Negocierea mitei, în limbaj codificat la Inspectoratul Școlar Constanța: „A pregătit prăjitura. Câte grame să aibă?”

Foto: Profimedia

Negocierile între persoana intermediară și inspectorul ISJ Constanța au început în toamna anului trecut, prin intermediul mesageriei WhatsApp.

Intermediara: Putem să vorbim ceva confidenţial? Am o prietenă bogată. Fii-sa a dat în a 4-a la „Mircea” şi a căzut. Vrea la „Mircea”! Dă 5.000 de euro. Gândeşte-te! Vezi ce poţi face!

Inculpata: Lasă-mă puţin şi vorbim. Aloooo! Copilul, cum îl cheamă? Să se pregătească! Urgent! Sper că mai vrea. Am făcut tumbe şi poate îmi iese, dar trebuie să mă mişc iute.

Dialogul dintre cele două a continuat pe 7 septembrie 2021.

Intermediara: Prietena a pregătit ,,prăjitura”, doar să ţi-o livrez. Să-mi spui paşii şi când vrei. Câte grame să aibă ca să fie ok?

Inculpata: Mâine! Vorbim dimineaţă să-ţi dau reţeta. 1 kg de nucă.

Intermediara: Ne vedem diseară să-ţi dau. Mi-a lăsat ce trebuie, primul kilogram.

Două zile mai târziu, intermediara a revenit.

Intermediara: Am ajuns. Vezi că sunt în stânga, când ieşi în intersecţie. Iau 4 kg nucă luni, sunt la ea. Dacă vrei în seara asta îi iau și treci să-ţi dau mâine.

Inculpata: Ne vedem luni!

Procurorii Tribunalului Constanța spun că „prăjitura” despre care se vorbește în schimbul de mesaje dintre cele două femei reprezintă costul transferului școlar. Iar cantitățile de nucă sunt sumele plătite în trașe pentru serviciul prestat: 1.000, respectiv 4.000 de euro.

În fața instanței, inspectorul școlar a recunoscut totul și a precizat că banii au fost folosiți pentru achitarea unor datorii. Pentru fapta sa, femeia a fost condamnată la finalul lunii martie la 2 ani de închisoare cu suspendare.

De la streaming, la jocuri: cum s-a transformat Netflix și ce planuri de viitor are

De la streaming, la jocuri: cum s-a transformat Netflix și ce planuri de viitor are

Serviciul de streaming Netflix se află într-o transformare perpetuă și face investiții semnificative într-o varietate foarte mare de conținut, de la filme și seriale, până la jocuri video.

Deși a anunțat niște rezultate financiare dezamăgitoare, cu o scădere a numărului de abonați, Netflix continuă să investească. Pentru a atrage noi clienți în curtea serviciului de streaming, compania americană nu bagă însă bani în noi filme și seriale, ci în jocuri video. În mod aproape suspect, nu mai puțin de 50 de jocuri create de studiourile Netflix vor fi disponibile înainte de finele acestui an.

Planurile de viitor ale Netflix, un pic ciudate

În fiecare lună, Netflix face eforturi pentru aduce jocuri noi pe platformă, disponibile doar abonaților săi. Acestea sunt jocuri care, compania americană speră, vor aduce noi clienți și, mai ales, vor ajuta la păstrarea celor existenți. Deși jocurile sunt de mai multe feluri, cele mai multe dintre ele sunt dedicate copiilor, detaliu care s-ar putea să nu fie neapărat o încântare pentru părinți.

Conform datelor obținute de The Washington Post, strategia axată pe jocuri video nu doar că va continua pentru Netflix, dar se va accelera în lunile următoare, cel puțin până la finele anului 2022. Momentan, discutăm de un portofoliu de 17 jocuri ce pot fi experimentate de către curioși. Acestei valori li se adaugă alte 33 de jocuri, aproape dublu în plus față realitate actuală a platformei.

Dacă nu ai avut ocazia să le joci până acum, merită să ai în vedere că sunt bazate pe filme și seriale disponibile pe platformă. Discutăm practic de The Witcher, Arcane (League of Legends), The Cuphead Show, DOTA: Dragon`s Blood, Castlevania și altele.

Pentru a-și materializa ințiativele din spectrul gamingului, Netflix a cumpărat deja trei studiouri specializate în plăcuta activitate. Printre acestea, se numără echipa Next Games, creatoarea Stranger Things: Puzzle Tales, pe care îl găsești în Apple AppStore și Google Play Store.

Fonduri UE de câte 5.000-120.000 Euro: S-a anunțat când se înscriu la finanțare SRL, PFA, II agroalimentare

Thumbnail

Sursa imagine

Dreamstime.com

Apelurile de proiecte pentru microgranturile și granturile de capital de lucru în valoare totală de 300 de milioane de euro, pentru SRL, PFA, întreprinderi individuale și familiale din sectorul agro-alimentar se lansează în această lună, a anunțat, vineri, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, după aprobarea schemei de ajutor de stat de către Guvern.

Ordonanța de urgență pentru instituirea noii scheme de ajutor de stat a fost adoptată de Guvern vineri și urmează se publice în Monitorul Oficial. Apoi, ministerele care administrează măsurile de sprijin ar urma să emită procedurile de implementare și să deschidă înscrierile.

Banii sunt pentru industria alimentară, agricultură, acvacultură și piscicultură.

  • 26 mai 2022 – Măsura 2, granturi de capital de lucru de câte 5.000-120.000 euro pentru microîntreprinderi și firme mici și mijlocii. Buget total: 250 milioane euro. Aproximativ 10.000 de beneficiari ar urma să aibă măsura. Ministerul Antreprenoriatului și Turismului (MAT) implementează Măsura 2.
  • 27 mai 2022 – Măsura 1 , microgranturi de câte 5.000 de euro pentru SRL fără angajați la 31 decembrie 2019, precum și pentru PFA, II, IF din sectoarele eligibile. Bugetul msăurii este de 50 de milioane de euro, bani care ajung pentru 10.000 de beneficiari. Aici Ministerul Agriculturii este cel care administrează măsura, potrivit lui Boloș. Inițial, în proiectul de OUG, și la Măsura 1 tot MAT figura ca implementator.

Schema de finanțare în valoare totală de 300 de milioane de euro a fost prenotificată de Guvern la Comisia Europeană, necesitând anumite modificări în cadrul Programului Operațional Competitivitate, după cuma  spus Boloș. Banii urmează să fie alocați prin facilitatea europeană de criză COVID, React EU.

Deși schema nu este încă aprobată de Comisia Europeană, ministrul Boloș a dat asigurări că antreprenorii și fermierii beneficiarinu vor fi afectați, întrucât plățile se fac oricum din bugetul de stat, pentru ca apoi guvernul să deconteze de la Bruxelles cheltuielile eligibile, în urma aprobării Comisiei.

„Schema de ajutor de stat a fost pre-notificată la Comisia Eurpeană, sperăm că vom beneficia de suportul, ca de fiecare dată, al Comisiei Europene pentru a se putea emite decizia de aprobare a schemei de ajutor de stat. Am avut această discuție cu Comisia Europeană. Sunt modificări în Programul de competitivitate și își urmează cursul. Plata se face de la bugetul de stat și este un decalaj de timp, dar nu este o noutate. Nu am avut niciodată probleme din acest punct de vedere. Nu pot să garantez că toate cheltuielile vor fi eligibile, pentru că urmează veriicările care se fac de către autoritățile competente, este un proces firesc” – a spus Boloș, la Guvern.

Termenele sunt foarte scurte, pentru că, teoretic, benefciiarii finali ar trebui să fie selectați și contractați până la 30 iunie 2022, data limită a cadrului temporar de ajutor de stat COVID, al Uniunii Europene.

Potrivit unor surse ministeriale, MAT vrea să publice procedura de implementare a Măsurii 2 – granturi de capital de lucru – pe data de 13 mai în consultare publică și pe 23 mai, cu 3 zile înainte de lansarea apelului de proiecte, în Monitorul Oficial.

Potrivit proiectului de OUG, în forma consultativă, înscrierile la ambele măsuri de sprijin urmează să se facă în portalul de granturi, IMM Recover, gestionat de MAT și Serviciul de Telecomunicații Speciale.

Conform formei scoase în consultare, care diferă de forma aprobată în Guvern, acestea erau principalele prevederi ale schemei: 

  • 1. Microgranturi de câte 5.000 de euro pentru firme, PFA, II

Un buget de 50 de milioane de euro va fi alocat microgranturilor de capital de lucru de câte 5.000 de euro fiecare.


Beneficiarii de microgranturi vor fi:

  • întreprinderile mici și mijlocii Iinclusiv ( micro) care NU au avut salariați cu contract individual de muncă la data de 31 decembrie 2019.
  • persoane fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale,  astfel cum sunt reglementate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 44/2008.

Condiții de eligibilitate la microgranturi 2022:

  • solicitanții au desfășurat activitate curentă/operațională pe perioada a cel puțin unui an calendaristic înainte de data depunerii cererii de finanțare, cu excepția PFA pentru care începerea activității poate să fi avut loc până la data de 1 februarie 2020;
  • au obținut o cifră de afaceri în exercițiul financiar anterior depunerii cererii de finanțare de cel puțin echivalentul în lei a 5.000 euro la data depunerii cererii de finanțare. prin excepție, la  solicitanții care au fost înființați în anul 2019, cu o cifră de afaceri mai mică de 5.000 euro, plafonul minim al cifrei de afaceri se calculează prin înmulțirea numărului de luni întregi de activitate din anul 2019 cu suma de 415 euro. Tot prin excepție, PFA, II, IF nu vor condiționate de plafonul cifrei de afaceri.
  • își mențin activitatea pe o perioadă de cel puțin 6 luni de la acordarea formei de sprijin sub formă de microgrant.
  • Au avut activitate economică în domeniile de activitate cu codurile CAEN prevăzute în lista de la finalul articolului.

Microgranturi 2022: cheltuieli eligibile

Beneficiarii de microgranturi de câte 5.000 de euro vor putea să facă o serie de cheltuieli eligibile cu acești bani:

  • a) cheltuieli privind stocurile de materii prime, materiale, mărfuri, precum și alte categorii de stocuri necesare activității curente/operaționale desfășurate de beneficiari;
  • b) datorii curente și restante față de furnizorii curenți, inclusiv față de furnizorii de utilități potrivit contractelor încheiate;
  • c) cheltuieli privind chiria pe bază de contract încheiat și/sau cheltuieli privind arenda sau redevența pe bază de contract de arendă sau contract de concesiune aferente terenurilor agricole;
  • d) cheltuieli privind achiziția de servicii și reparații necesare activității curente de bază, cu excepția serviciilor de consultanță, studii și alte categorii de servicii indirecte cu activitatea curentă;
  • e) cheltuieli privind achiziția de obiecte de inventar, inclusiv obiecte de inventar de natura mijloacelor fixe necesare pentru reluarea activității curente;
  • f) cheltuieli privind achiziția de echipamente, utilaje, instalații, tehnologii, dotări independente necesare pentru reluarea activității;
  • g) cheltuieli privind plata datoriilor către bugetul statului.
  • 2. Granturi de capital de lucru de câte 5.000 – 120.000 euro

Un buget de 250 de milioane de euro va fi alocat pentru granturi de capital de lucru cu valori de câte 5.000-120.000 de euro fiecare.

Valoarea sprijinului din fonduri externe nerambursabile pentru capital de lucru se stabilește astfel:

  • pentru IMM-urile cu cifra de afaceri aferentă anului 2019 cuprinsă între 5.000 și 13.500 euro, valoarea grantului este de 5.000 euro;
  • pentru IMM-urile cu cifra de afaceri aferentă anului 2019 mai mare de 13.501 euro, valoarea grantului poate fi de până la 15% din cifra de afaceri și nu poate depăși suma 120.000 euro. Pentru IMM-urile cu cifra de afaceri cu echivalentul în euro de peste 1 milion de euro, valoarea maximă a ajutorului va fi de 120.000 euro.

Valoarea granturilor pentru capital de lucru nu include cofinanțarea beneficiarilor de ajutor de stat la constituirea capitalului de lucru, în procent de minimum 15% din valoarea grantului solicitat.

Condiții de eligibilitate la granturile de capital de lucru

Granturile pentru capital de lucru se acordă beneficiarilor care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:

  • a) au înregistrat profit operațional din activitatea curentă respectiv din activitatea de exploatare, în unul din ultimele trei exerciții financiare înainte de depunerea cererii de finanțare pentru obținerea grantului, potrivit situațiilor financiare depuse;
  • b) dispun de coparticipare la constituirea capitalului de lucru în procent de minimum 15% din valoarea grantului la data utilizării grantului pentru capital de lucru;
  • c) mențin sau, după caz, suplimentează numărul de salariați, față de data depunerii cererii, pe o perioadă de minimum 6 luni, la data acordării granturilor, cu excepția situațiilor în care contractele individuale de muncă sunt încheiate pentru sezonieri sau/și zilieri.

Granturi de max. 120.000 EUR – cheltuieli eligibile

Beneficiarii  vor putea folosi granturile pentru capital de lucru, sub formă de sumă forfetară, pentru următoarele tipuri de cheltuieli :

  • a) cheltuieli privind stocurile de materii prime, materiale, mărfuri, precum și alte categorii de stocuri necesare activității curente/operaționale desfășurate de beneficiari;
  • b) datorii curente și restante față de furnizorii curenți, inclusiv față de furnizorii de utilități, potrivit contractelor încheiate;
  • c) cheltuieli privind chiria pe bază de contract încheiat și/sau cheltuieli privind arenda sau redevența pe bază de contract de arendă sau contract de concesiune aferente terenurilor agricole;
  • d) cheltuieli privind achiziția de servicii necesare activității curente, cu excepția serviciilor de consultanță, studiilor și altor categorii de servicii indirecte;
  • e) cheltuieli privind achiziția de obiecte de inventar, inclusiv obiecte de inventar de natura mijloacelor fixe necesare reluării activității curente;
  • f) cheltuieli privind achiziția de echipamente, utilaje, instalații, tehnologii, dotări independente necesare reluării activității;
  • g) cheltuieli privind plata datoriilor către bugetul statului.

LISTA domeniilor de activitate eligibile

A – Agricultură, silvicultură și pescuit
01 – Agricultură, vânătoare și servicii anexe
011 – Cultivarea plantelor nepermanente
0111 – Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase și a plantelor producătoare de semințe oleaginoase
0112 – Cultivarea orezului

0113 – Cultivarea legumelor și a pepenilor, a rădăcinoaselor și tuberculilor
0116 – Cultivarea plantelor pentru fibre textile
0119 – Cultivarea altor plante din culturi nepermanente
012 – Cultivarea plantelor din culturi permanente
0121 – Cultivarea strugurilor
0124 – Cultivarea fructelor semintoase si samburoase

0125 – Cultivarea fructelor arbuștilor fructiferi, capsunilor, nuciferilor si a altor pomi fructiferi
0126 – Cultivarea fructelor oleaginoase
0127 – Cultivarea plantelor pentru prepararea băuturilor
0128 – Cultivarea condimentelor, plantelor aromatice, medicinale si a plantelor de uz farmaceutic
0129 – Cultivarea altor plante permanente
013 – Cultivarea plantelor pentru inmultire
0130 – Cultivarea plantelor pentru inmultire
014 – Creșterea animalelor
0141 – Creșterea bovinelor de lapte
0142 – Creșterea altor bovine
0143 – Creșterea cailor si a altor cabaline
0145 – Creșterea ovinelor si caprinelor
0146 – Creșterea porcinelor
0147 – Creșterea pasarilor
0149 – Creșterea altor animale
015 – Activități in ferme mixte (cultura vegetala combinata cu creșterea animalelor)

0150 – Activități in ferme mixte (cultura vegetala combinata cu creșterea animalelor)
016 – Activități auxiliare agriculturii si activități după recoltare
0161 – Activități auxiliare pentru producția vegetala
0162 – Activități auxiliare pentru creșterea animalelor
0163 – Activități după recoltare
0164 – Pregatirea semințelor
03 – Pescuitul și acvacultura
031 – Pescuitul
0311 – Pescuitul maritim
0312 – Pescuitul in ape dulci
032 – Acvacultura
0321 – Acvacultura maritima
0322 – Acvacultura in ape dulci

10 – Industria alimentară
101 – Producția, prelucrarea si conservarea carnii si a produselor din carne
1011 – Prelucrarea si conservarea carnii
1012 – Prelucrarea si conservarea carnii de pasare
1013 – Fabricarea produselor din carne (inclusiv din carne de pasare)
102 – Prelucrarea si conservarea pestelui, crustaceelor si molustelor
1020 – Prelucrarea si conservarea pestelui, crustaceelor si molustelor
103 – Prelucrarea si conservarea fructelor si legumelor
1031 – Prelucrarea si conservarea cartofilor
1032 – Fabricarea sucurilor de fructe si legume
1039 – Prelucrarea si conservarea fructelor si legumelor n.c.a.
104 – Fabricarea uleiurilor si a grasimilor vegetale si animale
1041 – Fabricarea uleiurilor si grasimilor
1042 – Fabricarea margarinei si a altor produse comestibile similare
105 – Fabricarea produselor lactate

1051 – Fabricarea produselor lactate si a branzeturilor
1052 – Fabricarea inghetatei
106 – Fabricarea produselor de morarit, a amidonului si produselor din amidon
1061 – Fabricarea produselor de morarit
1062 – Fabricarea amidonului si a produselor din amidon
107 – Fabricarea produselor de brutarie si a produselor fainoase
1071 – Fabricarea painii; fabricarea prajiturilor si a produselor proaspete de patiserie
1072 – Fabricarea biscuitilor si piscoturilor; fabricarea prajiturilor si a produselor conservate de patiserie
1073 – Fabricarea macaroanelor, taiteilor, cus-cus-ului si a altor produse fainoase similare
108 – Fabricarea altor produse alimentare
1081 – Fabricarea zaharului

1082 – Fabricarea produselor din cacao, a ciocolatei si a produselor zaharoase
1083 – Prelucrarea ceaiului si cafelei
1084 – Fabricarea condimentelor si ingredientelor
1085 – Fabricarea de mancaruri preparate
1086 – Fabricarea preparatelor alimentare omogenizate si alimentelor dietetice
1089 – Fabricarea altor produse alimentare n.c.a.
109 – Fabricarea preparatelor pentru hrana animalelor
1091 – Fabricarea preparatelor pentru hrana animalelor de ferma
11 – Fabricarea băuturilor
110 – Fabricarea băuturilor
1106 – Fabricarea maltului
1107 – Producția de bauturi racoritoare nealcoolice; producția de ape minerale si alte ape imbuteliate

172 – Fabricarea articolelor din hârtie și carton
1721 – Fabricarea hârtiei si cartonului ondulat si a ambalajelor din hartie si carton

Potrivit ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, inițiatorul ordonanței, s-au stabilit și datele de lansare a apelurilor de proiecte:

Descarcă de AICI proiectul focial de OUG privind noile granturi. Poți să trimiți la MIPE și propunerile tale privind aceste ajutoare de stat, ai la dispoziție 10 zile.

Poți descărca proiectul de OUG și de AICI, în format PDF.

SPP sărbătoreşte 32 de ani de la înfiinţare

Foto: Serviciul de Protecţie şi Pază

Serviciul de Protecţie şi Pază (SPP) a sărbătorit sâmbătă 32 de ani de la înfiinţare.

Ziua SPP este sărbătorită anual pe 7 mai, după ce la această dată a fost semnat în 1990 un decret emis de Consiliul Provizoriu de Uniune Naţională (CPUN), privind înfiinţarea Unităţii Speciale de Pază şi Protocol (USPP). Ulterior, USPP s-a transformat în SPP după promulgarea legii 51/1991 privind siguranţa naţională a României.

Conform reglementărilor în vigoare, Serviciul de Protecţie şi Pază este organ de stat cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale, specializat în asigurarea protecţiei demnitarilor români, a demnitarilor străini pe timpul şederii lor în România, a familiilor acestora, în limitele competenţelor legale, precum şi în asigurarea pazei sediilor de lucru şi a reşedinţelor acestora, potrivit hotărârilor Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.

Premierul Nicolae Ciucă a declarat sâmbătă, într-un mesaj cu prilejul Zilei Serviciului de Protecţie şi Pază (SPP), că această instituţie „gestionează cu succes toate misiunile încredinţate” şi beneficiază inclusiv de încrederea statelor NATO.

„Ziua Serviciului de Protecție și Pază este un bun prilej de a transmite aprecierea și respectul pentru profesionalismul specialiștilor acestei structuri esențiale din sistemul de siguranță națională. La 32 de ani de la înființare, SPP gestionează cu succes toate misiunile încredințate, beneficiind de încrederea instituțiilor din România, precum și a celor de la nivelul statelor membre NATO sau UE”, a spus Nicolae Ciucă.

Pentru îndeplinirea misiunilor stabilite prin lege, Serviciul de Protecţie şi Pază colaborează cu Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, cu alte ministere şi structuri ale administraţiei publice centrale şi locale, pe timpul derulării lor organizând şi coordonând activitatea tuturor forţelor participante din cadrul acestor organisme.

Consiliul Concurenței, atac la aplicațiile de transport ride-hailing: Tariful dinamic poate fi înșelător, se recomandă interzicerea sa/ Prețuri taxi, Uber, Bolt

Thumbnail

Sursa imagine

© Monika Wisniewska | Dreamstime.com

Consiliul Concurenței recomandă autorităților legiuitoare din România să interzică tariful „de vârf”, cunoscut și ca tarif dinamic sau preț surge, din domeniul transportului alternativ practicat de aplicații de transport în sistem ridehailing, piață în care principalii jucători sunt companii ca Uber, Bolt sau FreeNow în România.

Într-un Raport preliminar privind segmentul serviciilor de transport alternativ, scos joi în consultare publică, Consiliul Concurenței face o serie de propuneri și recomandări, pentru „protejarea consumatorului de potențiale probleme ce pot apărea în contextul utilizării serviciilor de ride-hailing”.

Transparența tarifelor, algoritmii de preț, soluții de mobilitate urbană și lansarea unui cadru de dezbatere privind independența șoferilor sunt principalele aspecte analizate de Consiliul Concurenței în cadrul unei anchete sectoriale privind transportul alternativ de persoane.

Ce spune Consiliul Concurenței:

  1. Având în vedere că tariful final al unei curse este format din două componente, tariful standard și o componentă dinamică (un multiplicator determinat pe baza mai multor factori), Consiliul Concurenței recomandă ca toți utilizatorii aplicației (fie că sunt șoferi sau pasageri) să fie notificați prin aplicație și alte mijloace electronice referitor la orice modificare a tarifului (standard) – preț/km.
  2. Practica tarifelor standard diferențiate pe anumite intervale orare considerate „de vârf” poate reprezenta un comportament netransparent și potențial înșelător pentru pasageri. Ca urmare, autoritatea de concurență recomandă interzicerea acestui tip de comportament, multiplicatorul de tarif (care reflectă caracterul dinamic al tarifelor) reflectând eficient și transparent variația tarifului în funcție de condițiile existente la un anumit moment.
  3. În privința modului de afișare a tarifului în cadrul aplicației, pasagerii ar trebui să aibă acces la anumite informații esențiale, care să le permită să ia decizii informate (ex. nivelul multiplicatorului de preț).
  4. Consiliul Concurenței mai propune ca și clienților să le fie pusă la dispoziție o interfață (principală sau opțională) cu marcarea zonelor de tarif dinamic, cum este cea pusă la dispoziție conducătorilor auto.
  5. O altă recomandare se referă la schimbarea politicii privind anularea curselor de către șoferi, la ora actuală existând o asimetrie de tratament din partea operatorilor platformelor față de șoferi, respectiv pasageri. Astfel, șoferii pot anula gratuit cursele, comparativ cu pasagerii care sunt taxați pentru anularea curselor. Aceasta poate conduce la situații inconfortabile pentru pasageri (ex. creșterea nejustificată a timpului de așteptare, imposibilitatea de a găsi o cursă în anumite condiții date etc.).
  6. Pentru a îmbunătăți serviciile de transport de persoane, autoritatea de concurență recomandă implementarea unei soluții de mobilitate urbană (incluzând și o aplicație mobilă), care să integreze, pe lângă serviciile de taxi și cele de transport alternativ, și alte opțiuni de transport urban. Aplicația ar putea oferi și opțiuni de plată pentru unele tipuri de servicii gestionate direct/indirect de autorități (ex. transportul public de suprafață, transportul subteran și chiar transportul feroviar – la nivel național). Implementarea unei astfel de aplicații necesită o abordare unitară la nivel național.
  7. În contextul tendinței tot mai multor state europene de a reglementa statutul șoferilor ca angajați, autoritatea de concurență propune alegerea unei soluții care să nu altereze modelul de afaceri specific serviciilor de transport alternativ și care să nu inhibe motivația operatorilor de platforme de a concura în mod real. Astfel, Consiliul Concurenței propune lansarea unui cadru de dezbatere privind statutul șoferilor activi în transportul alternativ, având în vedere că protejarea independenței șoferilor este esențială pentru o bună funcționare a pieței.
  8. În ceea ce privește segmentul serviciilor de taxi, în general, politica autorităților locale privind numărul de autorizații de taxi eliberate nu s-a schimbat, cu toate că numărul șoferilor de ride-hailing a crescut. În același timp, o mare parte dintre șoferii de taxi au început să utilizeze aplicații integratoare (precum Free Now sau Star Taxi) pentru a își oferi serviciile. Ca urmare, Consiliul Concurenței recomandă reevaluarea menținerii reglementărilor care limitează, în mod artificial, nivelul de concurență între serviciile de taxi și cele de transport alternativ, de exemplu statutul de serviciu public al serviciilor de taxi, limitarea numărului de autorizații, tariful reglementat și obligativitatea taximetriștilor de a colabora cu un dispecerat și de a plăti tariful aferent acestui serviciu.
  9. Din analiza modelelor de afaceri ale principalelor platforme active pe piața din România, se constată că toți operatorii de transport alternativ sunt localizați, în realitate, în afara țării, având o prezență globală. În cazul Uber și Bolt, contravaloarea curselor este încasată direct de companiile din afara țării (Olanda, în cazul Uber, respectiv Estonia, în cazul Bolt), în timp ce entitățile de la nivel național au atribuții și drepturi limitate, încasând contravaloarea unor servicii (ex. pentru servicii de marketing) prestate către companiile din grup, din afara țării. Ca urmare, autoritatea de concurență consideră că modul de funcționare al operatorilor de transport alternativ trebuie mai bine definit în cadrul reglementărilor, în condiții de transparență și legalitate (inclusiv în ceea ce privește conformarea la normele fiscale).

Uber, Bolt și Free Now – 90% din curse, la tarife apropiate

Serviciile de ride-hailing au apărut ca o alternativă la serviciile tradiționale (de tip taxi), diferențiindu-se față de acestea prin anumite caracteristici: utilizarea unei platforme digitale, modalitățile de comandă și plată, dinamica de tip „peer-to-peer”, tariful dinamic stabilit prin algoritmi în funcție de condițiile pieței, sistemul de review-uri etc.

Potrivit Consiliului Concurenței, segmentul serviciilor de transport alternativ este acoperit de trei jucători importanți: Uber, Bolt și Free Now, în optsprezece orașe din România, Uber și Bolt acoperind peste 90% din cursele efectuate și practicând niveluri apropiate ale tarifelor.

În ultimii ani, serviciile de ride-hailing au înregistrat creșteri de la trimestru la trimestru, cu o perioadă de scădere, în anul 2020, pe fondul pandemiei. Începând cu anul 2021, piața și-a revenit, ajungând la aproximativ 11 milioane de curse efectuate în trimestrul doi al anului trecut, comparativ cu 6 milioane de curse, în trimestrul doi din anul 2019, anterior reglementării pieței – mai spune Consiliul Concurenței.

În urma modificării legislației naționale în sectorul ridesharing/ride-hailing, la finalul anului 2021 erau autorizați 25.961 de șoferi pentru transport de persoane, în acest sistem, conform datelor Consiliului.

Thumbnail

Cei mai mulți șoferi autorizați sunt în:

  • București – 43%
  • jud. Ilfov: 20%
  • Cluj-Napoca: 6%
  • Constanța: 6%
  • Iași: 6%.

De asemenea, la nivelul Bucureștiului, mii de șoferi de taxi colaborează cu aplicațiile prin care călătorii comandă curse de taximetru (e-hailing), cum sunt Star Taxi, Free Now (care face și ride-hailing, și rezervări de taxi) și GoCab.

Thumbnail

Prețuri taxi vs. Uber vs. Bolt

Cu ce fel de transport mregem mai ieftin în România, între taxi, Uber și Bolt? În analiza Consiliului Concurenței, serviciul de ride-hailing Bolt, la tariful normal,s-a dus cuprețul cel mai jos, coborând până la 90 de bani pe kilometru.

La tarif dinamic (surge), Bolt este la egalitate cu Uber, la 1 leu și 60 de bani.

Cel mai sus ca preț ajunge taxiul, cu vârfuri de 2 lei și 30 de bani pe kilometru.

Thumbnail

Descarcă de AICI Raportulpreliminar al Consiliului Concurenței asupra transportului alternativ din România.

GDPR în România: 2 firme amendate cu 8.000 euro, pentru SMS-uri și camere video la birou

Thumbnail

Sursa imagine.depositphotos.com

La început de mai, Autoritatea românească de protecție a datelor personale a mai anunațat că, în baza GDPR, a amendat 2 firme de la noi, cu câte 4.000 de euro fiecare, una pentru SMS-uri în scopuri de marketing și cealaltă pentru că și-a pus camere de supraveghere video în birouri.

Sancțiunile pot fi contestate în instanțele de judecată.

O instituție financiară nebancară (IFN), care dă bani cu împrumut, a primit o amendă de 4.000 de euro, în baza Regulamentului European de Protecție a Datelor Personale (vestitul GDPR).

Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) acuză acum Concordia Capital IFN S.A. că, în urmă cu 2 ani, și-a instalat camere audio-video în birourile în care lucrează angajații săi, „cu încălcarea prevederilor legale în materia protecției datelor personale”.

ANSPDCP reproșează IFN-ului că „nu a făcut dovada că scopul invocat în regulamentul său intern (asigurarea protecției persoanelor, bunurilor și valorilor angajatorului și ale angajaților) este unul justificat”.

De asemenea, firma de credite ar fi trebuit să demonstreze că înainte să pună camere a folosit „alte mijloace, mai puțin intruzive, pentru atingerea” scopului și că aceste mijloace „nu și-au dovedit eficiența, anterior adoptării deciziei luate în anul 2020 de a utiliza sisteme de monitorizare prin mijloace de comunicații electronice și/sau prin mijloace de supraveghere video la locul de muncă”, conform autorității.

Astfel, ANSPDCP susține astfel că firma ar fi încălcat art. 6 lit. f) din Regulamentul General privind Protecția Datelor, respectiv art. 5 din Legea nr. 190/2018:

”În cazul în care sunt utilizate sisteme de monitorizare prin mijloace de comunicaţii electronice şi/sau prin mijloace de supraveghere video la locul de muncă, prelucrarea datelor cu caracter personal ale angajaţilor, în scopul realizării intereselor legitime urmărite de angajator, este permisă numai dacă:

  •           a) interesele legitime urmărite de angajator sunt temeinic justificate şi prevalează asupra intereselor sau drepturilor şi libertăţilor persoanelor vizate;
  •           b) angajatorul a realizat informarea prealabilă obligatorie, completă şi în mod explicit a angajaţilor;
  •           c) angajatorul a consultat sindicatul sau, după caz, reprezentanţii angajaţilor înainte de introducerea sistemelor de monitorizare;
  •           d) alte forme şi modalităţi mai puţin intruzive pentru atingerea scopului urmărit de angajator nu şi-au dovedit anterior eficienţa; şi
  •           e) durata de stocare a datelor cu caracter personal este proporţională cu scopul prelucrării, dar nu mai mare de 30 de zile, cu excepţia situaţiilor expres reglementate de lege sau a cazurilor temeinic justificate.”

Amendă și pentru SMS-uri

Atenție și la modul în care faceți marketing prin SMS! Un magazin online care vinde și prin teleshoping tot felul de produse de uz casnic și electronice, de la cratițe și aspiratoare la boxe și ceasuri, a primit o amendă de 4.000 de euro, în baza GDPR.

Firma Megareduceri TV S.R.L. a fost investigată de ANSPDCP după ce mai multe persoane s-au plâns că „au primit prin sms mesaje comerciale care promovează serviciile de pe site-ul www.reducerazi.ro, fără să își fi exprimat consimțământul pentru a primi astfel de mesaje, pe numerele personale de telefon” – spune Autoritatea.

ANSPDCP spune că a contactat firma, dar aceasta nu i-a răspuns, așa că a amendat-o cu 4.000 de euro.

Firmei i s-au aplicat și „măsuri corective”, potrivit ANSPDCP:

  •     „măsura corectivă de a asigura conformitatea operațiunilor de prelucrare cu dispozițiile RGPD, respectiv să fie evitate situațiile de prelucrare a datelor cu caracter personal fără consimțământul persoanelor vizate și fără existența unei alte situații în care consimțământul nu este necesar;
  •     măsura corectivă constând în luarea măsurilor necesare privind evaluarea datelor cu caracter personal prelucrate, astfel încât date precum numărul de telefon să nu mai fie prelucrat în scop de marketing direct sau de transmiterea de comunicări comerciale prin servicii de comunicații electronice destinate publicului fără consimțământul prealabil expres al persoanelor vizate”.

Ambele companii au posibilitatea să conteste în instanță amenzile primite de la ANSPDCP.

afaceri CARE vor PROSPERA în următoarea perioadă: cererea va FOARTE MARE

Aceste afaceri vor dudui în următoarea perioadă: cererea va crește fulgerător

Pe fondul scumpirilor accelerate pe care le suportă românii, dar și firmele, anumite sectoare de business anticipează că vor înregistra creșteri importante ale cifrelor de afaceri pe anul 2022.

Este vorba, de exemplu, despre piața echipamentelor de climatizare destinate segmentului rezidențial. Conform liderilor din domeniu, e anticipată o creștere a întregului sector estimată la un plus de 10-15% pentru anul în curs.

Potrivit Avi Compact, încă de la debutul crizei sanitare s-a resimțit în România un impuls impresionant pentru acest sector. Vorbim despre o creștere anuală cu 10% a pieței echipamentelor de climatizare pentru segmentul rezidențial.

„În 2021 piața rezidențială a fost de aproximativ 200.000 de unități vândute, cu o valoare estimată de peste 65 milioane de euro. Avi Compact estimează că aparatele de aer condiționat vor reprezenta 80% din valoarea totală a echipamentelor vândute. Cele mai bine vâdute echipamente de climatizare în 2022 sunt cele care pot asigura atât răcirea, cât și încălzirea unei locuințe. Beneficiarii doresc o soluție în plus pentru încălzire, în contextul prețului mare al gazelor, dar și în cazul problemelor cu termoficarea”, notează sursa citată.

Conform specialiștilor, cei mai mulți români care-și vor schimba aerele condiționate vor avea ca motivație achiziționarea unor dispozitive mai moderne și, desigur, dintr-o clasă energetică mai eficientă. Acest lucru vine pe fondul scumpirilor însemnate care apasă greu în acest moment pe bugetele familiilor din țara noastră.

Există, totuși, unele dezavantaje

Cererea mare de pe piață vine, însă, cu anumite dezavantaje. De exemplu, trebuie notat faptul că termenele de livrare pentru cele mai solicitate dispozitive au crescut, iar românii care le comandă trebuie să aștepte mai mult până primesc produsele.

„Pentru aparatele de aer condiționat estimăm că cea mai mare cerere va veni de la cei care decid să schimbe aparatele, din cauza uzurii și a consumului mare de energie. Segmentul de locuințe noi este în scădere, comparativ cu anul trecut. Conform estimărilor noastre, peste 35% din locuințele din orașele mari au cel puțin un aparat de aer condiționat. În orașele mici procentul este sub 10%. Cele mai bune piețe locale sunt București și Constanța.

Din păcate, termenele de livrare pentru astfel de echipamente au crescut – între 2 și 7 luni – din cauza creșterii cererii la nivel global, a întârzierilor în lanțul de aprovizionare cu componente, dar și a întârzierii transporturilor. Și pentru aparatele de aer condiționat termenul de livrare a crescut față de anul trecut, însă prin intermediul programului IMM Invest am asigurat finanțarea și reușim să avem suficiente echipamente astfel încât să livrăm din stoc”, explică Florin Rădulescu, Fondator Avi Compact.

Sinn Fein, victorie istorică la alegerile din Irlanda de Nord. Cere dezbatere pentru crearea unei Irlande unite

Sinn Fein, victorie istorică la alegerile din Irlanda de Nord. Foto: Profimedia

Sinn Fein, victorie istorică la alegerile din Irlanda de Nord. Cere dezbatere pentru crearea unei Irlande unite și a cerut o dezbatere privind crearea unei Irlande unite, scrie Reuters.

Sinn Fein a obținut 29% din voturile din prima preferință pentru parlamentul regional, cu mult peste cele 21,3% obținute de Partidul Democratic Unionist pro-britanic, conform rezultatelor oficiale. În timp ce numărătoarea finală a locurilor nu a fost anunțată, analiștii au declarat că nimeni nu ar putea depăși Sinn Fein.

„Ziua de astăzi reprezintă un moment de schimbare foarte important. Este un moment definitoriu pentru politica noastră și pentru poporul nostru”, a declarat șefa Sinn Fein din Irlanda de Nord, Michelle O’Neill.

Ea a spus că acum ar trebui să existe o „dezbatere onestă” în jurul obiectivului partidului de unificare cu Republica Irlanda.

Victoria Sinn Fein nu va schimba statutul regiunii, deoarece referendumul necesar pentru a părăsi Regatul Unit este la discreția guvernului britanic.

Dar importanța simbolică este uriașă, punând capăt unui secol de dominație a partidelor pro-britanice, susținute preponderent de populația protestantă din regiune.

Întrebată de un jurnalist dacă se aștepta să devină primul prim-ministru naționalist irlandez al regiunii, O’Neill a răspuns: „Oamenii au vorbit”.

Liderul DUP, Jeffrey Donaldson, a declarat că nu se va alătura guvernului decât dacă protocolul care guvernează comerțul Irlandei de Nord cu restul Regatului Unit în urma ieșirii sale din Uniunea Europeană va fi revizuit în totalitate. DUP a fost aspru criticat în timpul campaniei pentru modul în care a gestionat Brexit-ul. Eliminarea a ceea ce numește o frontieră comercială efectivă între Irlanda de Nord și restul Regatului Unit a fost o promisiune electorală cheie.

Sinn Fein a fost mult timp evitat de către clasa politică de ambele părți ale frontierei irlandeze pentru legăturile sale cu violențele paramilitare din timpul celor trei decenii de lupte pentru locul Irlandei de Nord în cadrul Regatului Unit, care s-au încheiat cu un acord de pace în 1998, mai notează sursa citată de Mediafax.

De atunci, s-a reinventat pentru a deveni cel mai popular partid din Republica Irlanda, unde și-a creat o bază de succes prin campanii pe teme cotidiene precum costul vieții și asistența medicală.

Parlamentul European cere Poloniei, Ungariei și Slovaciei să permită dreptul la avort pentru refugiatele ucrainence

ONG-urile primesc „sute” de apeluri de la femei însărcinate care se refugiază din Ucraina şi care nu pot recurge la o întrerupere de sarcină pentru că avortul este interzis în Polonia şi limitat prin lege în Ungaria şi Slovacia. Foto: Profimedia Images

Parlamentul European a cerut joi statelor cu legislaţiile cele mai restrictive din UE pentru întreruperile de sarcină, Polonia printre ele, să le permită refugiatelor ucrainence să folosească serviciile de sănătate sexuală şi reproductivă, inclusiv avortul legal şi fără riscuri, relatează agenţia EFE.

Parlamentul European a condamnat într-un text adoptat cu 462 de voturi pentru, 19 împotrivă şi 89 de abţineri folosirea violenţei de gen şi sexuale în război şi au avertizat cu privire la numărul în creştere al denunţurilor despre acte de violenţă sexuală, violuri, trafic de persoane, exploatare şi alte abuzuri suferite de femeile ucrainence în timpul conflictului armat sau în drumul lor spre Europa.

„Femeile şi fetele au nevoie de un acces continuu la servicii de sănătate sexuală şi reproductivă, inclusiv accesul la o naştere sigură, la servicii de planificare familială, la avort legal şi fără riscuri sau la gestiunea clinică a violurilor”, au transmis eurodeputaţii, conform Agerpres.

Aceştia avertizează că activiştii şi ONG-urile primesc „sute” de apeluri de la femei însărcinate care se refugiază din Ucraina şi care nu pot recurge la o întrerupere de sarcină pentru că avortul este interzis în Polonia şi limitat prin lege în Ungaria şi Slovacia.

„Este aşadar esenţial accesul la metode contraceptive de urgenţă, la profilaxie după expunere şi la avort sigur şi legal în Ucraina şi în ţările de primire şi de tranzit. Toate ţările de primire, inclusiv Polonia, trebuie să-şi îndeplinească obligaţia, care de asemenea le este impusă de legislaţia naţională, să le garanteze accesul la avort femeilor însărcinate ca o consecinţă a unui viol”, a indicat Parlamentul European.

Povestea tragică a lui Dina Sanichar, băiatul care a servit drept inspirație pentru Mowgli

Povestea tragică a lui Dina Sanichar, băiatul care a servit drept inspirație pentru Mowgli

Mulți cred că Dina Sanichar, băiatul-lup din India, a fost inspirația din spatele celebrei lucrări a lui Rudyard Kipling, Cartea Junglei.

La fel ca Mowgli, Dina a fost un băiat sălbatic crescut de lupi, deși viața lui a fost destul de diferită față de cea a omologului său fictiv.

Mowgli a devenit eroul unei generații, fără îndoială. După ce s-a rătăcit într-o pădure indiană, a fost adoptat de animalele care l-au hrănit, protejat și adăpostit. La fel ca personajul lui Kipling, Dina a fost, la rândul lui, crescut de lupi.

Kipling s-a născut în India și a locuit acolo până la vârsta de șase ani. S-a mutat în Anglia, dar apoi s-a întors în țara natală, 10 ani mai târziu. A scris Cartea Junglei în 1895, la mai puțin de 20 de ani după ce Dina Sanichar a fost capturat, în timp ce trăia printre lupi.

Spre deosebire de Mowgli, Dina era pipernicit și, în ciuda anilor petrecuți ulterior printre oameni, nu a reușit niciodată să se integreze în societate.

Dina nu este singurul care a dus o viață neobișnuită sau a cărui poveste a fost transformată într-o carte. Dar, cu siguranță, a avut un impact asupra unuia dintre cei mai faimoși scriitori din Marea Britanie.

Dina Sanichar adevaratul Mowgli din Cartea Junglei
Dina Sanichar adevaratul Mowgli

Vânătorii au ucis fără milă lupul care avea grijă de Dina și au făcut asta chiar în fața băiatului

Vânătorii l-au văzut pe Dina mergând în patru labe, ținându-se după un lup, când cutreierau, într-o zi, pădurea. Fără îndoială, curiozitatea lor a atins apogeul și au făcut tot posibilul ca să pună mâna pe băiat; după ce multele încercări de a-l atrage din bârlogul lupilor au eșuat, în cele din urmă au reușit să-l afume, pentru a-l scoate afară.

Vânătorii au ucis lupul chiar în fața băiatului.

Ei l-au dus pe acesta la un orfelinat unde misionarii l-au botezat Dina Sanichar – Sanichar înseamnă „sâmbătă” în urdu.

Toată viața lui, Dina a fost considerat întârziat mintal, deoarece nu a reușit niciodată să se comporte ca un om. Cu toate acestea, el a demonstrat deseori capacitatea de a raționa.

Povestea tragica - Dina Sanichar adevaratul Mowgli din Cartea Junglei
Dina Sanichar

Nu a învățat niciodată să vorbească sau să scrie. Cu toate astea, a adoptat un obicei extrem de uman: fumatul. Acest obicei i-a adus, într-un final, moartea.