Germania a închis 3 dintre ultimele 6 centrale nucleare pe care le mai avea. Statul vrea să renunțe complet la energia nucleară

profimedia-0650166523
Centrala nucleară din Gundremmingen este printre cele 3 închise de Germania în ultima zi a lui 2021. Foto: Profimedia Images

Germania a închis 3 dintre cele 6 centrale nucleare care i-au mai rămas, încercând să-și ducă până la capăt planul de renunțare la energia nucleară și de a se concentra pe cea regenerabilă, transmite Reuters.

Guvernul german a decis să accelereze procesul de renunțare la energie nucleară, ca urmare a celui mai grav accident nuclear de la dezastrul de la Cernobîl din 1986 – Fukushima, când în 2011 un cutremur și un tsunami au distrus centrala nucleară aflată pe coasta Japoniei.

Reactoarele Brokdorf, Grohnde și Gundremmingen C, operate de E.ON și RWE, s-au închis vineri, după 35 de ani de funcționare.

Ultimele trei centrale nucleare – Isar 2, Emsland și Neckarwestheim II – vor fi scoase din circuit până la sfârșitul lui 2022.

Preussen Elektra, filiala E.ON care a operat centralele Brokdorf și Grohnde, a transmis sâmbătă că cele două au fost închise cu puțin timp înainte de miezul nopții, vineri. RWE a declarat că centrala Gundremmingen C a oprit generarea de energie vineri seara.

Directorul general al PreussenElektra, Guido Knott, i-a mulțumit personalului pentru angajamentul la siguranță: „Am contribuit decisiv la furnizarea energiei electrice sigure, prietenoasă cu mediul și de încredere în Germania timp de decenii”.

Încetarea folosirii unei surse de energie văzută de unii ca fiind curată și ieftină este un pas ireversibil pentru cea mai mare economie a Europei, în contextul în care se confruntă cu ținte climatice ambițioase și prețurile ridicate la energie.

Cele șase centrale nucleare au contribuit cu aproximativ 12% din producția de electricitate în Germania în 2021, potrivit datelor preliminare. Partea de energie regenerabilă a fost de aproape 41%, cărbunele generând puțin sub 28% iar gazul în jur de 15%.

Germania își propune să ajungă la furnizarea a 80% din cererea de energie folosind surse regenerabile, până în 2030, prin extinderea infrastructurii eoliene și solare.

Guvernul Japoniei a mapat marți un plan pentru vărsarea în mare a apei contaminate din centrala nucleară avariată de la Fukushima, intenție ce provoacă mânia Chinei și a Coreei de Sud.

Comisia Europeană a iniţiat un proiect prin care unele centrale nucleare precum și unele care utilizează gazele naturale drept combustibil să fie considerate proiecte verzi, dacă îndeplinesc anumite condiţii, scrie Reuters.

Japonia și Mitsubishi Heavy Industries îl vor ajuta pe Bill Gates să construiască un reactor nuclear de înaltă tehnologie (presă)

Model of atom and elementary particles. Physics concept. 3D rendered illustration.
Foto: Getty Images

Agenția Energiei Atomice din Japonia și Mitsubishi Heavy Industries sunt pregătite să coopereze cu SUA și fondul de investiții al lui Bill Gates pentru a construi un reactor nuclear de înaltă tehnologie în statul american Wyoming, transmite Reuters, care citează cotidianul Yomiuri.

Părțile vor semna un acord în ianuarie pentru ca Agenția Energiei Atomice din Japonia și Mitsubishi Heavy Industries să ofere sprijinul tehnic și datele de la propriile reactoare avansate japoneze, arată publicația niponă, care citează mai multe surse anonime.

TerraPower, un fond de investiții pentru energie nucleară avansată, fondat de Bill Gates, vrea să deschidă centrala Natrium din Wyoming în 2028. Guvernul american va furniza finanțarea pentru a acoperi jumătate din costul proiectului de 4 miliarde de dolari.

Terrapower a luat inițial în considerare posibilitatea de a construi o centrală nucleară experimentală cu compania națională a Chinei pentru energie nucleară, până când a fost nevoit să caute noi parteneri, în contextul în care administrația Donald Trump restricționase acordurile de acest fel cu China.

SUA este în competiție cu China și Rusia, care de asemenea speră să construiască și să exporte reactoare avansate.

Pe de altă parte, Japonia are o istorie neplăcută în ceea ce privește renunțarea în 2016 la prototipul său Monju de reactor avansat, proiect care a costat 8,5 miliarde de dolari, însă care oferea puține rezultate și ani de controverse.

Facilitatea Monju a trecut de când a fost concepută prin accidente, încălcări ale reglementărilor și mușamalizări și a fost închisă ca urmare a neîncrederii populației în energia nucleară, după dezastrul de la Fukushima din 2011.

Atât Agenția japoneză cât și Mitsubishi Heavy Industries nu au putut fi contactate de Reuters pentru a comenta informațiile, birourile lor fiind închise în prima zi a anului.

Omicron a ajuns în Antarctica. Două treimi dintre cercetătorii unei staţii polare au fost infectaţi şi se află în carantină

profimedia-0648432840
Trei angajaţi ai staţiei polare belgiene din Antarctica au fost deja evacuaţi. Foto: Profimedia Images

O staţie de cercetare belgiană din Antarctica se confruntă în prezent cu o epidemie de COVID-19 în rândul angajaţilor săi, în ciuda faptului că întreg personalul staţiei este vaccinat şi se află într-unul dintre cele mai izolate locuri de pe planetă, informează BBC.

Conform unui virusolog consultat de autorităţile belgiene, cel mai probabil infecţia este cauzată de varianta Omicron, deoarece toţi cercetătorii staţiei polare făcuseră iniţial o escală în Africa de Sud. În prezent, 99% dintre cazurile de COVID din Africa de Sud sunt provocate de tulpina Omicron.

Din 14 decembrie 2021 şi până în prezent, cel puţin 16 din cei 25 de cercetători şi angajaţi ai Staţiei Polare Princesse Elisabeth – practic, două treimi – s-au îmbolnăvit de COVID. Cei infectaţi suferă de forme uşoare ale bolii.

„Nu e o situaţie dramatică”, a declarat pentru BBC Joseph Cheek, project manager al International Polar Foundation. „Chiar dacă a trebuit să carantinăm câteva persoane care au fost testate pozitiv, acest lucru nu a afectat, în general, foarte mult munca la staţia de cercetare”, a mai spus Cheek.

Staţia Polară Princesse Elisabeth este operată de International Polar Foundation.

Conform publicaţiei belgiene Le Soir, trei angajaţi ai staţiei polare au fost deja evacuaţi. Toţi ceilalţi vor rămâne în carantină până pe 12 ianuarie.

Primul caz de COVID a fost înregistrat la staţia polară pe 14 decembrie la un membru al unei echipe care sosise în Antarctica cu 7 zile înainte. Deşi cei nou-veniţi au fost plasaţi în carantină, virusul a continua să circule şi să-i infecteze şi pe ceilalţi membri ai staţiei.

Angajaţilor li s-a pus la dispoziţie o cursă aeriană pentru a putea părăsi staţia după 12 ianuarie, dar toţi aceştia au anunţat că preferă să rămână pentru a-şi continua munca.

Tot personalul staţiei polare trebuie să fie vaccinat şi testat anti-COVID. Doi medici se află în acest moment la staţia belgiană de cercetare din Antarctica.

Administraţia SUA cere o nouă amânare a introducerii tehnologiei 5G. Motivul: potenţiale riscuri pentru aviaţie

Denver International Airport, USA
Oficialii americani spun că fără această amânare ar exista riscul unei „perturbări extinse şi inacceptabile” a traficului aerian în special în condiţii de vreme nefavorabilă şi de vizibilitate redusă. Foto: Profimedia Images

Administraţia Aviatică Federală se teme că tehnologia 5G ar putea interfera cu anumite dispozitive dispozitive electronice ale avioanelor.

Administraţia SUA cere o nouă amânare a introducerii reţelei de mare viteză 5G pentru telefoane mobile, invocând potenţiale riscuri pentru aviaţie, relatează DPA şi AFP. Secretarul Transporturilor, Pete Buttigieg, şi şeful Administraţiei Aviatice Federale (FAA), Steve Dickson, au solicitat operatorilor de telefonie mobilă AT&T şi Verizon, principalele companii din domeniu din SUA, să amâne cu până la două săptămâni lansarea noilor benzi de frecvenţă 5G, programată pentru 5 ianuarie.

Punerea în funcţiune a tehnologiei 5G a mai fost amânată o dată, iniţial fiind prevăzută pentru 5 decembrie.

Cei doi oficiali le mai cer companiilor să amâne introducerea serviciului comercial C-Band în jurul anumitor aeroporturi-cheie până la sfârşitul lunii martie pentru a le acorda acestora suficient timp să facă testele şi actualizările necesare.

Într-o scrisoare transmisă vineri, Buttigieg şi Dickson susţin că fără această amânare ar exista riscul unei „perturbări extinse şi inacceptabile” a traficului aerian în special în condiţii de vreme nefavorabilă şi de vizibilitate redusă, informează Agerpres.

Oficialii mai atrag atenţia că, în caz contrar, avioanele ar putea fi nevoite să direcţioneze zboruri spre alte oraşe sau să anuleze unele zboruri, ceea ce ar produce efecte asupra întregului sistemul de transport aerian din SUA.

Producătorii de avioane Airbus şi Boeing şi-au exprimat recent îngrijorarea în legătură cu posibile interferenţe ale reţelei 5G cu radioaltimetrele aeronavelor. De partea cealaltă, companiile de telecomunicaţii au cumpărat drepturile de a folosi frecvenţele radio cu miliarde de dolari şi îşi doresc o lansare cât mai rapidă.

Franța a interzis ambalajele din plastic pentru fructe și legume

Fresh food, vegetables, fruit, each individually packaged in plastic wrap, all food is available in the same supermarket even without plastic packagin
Franța a interzis folosirea plasticului de unică folosință pentru ambalarea fructelor și legumelor. Foto: Profimedia Images

O nouă lege care interzice ambalajele din plastic pentru majoritatea fructelor și legumelor comercializate a intrat în vigoare în prima zi a noului an în Franța, transmite BBC.

Castraveții, lămâile și portocalele sunt printe cele 30 de produse interzise de la a fi ambalate în plastic.

Ambalajele mai mari precum și fructele tăiate sau procesate vor fi exceptate.

Președintele Emmanuel Macron a numit interdicția „o reală revoluție” și a spus că arată angajamentul țării pentru a elimina plasticul de unică folosință până în 2040.

Mai mult de o treime dintre fructele și legumele produse în Franța sunt gândite să fie comercializate în ambalaje de plastic, iar oficialii guvernamentali cred că legea ar putea împiedica ca un miliard de produse din plastic de unică folosință să fie folosite în fiecare an.

Într-un comunicat care anunța noua lege, Ministerul Mediului a spus că Franța folosește „o cantitate scandaloasă” de produse din plastic de unică folosință iar că noua interdicție „are ca obiectiv reducerea folosirii plasticului care se aruncă și sporește folosirea altor materiale sau a ambalajelor reutilizabile și reciclabile”.

Interdicția, parte a unui program care se desfășoară pe mai mulți ani, ce a fost introdus de cabinetul Macron, își propune să elimine plasticul din multe industrii.

Începând cu 2021, Franţa a interzis paiele, paharele şi tacâmurile din plastic, precum şi caserolele din polistiren.

Fructele tăiate şi un număr limitat de fructe şi legume delicate pot fi încă vândute cu ambalaje din plastic, dar acestea vor fi eliminate treptat până la sfârşitul lunii iunie 2026, mai scrie Reuters, citat de Agerpres.

Ambalajele din plastic vor fi interzise până la sfârşitul lunii iunie 2023 pentru roşii cherry, fasole verde şi piersici, iar până la sfârşitul anului 2024 pentru andive, sparanghel, ciuperci, unele salate şi ierburi, precum şi cireşe.

La sfârşitul lunii iunie 2026, zmeura, căpşunele şi alte fructe de pădure delicate trebuie să fie vândute fără plastic.

Din 2022, spaţiile publice trebuie să pună la dispoziţie cișmele cu apă pentru a reduce utilizarea sticlelor de plastic, publicaţiile de presă şi publicitate trebuie expediate fără ambalaje din plastic, în timp ce restaurantele de tip fast-food nu vor mai putea oferi jucării din plastic gratuite.

Din ianuarie 2023, Franţa va interzice, de asemenea, farfuriile de unică folosinţă utilizate în restaurantele de tip fast-food pentru mâncarea consumată la faţa locului.

Oamenii din industrie și-au exprimat îngrijorările în privința vitezei cu care noua interdicție este introdusă.

Philippe Binard, din partea Asociației Europene a Produselor Proaspete, spune că „înlăturarea plasticului din ambalarea majorității fructelor și legumelor într-un timp atât de scurt nu permite testarea alternativelor și introducerea lor într-un mod adecvat și totodată nu permite ambalajele existente să fie scoase”.

Câteva alte state europene au anunțat măsuri similare în ultimele luni, având în vedere că urmăresc angajamentele luate la ultima conferință COP26 din Glasgow.

La începutul lunii decembrie, Spania a anunțat că va introduce o interdicție asupra vânzării fructelor și legumelor în ambalaje de plastic din 2023 pentru a permite afacerilor să găsească soluții alternative.

Guvernul Macron a mai anunțat câteva alte noi măsuri pentru mediu, inclusiv reguli care cer ca reclamele la mașini să promoveze alternative verzi precum mersul pe jos și cu bicicleta.

Legea care permite sinuciderea asistată a intrat în vigoare în Austria

mana cu perfuzii pe pat de spital
Legea care permite sinuciderea asistată intră în vigoare în Austria. Foto: Guliver / GettyImages

Adulţii din Austria bolnavi în fază terminală sau care suferă de o afecţiune permanentă pot opta pentru sinucidere asistată.

Practica are reglementări stricte, fiecare caz urmând să fie evaluat de doi medici, dintre care unul trebuie să fie expert în îngrijire paliativă, relatează BBC.

Parlamentul austriac a aprobat noua lege în decembrie, în urma unei decizii a Curţii Constituţionale pe această temă.

Oficialii spun că guvernul a alocat, de asemenea, fonduri pentru dezvoltarea îngrijirii paliative, pentru a se asigura că nimeni nu alege să moară atunci când sunt disponibile alte opţiuni. Sinuciderea asistată este legală şi în Elveţia.

Asistenţa activă la sinucidere va rămâne în continuare în afara legii în Austria, iar noile norme exclud în mod explicit minorii sau persoanele cu probleme de sănătate mintală. Adulţii care doresc să îşi pună capăt vieţii trebuie să prezinte un diagnostic şi să aibă confirmarea că sunt capabili să ia propriile decizii.

După ce au obţinut aprobarea a doi medici, pacienţii trebuie să aştepte 12 săptămâni pentru a reflecta asupra deciziei lor sau două săptămâni dacă suferă de o boală incurabilă. Dacă, după această perioadă de aşteptare, îşi susţin decizia, ei pot obţine medicamente letale de la o farmacie, după ce au notificat un avocat sau un notar. Pentru a preveni abuzurile, numele farmaciilor care vând aceste medicamente vor fi dezvăluite doar avocaţilor şi notarilor care primesc aceste notificări şi nu vor fi făcute publice.

Până în prezent, în conformitate cu legislaţia austriacă, orice persoană care determina sau ajuta pe cineva să se sinucidă risca până la cinci ani de închisoare. Aceeaşi pedeapsă va rămâne în vigoare pentru cei care ucid o altă persoană la „cererea serioasă şi categorică” a acesteia, mai scrie BBC, citat de Mediafax.

O interdicţie absolută privind moartea asistată a fost ridicată anul trecut de o instanţă federală, care a decis că aceasta „încălca dreptul la autodeterminare”.

Înainte ca noile reguli să fie aprobate de parlament în acest an, unii opozanţi politici au susţinut că acestea pun prea multe obstacole în calea celor care doresc să beneficieze de moarte asistată.

Alţii au susţinut că se vor impune prea puţine restricţii, afirmând că o evaluare psihiatrică nu este suficientă pentru a evalua capacitatea de decizie a pacienţilor.

Aproape jumătate din limbile vorbite ar putea să dispară. Cercetătorii au descoperit cauzele care cresc riscul de dispariţie. STUDIU

World map with pattern of speaking bubbles with word Hello
Aproape jumătate dintre limbile vorbite pe Pământ ar putea să dispară iar 1.500 din totalul celor cunoscute ar putea fi pierdute în acest secol. Foto: Profimedia Images

Aproximativ 7.000 de limbi sunt cunoscute în prezent în lumea întreagă, însă multe dintre ele ar putea să dispară în curând pentru totdeauna, potrivit unui studiu realizat în Australia, informează DPA.

Conform autorilor studiului, aproape jumătate din limbile vorbite pe Terra sunt ameninţate cu dispariţia, iar 1.500 dintre ele ar putea să dispară până la sfârşitul acestui secol.

„Fără o intervenţie, numărul limbilor care dispar ar putea să se tripleze în următorii 40 de ani, într-un ritm de cel puţin o limbă dispărută în fiecare lună”, au precizat autorii studiului. Ei recomandă alcătuirea unei programe şcolare care să sprijine educaţia bilingvă şi care încurajează atât învăţarea limbilor indigene, cât şi folosirea limbilor regionale dominante.

Au fost analizate 51 de variabile independente, inclusiv politici de educaţie, indicatori socio-economici şi caracteristici ale mediului înconjurător.

Noul studiu, coordonat de specialişti de la Universitatea Naţională a Australiei (ANU), a fost publicat în revista online Nature Ecology and Evolution.

Cercetătorii australieni au descoperit, de asemenea, o serie de cauze neaşteptate şi surprinzătoare care sporesc riscul de dispariţie a unor limbi, a precizat unul dintre autorii cercetării, Lindell Bromham. Printre aceste cauze se află reţelele bine dezvoltate de artere rutiere, a dezvăluit el, potrivit Agerpres.

„Cu cât există mai multe drumuri, care leagă ţări de oraşe şi sate de oraşe, cu atât este mai mare riscul ca limbile să ajungă să fie în pericol. Este ca şi cum drumurile ar ajuta limbile dominante să vină ca un «tăvălug» peste alte limbi mai mici”, a explicat Lindell Bromham.

Contactul cu alte limbi locale, pe de altă parte, nu reprezintă o problemă: de fapt, limbile care intră în contact cu multe alte limbi indigene sunt mai puţin expuse în faţa riscului de dispariţie.

Noul studiu include şi câteva sfaturi pentru conservarea limbilor indigene australiene ameninţate cu dispariţia.

„Australia deţine recordul de nedorit de a prezenta una dintre cele mai mari rate din lume în privinţa dispariţiei limbilor vorbite”, a declarat Felicity Meakins, coatoare a studiului. Ea spune că dintre cele 250 de limbi vorbite odinioară de populaţiile indigene australiene, doar 40 mai sunt astăzi în circulaţie – iar copiii din acele comunităţi învaţă doar 12 dintre ele.

„Când o limbă este pierdută, sau când devine «adormită» aşa cum spunem noi, când ne referim la limbile care nu mai sunt vorbite, pierdem foarte mult din diversitatea culturii umane. Fiecare limbă este strălucită în felul ei”, a declarat Lindell Bromham.

Multe dintre limbile despre care specialiştii spun că se aşteaptă să dispară în acest secol sunt încă vorbite în prezent, a precizat expertul australian.

„Aşadar, există încă o şansă să investim în sprijinirea comunităţilor pentru a revitaliza limbile indigene şi să le păstrăm puternice pentru generaţiile viitoare”, a adăugat el, referindu-se la un program demarat de UNESCO şi intitulat „Deceniul Limbilor Indigene”, care se va desfăşura în perioada 2022-2032.

Prin această iniţiativă, Organizaţia Naţiunilor Unite doreşte să protejeze diversitatea lingvistică de pe Terra şi să consolideze drepturile persoanelor care fac parte din rândul minorităţilor lingvistice.

În timp ce zeci de mii de nord-coreeni își riscă viețile fugind spre Sud, un sud-coreean a dezertat în Nord

doi militari la un punct de frontiera
Un sud-coreean a trecut granița puternic fortificată într-o rară dezertare către Coreea de Nord FOTO: Getty Images

Un sud-coreean a trecut granița puternic fortificată într-o rară dezertare către Coreea de Nord, a anunțat armata sud-coreeană.

Anii de represiune și sărăcie din Coreea de Nord i-au determinat pe mai mult de 30.000 de oameni să fugă în Sud , dar trecerile în sens invers sunt extrem de rare.

Șefii statului major din Coreea de Sud (JCS) au declarat că s-a efectuat o operațiune de căutare după ce persoana a fost detectată în partea de est a zonei demilitarizate (DMZ) care separă cele două Corei, sâmbătă seara, potrivit The Guardian.

„Avem confirmarea că persoana a trecut granița în jurul orei 22.40 și a dezertat în Nord”, a transmis JCS duminică.

JCS a spus că nu poate confirma dacă persoana este în viață, dar a trimis o notificare către Nord printr-o conexiune directă, cerând protecție pentru dezertor.

Trecerea frontierei, care este ilegală în Coreea de Sud, are loc în timp ce Coreea de Nord ia măsuri stricte anti-coronavirus, după ce și-a închis granițele la începutul anului 2020, deși nu a raportat nicio infecție.

Cei mai mulți nord-coreeni care evadează mai întâi merg în China, după care se îndreaptă spre Coreea de Sud prin diverse rute. Doar câțiva au îndrăznit să treacă DMZ, care este plin de mine antipersonal și are o prezență militară puternică de ambele părți.

Coreea de Sud și o bază ONU condusă de SUA sunt, din punct de vedere tehnic, încă în război cu Coreea de Nord, pentru că războiul din Coreea, din 1950-1953, s-a încheiat cu un armistițiu, nu cu un tratat de pace.

Ce este „acvamarea”, procedura funerară cerută de Arhiepiscopul erou Desmond Tutu

funeralii desmond tutu
Hidroliza alcalină este procedura funerară mai prietenoasă cu mediul cerută de Arhiepiscopul sud-african Desmond Tutu înainte să moară. Foto: Profimedia Images

Trupul Arhiepiscopului Desmond Tutu va trece printr-o procedură numită acvamare, o metodă tot mai populară și prietenoasă cu mediul folosită ca alternativă la tradiționala incinerare. Acvamarea folosește apa în locul focului, scrie The Guardian.

În timpul acvamației, cunoscută și ca „hidroliza alcalină”, corpul celui decedat este introdus timp de 3-4 ore într-un amestec de apă și un alcaliu puternic, precum hidroxidul de potasiu, într-un cilindru de metal presurizat și încălzit la aproape 150 de grade Celsius.

Procesul lichefiază tot, cu excepția oaselor, care sunt apoi uscate într-un cuptor și reduse la un praf alb, plasate într-o urnă și înmânată rudelor.

La fel ca procesul de compostare, o tehnică prin care trupurile umane sunt compostate cu straturi de material organic precum frunzele sau așchiile de lemn, acvamarea este autorizată doar în anumite state. În Africa de Sud, unde Tutu a murit duminica trecută, nu există o legislație care să reglementeze practica.

Dezvoltată prima dată la începutul anilor ’90 ca un mod de a scăpa de corpurile animalelor folosite în experimente, metoda a fost folosită ulterior pentru a distruge vacile infectate cu boala vacii nebune în timpul epidemiei, a spus cercetătorul american Philip R Olson.

În anii 2000, școlile medicale din SUA au folosit acvamația pentru a scăpa de cadavrele umane donate, înainte ca practica să fie introdusă în industria funeraliilor, a scris Olson într-o lucrare din 2014.

Tutu, care a murit în a doua zi de Crăciun la vârsta de 90 de ani, era cunoscut pentru stilul său de viață modest. El a lăsat instrucțiuni ca ceremonia sa funerară să fie simplă și fără podoabe inutile.

Eroul care a luptat împotriva apartheidului, ale cărui funeralii au avut loc sâmbătă, a cerut în mod specific ca sicriul să fie ieftin iar cremarea să fie prietenoasă cu mediul.

Având în vedere că spațiile pentru înmormântare din zonele urbane se împuținează și se scumpesc la nivel global, acvamația reprezintă o metodă preferată de unii. Cei care susțin practica spun că apa este o metodă mai delicată prin care trece cel decedat decât flăcările.

Aceștia susțin de asemenea că cremația lichidă consumă mai puțină energie decât cea convențională și emite mai puține gaze cu efect de seră.

Potrivit firmei britanice Resomation, acvamarea folosește de cinci ori mai puțină energie decât focul și reduce emisiile funeraliilor cu aproape 35%.

Acvamarea este de asemenea folosită pentru a scăpa de cadavrele animalelor din abatoare, unde este considerată o tehnică mai eficientă și mai igienică.

Câte zile de plen au lucrat parlamentarii români în 2021. Aceștia au câștigat peste 1.400 de lei pentru fiecare zi

Câte zile de plen au lucrat parlamentarii români în 2021. Aceștia au câștigat peste 1.400 de lei pentru fiecare zi

Parlamentarii români au în continuare lefuri generoase FOTO Hepta

Vineri, 31 decembrie, a fost ultima zi oficială de muncă a parlamentarilor din 2021 și își vor relua activitatea în februarie, anul viitor. Conform unui calcul al lucrărilor de plen, aleșii au lucrat de la începutul anului și până în prezent aproximativ 87 de zile.

Începutul sesiunii parlamentare a debutat pe 1 februarie, iar aleșii români au avut o perioadă îndelungată în care au lucrat atât fizic cât și online, ca urmare a exploziei de coronavirus din țara noastră. Sesiune actuală s-a încheiat oficial pe 31 decembrie, în ultima zi a anului, însă ultima ședință de plen a avut loc pe 23 decembrie, într-o ședință comună în care s-a marcat împlinirea a 32 de ani de la Revoluția Română din Decembrie 1989.

În acest interval, deputații și senatorii au lucrat în total aproximativ 87 de zile, sau echivalentul a șapte zile pe lună. În cazul deputaților, aceștia au intrat în sala plenului de 91 de ori, cea mai intensă viind luna martie, când au avut loc 14 ședințe de plen. La polul opus a fost luna august, când deputații s-au reunit în ședință de doar două ori. În ce-i privește pe senatori, aceștia au lucrat în total 84 de zile, lunile cele mai aglomerate au numărat câte zece ședințe de plen, în timp ce la polul opus a fost luna iulie, când aleșii și-au întrerupt vacanța pentru a vota ordonanța de urgență a Guvernului privind aprobarea metodelor de intervenție imediată pentru prevenirea și combaterea atacurilor exemplarelor de urs bun asupra persoanelor și bunurilor acestora.

Conform ultimelor informații publice pe site-urile oficiale ale celor două camere, un parlamentar câștigă lunar o indemnizație cuprinsă între 10.951 și 13.993 de lei net, în funcție de comisiile parlamentare din care fac parte sau dacă dețin vreo funcție într-una dintre cele două camere.

Peste 1.400 de lei pentru fiecare zi de muncă

Astfel, la un venit mediu de 12.000 de lei pe lună, deputații au câștigat în 2021 aproximativ 132.000 de lei. Raportat la volumul de muncă din plen, aceștia au primit pentru fiecare zi de muncă 1.450 de lei. În cazul senatorilor, același calcul arată că aceștia au primit aproximativ 1.570 de lei pentru fiecare zi în care s-au prezentat în plen.

Munca parlamentarilor înseamnă, pe lângă lucrările în plen și activitatea din comisiile de specialitate, care, însă, sunt convocate de regulă o singură dată pe săptămână, iar ședințele țin în medie o oră. Totodată, lucrările din comisii au loc marțea, în aceeași zi cu plenul, astfel încât parlamentarii nu sunt nevoiți să vină o zi în plus la muncă.

Teoretic, în afara prezenței la ședințele de plen sau în comisii, în zilele de vineri, deputații și senatorii au activitate în circumscripțiile în care au fost aleși. Practic însă, este imposibil de verificat cât de des se întâlnesc politicienii cu alegătorii pentru a le asculta nemulțumirile.

Beneficii de parlamentar

Pe lângă indemnizația generoasă, un parlamentar mai primește o sumă forfetară pentru cabinetele parlamentare și activitatea din circumscripțiile electorale, care însemnă 25.000 de lei, jumătate din sumă fiind decontabilă iar jumătate luată pe declarație pe proprie răspundere.

La această sumă se mai adaugă 1.400 de lei pentru transportul în circumscripția electorală precum și o diurnă de aproximativ 200 de lei. Aleșii care din provincie mai primesc și o sumă de 4.600 de lei pentru cazare în București.

Pe lângă toate acestea, parlamentarii mai primesc telefon, tabletă, transport gratuit cu trenul – CFR, indiferent unde, atât la clasa I, cât și la vagon de dormit, precum și o călătorie dus-întors cu avionul către circumscripția electorală din care fac parte.