Companiile Pfizer și BioNTech au realizat două vaccinuri contra virusului care a băgat lumea în pandemie. Acestea vor fi evaluate de către Administrația pentru Medicamente și Alimente din Statele Unite.
Numeroase companii farmaceutice din întreaga lume lucrează pentru a crea un vaccin care va opri pandemia. Acestea au alocat miliarde de euro pentru dezvoltarea acestora.
Evaluarea rapidă ar putea face ca vaccinurile candidate ale Pfizer și BioNTech, BNT162b1 și BNT162b2, să fie eligibile pentru evaluarea cu prioritate de către Administrația pentru Medicamente și Alimente, în cadrul căreia aprobarea ar putea avea loc într-un interval de șase luni.
La momentul actual, BNT162b1 și BNT162b2 sunt cele mai avansate între cel puțin alte patru vaccinuri evaluate de companii în studiile clinice desfășurate în SUA și Germania, noteazăNews.ro.
Speranța că ar funcționa există, deoarece la începutul acestei luni, companiile au anunțat că testarea în două doze a BNT162b1 pe 24 de voluntari sănătoși a arătat după 28 de zile că aceștia au dezvoltat niveluri mai ridicate de anticorpi pentru Covid-19, decât în cazul unor persoane infectate.
Producția în masă ar atinge un nivel record în 2021
Dacă vaccinul va avea succes, cele două companii preconizează că vor mai produce până la 100 de milioane de doze de vaccin până la sfârșitul anului și posibil peste 1,2 miliarde de doze până la sfârșitul anului viitor.
Notam acum o lună că opinia generală a cercetătorilor este că nu vom avea un vaccin împotriva noului coronavirus Covid-19 decât în 2021, eventual chiar în a doua jumătate a anului viitor. Există însă deja rezultate încurajatoare ale unui test pe oameni realizat cu un nou vaccin.
Vaccinul experimental, dezvoltat de filiala din Beijing a CNBG, a generat o concentraţie ridicată de anticorpi în cazul tuturor participanţilor vaccinaţi în cadrul acestui studiu clinic de fază 1-2, la care au luat parte 1.120 de persoane, potrivit datelor preliminare ale experimentului, au anunţat reprezentanţii CNBG într-un mesaj publicat pe platforma media WeChat, fără să dezvăluie însă alte detalii specifice testului.
Un adolescent în vârstă de 15 ani din orașul Nannning, China, a suferit un accident vascular cerebral după ce s-a jucat aproape non-stop timp de lună.
În urma incidentului, brațul stâng al băiatului a rămas paralizat, transmite Asia One.
Elevul, numit doar „Xiaobin”, a stat acasă cu familia în timpul pandemiei COVID-19, începând cu luna februarie. Adolescentul și-a petrecut mare parte din timp în camera lui, sub pretext că are cursuri online și că învață. De fapt, Xiaobin s-a jucat pe computer aproape non-stop, timp de o lună.
Potrivit medicilor de la Spitalul Jiangbin, acest stil de viață a dus la un accident vascular cerebral. „A închis ferestrele și a încuiat ușa. Nu știam ce face acolo”, a declarat mama adolescentului. Ulterior, femeia a văzut conversațiile pe care fiul ei le-a avut online cu prietenii. Xiaobin se plângea că este foarte obosit deoarece a dormit doar două ore pe zi.
Dependența de jocuri video, o problemă în multe țări
După ce s-a prăbușit în casă, adolescentul a fost dus de urgență la spital. Medicul care l-a tratat pe pacient a declarat că un atac vascular cerebral este neobișnuit la vârsta respectivă.
Dependența de jocuri video reprezintă o mare problemă în China. În statul asiatic există chiar și centre în care cei care suferă de această afecțiune sunt tratați.
Problema există și în alte țări. Un adolescent din India a cheltuit economiile familiei, echivalentul a peste 21.000 de dolari, în jocul video PUBG.
Mai mult, o femeie în vârstă de 22 de ani din Malaezia, mamă a unui copil mic, a plecat de acasă cu un bărbat pe care l-a cunoscut într-un joc video popular.
OnePlus continuă promovarea și prezentarea modelului Nord într-o manieră neobișnuită. Carl Pei, CEO-ul companiei, a ales să arate pentru prima dată telefonul într-o manieră oficială în cadrul unui podcast video cu MKBHD, unul dintre cei mai cunoscuți YouTuberi de tehnologie. Astfel, vedem pentru prima dată design-ul final al telefonului OnePlus Nord, dar primim și câteva informații interesante despre procesul de fabricație al său.
Design-ul OnePlus Nord confirmă imaginile de până acum
Carl Pei, a discutat liber despre cum a luat naștere proiectul OnePlus Nord și cum s-au hotărât asupra acestui nou design. Se pare că OnePlus consideră că acum procesoarele de mobil mid-range, precum Snapdragon 765, pot oferi performanța necesară unei experiențe de utilizare de top. Astfel, chiar dacă telefonul face mici concesii din anumite puncte de vedere, utilizatorii vor primi totuși un telefon rapid, comparabil cu modelele OnePlus 8, de exemplu.
Acesta nu a dezvăluit prea multe despre hardware-ul intern, însă a arătat atât partea din față, cât și spatele telefonului. Se pare că design-ul cu decupaj dublu pentru camere și ecran plat, pe care l-am văzut online în trecut, era cel adevărat. De asemenea, pe partea din spate vedem cele patru camere încadrate într-un modul vertical. Modelul OnePlus Nord prezentat de Carl Pei are o carcasă de culoare albastră.
Alături de detalii despre telefon au fost prezentate și câteva informații despre cum este un telefon construit. De exemplu, Pei a spus că design-ul unui telefon trebuie să fie gata cu aproximativ 9 luni înainte de lansare. În cazul OnePlus Nord, compania a modificat design-ul de câteva ori, iar acesta a fost finalizat abia cu 6 luni înainte de lansare. În consecință, debutul acestui model a fost amânat cu o lună.
OnePlus Nord în varianta „prototip” venea însă cu un design mai ciudat. Acesta avea un sistem de trei camere cu o așezare neobișnuită și carcase în culori mai ieșite din comun. Unul avea un spate din sticlă mată, în timp ce alt model avea diverse nuanțe de culoare, împărțită în câteva pătrate. Design-ul final al lui OnePlus Nord este însă mult mai apropiat de cel al modelelor OnePlus tradiționale.
Telefonul nu va avea rezistență la apă
Nu în ultimul rând, Pei a dezvăluit și câteva informații despre costurile de producție ale telefoanelor. De exemplu, integrarea unui modul NFC costă 4$ pentru companie, în timp ce rezistența la apă și praf poate costa până la 15 dolari. Se pare că nu există o companie care oferă obligatoriu certificare IP, însă costurile ridicate se datorează mașinăriilor scumpe folosite pentru testare și procesului mai lent de producție, cât și în salariile angajaților care se ocupă de acest proces.
OnePlus Nord nu va avea rezistență la apă oficială, însă va rezista la picături de apă, un pahar vărsat, va rezista în ploaie sau dacă îl scapi într-o baltă și îl scoți repede.
Astăzi, 15 iulie, telefonul va intra la pre-comandă și va fi disponibil pe site-ul companiei timp de 24 de ore. Aceasta este ultima sesiune de pre-comandă înainte de lansarea oficială, care va avea loc săptămâna viitoare, pe 21 iulie.
În contextul pandemiei, Sony are planuri mărețe pentru lansarea PlayStation 5. Va fi interesant să vedem dacă reușește să le materializeze.
Sony și Microsoft își lansează o nouă generație de console înainte de finele anului. Ambele lansări sunt programate în perioada sărbătorilor de iarnă, fără o dată exactă. Deoarece se pare că pandemia nu se va termina până atunci, iar nevoile de divertisment în confortul căminului sunt mai mari ca niciodată, cel puțin japonezii de la Sony vor să fie pregătiți.
Din acest motiv, se pare că vor produce mult mai multe console pe care să le aibă disponibile în ziua lansării. Această informație a fost publicată de Bloomberg și Nikkei. În teorie, ar fi trebuit să producă 5-6 milioane de console. În schimb, compania plănuiește să scoată pe piață 9-10 milioane de unități pe care să le vândă într-un timp foarte scurt.
Cifrele cu pricina nu sunt deloc mici, dar având în vedere timpul suplimentar petrecut de oameni pe serviciile de streaming, nu este deloc exagerat să crezi că vor fi mult mai dornici ca de obicei să-și cumpere o nouă consolă.
Pentru comparație, poți folosi cifrele de achiziție din perioada lansării PS4. Generația anterioară de console de la Sony s-a lansat în noiembrie 2013, în urmă cu 7 ani. Până la finele anului, în aproximativ o lună și jumătate, au fost vândute 4,2 milioane de console.
Pornind de la același set de circumstanțe, în opinia celor de la Nikkei, Facebook plănuiește să sporească rata de producție pentru echipamente sale de realitate virtuală din seria Oculus.
Dacă lucrurile nu se remediază în curând, fapt puțin probabil, gigantul condus de Mark Zuckerberg speră să livreze 2 milioane de kituri de VR până la finele acestui an.
Respectiva valoare s-ar reflecta într-o creștere a numărului de unități livrate cu 50% mai mare decât în 2019. Rămâne să vedem dacă nu vor exista probleme cu livrările din China.
Netflix are un istoric destul de bun când vine vorba de ecranizării din alte medii, inclusiv jocuri video. În 2020, va continua acest trend cu Dragon`s Dogma, un joc clasic pentru console transpus în serial anime.
După ce a făcut valuri cu Witcher sau Castlevania, Netflix se află pe ultima sută de metri cu eforturile e ecranizare pentru Dragon`s Dogma. Show-ul ar urma să ajungă pe TV-urile inteligente din întreaga lume începând cu 17 septembrie.
Noul serial de animație se pare că va face o treabă destul de bună în a respecta materialul original, jocul lansat în 2012 pentru PlayStation 3 și Xbox 360. Ca referință, Dragon`s Dogma a avut parte de o continuare, câțiva ani mai târziu, sub form titlului Dark Arisen pentru PS4, Xbox One și PC.
Una peste alta, va fi interesant să vedem dacă investiția celor de la Netflix va fi una inspirată în Dragon`s Dogma. Nu de alta, dar jocul este departe de a fi la fel de popular ca Witcher, de exemplu. În plus, nu este foarte clar câți gameri vor face tranziția de la un mediu la altul.
Indiferent dacă va genera vizualizări sau nu, în viitorul apropiat, Netflix mai are câteva investiții semnificative planificate pentru producții din genul anime. După ce a avut premiera în 2017 și cel mai recent sezon a fost difuzat în prima parte acestui an, Castlevania tocmai a fost confirmat pentru un al patrulea sezon.
Jocul Cyberpunk 2077 cu Keanu Reeves în rolul principal și același dezvoltator ca Witcher în spate a primit de asemenea aprobarea pentru ecranizare pe Netflix sub formă de anime. Animația va fi intitulată Cyberpunk: Edgerunners și va spune o cu totul altă poveste decât cea din joc, deși acțiunea se va petrece în același univers distopic.
Only the Arisen can face the Dragon and defeat the apocalypse. Here’s your first look at the anime series adaptation of Capcom’s action fantasy classic Dragon’s Dogma, arriving September 17th. pic.twitter.com/UxJMcUrsdp
Google Pixel 4a este unul dintre cele mai ciudate smartphone-uri din ultima perioadă. Știam de existența lui încă din 2019, iar dispozitivele au ajuns în mâinile unora dintre „leakeri” încă de la începutul anului. Din acest motiv, ne așteptam ca telefonul să ajungă pe piață încă din primăvară, însă odată cu amânarea și apoi anularea evenimentului Google I/O, compania pare să fi împins lansarea cu mult mai mult înainte. Recent, Google a listat telefonul pe site-ul său din Canada, confirmând încă odată că acesta este aproape gata de lansare.
Google Pixel 4a trebuia să fie lansat de câteva luni, deja
Se presupunea că lansarea lui Google Pixel 4a era inițial programată pentru luna aprilie sau cel târziu luna mai. Această dată a fost apoi amânată din cauza pandemiei COVID-19, însă compania nu a oferit niciodată detalii oficiale despre această situație. Noua imagine în care apare Google Pixel 4a a fost publicată chiar pe Google Store din Canada și dezvăluie câteva detalii interesante despre design, dar și despre data exactă de lansare a telefonului.
Pe ecranul telefonului se vede data 12 mai, ora 10:00. Aceasta trebuia să fie data la care telefonul urma să fie anunțat în mod oficial și disponibil pentru comandă de pe site-ul Google. Se presupune acum că luni, 13 iulie, Google pregătea noua lansare a acestui model, iar site-ul Canadian a rămas cu aceste materiale promoționale pregătite pentru acest eveniment. Totuși, lansarea a fost din nou amânată. Între timp, imaginea a dispărut de pe site.
Noile informații neoficiale spun că Google Pixel 4a urmează să fie lansat pe 3 august, cu o întârziere de aproape trei luni față de data inițială. Telefonul ar trebui să fie echipat cu un chipset Snapdragon 730, 6GB memorie RAM, 64 sau 128 GB stocare internă și un ecran OLED de 5,8”. Noul model va beneficia de o singură cameră foto principală, care va beneficia însă de procesarea AI de la Google.
Prețul așteptat pentru acest model este de 350 de dolari, cu 50 de dolari mai puțin decât iPhone SE de la Apple.
Copiii sub 14 ani vor putea avea cărți de identitate simple sau electronice, dacă părinții lor vor vrea acest lucru, conform unui proiect de act normativ care tocmai a primit votul final al deputaților.
Și copiii sub 14 ani vor putea avea buletin, au decis parlamentarii
Copiii sub 14 ani vor putea avea cărți de identitate simple sau electronice, dacă părinții lor vor vrea acest lucru. Termenul de valabilitate al documentului va fi de doar doi ani, iar varianta electronică nu va conține și amprentele copilului mai mic de 12 ani.
În fapt, proiectul de act pregătește terenul pentru emiterea cărților de identitate electronice, care vor ține locul cardului de sănătate folosit în prezent. Pentru a intra în vigoare, proiectul trebuie să fie promulgat de către președintele țării și publicat în Monitorul Oficial.
Odată ce procedura de emitere a cărții de identitate electronice va fi gata, persoanele care vor avea o astfel de carte electronică nu vor mai avea nevoie și de cardul de sănătate, întrucât se vor folosi de buletin pentru a avea acces la serviciile medicale.
„Opțional, se poate elibera carte de identitate simplă sau carte electronică de identitate înainte de împlinirea vârstei de 14 ani, la solicitarea unuia dintre părinți, a reprezentatului legal, a persoanei desemnate din cadrul serviciului social, public sau al unui organism privat acreditat, destinat protecţiei speciale a copilului, separat temporar sau definitiv de părinţi, unde se află minorul, sau a persoanei căreia i-a fost dat în plasament copilul”, prevede proiectul, conform avocatnet.ro.
Pe cartea electronică vor fi înscrise:
datele din formatul tipărit al buletinului, cu excepţia semnăturii olografe (de mână) a titularului;
prenumele părinţilor titularului;
un certificat pentru semnătură electronică şi, după caz, certificate calificate pentru semnătură electronică, precum și datele biometrice ale titularului, constând în imaginea facială şi, după caz, imaginile impresiunilor papilare a două degete (nu și în cazul celor mai mici de 12 ani).
Cei care nu vor vrea să li se elibereze un buletin electronic, din motive religioase ori de conștiință, vor putea obține un buletin simplu, ca cel din prezent.
O hartă realizată pe baza datelor satelitare culese pe o perioadă de aproape cinci ani dezvăluie o serie de zone din România care se scufundă cu câțiva centimetri pe an.
Harta de acum, realizată între 2015 și 2019, reprezintă rezultatul prelucrării a peste 1.500 de imagini radar. Acestea au fost culese de satelitul european Sentinel-1.
Pentru a facilita citirea și interpretarea hărților, au fost folosite coduri de culoare graduale, de la roșu — care marchează zone cu o scufundare/tasare însemnată, între 10 și 25 mm/an, prin verde — care marchează zonele cu o variație de sub 2 mm/an, spre albastru – care marchează zone cu o ridicare/umflare însemnată, de peste 10 mm/an.
Câteva zone bine delimitate din zona centrală a Bucureștiului se scufundă cu până la 1 cm pe an. Este vorba de clădiri din apropierea râului Dâmbovița, care au fost construite pe un teren moale, stabilizat artificial. Acele zone sunt cunoscute pentru riscurile seismice încă din anii ‘70-’80, dar studiile pe baza imaginilor din satelit pot confirma tasarea terenului.
„Din cauza poziției sale pe râul Dâmbovița și a nivelurilor ridicate ale apelor subterane, riscul de tasare a terenului în capitală este ridicat. În plus, apropierea sa de zona seismică Vrancea sporește riscul unor deformări cauzate de cutremure.” Florin Șerban, directorul general Terrasigna, compania care a furnizat datele de-acum
Cluj are, la rândul său, câteva zone problematice. Cartierul Bună Ziua, în care s-au construit rapid foarte multe clădiri rezidențiale, se deplasează cu până la 12 mm/an. „De asemenea, zonele înclinate din apropierea străzii Republicii aluneca cu 6-8 mm/an”, a menționat Șerban.
Constanța stă mai bine la acest capitol
Centrala Nucleară de la Cernavodă, o infrastructură critică pentru țara noastră, este stabilă, conform informațiilor obținute prin procesarea imaginilor din satelit.
La analiza datelor a apărut și o surpriză plăcută. Studiul regiunii Cernavodă a arătat că podul Anghel Saligny, mai vechi de 100 de ani, se dovedește în continuare solid și stabil. În vecinătatea imediată a Dunării, precum și în orașul Cernavodă, există însă câteva zone în care pământul se tasează cu 3-6 mm/an.
Pe harta orașului Constanța, majoritar marcată în culoarea verde, se pot observa și zone problematice, în special în apropierea țărmului la Marea Neagră.
Aceste măsurători de precizie ale stabilității terenului au fost înregistrate din spațiu, de la o înălțime de peste 600 km. Informațiile brute au fost prelucrate de Terrasigna, o companie românească specializată în procesarea datelor satelitare.
„Sateliții Copernicus Sentinel-1 A/B trec o dată la șase zile peste aceeași zona de 150 km x 250 km și realizează imagini satelitare ale zonei respective, acoperind astfel întreaga Europă. Pentru a obține deplasarea terenului se apelează la o tehnică avansată de procesare a imaginilor radar, cunoscută sub numele de Persistent Scatterer Interferometry (PSI).” Valentin Poncos, responsabil de prelucrarea datelor satelitare, Terrasigna
Astfel, senzorul montat la bordul satelitului trimite microunde electromagnetice spre suprafața terestră și, în funcție de reflexia sa pe așa-numitele ținte radar (care pot fi clădiri, stânci, diverse infrastructuri) și timpul în care unda se întoarce la senzor, se poate determina, cu o precizie extraordinară, distanța lor față de senzor.
Mai departe, prin procesarea datelor culese de satelit pentru aceeași porțiune de teren, pe o perioadă de cinci ani, a putut fi estimată, în milimetri/an, deplasarea medie anuală.
Întreprinderile mici și mijlocii reprezintă motorul economiei, contribuind la reducerea sărăciei și a inegalității veniturilor, în special în țările în curs de dezvoltare; cu toate acestea, pandemia provocată de Covid-19 a avut un impact major asupra performanței acestora, arată un sondaj relizat de Facebook, în parteneriat cu Banca Mondială și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Ce s-a întâmplat în pandemie cu IMM-urile.
Sondajul s-a desfășurat pe parcursul a șase luni, în 50 de țări. Prima fază a cercetării a avut loc între 29 mai și 1 iunie și a implicat peste 30.000 de lideri de afaceri din întreaga lume, care sunt prezenți pe Facebook.
O privire de ansamblu:
Peste un sfert dintre IMM-urile participante la sondaj au raportat faptul că în primele 5 luni ale anului 2020 și-au suspendat activitatea;
O treime dintre IMM-uri au ales să reducă numărul de angajați, pentru a face față provocărilor legate de pandemie;
Sectoarele cele mai afectate au fost HoReCa; Transport și Logistică; Producție și Servicii;
Suspendarea temporară a activității a pus o presiune suplimentară asupra companiilor conduse de femei, care au fost nevoite, mai mult decât oricând, să găsească un echilibru între responsabilitățile personale și cele profesionale.
Majoritatea țărilor au intrat în carantină în luna martie a anului 2020, iar impactul economic al acestei decizii a fost major – o treime (33%) dintre IMM-urile care funcționau au raportat că și-au redus numărul de angajați ca urmare a pandemiei provocate de Covid-19, în timp ce 26% dintre IMM-uri au raportat faptul că și-au suspendat activitatea în perioada ianuarie – mai 2020, procentul fiind de peste 50% în unele țări.
În România, IMM-urile au reușit să depășească provocările aduse de pandemie, chiar dacă fac parte din industriile puternic afectate și nu primesc sprijin financiar adecvat. Cu toate acestea, respondenții s-au declarat optimiști, mai ales pe termen mediu, majoritatea companiilor așteptându-se să își reia activitatea odată ce restricțiile generate de Covid-19 vor fi ridicate.
În România, IMM-urile deținute de femei au raportat mai puține sistări ale activității
Aproape un sfert din IMM-urile chestionate au raportat faptul că activitatea a fost suspendată în perioada ianuarie – mai, anul curent. În Europa, IMM-urile deținute de femei erau cu 6 puncte procentuale mai probabil să fie închise decât IMM-urile deținute de bărbați (23% dintre IMM-urile deținute de femei au fost închise, comparativ cu 17%, cele deținute de bărbați). În România, însă, situația este diferită – o rată mai mare de suspendări a fost raportată în cazul companiilor deținute de bărbați, față de companiile deținute de femei. Acest lucru a fost remarcat și în Indonezia, Italia și Ungaria. Cu toate acestea, deși au reușit să își continue activitatea, companiile din România deținute de femei au raportat o scădere a vânzărilor cu o marjă de peste cinci puncte procentuale – aspect întâlnit și în Japonia, Canada și Statele Unite ale Americii.
Cele mai afectate sectoare au fost HoReCa (76%), Transport și Logistică (69%), Producție (64%) și Servicii (63%).
Un lucru important de remarcat este legătura dintre măsurile restrictive adoptate de guverne și impactul acestor măsuri asupra IMM-urilor: cu cât măsurile au fost mai restrictive, cu atât disparitatea de gen în ceea ce privește ratele de închidere a IMM-urilor deținute de femei, respectiv cele deținute de bărbați a fost mai pronunțată.
Sprijinul financiar este esențial pentru continuarea activității
30% dintre IMM-urile chestionate în Europa au raportat faptul că au primit o formă de asistență financiară ca răspuns la pandemia Covid-19, până la momentul în care a fost realizat sondajul. În România, mai puțin de 15% dintre IMM-uri au raportat că au primit asistență financiară. Un procent similar a fost observat și în Turcia, Ungaria și Vietnam. În schimb, Austria, Belgia și Irlanda se situează cu mult peste media europeană, aproape 50% dintre IMM-urile chestionate din aceste țări raportând faptul că au beneficiat de sprijin financiar.
Femeile aflate la conducerea companiilor rămân în căutarea echilibrului muncă – viață privată
Nevoia de a găsi un echilibru între responsabilitățile profesionale și cele personale a avut un impact disproporționat asupra liderilor de afaceri de sex feminin. În toate țările participante la sondaj s-a putut observa o probabilitate mai mare ca femeile aflate la conducerea companiilor să aibă grijă de copii sau de alte persoane în nevoie, fiind mult mai puțin probabil să se bazeze pe partenerul de viață. Așadar, în țări precum Australia, Belgia, Ungaria, Olanda, România și Rusia există o mare inegalitate.
Liderii de afaceri femei sunt cu 30% până la 50% mai predispuși să aibă grijă de persoanele dependente, fiind cu 20% până la 30% mai puțin probabil să se bazeze pe partenerul de viață. Această diferență importantă scoate în evidență faptul că multe femei de afaceri resimt mult mai accentuat schimbările și provocările generate de pandemia de Covid-19.
Cum va arăta viitorul?
Rezultatele sondajului au arătat faptul că antreprenorii sunt optimiști și perseverenți, dar pentru a putea depăși acest moment dificil au nevoie urgentă de încasări și de clienți. Întreprinderile mici și mijlocii au avantajul major al agilității și al capacității de adaptare la situații noi, dar, cu toate acestea, accesul la fonduri este încă o provocare. Și mai promițător este faptul că 74% dintre IMM-urile care au fost închise la momentul sondajului se așteaptă să își reia activitatea pe măsură ce măsurile de prevenire a Covid-19 vor fi ridicate.
Putem spune, astfel, că depășirea efectelor pandemiei presupune o muncă permanentă. Drumul spre relansare nu este clar și pot fi necesare măsuri suplimentare de sprijin – mulți fac referire la importanța unor subvenții salariale, amânări de obligații fiscale și a accesului la împrumuturi și credite pentru a compensa problemele de încasări și de cerere, cu care companiile se confruntă la ora actuală. Sondajul va continua să monitorizeze evoluția acestor nevoi și provocări, pe parcursul următoarelor luni.
Un IT-ist din Cluj a creat o aplicaţie care detectează persoanele care nu poartă mască şi le avertizează prin mesaje audio, scrie Mediafax.
Florin Jurchiş, un IT-ist din Cluj a creat o aplicaţie care detectează persoanele care nu poartă mască şi le avertizează prin mesaje audio. Detectorul de măşti a fost creat pe baza inteligenţei artificiale şi funcţionează cu ajutorul unei camere web sau a camerelor de supraveghere, iar pentru protejarea identităţii, are şi opţiunea de pixelare a imaginii.
Aplicaţia Milnesium Mask Detector este gratuită.
„Odată ce voi da masca jos, vom observa că aplicaţia va ridica o alertă atât vizuală cât şi audio. În acest fel: Vă rugăm folosiţi masca!. Iar alerta se va opri odată ce toate persoanele din imagine vor purta masca corespunzător”, a explicat Florin Jurchiş, cel care a realizat aplicaţia Milnesium Mask Detector.
„Personal port masca pentru a mă proteja pe mine şi pe cei din jur, însă există situaţii în care uităm să facem acest lucru. În acest fel ne-am gândit cât de util ar fi un sistem în spaţiile închise care să te avertizeze să porţi masca în cazul în care ai uitat să faci acest lucru”, a mai declarat acesta.
Antreneprenorii consideră aplicaţia utilă. Când a aflat de aplicaţie, un tânăr nu a stat pe gânduri şi a implementat-o la compania de grafic design pe care o conduce.
„Am ales să implementăm această aplicaţie pentru siguranţa noastră, a clienţilor şi a angajaţilor”, a spus Ionuţ Faur, administratorul unei firme de design.
:format(jpeg):quality(90)/http://www.go4it.ro/wp-content/uploads/2020/07/fortnite-4129124_1920-1-1623x1080.jpg)
Foto: Pixabay
:format(jpeg):quality(90)/http://www.go4it.ro/wp-content/uploads/2020/07/Google-Pixel-4a-1920x1080.jpg){kind=tracking}
