-o de multe lucruri și ar fi căutat un mod prin care aceasta să nu mai aibă cetățenie în țara sa adoptivă, SUA.
”Ea numără literalmente clipele care o despart de un divorț. Donald a precizat că dacă Melania îndrăznește să ceară divorțul și încearcă să-l umilească atâta timp cât este președinte, el va găsi o modalitate de a o deporta în patria sa, Slovenia, de a-i invalida cetățenia, în cel mai mare secret. Este un bărbat răzbunător.
Nu va ezita să o pedepsească și să o priveze de toate” a declarat Omarosa Manigault.
Potrivit fostei secretare a lui Trump, divorțul celor doi este iminent
Așadar Omarosa Manigault este ferm convinsă că despărțirea dintre cei doi este iminentă. Dezvăluirile ei nu par doar presupuneri, Melania probabil dorindu-și să nu mai fie considerată soție trofeu.
Melania, fost model a ieșit în evidență datorită pictorialelor nud în care a apărut de-a lungul vremii și a ajuns să fie a treia soție a lui Donald Trump la scurt timp după ce acesta a divorțat de Marla Maples. Relația lor a început în perioada în care bărbatul era prezentator, iar ea o simplă concurentă.
Divorțează Melania de Donald Trump?
Mulți se întreabă ce i-a adus împreună, speculând că totul ar fi fost un aranjament din care ambii au avut de câștigat.
Se pare că adevărul nu-l știe nimeni, însă Melania Trump a obținut cu ajutorul lui Donald Trump cetățenia americană în 2006.
Noul președinte al Statelor Unite ale Americii, democratul Joe Biden, nu mai este de mult la prima tinerețe.
Politicianul va împlini 78 de ani pe 20 noiembrie și e dificil să ți-l imaginezi diferit, dar câteva imagini din tinerețea acestuia arată că a fost un bărbat foarte chipeș.
Mai multe țări din Europa au decis să nu închidă școlile, în ciuda restricțiilor Foto: Profimedia Images
Valul al doilea al pandemiei de coronavirus a afectat întreagă Europă, multe dintre țări fiind nevoite să revină la restricții dure pentru a limita transmiterea virusului SARS-CoV-2.
Dacă în România școlile s-au închis în totalitate, indiferent de ciclul de învățământ, în state precum Franța, Germania sau Olanda elevii merg în continuare la ore.
Franța este una dintre cele mai afectate țări de de valul doi al pandemiei de Covid-19 și a impus restricții drastice, a limitat circulaţia şi a închis mai multe zone publice pentru a reduce grupurile sociale.
La fel se întâmplă și în Portugalia, Germania sau Olanda, care au păstrat școlile deschise, optând pentru alte măsuri de stopare a pandemiei.
În Franța, elevii și profesorii au protestat împotriva acestei decizii, spunând că nu pot păstra distanța în școli și că riscă să se infecteze.
Potrivit Mediafax, grecii au închis doar liceele şi colegiile. Au lăsat grădiniţele şi şcolile primare deschise, cu reguli bine stabilite de desfășurare a orelor de curs.
În Belgia, vacanţa de toamnă a fost extinsă cu două săptămâni, dar elevii urmează să se întoarcă să înveţe în bănci, cu distanțare și măsuri de protecție, precum dezinfectare sau panouri de plexiglas.
În Anglia, părinții își iau copiii de la școală pe un traseu bine stabilit, se intră doar pe o parte și se iese prin alta.
Elena Lotrean, expert în educaţie, spune că pierderile de învăţare vor afecta pe termen lung elevii.
„O să vedem în timp urmările dacă menţinem şcolile închise şi o să vedem nişte urmări destul de dezastroase. Uitându-ne la ţările din jur, ţările din lume de fapt, au închis şcolile acolo unde situaţia o cerea, unde existau focare, unde exista un număr mare de infectări. Avem nevoie de nişte decizii informate cred eu, eu nu am văzut în România studii care să spună că este o problemă foarte mare în această zonă”, spune Elena Lotrean.
Marius Dincă locuieşte, împreună cu familia sa, de șase ani în Marea Britanie. Acum este student la o facultate de management în turism, dar din cauza pandemiei, face cursuri doar online. În schimb, băieţelul lui de șase ani, elev în ciclul primar, merge la şcoală, la fel ca înainte. Chiar dacă, de aproape o săptămână, Anglia este în lockdown.
„La şcoală, au împărţit clasele în bule. Nu au voie să interacţioneze cu copii din alte clase. Mâncarea o mănâncă în clasă, nu se duc în sala de mese. Când îi luăm pe copii avem un traseu bine stabilit”, povesteşte Marius Dincă, român stabilit în Anglia, pentru sursa citată.
Şi în Italia şcolile au rămas deschise, iar autoritățile testează unde sunt focare, spune Mihaela Moroşan, educatoare la o şcoală din Milano.
„În momentul de faţă, Lombardia este zonă roşie, la nivelul şcolii nu s-a schimbat nimic. Activitatea noastră decurge în mod normal. Copiii vin la şcoală.
Clasele între ele nu se întâlnesc, profesorii, educatorii sunt ditribuiţi la cât mai puţine clase”, a explicat românca.
