Revoluție în Kazahstan. Peste 160 de oameni au fost uciși. Tokaev spune că au fost teroriști din Afganistan și Orientul Mijlociu

Armata intervine în Almat, unde au loc proteste de amploare
Armata intervine în Almati, unde au loc proteste de amploare. Foto: Profimedia

Situația pare să se fi stabilizat în Kazahstan, după confruntările violente dintr protestatari şi forţele de ordine. Rusia continuă însă să trimită militari.

Pe de altă parte, oamenii sunt tot fără internet și stau la cozi la magazine și la bănci. Potrivit autorităților kazahe, 164 de persoane au murit în protestele care au zguduit țara în ultima săptămână.

Preşedintele Tokaev vorbeşte despre combatanţi afgani, din Asia Centrală şi Orientul Mijlociu

Actualizare 10 ianuarie 19:00 Preşedintele Kazahstanului, Kasîm-Jomart Tokaev, a declarat luni că la revoltele de săptămâna trecută au participat de asemenea combatanţi străini veniţi din alte ţări ale Asiei Centrale, Afganistan şi Orientul Mijlociu.

„Nu am nicio îndoială că este vorba despre un atac terorist, un act organizat şi bine pregătit împotriva Kazahstanului, cu participarea unor combatanţi străini din ţări ale Asiei Centrale, inclusiv Afganistan. Combatanţi din Orientul Mijlociu de asemenea au participat”, a transmis într-un comunicat serviciul de presă al lui Tokaev, după o discuţie telefonică a acestuia din urmă cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel, scrie AFP, preluată de Agerpres.

Circa 1.300 de companii au suferit pagube, au fost atacate de asemenea circa o sută de bănci şi centre comerciale, iar 500 de maşini de poliţie au fost incendiate, în total pierderi de 2-3 miliarde de dolari pentru statul kazah, a mai menţionat Tokaev, prezentând un bilanţ al violenţelor soldate cu „numeroase victime printre forţele de ordine şi civili”. Autorităţile locale nu au precizat încă numărul victimelor, afirmând doar că zeci de persoane au fost ucise, printre care 16 membri ai forţelor de ordine.

Tokaev a declarat luni la un summit online excepţional al Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC) – care a venit în sprijinul său cu trupe, în principal ruseşti – că în prezent ordinea în ţară a fost restabilită. 

Vladimir Putin spune că forțele OTSC se vor retrage din Kazahstan la încheierea misiunii

Actualizare 10 ianuarie 13:20 Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a declarat luni că forţele ţării sale şi ale ţărilor aliate trimise în Kazahstan pentru a sprijini puterea kazahă, vizată – potrivit lui – de „terorismul internaţional” se vor retrage din această ţară din Asia Centrală de îndată ce îşi vor fi încheiat misiunea, avertizând, totodată, că această alianță militară din cadrul CSI, condusă de Rusia, nu va permite ca guvernele ţărilor membre să fie răsturnate de la putere prin „revoluţii colorate”, relatează Reuters.

„Odată ce contingentul îşi va fi îndeplinit funcţiile, el se va retrage de pe teritoriul Kazahstanului”, a indicat Putin în cadrul unei reuniuni în format de videoconferinţă cu şefii statelor membre ale Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), care grupează Rusia, Belarus, Armenia, Kazahstan, Kârgâzstan şi Tadjikistan.

„Un contingent al Forţelor colective de menţinere a păcii ale OTSC a fost trimis în Kazahstan şi, vreau să subliniez, pentru o perioadă limitată de timp, pentru atât cât va considera necesar preşedintele kazah”, a afirmat şeful statului rus, subliniind că trupele trimise de OTSC au împiedicat grupuri armate să submineze baza puterii în Kazahstan.

Circa 2.030 de militari din cadrul Forţei colective de menţinere a păcii a OTSC au fost desfăşuraţi săptămâna trecută la solicitarea preşedintelui kazah pe fondul revoltelor violente ce au cuprins ţara, potrivit AFP.

profimedia-putin tokaev
Vladimir Putin a avut o discuție prin videoconferință cu liderii țărilor membre OTSC. Foto: Profimedia Images

Kazahstanul, a spus Putin, a fost victima „unei agresiuni a terorismului internaţional”, afirmând, de asemenea, că aceste „bande de bărbaţi înarmaţi” aveau „clar experienţă de luptă” şi au fost formaţi în „centre din străinătate”.

În opinia liderului de la Moscova, a existat o ameninţare la adresa statalităţii Kazahstanului, care a apărut nu din cauza protestelor spontane care au început din cauza creşterii preţului la carburant, ci pentru că de această situaţie au profitat „forţe interne şi externe distructive”, transmite Agerpres.

În acest context, preşedintele rus a avertizat că Moscova nu va tolera „revoluţiile colorate” în fosta URSS, o formulă recurentă pentru a denumi revoltele care, potrivit Kremlinului, ar fi orchestrate de către Occident în ţările din fosta Uniune Sovietică în anii 2000.

„Bineînţeles, aceasta nu este nici prima şi nici ultima tentativă de ingerinţă în afacerile interne ale ţărilor noastre (venită) din afară”, a spus preşedintele rus. „Nu vom lăsa ca situaţia să ne fie tulburată acasă şi nu vom permite ca scenariile unor aşa-zise revoluţii colorate să aibă loc”, a mai avertizat Putin.

Şeful statului rus a făcut aceste comentarii după ce înaintea sa vorbise preşedintele kazah, Kasîm-Jomart Tokaev, al cărui curaj el l-a lăudat. 

Liderul kazah a spus că ordinea a fost restabilită, dar că vânătoarea de „terorişti” continuă.

Tokaev, despre proteste: O tentativă de lovitură de stat

Actualizare 10 ianuarie 11:00  Preşedintele Kazahstanului, Kasîm-Jomart Takaev, a declarat luni că revoltele însoţite de violenţe care au zdruncinat ţara de la începutul anului au fost o „tentativă de lovitură de stat” comisă de „combatanţi înarmaţi”, asigurând totodată că forţele sale nu ar trage „niciodată” împotriva unor manifestanţi paşnici, relatează AFP, potrivit Agerpres.

„Grupuri de combatanţi înarmaţi, care aşteptau momentul, au intrat în acţiune. Obiectivul lor principal s-a manifestat clar. Este vorba de o tentativă de lovitură de stat”, a indicat Tokaev în cursul unei reuniuni în format de videoconferinţă cu şefii de stat ai ţărilor membre din Organizaţia Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), între care şi preşedintele rus Vladimir Putin.

Trupele din cadrul Forţelor colective de menţinere a păcii ale OTSC – dintre care cea mai mare parte aparţin Rusiei – pe care Tokaev le-a chemat în ajutor în data de 5 ianuarie pe fondul revoltelor izbucnite la 2 ianuarie în vestul ţării şi care s-au extins apoi în alte regiuni, în special la Almatî, se vor retrage „în curând”, a adăugat el.

„Nu am folosit niciodată şi nici nu vom utiliza forţa militară împotriva manifestanţilor paşnici”, a afirmat Tokaev.

Preşedintele kazah a precizat că 2.030 de militari au fost desfăşuraţi în cadrul misiunii de menţinere a păcii a OTSC, după ce a cerut ajutor acestei organizaţii, controlate de Moscova şi care reuneşte şase foste republici ex-sovietice.

Potrivit preşedintelui kazah, forţe „teroriste” organizate, incluzând atât „islamişti”, cât şi „criminali”, „hoţi” şi „borfaşi de rând” au profitat de o mişcare de contestare apărută după creşterea preţului la gazul lichefiat pentru a încerca să răstoarne puterea.

„Am reuşit să preluăm controlul asupra situaţiei”, a asigurat el.

Deocamdată, singurul „terorist” arătat pe toate canalele televiziunii de stat kazahe în weekend, cu un chip însângerat şi urme de tortură, s-a dovedit a fi un pianist de jazz din Kârgâzstan, venit în turneu în data de 2 ianuarie în Kazahstan, relatează portalul independent Meduza.io.

În urma protestelor autorităţilor din Kârgâzstan, muzicianul de jazz kârgâz, Vihram Ruzahunov, care a fost reţinut în Kazahstan sub acuzaţia de participare la proteste, a fost eliberat din arest, a relatat luni dimineaţa Interfax, citând surse din cadrul Comitetului de stat pentru securitatea naţională (KNB, succesorul KGB-ului local) din Kârgâzstan.

Posturile publice de televiziune Qazaqstan şi Khabar-24 susţineau că acesta este un terorist, care a venit din Kârgâzstan pentru suma de 90.000 de tenge, pentru a participa la proteste.

Anterior eliberarea muzicianului kârgâz fusese anunţată de ziarul „Vecerni Bişkek”.

Ministerul Justiţiei din Kârgâzstan a cerut autorităţilor kazahe deschiderea unei anchete oficiale privind torturarea lui Ruzahunov.

Un miting de susţinere a muzicianului a avut loc duminică în faţa ambasadei Kazahstanului din Bişkek, capitala kârgâză. Participanţilor li s-a alăturat, potrivit Meduza.io, şeful Comitetului pentru Securitatea Naţională din Kârgâzstan, Kamcibek Taşiev, care a spus că „vecinii noştri ar trebui să-şi schimbe retorica, este incorect ca ei să ne acuze cetăţenii de terorism”.

Kârgâstan a trimis trupe în Kazahstan în cadrul Forţei multinaţionale de menţinere a păcii, alături de Rusia, Belarus, Armenia şi Tadjikistan.

SUA cer răspunsuri de la Kazahstan

Actualizare 9 ianuarie 19:15. Washingtonul doreşte răspunsuri din partea oficialilor din Kazahstan cu privire la motivul pentru care a fost nevoie să apeleze la forţe de securitate conduse de Rusia pentru a rezolva tulburări interne şi a condamnat ordinul autorităţilor de a „trage pentru a ucide”, a spus duminică secretarul de stat american, Antony Blinken.

Actualizare 9 ianuarie 14:20. Ministerul kazah al sănătății anunță că peste 164 de persoane au murit în protestele care au zguduit țara în ultima săptămână.

Datele au fost raportate, duminică, de televiziunea locală Khabar-24 arată o creștere semnificativă față de ultimele bilanțuri. Nu este încă clar dacă este vorba doar de civili sau dacă au fost raportate și decese ale persoanelor din forțele de ordine.

Actualizare 9 ianuarie 12:20. O serie de „instalații strategice” din Kazahstan se află sub pază militară, susține președinția kazahă, duminică, în contextul revoluției care zguduie Kazahstanul.

„O serie de instalații strategice au fost transferate sub protecția contingentului unit de menținere a păcii al statelor membre CSTO”, a anunțat biroul prezidențial într-un comunicat care detaliază o ședință de securitate prezidată de Tokayev. Documentul nu a identificat respectivele instalații.

Administrația a declarat că 5.800 de persoane au fost arestate în legătură cu tulburările, inclusiv un „număr semnificativ” de cetățeni străini și a precizat că situația s-a stabilizat în toate regiunile.

Actualizare 9 ianuarie 7.00. Ministerul Afacerilor Interne kazah a anunțat că au fost reținute peste 5.100 de persoane care au luat parte la revoltele din mai multe regiuni ale țării.

„Până la acest moment, 5.135 de persoane au fost reținute în Kazahstan”, a transmis duminică biroul de presă al instituției, citat de TASS.

Potrivit ministerului, au fost declanșate 125 de anchete preliminare pentru crime, violențe împotriva oficialilor guvernamentali, jaf, huliganism și furturi.

După cum a declarat ministrul interimar de interne al republicii, Yerlan Turgumbayev, canalului de televiziune Khabar 24, în timpul revoltelor, peste 400 de vehicule au fost avariate și distruse, inclusiv 346 de vehicule de poliție. Peste 100 de magazine și bănci au fost jefuite, potrivit sursei citate.

Totodată, autostrăzile au fost deschise circulației, anunță autoritățile.

iPhone 14 Pro ar putea include decupaj mai mare pentru cameră și senzori sub ecran

iPhone 14 Pro ar putea include decupaj mai mare pentru cameră și senzori sub ecran

Zvonurile din ultimele săptămâni legate de modelele iPhone 14 Pro sugerează că notch-ul, elementul de design care a definit ultimele patru generații ale telefoanelor Apple, va fi înlocuit cu altceva.

Unele zvonuri spun că Apple trece la un design mai elegant, cu un decupaj subtil și cu restul componentelor sub ecran. Altele spun că decupajul va fi unul dublu, sau că Apple va decupa totuși o zonă mai mare din ecran pentru a acomoda componentele Face ID. Un nou zvon sugerează că este o combinație între toate acestea.

iPhone 14 Pro ar putea veni cu un nou tip de decupaj în ecran

Pe de-o parte, se zvonește că Apple va folosi tehnologia care permite ascunderea componentelor sub ecran pentru o parte din componentele Face ID, precum proiectorul de puncte. Pe de altă parte, camera foto și camera cu infraroșu ar rămâne vizibile, într-un decupaj în formă de pastilă, așa cum am mai văzut pe alte dispozitive cu Android în trecut. Diferența ar fi că Apple ar păstra poziția acestor componente pe mijloc și nu în colțurile ecranelor, așa cum am mai văzut în trecut.

Motivul pentru care Apple pare să nu dorească ascunderea camerei sub ecran, chiar dacă acest lucru este într-adevăr posibil cu tehnologia din prezent, pare să fie faptul că fotografiile rezultate din camere de acest gen sunt de calitate inferioară.

A heads up this is for the Pros. https://t.co/gT7QAK24yB

— ShrimpApplePro 🍤 (@VNchocoTaco) January 4, 2022

Aceste informații vin de la leak-erul VNchocoTaco, care a mai oferit astfel de informații în trecut. Desigur, există posibilitatea ca ceea ce vedem în imaginea de mai sus să fie doar un prototip la care Apple a renunțat deja, întrucât noile iPhone-uri vor intra în producție finală abia la vară. Mai sunt câteva luni în care design-ul telefoanelor ar putea evolua.

Este clar însă, văzând atâtea leak-uri independente cu diverse design-uri, că obiectivul Apple pentru 2022 este să renunțe la notch, măcar pe modelele Pro, cât mai repede posibil. Modelele iPhone 13 au venit la rândul lor cu o reducere a dimensiunii decupajului din ecran, care este însă greu de sesizat, având în vedere că reduce spațiul ocupat de senzorii frontali cu doar 20% față de generația anterioară.

sursa: Phone Arena

3 oficiali de poliție și securitate din Kazahstan au fost găsiți morți. Cel puțin unul dintre ei s-a sinucis

ciocniri intre politie si protestatari in kazahstan
Cel puțin trei oficiali din domeniul securității au fost găsiți morți în Kazahstan, după revoltele din ultima săptămână. Foto: Profimedia

Cel puțin trei oficiali din domeniul securității au fost găsiți morți în Kazahstan, după revoltele din ultima săptămână, cele mai grave tulburări din cele trei decenii de independență a fostei republici sovietice, relatează The Moscow Times.

Potrivit Ministerului de Interne din Kazahstan, 16 polițiști, membri a Gărzii naționale și militari au fost uciși și peste 1.300 au fost răniți în revoltele care au zguduit toată țara. Comitetul de securitate națională (KNB) al Kazahstanului a anunțat săptămâna trecută arestarea fostului său șef Karim Masimov și a „altor persoane”, sub suspiciunea de trădare.

Pe de altă parte, 164 de protestatari au fost uciși și câteva mii de oameni au fost arestați.

Agenția Interfax a relatat luni că șeful poliției din regiunea Jambîl din sudul Kazahstanului, Janat Suleimenov, s-a sinucis.

Jurnaliștii locali au relatat că autoritățile ar fi deschis un dosar penal nespecificat împotriva lui Suleimenov, după capturarea clădirilor poliției locale și guvernamentale din orașul Taras de către protestatari.

Curând după aceea, KNB a anunțat că trupul colonelului de securitate Azamat Ibraiev a fost găsit în fața casei sale din capitala Kazahstanului, Nur-Sultan.

Baza, un canal de pe Telegram despre care se crede că are legături cu serviciile de securitate ale Rusiei, a susținut că Ibraiev a căzut de pe o clădire înaltă.

Ulterior, Interfax a scris, citând Ministerul de Interne al Kazahstanului, că șeful unei secții de poliție din cel mai mare oraș al țării, Almatî, Tanat Nazanov, a murit în urma unui atac de cord. Almatî a fost epicentrul protestelor masive.

Cele trei decese au avut loc la aproape o săptămână după ce înregistrările de pe rețelele sociale au arătat mulțimi de oameni luând cu asalt birouri publice, dând foc clădirilor și confiscând echipamentul poliției, inclusiv vehicule și echipament antirevoltă.

Când se lansează Huawei P50 Pro și P50 Pocket în afara Chinei

Când se lansează Huawei P50 Pro și P50 Pocket în afara Chinei

Seria Huawei P50 a fost cea mai mult afectată de până acum de restricțiile SUA, producătorul chinez anunțând seria cu mare întârziere față de anii precedenți.

De asemenea, o lansare în afara Chinei nu a mai avut loc în 2021, aceasta fiind mutată pentru anul 2022. Știm acum o dată estimativă pentru lansarea Huawei P50 Pro și noului model pliabil P50 Pocket în afara Chinei, dată la care am putea afla și informații oficiale despre disponibilitatea în Europa.

Seria Huawei P50 renunță la procesoarele Kirin în afara Chinei

Huawei P50 Pro și P50 Pocket sunt programate pentru lansare pe data de 12 ianuarie, conform Huawei Malaiezia. Confirmarea a venit pe calea Twitter, unde compania a publicat mai multe teasere care sugerează această dată de lansare. De altfel, pe site-ul Huawei din Malaiezia putem găsi cele două smartphone-uri listate, putând vedea astfel configurațiile hardware în care acestea vor fi disponibile.

Details in, beauty stands out. When taking selfies or groupfie ✨ with the #HUAWEIP50Pro 100° ultra-wide angle front camera⁠, it will show your facial features and make-up in fine detail.

Coming soon on 12 January 2022. Stay tuned.
🔎 https://t.co/3hjGyX22C9 pic.twitter.com/K59KS8CO8B

— Huawei Mobile MY (@HuaweiMobileMY) January 7, 2022

Spre diferență de modelele din China, care sunt livrate și cu procesoare Kirin, și cu procesoare de la Qualcomm, în afara Chinei, acestea vor folosi doar chipset-uri Snapdragon. Ambele sunt bazate pe Snapdragon 888, modelul high-end din 2021, iar ambele par să ruleze software-ul EMUI 12, bazat pe Android, și nu Harmony OS, sistemul de operare proprietar Huawei.

P50 Pro va fi disponibil într-o singură configurație, cu 8 GB memorie RAM și 256 GB stocare internă, comparabil cu alte modele high-end de pe piață, în timp ce P50 Pocket va oferi aceeași configurație în varianta „standard” și va integra 12 GB RAM și 512 GB stocare internă în versiunea Pocket Premium Edition.

Elegance in the palm of you hand! ✋#HUAWEIP50Pocket features a minimalist look that belies the sophisticated design within.

Stay tuned for this beautiful foldable smartphone from HUAWEI on 12 January. 🔎 https://t.co/bL1kzbOzDj pic.twitter.com/BdwNW6txP5

— Huawei Mobile MY (@HuaweiMobileMY) January 7, 2022

Ne așteptăm ca odată cu lansarea în Malaiezia, să primim mai multe detalii despre versiunile europene ale acestor dispozitive. Huawei a confirmat anul trecută că telefoanele vor fi lansate și în Europa, însă nu a oferit detalii concrete la momentul respectiv.

De asemenea, nu este clar dacă un Huawei P60 va mai fi lansat în 2022, sau dacă producătorul va continua tradiția de a alterna între serii, la rând fiind gama Mate, care nu a mai primit un upgrade la final de 2021.

sursa: GSM Arena

Revoluție în Kazahstan. Rușii vor pleca după ce situația va fi „pe deplin stabilizată”. Tokaev spunea că se vor retrage în două zile

soldati rusi urcati in avion
Rusia a trimis militari, tehnică și echipamente de luptă în Kazahstan. Foto: Profimedia Images

Situația pare să se fi stabilizat în Kazahstan, după confruntările violente dintr protestatari şi forţele de ordine.

Pe de altă parte, oamenii sunt tot fără internet și stau la cozi la magazine și la bănci. Potrivit autorităților kazahe, 164 de persoane au murit în protestele care au zguduit țara.

Trupele rusești vor pleca din Kazahstan când situația va fi „pe deplin stabilizată”

Forţele colective de menţinere a păcii din cadrul Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC) se vor retrage din Kazahstan după stabilizarea completă a situaţiei din această ţară din Asia Centrală, a declarat marţi ministrul rus al apărării Serghei Şoigu, citat de agenţiile de presă Interfax şi RIA Novosti, potrivit Agerpres.

Astfel, „forţele colective îşi vor îndeplini sarcinile până când situaţia din Kazahstan va fi pe deplin stabilizată, evident, la decizia conducerii Republicii Kazahstan”, a subliniat generalul de armată Serghei Şoigu, fără să avanseze vreun termen precis privind retragerea trupelor OTSC din această ţară central-asiatică.

La ora actuală, potrivit lui, forţele de menţinere a păcii ale OTSC îndeplinesc sarcini de protejare a unor importante facilităţi militare, de stat şi cu caracter social.

El a amintit că, în conformitate cu decizia Consiliului de Securiate Colectivă al OTSC, aceste trupe şi-au finalizat desfăşurarea la 9 ianuarie.

„Într-un timp foarte scurt – doar trei zile – avioane ale Forţelor aerospaţiale ruse au transferat personal şi echipamente militare în Kazahstan. Aceasta a fost posibil datorită unei coordonări eficiente şi operativităţii ridicate a forţelor armate ale OTSC, rezultat al unor exerciţii comune, precum şi experienţei acumulate în timpul desfăşurării trupelor ruse în Siria şi a contingentului de menţinere a păcii rusesc în Nagorno-Karabah”, a afirmat Şoigu.

Anterior, preşedintele kazah Kasîm-Jomart Tokaev a declarat că trupele desfăşurate de Moscova şi aliaţii ei în Kazahstan după revoltele violente de săptămâna trecută vor începe să se retragă peste două zile şi acest lucru nu ar trebui să ia mai mult de zece zile, potrivit agenţiilor de presă internaţionale.

Președintele Kazahstanului: Trupele OTSC vor începe retragerea în două zile. Misiunea s-a încheiat cu succes

ACTUALIZARE 11 ianuarie 09:15 Preşedintele Kazahstanului, Kasîm-Jomart Tokaev, a anunţat marţi că trupele din cadrul alianţei militare postsovietice Organizaţia Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), desfăşurate în ţară pe fondul protestelor violente care au afectat republica din Asia Centrală săptămâna trecută, vor începe să se retragă în termen de două zile, transmite EFE.

„Principala misiune a forţelor de pacificare ale OTSC s-a încheiat cu succes. În două zile va începe retragerea graduală a unităţilor. Procesul nu va dura mai mult de 10 zile”, a transmis Tokaev parlamentului kazah, prin videoconferinţă, din palatul prezidenţial Akorda.

Parlamentul Kazahstanului a aprobat marţi numirea lui Alihan Smailov, în vârstă de 49 de ani, în calitate de prim-ministru al ţării, funcţie pentru care a fost propus de preşedintele Kasîm-Jomart Tokaev, transmit EFE şi Reuters.

Smailov a preluat cu titlu interimar conducerea guvernului la 5 ianuarie, pe fondul protestelor violente înregistrate în această ţară central-asiatică în ultima săptămână şi care l-au făcut pe Tokaev să demită executivul anterior, condus de Askar Mamin.

Tokaev a anunţat nominalizarea lui Smailov, vicepremier în guvernul precedent, prin videoconferinţă din Akorda, palatul prezidenţial kazah.

Imediat ce a primit susţinerea unanimă a parlamentului, Tokaev a semnat decretul de numire al lui Smailov ca prim-ministru.

Noul şef al guvernului kazah are o îndelungată traiectorie în administraţia publică. Înainte de a fi vicepremier, funcţie pe care a deţinut-o din 2020, Smailov a activat ca ministru de finanţe, informează EFE.

Preşedintele Tokaev vorbeşte despre combatanţi afgani, din Asia Centrală şi Orientul Mijlociu

Actualizare 10 ianuarie 19:00 Preşedintele Kazahstanului, Kasîm-Jomart Tokaev, a declarat luni că la revoltele de săptămâna trecută au participat de asemenea combatanţi străini veniţi din alte ţări ale Asiei Centrale, Afganistan şi Orientul Mijlociu.

„Nu am nicio îndoială că este vorba despre un atac terorist, un act organizat şi bine pregătit împotriva Kazahstanului, cu participarea unor combatanţi străini din ţări ale Asiei Centrale, inclusiv Afganistan. Combatanţi din Orientul Mijlociu de asemenea au participat”, a transmis într-un comunicat serviciul de presă al lui Tokaev, după o discuţie telefonică a acestuia din urmă cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel, scrie AFP, preluată de Agerpres.

Circa 1.300 de companii au suferit pagube, au fost atacate de asemenea circa o sută de bănci şi centre comerciale, iar 500 de maşini de poliţie au fost incendiate, în total pierderi de 2-3 miliarde de dolari pentru statul kazah, a mai menţionat Tokaev, prezentând un bilanţ al violenţelor soldate cu „numeroase victime printre forţele de ordine şi civili”. Autorităţile locale nu au precizat încă numărul victimelor, afirmând doar că zeci de persoane au fost ucise, printre care 16 membri ai forţelor de ordine.

Tokaev a declarat luni la un summit online excepţional al Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC) – care a venit în sprijinul său cu trupe, în principal ruseşti – că în prezent ordinea în ţară a fost restabilită. 

Vladimir Putin spune că forțele OTSC se vor retrage din Kazahstan la încheierea misiunii

Actualizare 10 ianuarie 13:20 Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a declarat luni că forţele ţării sale şi ale ţărilor aliate trimise în Kazahstan pentru a sprijini puterea kazahă, vizată – potrivit lui – de „terorismul internaţional” se vor retrage din această ţară din Asia Centrală de îndată ce îşi vor fi încheiat misiunea, avertizând, totodată, că această alianță militară din cadrul CSI, condusă de Rusia, nu va permite ca guvernele ţărilor membre să fie răsturnate de la putere prin „revoluţii colorate”, relatează Reuters.

„Odată ce contingentul îşi va fi îndeplinit funcţiile, el se va retrage de pe teritoriul Kazahstanului”, a indicat Putin în cadrul unei reuniuni în format de videoconferinţă cu şefii statelor membre ale Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), care grupează Rusia, Belarus, Armenia, Kazahstan, Kârgâzstan şi Tadjikistan.

„Un contingent al Forţelor colective de menţinere a păcii ale OTSC a fost trimis în Kazahstan şi, vreau să subliniez, pentru o perioadă limitată de timp, pentru atât cât va considera necesar preşedintele kazah”, a afirmat şeful statului rus, subliniind că trupele trimise de OTSC au împiedicat grupuri armate să submineze baza puterii în Kazahstan.

Circa 2.030 de militari din cadrul Forţei colective de menţinere a păcii a OTSC au fost desfăşuraţi săptămâna trecută la solicitarea preşedintelui kazah pe fondul revoltelor violente ce au cuprins ţara, potrivit AFP.

Populația îmbătrânește accelerat, iar consecințele sunt îngrijorătoare. Zonele din Europa cu cei mai mulți și cu cei mai puțini tineri

barbati mai batrani cu masca
Populația Europei îmbătrânește în ritm accelerat Foto: Guliver/GettyImages

Europa îmbătrânește în ritm accelerat. Datele oficiale arată că doar 16 la sută din întreaga populație a Europei înseamnă tineri.

Așa-zisele „forțe proaspete”, cei care ar putea contribui la creșterea economiei, sunt tot mai puțin prezenți pe piața muncii. Iar situația este la fel în toată Europa, inclusiv în România. Asta va aduce în viitor o serie de probleme.

Prima este cea a sistemelor de pensii. Acestea vor avea încasări tot mai mici, pentru că vor fi mai puțini angajați care să contribuie. În același timp, cheltuielile cu pensiile vor crește foarte mult.

Un alt efect important al îmbătrânirii populației va fi legat de creșterea numărului de persoane care vor solicita îngrijiri medicale. Va fi astfel o presiune și pe bugetele pentru sănătate.

Scăderea populației și îmbătrânirea acesteia vor duce inevitabil și la încetinirea creșterii economice.

Practic este un cerc vicios, dar el poate fi rupt. Una dintre soluții este creșterea natalității, iar pentru asta este nevoie de programe adaptate în fiecare țară europeană. A doua este creșterea numărului de muncitori din afara Uniunii Europene, dar aici există o opoziție mare atât din partea factorilor politici, cât și a unei părți din societate.

Efectul unor politici proaste

În Europa, doar una din șase persoane are vârsta cuprinsă între 15 și 29 de ani, arată datele oficiale. Acest lucru creează un deficit mare pe piața muncii. Doar în perioada pandemiei, 9 milioane de tineri au părăsit piața muncii.

„Aceste statistici sunt efectul unor politici proaste din ultimii 30-40 de ani la nivelul Uniunii Europene. Lipsa unor politici care să stimuleze, să spunem, inserția tinerilor pe piața muncii. O populație mai îmbătrânită și mai feminizată înseamnă o scădere a competitivității economiei europene”, spune Ioan Hosu, sociolog.

Dintre statele membre ale Uniunii Europene, regiunea Île-de-France are cel mai mare număr de tineri, fiind urmată de Lombardia, Andaluzia și Catalonia. La polul opus, se află unele localități germane care au doar 11 la sută din populație tânără. Însă nici România nu stă bine la acest capitol.

Zonele cu cei mai mulți tineri

  • Île-de-France –  2,4 milioane de tineri
  • Lombardia – 1,5 milioane de tineri
  • Andaluzia – 1,4 milioane de tineri.
  • Catalonia și Rhône-Alpes – 1,2 milioane de tineri
  • Madrid și Campania – un milion de tineri

Unde sunt cei mai puțini tineri

  • Chemnitz, Brandenburg – 11 la sută din populație
  • Turingia, Saxonia-Anhalt – 12 la sută din populație
  • Asturias – 12 la sută din populație

(sursa: Eurostat)

Situația României, înrăutățită de emigrație

„Îmbătrânirea la noi e mai accentuată decât în Europa și asta pentru că migrația a atins la noi între 3,5-4 milioane de români care au plecat în străinătate. O să vedem din nou apelul la forță de muncă extracomunitară, asta se întâmplă frecvent. În România aveam acum 2 ani vreo 15.000 – 20.000 de permise pentru muncitori din afara UE. Anul acesta am ajuns la 50.000 și tendința este în creștere”, atrage atenția sociologul Ioan Hosu.

Tinerii spun că nu sunt motivați să rămână pe piața muncii din România.

„Salariu foarte mic, ore multe de muncă, puține concedii”, se plânge unul dintre ei.

– Nu lucrez în România, lucrez în Italia, spune un altul.

– Te-ai întoarce acasă?

– Sincer, e o întrebare foarte grea. Sunt tentat în momentul de față să spun nu. Pentru că afară se oferă mai multe posibilități, lumea e plătită un pic mai bine, traiul e mai bun, explică el.

„Despre studii este vorba, de-aia pleacă în general tineretul, pentru că văd oportunități mai bune la facultățile din afară”, este de părere o tânără.

Comisia Europeană avertizează că proporția persoanelor de peste 65 de ani va crește la 30 la sută în anul 2070, iar acest lucru va duce la o economie mult mai scăzută.

Apel internațional către Coreea de Nord după testul cu rachetă hipersonică: „Constituie o ameninţare semnificativă”

lansare de racheta despre care coreea de nord spune ca e hipersonica
Imagine cu testul balistic de miercuri publicată de Coreea de Nord. Foto: Profimedia

Statele Unite ale Americii, Albania, Franţa, Irlanda, Japonia şi Marea Britanie au cerut Coreei de Nord, într-o declaraţie comună, „să se abţină de la orice nouă acţiune destabilizatoare” după testarea unei rachete hipersonice săptămâna trecută.

„Solicităm Coreei de Nord să se abţină de la orice nouă acţiune destabilizatoare, să renunţe la programele de arme de distrugere în masă şi de rachete balistice şi să se angajeze într-un dialog constructiv în vederea obiectivului nostru comun de denuclearizare completă” a peninsulei coreene, a declarat ambasadoarea SUA la ONU, Linda Thomas-Greenfield.

„Aceste acţiuni cresc riscul de eroare şi escaladare şi constituie o ameninţare semnificativă la adresa stabilităţii regionale”, a adăugat diplomata americană înaintea începerii reuniunii cu uşile închise a Consiliului de Securitate.

„Coreea de Nord este cea care trebuie să aleagă acum dialogul şi pacea, mai degrabă decât programul său de înarmare ilegal şi ameninţător”, a insistat Linda Thomas-Greenfield, potrivit AFP, preluată de Agerpres.

„Fiecare lansare de rachetă serveşte nu numai la promovarea propriilor capacităţi ale Coreei de Nord, ci şi la extinderea seriei de arme disponibile pentru export către clienţii săi şi traficanţii ilegali de arme din întreaga lume”, a estimat ea.

Sesiunea Consiliului de Securitate a fost solicitată de cinci din cei 15 membri ai săi: SUA, Albania, Franţa, Regatul Unit şi Irlanda.

Potrivit diplomaţilor, nu este de aşteptat adoptarea declaraţiei comună la finalul reuniunii, Rusia şi China având poziţii diferite faţă de Occident în privinţa dosarului nord-coreean de la adoptarea în unanimitate, în 2017, a unei serii triple de sancţiuni economice împotriva Coreei de Nord.

Joi, agenţia oficială de ştiri nord-coreeană KCNA a anunţat că racheta lansată miercuri, 5 ianuarie, avea focos hipersonic care „a lovit cu precizie o ţintă aflată la 700 km distanţă”.

Regimul de la Phenianul susţine că are nevoie de aceste arme pentru a se apăra împotriva unei posibile invazii americane.

Magazinul de aplicații Tizen, alternativa Samsung la Android, s-a închis

Magazinul de aplicații Tizen, alternativa Samsung la Android, s-a închis

Sistemul de operare Tizen de la Samsung părea să fie alternativa companiei la Android, în cazul în care parteneriatul cu Google ar fi ajuns la final.

Acesta ar fi oferit celor de la Samsung mai mult control asupra direcției în care software-ul de pe telefoanele Galaxy merge, însă ar fi separat utilizatorii de avantajele ecosistemului Android, care vine la pachet cu serviciile și aplicațiile Google. La cinci ani de la lansarea ultimului model de smartphone cu Tizen, Samsung anunță închiderea magazinului de aplicații Tizen app store.

Telefoanele cu Tizen nu mai pot descărca aplicații

Platforma Tizen nu s-a bucurat de foarte multe modele de smartphone-uri. Compania a dezvoltat cinci modele de Samsung Z, cel mai recent, Samsung Z4, fiind lansat în 2017. Aceste modele erau variante mai slabe și mai ieftine ale dispozitivelor Galaxy cu Android, însă au fost vândute doar în anumite regiuni din Asia. Cumva Samsung doar a „testat apele” pentru astfel de dispozitive pe piețe unde prezența serviciilor Google nu era atât de importantă.

Faptul că seria de telefoane nu a mai continuat sugerează că a fost un test eșuat, iar parteneriatul cu Google este mult mai avantajos pentru companie, decât controlul complet asupra software-ului. De altfel, platforma Tizen și-a găsit rolul pe alte dispozitive ale companiei.

Televizoarele Samsung rulează o versiune de Tizen OS mai „ușoară”, care permite accesul la aplicații de streaming, funcții precum Cast și AirPlay, sau, mai nou, la tranzacții NFT. De asemenea, până în 2021, toate ceasurile inteligente de la Samsung rulau o versiune „wearable” a acestui sistem de operare.

Magazinul de aplicații pentru telefoanele cu Tizen este închis de aproape două săptămâni, de pe 1 ianuarie, însă deja din luna iunie a lui 2021 platforma nu mai accepta înscrieri noi de conturi și nici descărcarea sau cumpărarea de aplicații. Utilizatorii au putut până la finalul anului 2021 doar să descarce din nou aplicațiile pe care le aveau deja pe conturi.

sursa: GSM Arena

Google atacă Apple: totul pleacă de la iMessage, de ce

Google atacă Apple: totul pleacă de la iMessage, de ce

Google a acuzat Apple că strategia sa privind iMessage are un impact negativ asupra consumatorilor.

Serviciul de mesagerie al Apple include o serie de funcții exclusive pentru iOS, cum ar fi Memoji.

„iMessage nu ar trebui să beneficieze de pe urma hărțuirii. Textul ar trebui să ne aducă împreună, iar soluția există. Să reparăm asta ca o singură industrie”, a scris pe Twitter contul oficial Android.

Lockheimer a fost mai strident, „lock-in-ul Apple iMessage este o strategie documentată. Folosirea presiunii de la egal la egal și a agresiunii ca o modalitate de a vinde produse este lipsită de sinceritate pentru o companie care are umanitatea și echitatea ca parte esențială a marketingului său. Standardele există astăzi pentru a rezolva acest lucru.”

Apple știe ce produs a dezvoltat

Deși strategia iMessage a Apple a fost evidentă de mult timp, e-mailurile interne trimise de directorii companiei care au apărut în timpul recentului proces Epic Games au confirmat importanța conștientă a acestei strategii. Apple a luat în considerare să facă iMessage disponibil pe Android pentru a atrage mai mulți utilizatori, dar a concluzionat că acest lucru ne-ar „răni mai mult decât ne va ajuta”, în cuvintele directorului Apple, Phil Schiller.

Intervenția Google aici nu este pur altruistă, desigur: compania ar beneficia enorm de pe urma iMessage-ului să devină disponibil pe Android. De asemenea, Google a făcut eforturi ca producătorul de iPhone să accepte standardul RCS pentru mesaje text de ultimă generație, care are scopul de a înlocui SMS-urile și a adunat deja sprijin de la principalii operatori americani.

Totuși, Google nu este neapărat în măsură să critice strategiile de mesagerie ale altor companii. De altfel, gigantul căutărilor este notoriu de disfuncțional când vine vorba de mesagerie și a lansat 13 aplicații separate de mesagerie de când iMessage a apărut în 2011, iar majoritatea au eșuat.

Bărbat acuzat că a vrut să-l asasineze pe Donal Trump. „Voi face tot ce pot pentru a-l elimina”

Donald Trump gesticulează cu degetul arătător
Donad Trump Foto: Getty Images

Un bărbat din New York a fost inculpat pentru că a ameninţat cu uciderea fostului preşedinte Donald Trump. El și-ar fi anunțat intențiile către Poliția Capitoliului și Secret Service.

Thomas Welnicki, din Rockaway Beach, New York, şi-a exprimat interesul în asasinarea lui Trump într-o discuţie în iulie 2020 cu Poliţia Capitoliului şi în mai multe apeluri telefonice adresate Serviciului Secret în cursul lui 2021, conform unei plângeri penale prezentate luni.

În plângerea depusă la un tribunal federal din Brooklyn, Trump este identificat ca „Individual-1”, precizându-se într-o notă explicativă de subsol că „Individual-1” a fost preşedintele SUA între 20 ianuarie 2017 şi 20 ianuarie 2021, scrire Agerpres, preluând Reuters.

Welnicki a fost acuzat că a ameninţat să-l ucidă, răpească şi vătămeze corporal pe Trump.

El ar fi declarat Poliţiei Capitoliului în iulie 2020 că dacă Trump pierde alegerile şi refuză să demisioneze va „face rost de arme” şi „îl va doborî”. De asemenea, potrivit procurorilor, în jurul datei de 4 ianuarie 2021, bărbatul a sunat la Serviciul Secret, ameninţând că îl va omorî pe Trump şi pe 12 susţinători ai săi, neidentificaţi, din Congres şi evocând o recompensă de 350.000 de dolari.

„Voi face tot ce pot pentru a-l elimina (pe Trump) şi pe cele 12 maimuţe ale lui”, a afirmat Welnicki, conform documentelor prezentate. „Mâine el va fi în Georgia, poate voi fi şi eu”.

Donald Trump a vizitat Georgia într-adevăr în acea zi pentru a face campanie pentru doi senatori republicani care au încercat – fără succes – să fie realeşi, cu scopul de a împiedica pierderea controlului în Senat.

Ameninţările au continuat în toamna anului trecut, când Welnicki l-a comparat pe Trump cu Adolf Hitler şi s-a referit la copiii lui Trump, iar pe 2 decembrie ar fi declarat Serviciului Secret că „noul război civil poate izbucni oricând şi este perfect justificat să ridici armele împotriva guvernului atunci când voturile nu contează”.