BLOG WEBDESIGNDORU BUSINESS HI-TECH LIFE-STYLE RECENZII SI TUTORIALE

Zeci de organizații pentru drepturile omului cer abolirea Frontex, agenția pentru paza granițelor UE: „Are mâinile pătate de sânge”

copii refugiati uniunea europeana
Copii refugiați la granițele Uniunii Europene. Foto: Profimedia Images

Activiști, căpitani de nave de salvare și în jur de 80 de organizații pentru drepturile omului din toată lumea au lansat o campanie internațională pentru definanțarea și demantelarea Frontex, Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, conform The Guardian.

Într-o scrisoare deschisă trimisă săptămâna trecută Comisiei Europene, Consiliului de miniștri al UE și Parlamentului European, coaliția de organizații pentru drepturile omului a subliniat „practicile inumane și ilegale” ale Frontext, care este acuzată că a promovat și pus în aplicare politici violente împotriva migranților.

„Peste 740 de oameni au murit de la începutul anului în încercarea de a traversa Marea Mediterană, căutând să găsească un loc în care să fie în siguranță.

Frontex i-a forțat să meargă pe rute nesigure și periculoase, uneori pe vase inadecvate, a cerut țărilor din jur să îi oprească din drum, i-au întâmpinat cu violență sau au refuzat să îi salveze și i-au lăsat să moară înecați.

Sunt vieți pierdute ca urmare a obsesiei Uniunii Europene de a-și securiza granițele în loc să protejeze oameni”, se arată în scrisoare.

Scrisoarea a fost semnată de organizații precum Sea-Watch, Mediterranea Saving Humans, Iuventa 10 și Baobab Experience and Alarm Phone.

„Politicile Fortăreței Europa au ucis peste 40.555 de oameni din 1993 și până astăzi. Lăsați să moară în Mediterana, în Atlantic și în deșert, împușcați la granițe, lăsați să se sinucidă în centre de detenție, torturați și uciși după ce au fost deportați – Uniunea Europeană are mâinile pătate de sânge”, se mai arată în scrisoare.

Organizațiile pentru drepturile omului cer abolirea Frontex, UE vrea să o extindă

Lansarea campaniei pentru abolirea Frontex coincide planurile UE pentru extinderea agenției. Frontex a obținut un buget de 5,6 miliarde de euro până în 2027, iar planurile includ creșterea numărului de grăniceri înarmați.

Din 2005 și până astăzi, bugetul agenției a crescut cu mai mult de 7500%. Coaliția a făcut publică o listă de solicitări, inclusiv abolirea agenției și închiderea centrelor de detenție pentru migranți. Activiștii plănuiesc să organizeze proteste în toată UE și acuză Frontex că este „un promotor avid și un executant-cheie al politicilor violente ale Europei împotriva migranților”.

Anunțul vine după ce agenția anti-fraudă a UE, Olaf, a lansat o investigație la Frontex, în ianuarie, legat de acuzații de hărțuire, comportament inadecvat și operațiuni ilegale pentru oprirea potențialilor azilanți să ajungă în UE.

Carola Rackete, căpitană de vas și organizatoare a campaniei spune: „Dacă credem cu adevărat că toți oamenii sunt egali, atunci trebuie să demantelăm sistemele care promovează inegalitățile.

Frontex, ca parte a complexului industrial-frontalier, nu poate să aibă loc în viziunea noastră pentru o societate europeană care își dorește dreptate și este angajată să repare greșelile făcute în numele supremației albilor”.

Efectul Brexit și COVID-19: Exporturile de alimente și băuturi din Marea Britanie către UE s-au redus la jumătate

Investitorii mizează pe bitcoin, aur şi whisky
Colecție de sticle de whisky. Foto: Gulliver/Getty Images

Mai exact, exporturile britanice de alimente şi băuturi către UE au scăzut cu 47% în primele trei luni din acest an, comparativ cu primul trimestru din 2020.

Exporturile de alimente şi băuturi din Marea Britanie către Uniunea Europeană aproape s-au înjumătăţit în primul trimestru din 2021, în special din cauza barierelor post-Brexit şi a pandemiei de coronavirus (COVID-19), a anunţat Federaţia industriei alimentare şi a băuturilor din Regatul Unit (Food and Drink Federation – FDF), informează BBC.

Comparativ cu primul trimestru din 2019 – înainte de pandemia de coronavirus – exporturile de brânză au scăzut cu 72%, cele de peşte cu 52%, în timp ce livrările de ciocolată au înregistrat un declin de 37%, informează Agerpres.

Cea mai afectată rută comercială a fost cea către Irlanda. În mod normal Irlanda era cea mai mare piaţă externă a sectorului de alimente şi băuturi din Marea Britanie, iar în primul trimestru s-a înregistrat un declin de 70%. Vânzările către Germania, Spania şi Italia au scăzut și ele cu peste 50%.

În luna martie a acestui an, exporturile de whisky şi alimente din Marea Britanie pe piaţa europeană, după Brexit, au ajuns în pragul colapsului. Vânzările de băuturi şi produse agroalimentare britanice în UE înregistraseră o scădere de 75% în luna ianuarie 2021, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut când UK a ieşit, oficial, din Uniunea Europeană.

Cei mai afectaţi au fost producătorii de whisky: de la exporturi în valoare de 105 milioane de lire sterline, acestea au ajuns la 40 de milioane. De asemenea, valoarea exporturilor de brânză a scăzut de la 45 milioane de lire sterline la 7 milioane, iar producătorii de ciocolată au reuşit să exporte produse în valoare de doar 13 milioane de lire sterline, comparativ cu peste 41 milioane cât înregistrau înainte de Brexit.

Guvernul Chinei l-a somat pe un miliardar chinez să nu mai apară public din cauza unei poezii despre un împărat

wang xing ceo meituan china
Wang Xing, CEO la Meituan, o platformă de shopping din China, a fost somat de guvernul chinez să nu mai iasă public după ce a postat o poezie antică pe o rețea socială. Foto: Captură Twitter/@CNTechInsights

Guvernul chinez i-a cerut unui magnat chinez să nu mai apară sau să vorbească public după ce acesta a publicat pe o rețea socială textul unei poezii antice în care era criticat un împărat al dinastiei Qin pentru politicile sale, relatează Reuters. Postarea a fost intepretată ca un atac la Xi Jinping.

Wang Xing, CEO-ul Meituan, o platformă de shopping din China a postat în 6 mai, pe o rețea socială proprie, o poezie antică, scrisă în perioada dinastiei Qin (221-206 î.e.n.) în care erau criticate politicile împăratului de la acea vreme de a suprima disidența intelectualilor și care a sfârșit răsturnat de analfabeți, conform Reuters.

Regimul de la Beijing a interpretat postarea ca fiind un atac voalat la Xi Jinping. Ulterior, Wang a susținut că făcea referire la rivalii săi în afaceri, vrând să sugereze că „cei mai periculoși adversari sunt, de multe ori, cei neașteptați”.

Postarea a fost ștearsă, ulterior.

Pornhub, implicat într-un nou scandal. 34 de femei au depus plângere la tribunal: „Este vorba despre violuri, nu despre pornografie”

Panou site Pornhub la o gală a indsutriei de film pentru adulți din 2017
Pornhub este unul din cele mai vizionate site-uri de pe planetă. Foto: Profimedia Images

Site-ul Pornhub este acuzat că a publicat videoclipuri în care femei sunt victime ale violurilor şi ale altor abuzuri sexuale, inclusiv când erau minore. Acuzațiile vin din partea a 34 de femei care au depus joi o plângere la un tribunal din California.

„În acest caz este vorba despre violuri, nu despre pornografie”, se insistă în această plângere civilă la care AFP a avut acces.

Avocaţii care le reprezintă pe cele 34 de reclamante acuză Pornhub şi compania-mamă a acestuia, MindGeek, unul dintre giganţii mondiali ai internetului pentru adulţi, că sunt „o întreprindere infracţională clasică”, al cărei model de afaceri se bazează pe exploatarea în scopuri financiare a unui conţinut sexual ne-consensual.

Dintre cele 34 de reclamante, care locuiesc în Statele Unite sau în străinătate, toate, cu excepţia uneia, au dorit să rămână anonime. Paisprezece dintre acestea susţin că erau minore la momentul faptelor şi, ca atare, au fost „victime ale traficului sexual de copii”.

Toate acuză Pornhub că a profitat de pe urma videoclipurilor încărcate fără ştirea lor şi, prin urmare, fără consimţământul lor – adesea de către iubiţi sau agresori – şi solicită despăgubiri pentru prejudiciul suferit.

Serena Fleites, care a vorbit deja public în presă, este singura reclamantă al cărei nume a fost făcut public. În 2014, ea a aflat că un videoclip „sexual explicit”, în care iubitul ei a forţat-o să apară când avea doar 13 ani, apăruse pe Pornhub, scrie Agerpres.

În pofida titlului, care se referă fără echivoc la o „brunetă de 13 ani”, videoclipul a rămas online până când adolescenta, dându-se drept mama ei, a solicitat Pornhub să-l retragă de pe site.

Platforma a dat curs acestei cereri după câteva săptămâni, timp în care videoclipul a rămas online, susţine reclamaţia.

Potrivit avocaţilor reclamantelor, compania MindGeek deţine peste o sută de site-uri pornografice, case de producţie specializate şi diferite mărci corespondente, printre care Pornhub, RedTube, Tube8 şi YouPorn. Conform acestora, site-urile deţinute de grup însumează aproximativ 3,5 miliarde de vizite în fiecare lună.

La solicitarea AFP, MindGeek nu a reacţionat joi seară, însă a respins acuzaţiile în faţa presei americane, numindu-le „total absurde” şi „categoric false”.

Pornhub a fost ţinta criticilor şi anul trecut, după publicarea unui articol în New York Times, care acuza platforma că găzduieşte pornografie infantilă şi videoclipuri despre violuri, acuzaţii negate de Pornhub.

Moscova prelungește restricțiile anti-COVID și închide zonele pentru suporterii EURO 2020, după explozia numărului de cazuri

piata rosie moscova
Locuitorii Moscovei vor avea o săptămână de vacanță pentru a încetini creșterea abruptă a numărului de infectări cu coronavirus. Foto: Profimedia Images

Moscova va prelungi restricțiile impuse săptămâna aceasta pentru a limita răspândirea COVID-19 până pe 29 iunie, a anunțat vineri primarul Serghei Sobianin, citat de Reuters. Anunțul vine după o creștere masivă a cazurilor zilnice de infectare.

Restricțiile includ limitarea evenimentelor publice la 1.000 de persoane, închiderea cafenelelor și restaurantelor în timpul nopții și închiderea zonelor pentru suporteri amenajate pentru Campionatul European de fotbal EURO 2020, a spus Sobianin.

Primarul a declarat săptămâna aceasta că Moscova se confruntă cu o nouă variantă de coronavirus mai agresivă și infecțioasă.

„Cel mai probabil, ne confruntăm cu variante noi, mai agresive şi cu răspândire mai rapidă”, a spus Sobianin. El a adăugat că, la Moscova, cazurile depistate zilnic au crescut în câteva zile de la 3.000 la 7.000 şi ar putea depăși astăzi 9.000.

„Este triplu, este o dinamică imensă pe care nu am observat-o în valurile anterioare”, a adăugat el.

Moscova a decis luna aceasta și vaccinarea obligatorie a tuturor celor care lucrează cu publicul, aceasta fiind una dintre cele mai dure decizii luate la nivel global în privința obligării angajaților de a se vaccina. De asemenea, sătpămâna aceasta a fost declarată nelucrătoare, pentru a limita răspândirea COVID-19.

Cascadorul Alex Harvill a murit în timp ce se antrena să doboare recordul mondial la săritura cu motocicleta

Motorcycle daredevil Alex Harvill died while practicing a jump to break a world record.
Sursa foto. cnn

Cascadorul Alex Harvill a murit, joi, în timp ce se antrena pentru a doborâ recordul mondial de săritură cu motocicleta, informează CNN. Harvill avea 28 de ani.

„Condoleanțele noastre pentru familia, prietenii și apropiații lui Alex”, au transmis joi autoritățile locale din Comitatul Grant.

Alex Harvill voia să doboare recordul mondial de săritură cu motocicleta, de 106 metri lungime, potrivit Moses Lake Airshow, festivalul în cadrul căruia a avut loc tentativa.

rampa alex harvill
Sursa foto: Captură Twitter

Clipuri video cu săritura de antrenament a lui Harvill, realizată pe aeroportul din Comitatul Grant, au fost postate pe rețelele de socializare. În imagini se vede cum tânărul sare de pe rampă, însă nu prinde suficientă viteză și lovește marginea rampei de aterizare. Alex Harvill a fost aruncat de pe motocicletă și s-a rostogolit zeci de metri.

Tânărul încerca să doboare recordul mondial stabilit în 2008 de Robbie Maddison, potrivit Guiness World Records.

Alex Harvill deținea deja un record Guiness, pentru o săritură de 90 de metri realizată în 2013.     Vezi această postare pe Instagram           

O postare distribuită de Alex Harvill (@ah352)

Navele militare iraniene din Atlantic au schimbat direcția. Ce pot face Statele Unite în cazul unui transport de armament

makran profimedia-0582961621
Nava militară de transport Makran traversează Atlanticul alături de distrugătorul Sahand. Foto: Profimedia

Cele două nave militare iraniene care traversează Oceanul Atlantic și despre care se credea că se îndreaptă spre Venezuela au schimbat cursul și acum se îndreaptă spre coasta de vest a Africii, scrie Politico, citând oficiali americani.

Voiajul lor prin Atlantic, indiferent de încărcătura pe care o au la bord, ridică o serie de probleme pentru Statele Unite, care vor să împiedice un eventual transfer de armament către regimuri considerate ostile.

Navele, despre care oficiali americani cred că ar putea transporta armament, au schimbat cursul de mai multe ori în timpul călătoriri din Iran și ar putea-o face din nou. După ultima schimbare de direcție din cursul acestei săptămâni, se pare că acum vasele se îndreaptă fie spre Mediterana – posibil cu direcția Siria -, fie înspre nord, spre Rusia, potrivit unui oficial al Apărării, care a vorbit sub condiția anonimității.

Oficialii americani cred că aceste schimbări de curs indică faptul că eforturile diplomatice de a convinge guvernele din emisfera vestică să respingă navele au avut succes, potrivit sursei citate. Distrugătorul Sahand și nava de transport Makran au stabilit un nou curs după ce administrația Biden au făcut presiuni publice, dar și private, asupra guvernelor din Venezuela, Cuba și alte țări din regiune să nu permită navelor să ancoreze în porturile lor, scrie Politico. 

Dar dacă vor traversa sau nu Atlanticul, călătoria lor reprezintă o demonstrație semnificativă a capacității maritime a Iranului, vechi adversar al Statelor Unite, de a realiza rute dpre America LAtină. Săptămâna trecută a fost prima oară când nave de război iraniene au înconjurat Capul Bunei Speranțe; până acum nicio navă nu a reușit să traverseze Atlanticul sau să navigheze în jurul coastelor Africii. 

Solicitate de Politico să comenteze situația, Casa Albă și Pentagonul nu au răspuns întrebărilor.

Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price, a spus că administrația Biden monitorizează situația, dar nu a comentat asupra posibilei destinații a navelor.

De asemenea, el a reluat avertismentele anterioare. „Suntem pregătiți să luăm măsuri, inclusiv sancțiuni, împotriva oricăui actor care permite Iranului să furnizeze armament unor parteneri violenți sau aliați proxi”, a mai spus Price.

Demonstrație de forță a Iranului

Statele Unite au început să supravegheze cele două nave la mijlocul lunii mai, când au plecat din Golf, îndreptându-se spre sud, de-a lungul coastei de est a Africii. Oficialii americani cred că navele transportă ambarcațiuni rapide și posibil și alte tipuri de armament, în cadrul unei înțelegeri de anul trecut dintre Iran și Venezuela. Imagini din satelit de pe 10 mai arată că Makran transportă pe punte șapte ambarcațiuni rapide.

Foști oficiali din întreg spectrul politic îndeamnă administrația Biden să sechestreze navele dacă acestea încearcă să ducă la bun sfârșit transferul. 

„Practic, sunt nave-pirat”, a declarat John Bolton, fost consilier de securitate națională al lui Donald Trump. El a adăugat că Iranul a fost desemnat stat-sponsor al terorismului și că Washingtonul a impus sancțiuni aspre Teheranului și Caracasului. „Statele Unite au dreptul legitim de autoapărare împotriva ambelor țări”.

James Stavridis, fost șef al Comandamentului SUA în Europa și al Comandamentului de Sud al SUA, a scris că „o intervenție poate fi justificată”, pentru că transferurile de armament reprezintă o posibilă încălcare a sancțiunilor SUA.

„Dacă SUA era dispusă să sechestreze petroliere iraniene pentru încălcarea sancțiunilor anul trecut, ar trebui să fie pregătită să acționeze direct pentru stoparea transferului acestor mici, dar letale mașini de război către regimul corupt și periculos de la Caracas”, a scris Stavridis într-un articol pentru Bloomberg.

Site-ul TankerTrackers.com estima luni că navele se îndreaptă spre Siria, pentru a participa la un exercițiu naval cu Rusia. Site-ul anticipează că vasele vor traversa strâmtoarea Gibraltar pe 4 iulie, când se împlinesc doi ani de la sechestrarea super-petrolierului Grace 1, care se îndreptaspre Siria.

Posibilități limitate de acțiune

Nu este prima dată când Iranul este bănuit că încearcă să livreze armament către Venezuela. Administrația Trump suspecta vara trecută că Venezuela ia în considerare să cumpere rachete din Iran, inclusiv rachete cu rază lungă de acțiune, care pot ajunge în SUA.

Oficialii americani au discutat atunci posibilitatea de a sechestra navele iraniene, inclusiv prin trimiterea de ambarcațiuni ale Gărzii de Coastă care să intercepteze vasele comerciale iraniene care ar putea transporta armament, potrivit unor surse care au avut acces la discuțiii.

Numai că, spre deosebire de anul trecut, acum este vorba despre nave iraniene de război. Navele Gărzii de Coastă ar putea să nu fie echipate pentru a face față unui conflict cu nave de război, obligând oficialii americani să ia în calcul trimiterea unor nave militare. Marina americană are o prezență scăzută în regiunea Amercii Latine, unde de obicei menține doar câteva nave mici de luptă. Pentagonul ar trebui să aducă nave din alte regiuni, mișcare cu care Marina ar putea să nu fie de acord.

O altă problemă este că navele de război și cele guvernamentale au imunitate suverană în apele internaționale, potrivit Convenției ONU asupra Legii Mărilor, a declarat Cornell Overfield, analist la Center for Naval Analysis. În acest caz, capturarea navelor, chiar dacă se demonstrează că transportă armament, este ilegală, a mai spus el.

„Atîta vreme cât navele de război iraniene nu amenință cu folosirea forței, imunitatea suverană le protejează”, a scris Overfield pentru Foreign Policy.

Avertisment ONU: Următoarea „pandemie” este aproape și nu există niciun vaccin care să o vindece

seceta
Avertisment ONU: Următoarea pandemie este aproape. Foto: Profimedia

Următoarea pandemie este aproape și nu există niciun vaccin care să o vindece, atrag atenția reprezentanții ONU care spun că seceta este o criză globală ascunsă, care riscă să devină „următoarea pandemie” dacă ţările nu iau măsuri urgente în ceea ce priveşte gestionarea apei şi a terenurilor.

Mami Mizutori, reprezentantul special al secretarului general al ONU pentru reducerea riscului de dezastre, a declarat: „Seceta este pe punctul de a deveni următoarea pandemie şi nu există niciun vaccin care să o vindece. Cea mai mare parte a lumii va trăi cu stres hidric în următorii câţiva ani. Cererea va depăşi oferta în anumite perioade. Seceta este un factor major în degradarea terenurilor şi în scăderea randamentelor pentru culturile majore”.

„Oamenii trăiesc cu secetă de 5.000 de ani, dar ceea ce vedem acum este foarte diferit. Activităţile umane exacerbează seceta şi sporesc impactul, ameninţând cu deraierea progresului în ceea ce priveşte ridicarea oamenilor din sărăcie”, a continuat aceasta, citat de Mediafax.

Nici ţările dezvoltate nu au scăpat. SUA, Australia şi sudul Europei s-au confruntat cu secetă în ultimii ani. Seceta costă peste 6 miliarde de dolari pe an ca impact direct în SUA şi aproximativ 9 miliarde de euro în UE, dar şi aceste sume pot fi subestimate, potrivit The Guardian.

Roger Pulwarty, om de ştiinţă la Administraţia Naţională Oceanică şi Atmosferică a SUA şi coautor al raportului, a precizat că pe Dunăre, în Europa, seceta recurentă din ultimii ani a afectat transporturile, turismul, industria şi generarea de energie. „Trebuie să avem o perspectivă modernizată asupra secetei”, a spus el. „Trebuie să ne uităm la modul de gestionare a resurselor precum râurile şi bazinele hidrografice mari”, a adăugat acesta.

Creşterea populaţiei expune, de asemenea, mai multe persoane în multe regiuni la impactul secetei, se arată în raport.

Schimbarea modelelor de precipitaţii ca urmare a defalcării climei este un factor cheie al secetei, dar raportul identifică, de asemenea, utilizarea ineficientă a resurselor de apă şi degradarea terenurilor în cadrul agriculturii intensive şi a practicilor agricole slabe ca jucând un rol important. Defrişările, utilizarea excesivă a îngrăşămintelor şi pesticidelor, supra-păşunatul şi supraextracţia apei pentru agricultură sunt, de asemenea, probleme majore, spune acesta.

Mizutori a cerut guvernelor să ia măsuri pentru a ajuta la prevenirea secetei prin reformarea şi reglementarea modului în care apa este extrasă, stocată şi utilizată şi modul în care este gestionat terenul. Ea a spus că sistemele de avertizare timpurie ar putea ajuta mult persoanele aflate în pericol şi că acum sunt disponibile tehnici avansate de prognozare a vremii.

UEFA amenință Marea Britanie că mută finala EURO 2020 de la Londra la Budapesta

UEFA avertizează Marea Britanie că mută finala EURO
UEFA avertizează Marea Britanie că mută finala EURO FOTO: Getty Images

UEFA avertizează că ar putea muta finala EURO 2020 de la Londra la Budapesta, dacă guvernul britanic nu renunță la măsurile de carantină pentru 2.500 de oficiali, dar și pentru fanii celor două echipe calificate.

Mii de VIP-uri ar putea fi autorizați să intre în Anglia fără a le fi impusă carantina. Miniștrii discută o propunere de scutire pentru oficialii UEFA şi FIFA, dar şi pentru politicienii, sponsorii şi reprezentanţii ai deţinătorilor de drepturi TV invitaţi. Martin Kallen, directorul EURO 2020, a declarat joi că UEFA discută cu autorităţile britanice și ridicarea restricţiilor pentru suporterii echipelor calificate.

Dacă guvernul nu aprobă aceste scutiri, UEFA va muta finala EURO 2020 la Budapesta, potrivit The Times. Ungaria va ridica restricţiile de la frontieră în Zona Schengen de săptămâna viitoare, iar în Budapesta restaurantele și barurile sunt deschise înaintea meciurilor.

UEFA: „Există întotdeauna un plan de urgență”

Organizatorii turneului au fost în negocieri cu guvernul britanic încă de când acesta a amânat planurile de a pune capăt restricțiilor COVID-19 pe 21 iunie, potrivit Reuters.

Stadionul londonez Wembley este programat să găzduiască finala competiției – care are loc în 12 orașe de pe continent – pe 11 iulie, precum și ambele semifinale din zilele precedente.

„Există întotdeauna un plan de urgență, dar suntem încrezători că ultima săptămână a competiției va avea loc la Londra„, a precizat UEFA vineri într-un comunicat.

Deși ar fi o surpriză majoră dacă UEFA ar face pasul fără precedent de a muta o finală atât de importantă într-o etapă atât de târzie, Budapesta găzduiește cele patru meciuri de la Euro 2020 cu stadioane pline, după ce a vândut bilete fanilor maghiari care s-au vaccinat sau vizitatorilor care au prezentat dovada testelor negative.

Capitala Ungariei s-a oferit, de asemenea, să găzduiască mai multe meciuri din Liga Campionilor din sezonul trecut, când restricțiile provocau complicații în altă parte.

„Organizatorii maghiari se concentrează pe găzduirea celor patru meciuri de la Budapesta”, a declarat pentru Reuters un purtător de cuvânt al Federației Maghiare de Fotbal (MLSZ). „Totuși… MLSZ este gata să găzduiască orice eveniment de fotbal la nivel înalt”, a mai completat acesta.

UEFA spune că discuțiile cu autoritățile de la Londra s-au concentrat pe permiterea fanilor echipelor calificate să participe la meciuri „apelând la conceptul de bulă, care ar însemna că șederea lor în Marea Britanie ar fi limitată la mai puțin de 24 de ore, iar deplasările lor vor fi limitate”.

UEFA a declarat că a înțeles presiunile cu care s-a confruntat guvernul britanic și speră că discuțiile vor ajunge la o „concluzie satisfăcătoare”.

Conform reglementărilor actuale din Anglia, fanii care călătoresc din țări aflate pe lista galbenă a guvernului trebuie să stea în carantină timp de 10 zile la sosire. În afara celor trei echipe britanice – Anglia, Scoția și Țara Galilor – toate celelalte țări concurente sunt pe această listă, Turcia fiind chiar pe lista roșie, mai strictă.

Guvernul Marii Britanii a fost de acord să mărească capacitatea de pe Wembley la 50% pentru etapa eliminatorie, ceea ce înseamnă 40.000 de spectatori, față de 22.500, cât sunt permiși în grupe.

Kremlinul dă vina pe „nihilism” pentru noua explozie de cazuri de Covid din Rusia

rusia-ambulanta-covid-coronavirus
Numărul de cazuri de Covid-19 a început să crească din nou cu rapiditate în Moscova. Foto: Profimedia Images

Kremlinul a dat vina pe „nihilism” pentru noua creștere puternică a numărului nou de cazuri de coronavirus, vineri.

Conform Reuters, de vină pentru accentuarea situației pandemice în țară este „nihilismul populației, reticența acesteia la vaccinare și noile mutații ale virusului”.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, s-a referit la campania rusească de vaccinare drept nu atât de eficientă pe cât se aștepta și a spus că Vladimir Putin monitorizează situația.

„Nihilismul total, nivelul scăzut de vaccinare se află în spatele acestor noi creșteri. Nu trebuie să uităm nici viclenia acestui virus”, a spu Peskov la o conferință de presă.

Peskov a vorbit, de asemenea, și a susținut posibilitatea limitării accesului la anumite zone persoanelor nevaccinate pentru a crea „zone libere de coronavirus”.

„Cea mai rea segregare a rușilor este aceea dintre cei dependenți de ventilatoare la terapie intensivă și cei sănătoși. Aceasta este segregarea pe care trebuie să o evităm cu orice preț”, a adăugat Peskov.

Deși este prima țară care a înregistrat un vaccin și a dezvoltat propriul ser, Sputnik V, Rusia nu a reușit să vaccineze un procent suficient din populația sa pentru a opri transmiterea rapidă a virusului.

Anterior, autoritățile locale din Moscova au ordonat tuturor celor care lucrează cu publicul să fie vaccinați împotriva Covid-19, aceasta fiind una dintre cele mai dure decizii luate la nivel global în privința obligării angajaților de a se vaccina.