Goană după view-uri? YouTuber din SUA, investigat pentru prăbușirea intenționată a propriului avion. VIDEO

Goană după view-uri? YouTuber din SUA, investigat pentru prăbușirea intenționată a propriului avion. VIDEO

FAA, autoritatea în aviație din SUA, va investiga cazul unui YouTuber care a filmat un vlog în timp ce s-a parașutat din avionul său personal, în urma unei aparente avarii.

Există suspiciunea că Trevor Jacob, influencer pe YouTube și fost olimpic la proba de snowboarding, ar fi înscenat avaria pentru a realiza un clip de succes pe canalul său, care să atragă cât mai multe vizualizări. Ancheta va dezvălui dacă avaria a fost reală, sau dacă Jacob a pus în pericol siguranța publică, lăsând avionul să se prăbușească.

Clipul se numește „Mi-am prăbușit avionul”

Clipul, înregistrat pe 24 noiembrie 2021 și publicat în ajunul Crăciunului, a reușit să strângă peste un milion de vizualizări în mai puțin de o lună. Canalul lui Trevor Jacob are în prezent 130.000 de abonați, ceea ce sugerează că respectivul clip a devenit viral, fiind de zece ori mai popular decât canalul în sine.

Trevor s-a filmat pe data de 24 noiembrie în timp ce se urca la bordul avionului, în timpul zborului, a filmat întreaga secvență în care s-a parașutat din avion și cum a aterizat în munți. Pe parcursul clipului, acesta vizitează locul prăbușirii și modul în care a reușit să scape cu viață din munți, fiind găsit de fermieri din zonă.

În timp ce zbura din Lompoc City către Mammoth Lakes, avionul Taylorcraft BL64 a întâmpinat o aparentă problemă tehnică, iar motorul s-a oprit din funcțiune. Jacob s-a filmat în timp ce încearcă să mențină aparatul în zbor, dar, la scurt timp decide să se arunce din avion. Acesta este pasionat de sporturi extreme, fiind snowboarder de performanță și pasionat de parapantă. Astfel, mulți au pus la îndoială faptul că acest clip nu a fost bazat pe o înscenare.

Detaliile sunt puse la îndoială de oameni din domeniu și de reprezentanții aeroportului

În general, nu este o obișnuință pentru piloții de avioane mici să care după ei o parașută, din cauza spațiului mic de la interior, însă Jacob susține că întotdeauna i-a fost frică de un accident și că poartă o parașută la fiecare zbor. Acesta și-a luat brevetul de pilot în 2020, iar avionul care s-a prăbușit a fost cumpărat cu doar o lună înainte de eveniment.

De asemenea, Jacob i-a menționat fostului proprietar că are un plan „special” pentru acest avion. Pe 24 noiembrie a avut loc și împlinirea a 50 de ani de la momentul în care D.B. Cooper a preluat controlul unui avion Boeing 727 și a sărit din el cu o parașută și 200.000 de dolari. D.B. Cooper nu a fost niciodată identificat sau găsit de FBI.

View this post on Instagram

A post shared by Trevor Jacob (@trevorjacob)

Mai mulți comentatori au criticat faptul că acesta a abandonat avionul, întrucât, în teorie, acesta mai putea să planeze câteva zeci de mile, până când trecea de munți, moment în care putea găsi pământ drept pe care să aterizeze. Totuși, decizia de a sări din avion s-ar putea pune și pe baza lipsei de experiență în rolul de pilot. Mai ciudat este faptul că nu a publicat imagini de la bordul avionului atunci când motorul s-a stricat, indicatorii de pe bord putând oferi indicii despre situația întâmplată.

Reprezentanții aeroportului din Lompoc au declarat însă că Jacob nu părea să plănuiască să îți ducă zborul până la Mammoth Lake la bun sfârșit, întrucât avionul nu primise mentenanța necesară. După accident, acesta a angajat un pilot de elicopter să ridice epava și să o transporte către o locație necunoscută.

În cazul în care investigația FAA dovedește că Trevor Jacob a acționat cu intenții malițioase și a prăbușit intenționat avionul, acesta ar putea rămâne fără brevetul de pilot și ar putea fi pus și sub acuzații pentru alte fapte penale, legate de siguranța publică.

sursa: The Drive

Infecțiile rezistente la medicamente au ucis în 2019 mai mulți oameni decât HIV/SIDA sau malaria

pacient covid la terapie intensiva
Foto: Guliver/GettyImages

Infecţiile provocate de bacterii rezistente la multiple antibiotice au fost răspunzătoare în 2019 de peste 1,2 milioane de decese, făcând mai multe victime decât HIV/SIDA sau malaria, conform unui nou raport publicat joi, informează Reuters.

Oficialii din domeniul sănătăţii la nivel mondial au avertizat în repetate rânduri asupra răspândirii crescute a bacteriilor rezistente la medicamente şi a altor microbi din cauza folosirii greşite şi a utilizării în exces a antibioticelor, fapt ce încurajează microorganismele să se transforme în „superbacterii”.

Noul raport „Global Research on Antimicrobian Resistance”, publicat în The Lancet, a dezvăluit că rezistenţa la antimicrobiene (RAM) a fost direct responsabilă pentru aproximativ 1,27 milioane de decese şi asociată cu aproximativ 4,95 milioane de decese. Studiul a analizat date din 204 ţări şi teritorii, scrie Agerpres.

„Aceste noi date dezvăluie adevărata amploare a rezistenţei la antimicrobiene la nivel mondial… Estimările anterioare au prezis 10 milioane de decese anuale din cauza RAM până în 2050, dar acum ştim sigur că ne aflăm deja mult mai aproape de această cifră decât am crezut”, a declarat Chris Murray, coautor al studiului şi profesor la Universitatea din Washington.

Anul trecut, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a avertizat că niciunul dintre cele 43 de antibiotice aflate în curs de dezvoltare sau dintre medicamentele recent aprobate nu a fost suficient pentru a combate rezistenţa la antimicrobiene.

Cornelius Clancy, profesor de medicină la Universitatea din Pittsburgh, a declarat că una dintre modalităţile de a contracara RAM este abordarea unui nou model de tratament. „Modelul tradiţional de antibiotic pe care l-am avut în ultimele decenii de la penicilină – cred că este epuizat”, a precizat specialistul.

Majoritatea deceselor din 2019 au fost cauzate de rezistenţa la medicamente în infecţii la nivelul căilor respiratorii inferioare, cum ar fi pneumonia, urmate de infecţii ale fluxului sanguin şi de infecţii intra-abdominale.

Impactul RAM este în prezent cel mai grav în Africa Subsahariană şi în Asia de Sud, în timp ce în aproximativ unul din cinci cazuri de deces este vorba de copii cu vârste de până la cinci ani.

A existat o disponibilitate limitată a datelor în anumite regiuni – în special în multe ţări cu venituri mici şi medii – ceea ce poate restrânge acurateţea estimărilor studiului.

Clancy a subliniat totodată că, deşi în ultimii doi ani accentul s-a pus pe COVID-19, RAM este o „provocare pe termen lung”.

Primele avioane cu ajutoare de urgență au ajuns în Tonga. Aeroportul a fost redeschis. FOTO

Avion cu ajutoare umanitare pentru Tonga
Aproximativ 84.000 de persoane, peste 80% din populaţia din Tonga, au fost afectate de erupţia vulcanului şi de tsunami, potrivit ONU. Foto: Profimedia Images

Primele avioane încărcate cu ajutoare de urgenţă au aterizat joi în Tonga, la cinci zile după ce țara insulară din Pacificul de Sud a fost devastată de o erupție vulcanică și valuri tsunami uriașe care au distrus comunitățile locale și au poluat apa potabilă, informează Reuters.

Mica naţiune din Pacific a fost izolată după erupţia de pe 15 ianuarie a vulcanului Hunga Tonga-Hunga Ha’apai, una dintre cele mai puternice erupții vulcanice din lume din ultimele decenii, soldată cu daune însemnate şi cu ruperea cablului de comunicaţii care leagă ţara la reţelele globale de internet şi telefonie.

Între timp, cablurile de telefonie din Tonga au fost reconectate, dar țara insulară va rămâne fără internet pentru cel puțin o lună de zile.

Avioane militare din Australia şi Noua Zeelandă au aterizat joi pe principalul aeroport al arhipelagului din insula Tongatapu, au anunţat autorităţile. În ziua anterioară, pista a fost în cele din urmă curăţată de stratul de cinci până la zece centimetri de cenuşă vulcanică ce o făcea inutilizabilă, scrie Agerpres.

Australia a trimis joi un prim avion C17 Globemaster încărcat cu ajutoare, în timp ce un avion C-130 Hercules a Noii Zeelande a aterizat și el pe Aeroportul Internațional Fua’amotu.

Avionul din Noua Zeelandă a fost încărcat cu „ajutoare umanitare şi materiale de intervenţie în caz de dezastre, inclusiv containere cu apă, truse de igienă, adăposturi temporare, generatoare şi echipamente de comunicaţii”, a declarat ministrul Afacerilor Externe din Noua Zeelandă, Nanaia Mahuta.

Erupție-vulcan-Tonga
Ciuperca de fum de 30 de kilometri înălţime a dispersat cenuşă, gaz şi ploi acide pe cele 170 de insule ale arhipelagului Tonga. Foto: Profimedia Images

Clădiri acoperite de cenușă și pereți prăbușiți. Din cauza poluării apei, există „un risc tot mai mare de boli precum holera”

Primele imagini din Nuku’alofa, capitala Tonga, arată clădiri acoperite cu cenuşă, pereţi prăbuşiţi şi străzi pline de pietre, trunchiuri de copaci şi alte resturi. Aproximativ 84.000 de persoane, peste 80% din populaţia din Tonga, au fost afectate de erupţia vulcanului şi de tsunami, a indicat ONU.

Arhipelagul se confruntă mai ales cu o nevoie urgentă de apă potabilă. „Rezervele de apă din Tonga au fost grav afectate de căderile de cenuşă şi de apa sărată provenită de la tsunami”, a declarat Katie Greenwood de la Federaţia Internaţională a Societăţilor de Cruce Roşie şi Semilună Roşie. Potrivit acesteia, există „un risc tot mai mare de boli precum holera şi diareea”.

Rezervele alimentare din Tonga ar putea să nu fie suficiente. „Toată agricultura este distrusă”, a declarat preşedintele Adunării Naţionale a Ţării, Fatafehi Fakafanua.

Deoarece avioanele pot ateriza din nou în arhipelag, numeroase naţiuni şi-au oferit ajutorul. Japonia a anunţat expedierea a două aeronave C-130. Alte ţări, inclusiv China şi Franţa, au anunţat la rândul lor că oferă asistenţă umanitară.

Măsurile stricte menite să prevină pătrunderea în ţară a COVID-19, de care Tonga a fost ferită până acum, vor rămâne în vigoare. Ajutoarele vor fi livrate fără niciun contact fizic, iar echipajele şi pasagerii vor petrece puţin timp la sol.

Dezastrul provocat de erupția vulcanului din Tonga și a valurilor tsunami
Primele imagini din Nuku’alofa, capitala Tonga, arată clădiri acoperite cu cenuşă, pereţi prăbuşiţi şi străzi pline de pietre, trunchiuri de copaci şi alte resturi. Foto: Profimedia Images

Erupția vulcanică: un dezastru „fără precedent”. Valuri de 15 metri înălțime au măturat toate casele de pe unele insule

Ajutoarele vor sosi, de asemenea, pe cale maritimă. Două nave din Noua Zeelandă, HMNZS Wellington şi HMNZS Aotearoa, care transportă apă potabilă şi o unitate de desalinizare capabilă să furnizeze 70.000 de litri pe zi, sunt aşteptate să sosească vineri în Tonga. Australia intenţionează să trimită nava militară HMAS Adelaide în aceeaşi zi, încărcată cu echipamente de purificare şi două elicoptere Chinook.

Guvernul din Tonga a catalogat erupţia un dezastru „fără precedent”, precizând că valuri de până la 15 metri înălţime au distrus toate casele de pe unele insule. Trei persoane au fost declarate decedate.

Erupţia vulcanică a fost auzită până în Alaska, la peste 9.000 de kilometri distanţă. O ciupercă de fum de 30 de kilometri înălţime a dispersat cenuşă, gaz şi ploi acide pe cele 170 de insule ale arhipelagului Tonga.

Evenimentul a provocat o enormă undă de şoc radiată de erupţie care a traversat planeta, deplasându-se cu o viteză de 1.231 km/h, potrivit Institutului Naţional de Cercetare a Apei şi Atmosferei din Noua Zeelandă.

Va fi nevoie de cel puţin patru săptămâni pentru restabilirea conexiunii la internet în Tonga de către distribuitorul american SubCom.

Dezastru ecologic în Peru. Tsunami-ul din Tonga a provocat o deversare uriașă de petrol la 10.000 de kilometri distanță. FOTO

Deversare cu petrol în Peru din cauza valurilor provocate de erupția vulcanului din Tonga
Deversarea de petrol a afectat animalele și plantele dintr-o zonă protejată de 18.000 de metri pătrați și cuprinde mai multe insule și zone de pescuit. Colaj foto: Profimedia Images

Guvernul peruvian a catalogat deversarea de petrol care a avut loc în zona unei rafinării din Peru ca fiind un „dezastru ecologic”, informează Reuters.

Poluarea oceanului s-a produs din cauza valurilor neașteptat de mari provocate de erupția vulcanului din Tonga.

Ministrul de externe peruvian a spus că deversarea de petrol a afectat animalele și plantele dintr-o zonă protejată ce se întinde pe mai mult de 18.000 de metri pătrați și cuprinde mai multe insule și zone de pescuit.

Potrivit autorităților, deversarea a avut loc atunci când o navă petrolieră a fost surprinsă de valurile masive provocate de explozia subacvatică generată de vulcanul din Tonga în timp ce descărca petrolul în rafinăria La Pampilla a companiei spaniole Repsol.

„Este cel mai grav dezastru ecologic care s-a întâmplat în jurul Limei (capitala statului Peru) din ultima vreme și a afectat serios sute de familii de pescari”, a transmis ministerul de externe pe Twitter. „Repsol trebuie să ofere imediat compensații pentru daune.”

El derrame de petróleo de Repsol en Ventanilla, es el peor desastre ecológico ocurrido en Lima en los últimos tiempos, y ha ocasionado un grave perjuicio a cientos de familias de pescadores. Repsol debe resarcir este daño de manera inmediata.— Cancillería Perú🇵🇪 (@CancilleriaPeru) January 19, 2022

Procurorii peruvieni au deschis o investigație în legătură cu incidentul de deversare a petrolului companiei Repsol. Ministrul Mediului Ruben Ramirez s-a întâlnit cu oficialii Repsol și a spus că în jur de 6.000 de barili de petrol s-au scurs în ocean, potrivit companiei.

Între timp, una dintre cele patru terminale ale rafinăriei au fost închise până la terminarea investigațiilor. La Pampilla este cea mai mare rafinărie a statului Peru și alimentează cu combustibili mai mult de jumătate din piața locală.

Deversarea de petrol a afectat animalele și plantele dintr-o zonă protejată de 18.000 de metri pătrați și cuprinde mai multe insule și zone de pescuit. Colaj foto: Profimedia Images

Deversare cu petrol în Peru din cauza valurilor provocate de erupția vulcanului din Tonga
Deversarea de petrol a afectat animalele și plantele dintr-o zonă protejată de 18.000 de metri pătrați și cuprinde mai multe insule și zone de pescuit. Colaj foto: Profimedia Images
Deversare cu petrol în Peru din cauza valurilor provocate de erupția vulcanului din Tonga
Deversarea de petrol a afectat animalele și plantele dintr-o zonă protejată de 18.000 de metri pătrați și cuprinde mai multe insule și zone de pescuit. Colaj foto: Profimedia Images
Deversare cu petrol în Peru din cauza valurilor provocate de erupția vulcanului din Tonga
Deversarea de petrol a afectat animalele și plantele dintr-o zonă protejată de 18.000 de metri pătrați și cuprinde mai multe insule și zone de pescuit. Colaj foto: Profimedia Images
Deversare cu petrol în Peru din cauza valurilor provocate de erupția vulcanului din Tonga
Deversarea de petrol a afectat animalele și plantele dintr-o zonă protejată de 18.000 de metri pătrați și cuprinde mai multe insule și zone de pescuit. Colaj foto: Profimedia Images
Deversare cu petrol în Peru din cauza valurilor provocate de erupția vulcanului din Tonga
Deversarea de petrol a afectat animalele și plantele dintr-o zonă protejată de 18.000 de metri pătrați și cuprinde mai multe insule și zone de pescuit. Colaj foto: Profimedia Images
Deversare cu petrol în Peru din cauza valurilor provocate de erupția vulcanului din Tonga
Deversarea de petrol a afectat animalele și plantele dintr-o zonă protejată de 18.000 de metri pătrați și cuprinde mai multe insule și zone de pescuit. Colaj foto: Profimedia Images
Deversare cu petrol în Peru din cauza valurilor provocate de erupția vulcanului din Tonga
Deversarea de petrol a afectat animalele și plantele dintr-o zonă protejată de 18.000 de metri pătrați și cuprinde mai multe insule și zone de pescuit. Colaj foto: Profimedia Images
Deversare cu petrol în Peru din cauza valurilor provocate de erupția vulcanului din Tonga
Deversarea de petrol a afectat animalele și plantele dintr-o zonă protejată de 18.000 de metri pătrați și cuprinde mai multe insule și zone de pescuit. Colaj foto: Profimedia Images
Deversare cu petrol în Peru din cauza valurilor provocate de erupția vulcanului din Tonga
Deversarea de petrol a afectat animalele și plantele dintr-o zonă protejată de 18.000 de metri pătrați și cuprinde mai multe insule și zone de pescuit. Colaj foto: Profimedia Images
Deversare cu petrol în Peru din cauza valurilor provocate de erupția vulcanului din Tonga
Deversarea de petrol a afectat animalele și plantele dintr-o zonă protejată de 18.000 de metri pătrați și cuprinde mai multe insule și zone de pescuit. Colaj foto: Profimedia Images
Deversarea cu petrol din Peru a avut loc din cauza valurilor uriașe provocate de erupția vulcanului din Tonga
Deversarea de petrol a afectat animalele și plantele dintr-o zonă protejată de 18.000 de metri pătrați și cuprinde mai multe insule și zone de pescuit. Colaj foto: Profimedia Images

„Este cel mai grav dezastru ecologic care s-a întâmplat în jurul Limei (capitala statului Peru) din ultima vreme și a afectat serios sute de familii de pescari”, a transmis ministerul de externe pe Twitter. Foto: Profimedia Images Deschide galeria foto,

Peru se află la 10.000 de kilometri de vulcanul Hunga Tonga-Hunga Ha’apai care a erupt sâmbăta trecută și a devastat insulele Tonga. Tot în Peru, două persoane s-au înecat pe una dintre plajele afectate de tsunami.

Fostul papă Benedict XVI știa de abuzurile preoților din subordinea sa asupra copiilor. (ANALIZA)

papa benedict xvi face cu mana multimii zambind
Fostul papă Benedict XVI. Foto: Profimedia

Papa Benedict XVI a știut despre abuzurile prelaților asupra copiilor în perioada când era arhiepiscop al Munchenului, între 1977 și 1981, arată datele unui raport asupra arhiepscopiei, contrazicând astfel repetatele dezmințiri ale fostului suveran pontif, scrie joi CNN.

„A fost informat despre fapte”, a declarat avocatul Martin Pusch la Munchen, într-o intervenție care anunță concluziile raportului.

„Considerăm că (fostul suveran pontif – n.r.) poate fi acuzat de abatere în patru cazuri. Două dintre acestea se referă la abuzuri comise în perioada în care conducea arhiepiscopia și sancționate de stat. În ambele cazuri, autorii au rămas în activitate pastorală”, a mai spus avocatul. 

Fostul papă Benedict continuă să nege acuzațiile, potrivit avocaților de la firma Westpfahl Spilker Wastl, care au dezvăluit joi concluziile unei anchete privind cazuri de abuzuri sexuale la Arhiepiscopia Munchenului pe parcursul mai multor decenii.

În 2013, fostul papă scria într-un text: „Aflu, după cum știți, cu profundă consternare. Dar niciodată nu am încercat să acopăr aceste lucruri”.

Avocatul Martin Pusch a mai arătat joi că „Au fost cazuri de abuz cât timp a condus arhiepiscopia. Preoții implicați în acele cazuri și-au continuat munca fără nicio sancțiune. Biserica nu a făcut nimic.”

„El (Benedict – n.r.) pretinde că nu a știut despre anumite fapte, dar noi credem că nu este așa, potrivit a ceea ce știm”, a mai precizat Pusch.

Vânzările digitale din România au înregistrat cea mai rapidă creștere din Europa Centrală și de Est. studiu

Cumpărător care face tranzacții online pe laptop și telefon
Dintre cele 34 de bănci din sistemul bancar românesc, primele şapte au reprezentat în 2020 în jur de 80% din totalul activelor bancare şi au generat aproape întregul profit al sistemului. Foto: Profimedia Images

Comerțul electronic („e-commerce”) din România a înregistrat cea mai rapidă creștere din Europa Centrală și de Est, potrivit unui studiu bancar global.

„COVID-19 a dus la un avans semnificativ al digitalizării, România fiind printre economiile europene cu cea mai rapidă creştere în privinţa utilizării serviciilor digitale în sistemul bancar”, susţin autorii studiului.

„Printre cele mai relevante funcţionalităţi se numără personalizarea serviciilor şi ofertelor sau conectarea la ecosisteme de servicii adiacente (financiare şi non-financiare). Acestea din urmă se află la un stadiu incipient pe piaţa din România”, susţin autorii cercetării care poartă marca McKinsey Global Annual Banking.

Analizele McKinsey evidenţiază că băncile din România au înregistrat creşteri semnificative în 2020-2021 pentru segmentul de vânzări digitale, dar punctul de plecare a fost unul foarte jos, comparativ cu alte ţări din Europa Centrală şi de Est (procentul vânzărilor digitale a fost de circa 10% în România, în comparație cu aproape 25% în restul regiunii studiate), scrie Agerpres.

De asemenea, cea mai mare parte a avansului digital este încă determinat de deschideri de produse simple.

„Un model economic eficient, care favorizează creşterea veniturilor din comisioane, cu relevanţă semnificativă pentru România, unde 2/3 din veniturile băncilor sunt încă determinate de venituri din dobânzi (vs. 45% la nivel global)”, menţionează studiul.

„Timpul se scurge” pentru băncile cu aspirații mari în mediul digital. „Următorii ani sunt cruciali”

Totodată, vânzările digitale, de exemplu, se află încă într-un stadiu incipient în România, dar exemple din Europa Centrală și de Est şi la nivel global arată un potenţial semnificativ pe termen scurt şi mediu.

„Există jucători la nivel internaţional cu sisteme şi proceduri bine stabilite pentru adopţia digitală, permiţându-le să atragă 40% din totalul clienţilor prin mediul digital. Inovaţia şi obiectivele bazate pe decizii rapide sunt extrem de relevante atunci când facem diferenţierea între jucătorii de top şi restul (de exemplu, timpul de lansare de produse şi servicii poate fi de două până la patru săptămâni pentru băncile performante faţă de 8 – 26 de săptămâni pentru cele din urmă)”, arată cercetarea.

„Următorii ani sunt cruciali pentru orice bancă cu aspiraţii de a ajunge pe partea bună a extremei descrise în raportul din acest an. Timpul se scurge, iar diferenţele de performanţă se adâncesc tot mai mult”, afirmă Ovidiu Tişler, Associate Partner al biroului McKinsey & Company din Bucureşti.

„Nu este timp de pierdut. Dimpotrivă: istoria ne arată că jucătorii care ies dintr-o criză cu decizii îndrăzneţe orientate spre creştere păstrează câştigurile rezultate pe termen lung. Acest lucru este foarte important şi pentru băncile din România. Pandemia Covid-19 a accelerat tendinţa digitală. Acum este momentul să acţionăm.”

Industria serviciilor financiare a supravieţuit pandemiei mai bine decât arătau estimările iniţiale, dar există în continuare incertitudini

Conform aceluiaşi studiu, pandemia a intensificat totodată mai multe incertitudini, precum presiunea inflaţionistă, impactul neclar al stimulentelor economice asupra costurilor de risc sau efectele accelerării adopţiei digitalizării.

„COVID-19 a dus la un avans semnificativ al digitalizării la nivel global, România fiind printre economiile europene cu cea mai rapidă creştere în privinţa utilizării serviciilor digitale în sistemul bancar”, susţin autorii studiului.

Cercetarea arată că industria serviciilor financiare a supravieţuit pandemiei mai bine decât arătau estimările iniţiale, dar sectorul se află sub semnul unor evoluţii şi performanţe extreme.

„Industria s-a împărţit în ultimii doi ani între bănci câştigătoare şi jucători cu rezultate sub aşteptări, iar România nu a făcut excepţie, având în vedere că primele şapte bănci însumează în jur de 80% din totalul activelor bancare şi sunt responsabile aproape în întregime de profitabilitatea sistemului bancar”, mai susţin autorii studiului.

Sectorul bancar din România şi-a diminuat profitabilitatea la aproximativ 8% în 2020, de la 11% în 2019 ca urmare a pandemiei – este pentru prima dată în ultimii şase ani când profitabilitatea sectorului bancar local a scăzut sub 10%.

Dintre cele 34 de bănci care operează în România, primele 7 au generat în 2020 aproape întregul profit al sistemului bancar

Cercetarea McKinsey a identificat patru factori care pot genera performanţe divergente – zona geografică, dimensiunea băncilor, concentrarea pe un anumit segment de business şi modelul de afaceri. Factorul legat de mărime pare să fie extrem de relevant în România.

„Aceşti lideri au amploarea necesară pentru a dezvolta operaţiuni mai eficiente şi pentru a investi într-o digitalizare de succes a modelului lor de afaceri, în timp ce băncile celelalte se confruntă cu o provocare imensă care le afectează negativ rezultatele. Mai mult, majoritatea băncilor din România păstrează un model de business universal, cu puţine semne distinctive care să le permită o diferenţiere adecvată”, susţine Ovidiu Tişler, Associate Partner al biroului McKinsey & Company din Bucureşti.

McKinsey & Company este o firmă globală de consultanţă în management dedicată organizaţiilor care îşi propun să creeze schimbări care contează. În peste 65 de ţări şi 130 de oraşe, echipele firmei de consultanţă ajută clienţii din sectoarele privat, public şi social să definească strategii îndrăzneţe şi să transforme modul în care lucrează, să încorporeze tehnologia acolo unde aduce valoare şi să dezvolte capabilităţi pentru a susţine schimbarea.

Deșeuri spațiale rusești, la un pas de coliziune cu un satelit chinezesc

Deșeuri spațiale. Imagine cu caracter ilustrativ.
Deșeuri spațiale. Imagine cu caracter ilustrativ. Foto: Getty Images

După ce Rusia a efectuat în luna noiembrie a anului trecut un test cu o armă antisatelit, generând astfel un câmp potențial periculos de gunoi spațial, subiectul a revenit în atenție în urma faptului că unele resturi au trecut la mică distanţă de un satelit chinezesc, un incident „extrem de periculos” potrivit Beijingului, informează joi AFP.

China are un program spaţial ambiţios, ce include lansarea de sateliţi de observare, de geolocaţie, în scopuri militare sau civile, sau chiar trimiterea de sonde pe Lună sau Marte, precum şi misiuni cu echipaj uman

„Resturi” care aparțineau satelitului rus Kosmos-1408 au trecut marţi la „doar 14,5 metri” de satelitul ştiinţific chinezesc Tsinghua, potrivit Centrului pentru deşeuri spaţiale din cadrul Administraţiei Spaţiale Naţionale a Chinei (CNSA), citat marţi de jurnalul Global Times.

Autorităţile spaţiale au calificat incidentul drept „extrem de periculos”, potrivit aceleiaşi surse.

Ministerul rus al Apărării a recunoscut la jumătatea lunii noiembrie, după o zi de tăcere, că satelitul Kosmos-1408, datând din epoca sovietică, a fost pulverizat de o rachetă rusească în cadrul unui test.

Statele Unite au denunţat acest test care, potrivit autorităţilor americane, a generat un „nor” de resturi potenţial periculoase pentru Staţia Spaţială Internaţională (ISS), ocupanţii acesteia şi pentru celelalte dispozitive prezente în spaţiu, transmite Agerpres.

Un expert în deşeuri spaţiale, Liu Jing, a declarat pentru Global Times că se întâmplă rar ca resturile şi navele spaţiale să se afle la o distanţă de doar zece metri. Potrivit spuselor sale, de data aceasta probabilitatea unei coliziuni a fost „foarte mare” şi, teoretic, ar fi necesitat măsuri de evitare.

Acest incident vine după dezvăluirea, luna trecută, a altor incidente similare care au implicat doi sateliţi ai companiei americane SpaceX. Beijingul a denunţat o „ameninţare gravă” la adresa siguranţei astronauţilor săi, după ce astfel de dispozitive ale companiei fondate de miliardarul Elon Musk au fost la un pas de a intra în coliziune cu staţia spaţială a Chinei. 

Potrivit unui document trimis la începutul lunii decembrie de Beijing către Biroul pentru Afaceri Spaţiale al ONU din Viena, staţia spaţială a Chinei a fost nevoită să efectueze manevre de evitare a deșeurilor spațiale de două ori, în iulie şi în octombrie.

Gunoiul spațial al omenirii

Pe lângă miile de sateliți, în acest moment, în jurul Pământului orbitează alte câteva sute de milioane de obiecte, cu dimensiuni care pot varia de la 1 milimetru la 10 centrimetri și cunoscute generic sub denumirile de „gunoaie” ori „deșeuri spațiale”, conform celor mai recente date publicate de Agenția Spațială Europeană (ESA). Masa totală a acestor fragmente este de peste 9. 600 de tone – echivalentul a 240 de tiruri încărcate cu marfă.

În jur de 36.500 de astfel de fragmente sunt mai mari de 10 centrimetri, în vreme ce 29.600 sunt în acest moment monitorizate de rețelele de supraveghere ale diverselor agenții spațiale.

Conform NASA, un deșeu de dimensiunea unei mingi de tenis, e suficient de mare pentru a distruge complet un satelit, în cazul în care cele două obiecte s-ar ciocni unul de altul. Un fragment de dimensiunea unei mărgele poate avaria serios o navetă spațială, în vreme ce un fragment de dimensiunea unui bob de sare poate perfora un costum spațial.

„Sindromul Kessler”

Oamenii de știință avertizează de zeci de ani asupra pericolului pe care gunoiul spațial îl prezintă pentru misiunile spațiale.

Încă din anul 1978, cercetătorul NASA, Donald Kessler, a avertizat asupra pericolului unei astfel de ciocniri în spațiu. Cunoscută în prezent sub denumirea „sindromul Kessler”, teoria susține că orbita terestră va ajunge, într-o bună zi, mult prea aglomerată și „poluată” atât de sateliți, cât și de așa-numitele „gunoaie spațiale”.

Astfel, o simplă ciocnire a unui fragment spațial cu un satelit ar putea declanșa o reacție în lanț cu efecte catastrofale asupra vieții pe Pământ: ciocnirea s-ar produce la viteze de zeci de mii de kilometri pe oră și ar genera sute sau mii de alte fragmente care vor continua să se deplaseze la viteze similare.

Aceste fragmente ar putea, la rândul lor, să lovească alți sateliți sau obiecte și tot așa, până când orbita joasă terestră ar deveni suprasaturată de un număr incontrolabil de proiectile care să facă inoperabili toți sateliții de la respectiva altitudine.

Lovitură pentru Sony, după cea mai mare tranzacție de pe piața jocurilor video. Grupul japonez a pierdut 20 de miliarde de dolari

Xbox and Playstation controller sat next to each other on a dark background
Sony a pierdut 20 de miliarde de dolari în „războiul” Playstation vs Xbox cu Microsoft, după ce compania americană a făcut cea mai mare achiziție din istoria industriei de gaming, preluând Activision Blizzard. Foto: Profimedia Images

Acţiunile grupului japonez Sony Group Corp., producătorul consolelor de jocuri video PlayStation, au scăzut miercuri cu 13% la bursa de la Tokyo, după ce rivalul american Microsoft Corp. a anunţat preluarea dezvoltatorului de jocuri video Activision Blizzard pentru 68,7 miliarde de dolari, informează Bloomberg.

Preluarea Activision Blizzard, cea mai mare tranzacţie încheiată vreodată în sectorul jocurilor video, face din Microsoft, producătorul consolelor de jocuri video Xbox, a treia mare companie de gaming din lume în funcţie de venituri şi a şters 20 de miliarde de dolari din capitalizarea de piaţă a Sony într-o singură zi.

Jocurile video sunt responsabile pentru aproximativ 30% din veniturile Sony. Grupul nipon depinde de abonaţii plătitori care utilizează consolele PlayStation pentru a avea acces la un portofoliu de jocuri exclusiviste, conform Agerpres.

Microsoft a anunţat marţi că are peste 25 de milioane de abonaţi la serviciul Game Pass şi că va oferi cât de multe jocuri Activision Blizzard posibile utilizatorilor de Xbox Game Pass şi PC Game Pass. Activision Blizzard este compania care a dezvoltat o serie de jocuri de succes precum Call of Duty, Diablo şi World of Warcraft.

„Sony se va confrunta cu o provocare monumentală pentru a rămâne în frunte în acest război. În condiţiile în care cel mai probabil jocul Call of Duty va fi oferit exclusiv abonaţilor la serviciul Game Pass, provocările pentru Sony se vor înmulţi”, a declarat Amir Anvarzadeh, analist la Asymmetric Advisors.

De-a lungul timpului Sony a reuşit să menţină un avans consistent în faţa Microsoft în cursa dintre diferitele generaţii de console de jocuri video PlayStation şi Xbox. Însă acum că gigantul american şi-a exprimat dorinţa de a investi sume mari pentru a recupera decalajul, Sony va fi presat să răspundă.

„Sony va avea probleme în a cheltui sumele alocate de Microsoft pentru preluarea unor nume mari în industria jocurilor. Scăderea cotaţiei acţiunilor scoate în evidenţă faptul că investitorii sunt îngrijoraţi că Sony ar putea să piardă dacă industria se îndepărtează de modelul de business bazat pe echipamentele hardware”, apreciază Kazunori Ito, analist la Morningstar Research.

S-a încheiat discuția de la Geneva. Lavrov: „Cine pe cine amenință și în ce se pot transforma aceste amenințări este o mare întrebare”

Antony Blinken si Sergei Lavrov se saluta la geneva
Antony Blinken și Serghei Lavrov au avut o nouă rundă de discuții. Foto: Profimedia

S-au încheiat discuțiile de la Geneva dintre secretarul de stat american Antony Blinken și cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov, care a avut ca scop detensionarea situației de la frontiera rusă cu Ucraina.

ACTUALIZARE 14.15: După o întrevedere cu șeful diplomației SUA, care a durat aproximativ o oră și jumătate, Serghei Lavrov a ieșit în conferință de presă și a spus că cine pe cine amenință și în ce se pot transforma aceste amenințări este o mare întrebare.

ACTUALIZARE 12.00: A început întâlnirea între Antony Blinken și Serghei Lavrov.

„Nu ne așteptăm să găsim o soluție la aceste negocieri. Ne așteptăm la răspunsuri concrete la propunerile noastre concrete”, a spus Serghei Lavrov.

„Suntem cu toții, în egală măsură, angajați să urmăm calea diplomației și a dialogului. Dar suntem la fel de hotărâți, dacă această cale va fi imposibilă iar Rusia ataca Ucraina, să dăm un răspuns unitar, rapid și sever”, a spus, de asemenea, Antony Blinken.


Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken a sosit la Geneva pentru discuții cu ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, după o vizită în mai multe țări europene, menită să consolideze angajamentele aliaților americani de a sancționa Rusia dacă aceasta va face o invazie în Ucraina.

Speranțele Washingtonului de a construi un front de opoziție față de Moscova au fost complicate de o declarație a președintelui american Joe Biden, care a estimat că Rusia va „intra” în Ucraina și a avetizat că Moscova va plăti scump acest lucru.

Rusia a masat zeci de mii de soldați la granița cu Ucraina, iar statele occidentale se tem că Moscova plănuiește un nou asalt asupra unei țări pe care a invadat-o în 2014 pentru a anexa peninsula Crimeea. Rusia neagă că plănuiește un atac, dar spune că ar putea lua măsuri militare nespecificate dacă nu îi este îndeplinită o listă de cereri, inclusiv o promisiune din partea NATO de a nu integra Ucraina, relatează Reuters.

Întrebat despre declarația lui Biden, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că Rusia a primit avertismente similare de cel puțin o lună.

„Credem că acestea nu contribuie în niciun fel la dezamorsarea tensiunii care a apărut acum în Europa și, mai mult, pot contribui la destabilizarea situației”, a adăugat Peskov.

Miercuri, la Kiev, Blinken a încercat să dea asigurări Ucrainei în privința sprijinului acordat de Statele Unite. Blinken, înainte de a se întâlni joi la Berlin cu oficiali germani, francezi și britanici, a declarat că președintele rus Vladimir Putin ar putea ordona o invazie iminentă.

Adjunctul lui Blinken, Wendy Sherman, și adjunctul lui Lavrov, Serghei Ryabkov, s-au întâlnit de asemenea la Geneva săptămâna trecută, unde ambele părți au expus poziții aparent ireconciliabile.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a adrest joi pe Twitter „marilor puteri” amintindu-le că nu există incursiuni minore și țări mici, „la fel cum nu există victime minore și durere mică din cauza pierderii celor dragi”.

Ministrul Apărării, despre tensiunile din Ucraina: „Nu este nevoie în acest moment să ne pregătim pentru război”

Vasile Dîncu cu ochelari si cravata albastra
Vasile Dîncu, ministrul Apărării. Foto: Facebook

Vasile Dîncu, ministrul Apărării Naţionale, a dat asigurări că nu este nevoie în acest moment să ne pregătim pentru război, deoarece „nu este cazul ca România să intre în război, aşa cum uneori vedem în fake news-uri”.

„Nu este cazul, şi aş vrea să precizez asta pentru ca populaţia să ştie foarte bine, nu este cazul ca România să intre în război, aşa cum uneori vedem în fake news-uri.

Acum două zile, secretarul general NATO, Stoltenberg, a spus că NATO, în cazul unei intervenţii în Ucraina a Federaţiei Ruse, nu va reacţiona militar, pentru că, conform Tratatului NATO, nu poate interveni decât dacă este ameninţată o ţară membră.

Ucraina nu este în acest moment membră NATO, dar sigur că vor fi alte forme de reacţie pe care comunitatea internaţională le va lua”, a declarat Vasile Dîncu vineri, la Timișoara, potrivit Agerpres.

El a adăugat că un posibil conflict la graniţă presupune anumite pregătiri şi din partea ţării noastre, dar a subliniat că nu ne pregătim de război.

„Deci, nu este nevoie în acest moment să ne pregătim pentru război. Atunci, însă, când ai un conflict la graniţă sau în apropierea ta trebuie sa te pregăteşti întotdeauna, pentru că sunt multe efecte adverse aici. Există posibilitatea unei migraţii din cauza războiului şi trebuie gestionată această situaţie.

Există alte situaţii legate de circuitele economice, pentru că orice blocadă, de exemplu, a economiei şi a Federaţiei Ruse are influenţă asupra băncilor, asupra energiei, aprovizionării cu energie în Europa, şi sunt şi multe alte lucruri. (…) Noi ne pregătim pentru orice situaţie”, a afirmat Vasile Dîncu.

Ministrul Apărării Naţionale, Vasile Dîncu, efectuează, vineri, vizite de informare în garnizoanele Arad şi Timişoara.