Apple face orice ca să își păstreze angajații: bonusuri uriașe pentru ingineri

Apple face orice ca să își păstreze angajații: bonusuri uriașe pentru ingineri

Apple a emis bonusuri de acțiuni unor ingineri în efortul de a păstra talentul, încercând să evite dezertările către rivalii tehnologici, cum ar fi Meta.

Bonusurile, care au fost o surpriză pentru cei care le-au primit, au variat de la aproximativ 50.000 USD până la 180.000 USD în unele cazuri. Mulți dintre ingineri au primit sume de aproximativ 80.000 de dolari, 100.000 de dolari sau 120.000 de dolari în acțiuni. Avantajul a fost prezentat de manageri ca o recompensă pentru performanță.

Apple poartă un război al talentelor cu companiile din Silicon Valley și nu numai. Meta a angajat aproximativ 100 de ingineri de la Apple în ultimele luni, dar nu a fost o stradă cu sens unic: Apple a ademenit și angajați cheie Meta.

Plățile nu fac parte din pachetele obișnuite de compensare Apple, care includ un salariu de bază, acțiuni și un bonus în numerar. Apple acordă uneori bonusuri suplimentare în numerar angajaților, dar mărimea celor mai recente acțiuni au fost atipice și surprinzător de cronometrate. Acestea au fost date la aproximativ 10% până la 20% dintre inginerii din diviziile aplicabile.

Programul de bonus i-a enervat pe unii ingineri care nu au primit acțiunile și cred că procesul de selecție este arbitrar. Valoarea unora dintre bonusuri a egalat acțiunile anuale acordate unor directori de inginerie. Și valoarea lor va crește dacă prețul acțiunilor Apple continuă să crească. Acțiunile au crescut cu 36% în acest an, ridicând capitalizarea de piață a companiei la aproape 3 trilioane de dolari.

Război total cu Meta

Cele două companii vor deveni probabil rivale feroce în căștile și ceasurile inteligente de realitate augmentată și virtuală, ambele plănuind lansări de hardware în următorii doi ani.

Între timp, Meta și-a intensificat eforturile de a capta talentul de inginerie din diviziile Apple de realitate augmentată, inteligență artificială, software și inginerie hardware. Gigantul rețelelor sociale, care operează Facebook, Instagram și WhatsApp, a atins creșteri semnificative de salariu în timp ce caută să se reorienteze în jurul hardware-ului și a așa-numitului metavers.

În același timp, dorința companiei de a reveni la munca fizică la birou i-a zbuciumat pe unii angajați, generând un val de demisii. Deși compania și-a întârziat termenul limită pentru revenirea personalului, adoptă o atitudine mai dură în ceea ce privește munca de acasă decât unii dintre colegii săi de tehnologie. Meta și alte companii intenționează să fie mai laxe cu politicile lor.

Dar Apple a recunoscut în această lună că lucrătorii vor rămâne probabil acasă în viitorul apropiat. După ce a anulat termenul limită de returnare a biroului, Apple a declarat că va acorda bonusuri de 1.000 de dolari tuturor angajaților corporativi, de retail și de asistență tehnică, astfel încât aceștia să poată achiziționa echipamente de acasă.

Reacția abatorului Tönnies din Germania după acuzațiile că practică „sclavie modernă”: „Filmările sunt foarte vechi”

abator, carmangerie
FOTO cu caracter ilustrativ: Getty Images

Compania Tönnies, care deține cele mai mari abatoare din Germania, respinge acuzațiile de sclavie modernă, aduse de jurnaliștii germani și bulgari.

Compania Tönnies recunoaște parțial situația descrisă în reportajul difuzat de postul SAT 1, dar susține că de anul trecut au fost schimbate radical condițiile de cazare ale angajaților. În ceea ce privește condițiile de muncă, Tönnies susține că respectă integral legislația germană.

O echipă de la postul SAT 1 a decis să verifice dacă într-adevăr condiţiile de muncă s-au schimbat la abatorul Tönnies. O femeia sub acoperire s-a angajat la acest abator pentru realizarea documentarului, prezentată cu numele de Milena, și a povestit că s-a confruntat cu regulile draconice înscrise în contractele de angajare; este interzis să mergi la toaletă, este interzis să mănânci sau să bei pe culoare. Numai pauzele scurte sunt permise.

”Ne-am întâlnit cu oameni care au slăbit mai mult de 20 de kg într-o scurtă perioadă de timp pentru că nu aveau ocazia să mănânce. Toate acestea sunt înscrise în contractul de angajare, este legal, dar inuman”, spune Milena. Un medic de la ambulanţă care apare în documentar afirmă că un lucrător al abatorului s-a spânzurat. ”Este ca şi când ar fi oameni de mâna a doua, oameni buni de aruncat, ce sunt pur şi simplu înlocuiţi cu următorii de îndată ce nu mai au valoare”, constată jurnalista postului german, citată de Agerpres.

Echipa ei TV a mers la faţa locului şi s-a întâlnit cu lucrători români şi bulgari, dar acestora le era frică să vorbească. ”Ignoranţa şi barierele de limbă ale acestor oameni sunt în mod sistematic folosite abuziv astfel încât compania să poată câştiga cât mai mult de pe urma muncii lor”, explică Jana Bernhard.

Director OMS: Faza acută a pandemiei de coronavirus s-ar putea încheia în 2022

reprezentare grafica a coronavirusului sars cov 2
Reprezentare grafică a coronavirusului SARS CoV-2. Foto: Profimedia Images

Faza acută a pandemiei de COVID-19 s-ar putea încheia anul viitor, dar coronavirusul nu va dispărea complet, a afirmat miercuri Mike Ryan, director executiv al Programului pentru situaţii de urgenţă al Organizației Mondiale a Sănătăţii (OMS), transmite Reuters.

Mike Ryan, medic epidemiolog irlandez, a mai notat că este încă prea devreme să se tragă concluzii cu privire la severitatea variantei Omicron a noului coronavirus atât timp cât aceasta nu se răspândeşte la scară mai largă în rândul vârstnicilor, informează Agerpres.

În același timp, OMS a avertizat că Omicron prezintă un risc „foarte mare” și că ar putea să copleșească sistemele sanitare naționale.

Circulaţia simultană a variantelor Delta şi Omicron ale noului coronavirus produc un „tsunami de cazuri”, a declarat miercuri, într-o conferinţă de presă, directorul general al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), Tedros Adhanom Ghebreyesus.

„Delta şi Omicrom sunt în prezent nişte ameninţări gemene care împing cazurile spre numere record, ajungându-se la creşteri ale numărului de pacienţi care necesită spitalizare şi numărului de decese”, a declarat directorul general. „Sunt foarte îngrijorat că (varianta) Omicron, care este foarte transmisibilă şi se răspândeşte în acelaşi timp cu Delta, va conduce la un tsunami de cazuri”, a mai spus șeful OMS.

Conform lui Ghebreyesus, OMS susţine necesitatea ca fiecare ţară să ajungă la un nivel de acoperire vaccinală de 70% până la jumătatea anului 2022, ceea ce ar contribui la stoparea fazei acute a pandemiei.

Indignare internațională după o nouă decizie a justiției ruse împotriva organizației „Memorial”. Reacții de la ONU și CEDO

portile tribunalului din moscova
Tribunalul din Moscova a decis desființarea Centrului pentru drepturile omului al organizației „Memorial” Foto: Prodimedia Images

Un tribunal din Moscova a dispus miercuri desființarea Centrului pentru Drepturile Omului al ONG-ului „Memorial”, la o zi după ce Curtea Supremă a Rusiei a interzis structura-mamă a acestei organizaţii fondate cu mai bine de 30 de ani în urmă de disidentul Andrei Saharov, laureat al Premiului Nobel pentru Pace.

„Memorial” a expus de-a lungul anilor abuzurile epocii staliniste, ajutând la restabilirea unor adevăruri istorice, iar în ultimii ani se implicase în denunțarea încălcării drepturilor omului inclusiv de către actualul regim al lui Vladimir Putin. Cele două decizii ale justiției ruse, care marchează o nouă etapă a conducerii autoritare a lui Vladimir Putin, au stârnit un val de indignare la nivel internațional, inclusiv din partea ONU și CEDO.

Cum s-a ajuns la desființarea „Memorial”

Curtea Supremă a Rusiei a decis marți desființarea ONG-ului „Memorial”, la cererea Procuraturii Generale. Instanța a ajuns la concluzia că „Memorial” a încălcat legea rusă privind „agenții străini”.

Memorial International a fost adăugată în 2016 în registrul ONG-urilor clasificate drept „agenţi străini”. De-a lungul anilor, organizaţia a fost amendată în repetate rânduri de instanţele din Federaţia Rusă pentru încălcarea legii privind agenţii străini. Această etichetă, care aminteşte de „duşmanul poporului” din timpul URSS, se referă la organizaţiile considerate că acţionează împotriva intereselor ruseşti prin faptul că primesc fonduri străine.

Procurorul Aleksei Jafiarov a lansat marţi, în faţa Curţii Supreme, un atac direct împotriva „Memorial”, acuzând organizația că „prezintă o imagine falsă a URSS ca stat terorist”, că „denigrează memoria” celui de-al Doilea Război Mondial şi că încearcă să „reabiliteze criminalii nazişti”.

La rândul său, Procuratura din Moscova a intentat un proces similar împotriva Centrului rus pentru drepturile omului „Memorial”, pe care l-a acuzat de apologia „terorismului şi a extremismului”, pe lângă încălcarea legii privind agenţii străini. Audierea a avut loc miercuri, iar tribunalul din Moscova a decis să accepte solicitarea procurorului de a dizolva organizaţia de apărare a drepturilor omului Memorial şi a tuturor entităţilor afiliate, a anunțat judecătorul Mihail Kazakov.

Decizia de miercuri se aplică organismului care ţine evidenţa actelor de încălcare a drepturilor omului în Rusia contemporană, fiind vorba în special  de persecuţiile politice în justiţie împotriva opozanţilor preşedintelui Vladimir Putin.

Reprezentanţi ai Memorial au declarat în ultimele săptămâni că organizaţia va continua să activeze într-un fel sau altul chiar şi în caz de dizolvare.

Vladimir Putin calcă pedala accelerației spre dictatură

Cele două decizii de dizolvare pronunţate marţi şi miercuri marchează depăşirea unei noi limite în represiunea prin orice mijloace împotriva vocilor care critică Kremlinul, notează agențiile internaționale de presă AFP și Reuters, preluate de Agerpres.

Presa internațională occidentală notează de mai mult timp că derivele autoritariste ale lui Vladimir Putin se îndreaptă deja către dictatură.

Fondată în 1989 de disidenţi sovietici care au dorit să salveze memoria victimelor crimelor staliniste, ONG-ul „Memorial” s-a impus apoi ca un pilon al societăţii civile, deranjând Kremlinul prin angajamentul său în apărarea libertăţilor publice.

„Dacă vom fi dizolvaţi, acest lucru va confirma că acţiunile penale cu scopuri politice au devenit o realitate sistemică a vieţilor noastre”, a pledat miercuri, la tribunal, Aleksandr Cerkasov, cel care conduce Centrul pentru drepturile omului.

Anul 2021 a fost marcat de închiderea principalului adversar al Kremlinului, Aleksei Navalnîi, apoi de interzicerea mişcării sale pe motiv de „extremism”, dar şi de desemnarea a numeroase ONG-uri şi media independente sau a multor persoane drept „agenţi străini”. Această etichetă obligă persoanele sau entităţile vizate să se supună unor dificile demersuri administrative şi să menţioneze acest statut în fiecare dintre materialele lor.

Invocând exact nerespectarea acestei obligaţii în unele materiale, autorităţile ruse au obţinut dizolvarea „Memorial” şi a Centrului său pentru drepturile omului. Centrul pentru drepturile omului a fost acuzat și că a făcut apologia „terorismului” şi „extremismului” prin faptul că a publicat o listă de deţinuţi pe care se aflau numele membrilor unor grupuri religioase sau politice interzise în Rusia.

Organizaţiile spun însă că acuzaţiile care li se aduc sunt motivate politic.

Susţinătorii ONG-ului consideră că regimul lui Putin vrea suprimarea „Memorial” pentru a trece sub tăcere propriile derive, dar şi istoria represiunilor sovietice, deoarece Kremlinul îşi doreşte mai degrabă să celebreze moştenirea de eroism a URSS în faţa nazismului, decât să apere memoria milioanelor de victime din perioada stalinistă.

Reacții internaționale: o „lovitură devastatoare” adusă libertății de exprimare

Grupuri internaţionale de apărare a drepturilor omului şi Departamentul de Stat al SUA au condamnat decizia de marţi împotriva Memorial, care încheie un an de măsuri fără precedent de reprimare a opoziţiei în Rusia.

Şefa diplomaţiei britanice Liz Truss s-a declarat miercuri „îngrijorată profund” de decizia tribunalului rus privind dizolvarea Centrului pentru drepturile omului al ONG-ului „Memorial”, pe care a calificat-o drept o „lovitură devastatoare” adusă libertăţii de exprimare din Rusia, transmite Agerpres. 

ONU: Cerem autorităților ruse să protejeze persoanele și organizațiile care militează pentru drepturile omului

Dizolvarea de către justiţia rusă a principalei organizaţii de apărare a drepturilor omului din Rusia, Memorial, slăbeşte comunitatea rusă a apărătorilor drepturilor omului, deja „în declin”, a afirmat, miercuri, Organizaţia Naţiunilor Unite.

„Regretăm profund decizia Curţii Supreme de a închide Memorial International şi cea a tribunalului de la Moscova de a închide organizaţia soră (a Memorial), Centrul pentru Apărarea Drepturilor Omului. Ele duc la dizolvarea a două grupuri de apărare a drepturilor omului, cele mai respectate din Rusia, şi slăbesc şi mai mult comunitatea în declin a drepturilor omului în această ţară”, a declarat o purtătoare de cuvânt a Oficiului Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului.

„O societate civilă liberă, diversă şi activă este crucială pentru întreaga societate şi căile legitime ale societăţii civile nu trebuie să fie stigmatizate, inclusiv prin utilizarea expresiei de ‘agent al străinătăţii’”, a mai spus purtătoarea de cuvânt a Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului Michelle Bachelet.

„Le cerem autorităţilor ruse să protejeze şi să susţină persoanele şi organizaţiile care lucrează la progresul drepturilor omului în Federaţia Rusă”, a adăugat ea.

CEDO cere Moscovei să suspende decizia de desființare a organizației Memorial

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a cerut miercuri Moscovei să „suspende” decizia de a dizolva organizaţia Memorial, informează AFP, preluată de Agerpres.

Sesizată deja printr-o procedură de urgenţă de organizația Memorial, CEDO solicită guvernului rus să suspende această decizie pe perioada necesară pentru ca instanţa să examineze solicitarea ONG-ului.

„Curtea a decis să indice guvernului rus (…) că, în interesul părţilor şi al bunei desfăşurări a procedurii iniţiate, executarea deciziilor de dizolvare a organizaţiilor reclamante trebuie suspendată”, se arată într-un comunicat al CEDO transmis AFP şi difuzat iniţial pe Twitter de Memorial.

Cele două organizaţii interzise de justiția rusă au sesizat CEDO în virtutea articolului 39, ce permite acestei instanţe să ordone „măsuri provizorii” celor 47 de state membre ale Consiliului Europei – între care şi Rusia -, atunci când reclamanţii sunt expuşi unui „risc real de daune ireparabile”.

SUA au numit un emisar special pentru drepturile femeilor afgane, o prioritate a administrației Joe Biden

O femeie îmbrăcată în burka în Afganistan.
O femeie îmbrăcată în burka în Afganistan. Foto: Profimedia Images

SUA au anunţat miercuri numirea unui emisar special pentru femeile afgane, o prioritate declarată de administraţia americană după ce talibanii au preluat controlul în Afganistan, informează AFP.

Rina Amri, o americană născută în Afganistan care a lucrat în administraţia fostului preşedinte Barack Obama, va fi emisarul special al preşedintelui Joe Biden pentru drepturile femeilor şi fetelor afgane şi pentru drepturile omului în Afganistan, a anunţat şeful diplomaţiei americane Antony Blinken.

„În calitate de emisar special, ea va lucra asupra unei serii de dosare de o importanţă critică pentru mine, pentru administraţia americană şi pentru securitatea naţională a SUA: drepturile omului şi libertăţile fundamentale ale femeilor, fetelor şi altor populaţii cu risc, în toată diversitatea lor”, a precizat Blinken într-un comunicat.

La aproape şase luni după retragerea trupelor americane din Afganistan, Antony Blinken a amintit că „SUA doresc un Afganistan pacificat, stabil şi sigur, unde toţi afganii să se poată dezvolta”.

Talibanii le interzic femeilor afgane să călătorească singure

În căutare de recunoaştere internaţională, talibanii s-au angajat să guverneze mai puţin brutal ca în timpul primului lor regim (1996-2001), însă femeile sunt în continuare excluse din funcţiile publice şi nu au dreptul să urmeze cursurile învăţământului secundar.

Talibanii au emis de asemenea recomandări prin care se cere şoferilor să nu circule cu femei pe distanţe mari dacă acestea nu sunt însoţite.

Respectarea drepturilor femeilor este una dintre condiţiile cerute de donatori pentru reluarea ajutorului internaţional către Afganistan.

Printre cele mai sărace ţări din lume, Afganistanul se află într-o profundă criză economică, iar ONU a atenţionat împotriva unei viitoare „avalanşe a foametei”, estimând că 22 din cele circa 40 de milioane de afgani riscă să fie afectaţi de penurie alimentară severă în această iarnă.

Cărțile au devenit un lux în Turcia din cauza deprecierii lirei

First Arab book fair opens in southern Turkey
Prețul cărților noi au explodat în Turcia, din cauza creșterii costului hârtiei. Foto: Profimedia Images

Gulfer Ulas este exasperată din cauza deprecierii lirei pentru că nu îşi mai permite cărţile necesare pentru teza sa de doctorat şi cu atât mai puţin romanele pe care le adoră, cărţile devenind un produs de lux în Turcia, transmite AFP.

Sectorul editării de carte, foarte dependent de importurile de hârtie, este lovit în plin de criza monetară din Turcia, unde moneda naţională a pierdut un sfert din valoare în acest an iar inflaţia a trecut de 21%, ceea ce afectează puterea de cumpărare a turcilor.

„Preţul cărţilor a explodat. Studiez relaţii internaţionale şi cheltui aproape 1.000 de lire pe lună în librării (aproximativ 75 de euro, adică o treime din salariul minim pe economie din Turcia)”, dezvăluie Gulfer Ulas.

„Cititul este una dintre pasiunile mele”, continuă Gulfer Ulas, care recunoaşte că această pasiune are acum un cost exorbitant. „Înainte, prima ediţie a unei cărţi costa 33 de lire. Acum este aproape 70 de lire”, spune Ulas.

În decurs de un an, „preţul hârtiei a urcat de la 700-800 de dolari pe tonă la 1.500 de dolari”, o creştere subită care s-a repercutat asupra librarilor, explică Haluk Hepkon, proprietarul editurii Kirmizi Kedi, conform Agerpres.

„Imaginaţi-vă că publicaţi o carte care costă 30 de lire. Dacă se vinde bine şi este reeditată o săptămână mai târziu, preţul va urca la 35 de lire. Şi Dumnezeu ştie cât va costa la cea de-a treia sau a patra reeditare”, adaugă Haluk Hepkon. „La final, oamenii sunt obligaţi să se concentreze pe produsele esenţiale şi să renunţe la cărţi”, se teme editorul.

O altă posibilă consecinţă este aceea că, din cauza dificultăţilor financiare, editorii să decidă să publice mai puţine cărţi. Anumite case de editură şi-au cerut deja scuze cititorilor pentru că nu au tipărit anumite cărţi din cauza costurilor de imprimare foarte ridicate.

Potrivit unui studiu efectuat în 2018 de Camera de comerţ din Istanbul, Turcia importă anual hârtie în valoare de aproximativ trei miliarde de dolari.

Preţul hârtiei a crescut peste tot în lume însă situaţia este una deosebit de dificilă în Turcia, după privatizarea şi ulterior dezmembrarea principalului producător de hârtie din Turcia (SEKA), la finalul anilor 2000, afirmă preşedintele Asociaţiei editorilor turci, Kenan Kocaturk. Potrivit acestuia, Turcia plăteşte în prezent pentru că nu a considerat hârtia drept un produs strategic.

„Fabricile de hârtie din Turcia au fost vândute, doar două dintre ele continuă să producă. În celelalte, echipamentele au fost vândute la preţ de fier vechi”, adaugă Kenan Kocaturk.

„Deprecierea lirei afectează toate sectoarele. Din păcate, de mai mulţi ani Turcia nu reuşeşte să producă mai multe materii prime şi bunuri intermediare”, explică economistul Murat Sagman.

Pentru Rober Koptas, de la editura Aras din Istanbul, sectorul cărţii va suferi de pe urma crizei într-un moment în care cetăţenii obişnuiţi au dificultăţi în a-şi asigura hrana zilnică.

„Multe edituri opresc sau reduc tipărirea de cărţi. Oamenii care lucrează în acest sector, tipografi, angajaţi din birouri, editori şi traducători vor suferi consecinţele financiare”, prognozează Rober Koptas.

Pentru Haluk Hepkon „sectorul culturii este la fel de important ca şi alimentaţia. Chiar mai mult, pentru că este nevoie să educi oamenii pentru ca aceştia să poată rezolva problemele economice”.

Coadă la vouchere, gol la vaccinare. Zeci de oameni stau ore bune la rând pentru a primi bonurile de masă de 100 de lei

Coada pentru ridicarea tichetelor de vaccinare, la Brăila.
Coada pentru ridicarea tichetelor de vaccinare, la Brăila. Foto: Captură video

Aglomerație încă de la primele ore ale dimineții la un centru de vaccinare din Brăila. Oamenii nu s-au strâns pentru imunizarea anti-COVID, așa cum ar fi sperat autoritățile, ci pentru ridicarea voucherelor pentru vaccinați.

Sunt zeci de persoane la această oră care așteaptă să primească bonurile de masă în valoare de 100 de lei, promise de autorități. Oamenii spun că așteaptă de trei luni să intre în posesia lor, după ce au ajuns cu întârziere în județ. 

Strânși încă de la ora 8, brăilenii au stat și trei ore în aglomerație, pentru a putea primi cei 100 de lei sub formă de tichete.

Autoritățile au stabilit ca persoanele care se vaccinează împotriva COVID-19 cu schema completă de vaccinare primesc o alocație de hrană în valoare de 100 lei, sub forma a 5 tichete de masă.

Acestea pot fi luate de la centrul de vaccinare, cabinetul medicului de familie sau ambulatoriul de specialitate, în funcție de locul în care s-a efectuat imunizarea, în baza registrului de evidență operat.

Voucherele se pot ridica în termen de 60 de zile de la data inoculării ultimei doze, iar de ele beneficiază toate persoanele care s-au imunizat începând cu data de 31 august 2021.

Foto Cum arată o pădure din România după „freezing rain”

freezing-rain11
Freezing Rain într-o pădure din Dâmbovița FOTO: Romsilva

Meteorologii au emis în ultimele zile mai multe avertizări de ploaie și polei. Temperaturile apropiate de limita de îngheț, precipitațiile și vântul aspru au favorizat apariția fenomenului „freezing rain” (ploaie înghețată).

Dacă în orașe ploaia înghețată creează haos în trafic și disconfort major pentru oameni, în inima naturii – în pădure – oferă imagini feerice.

Fotografiile din galeria alăturată au fost surprinse de angajații de la Romsilva Ocolul Silvic Sturzeni, din cadrul Direcției Silvice Dâmbovița.

Îmaginile au fost postate pe pagina de Facebook a Romsilva, alături de mesajul:

Natura în ipostaze de ”prizonieră” a fenomenului freezing rain (ploaia înghețată) ce pare ca a transformat totul într-un regat de gheață. Imaginile au fost realizate de colegii noștri de la Romsilva Ocolul Silvic Sturzeni din cadrul Direcției Silvice Dâmbovița.

Regia Nationala a Padurilor – Romsilva administrează 3,13 milioane de hectare de păduri, cele de stat, iar acestea reprezintă circa 48% din totalul pădurilor țării, restul fiind în alte forme de proprietate și administrate de ocoale silvice private.

freezing-rain1
Freezing Rain într-o pădure din Dâmbovița FOTO: Romsilva
freezing-rain3
freezing-rain4
freezing-rain5
freezing-rain6
freezing-rain7
freezing-rain8
freezing-rain9
freezing-rain10
freezing-rain11
freezing-rain12
Freezing Rain într-o pădure din Dâmbovița FOTO: Romsilva

80% din pădurile de stat administrate de Romsilva dețin certificarea internațională a managementului forestier, care garantează că sunt administrate sustenabil.

O fată de 14 ani, împușcată din greșeală de polițiștii din Los Angeles: Mama fetei: „A murit în brațele mele. Au lăsat-o întinsă acolo”

profimedia-valentina
Valentina Orellana-Peralta a fost împușcată din greșeală de polițiștii din Los Angeles

O mamă a cărei fată de 14 ani a fost ucisă accidental de un glonț tras de polițiștii din Los Angeles spune că fiica ei „a murit în brațele mele”. Valentina Orellana-Peralta se afla cu mama ei într-un magazin de haine pe 23 decembrie, când un ofițer a deschis focul asupra unui suspect. Glonțul a trecut printr-un perete și a lovit-o.

Într-o declarație citită de un avocat, Soledad Peralta a povestit cum ea și fiica ei au auzit țipete în afara cabinei de probă, în timp ce încercau rochii pentru o petrecere de aniversare, la magazinul North Hollywood.

S-au așezat împreună, s-au îmbrățișat și s-au rugat. Mama fetei a spus că a simțit că ceva i-a lovit fiica, aruncându-i pe amândoi la pământ.

„Am încercat să o trezesc scuturând-o, dar nu s-a trezit. Valentina a murit în brațele mele. Am țipat după ajutor, dar nu a venit nimeni”, spune mama îndurerată, potrivit BBC.

„Când a venit în sfârșit poliția, m-au scos din dressing și au lăsat-o pe fiica mea întinsă acolo. Voiam să o ajute, dar au lăsat-o singură acolo.”, a declarat Soledad Peralta.

Este una dintre „cele mai profunde dureri pe care și le poate imagina orice ființă umană”, a mai spus aceasta.

Șeful poliției din LA, Michel Moore, a promis o „investigație amănunțită, completă și transparentă” a ceea ce el a numit un „incident haotic”.

Poliția a răspuns unei reclamații potrivit căreia un bărbat ataca clienții cu un lacăt greu pentru bicicletă în interiorul magazinului. Suspectul a fost și el împușcat. Cei care au apelat numărul de urgență au spus și că suspectul avea o armă, dar nu a fost găsită nicio armă asupra sa.

Imaginile de pe camerele de corp ale poliției arată ofițerii apropiindu-se de bărbat cu armele scoase, în timp ce acesta lovește o femeie.

Tatăl Valentinei, Juan Pablo Orellana, a spus că acțiunile polițiștilor implicați au fost neglijente. Familia Valentinei a spus că tânăra de 14 ani, un imigrant chilian, iubea să se dea cu skateboard-ul și spera să devină într-o zi cetățean american.

Japonia a construit primul vehicul dual pentru transportul pasagerilor. Poate fi şi autobuz şi tren. VIDEO

Vehicul dual fabricat în Japonia.
Japonia a construit primul vehicul dual pentru transportul pasagerilor.

Primul vehicul care poate avea şi funcţia de tren şi de autobuz, poate circula la fel de bine pe drum şi pe calea ferată, urmează să îşi facă debutul public sâmbătă în oraşul Kaiyo din prefectura Tokushima din Japonia, potrivit Reuters.

Acest vehicul a fost botezat de japonezi DMV (Dual Mode Vehicle) şi arată ca un autobuz şi rulează pe şosea cu cauciucuri normale. Dar când ajunge la o intersecţie cu calea ferată, roţile de oţel coboară din burta vehicului, transformându-l efectiv într-un vagon de tren.

Roţile trenului ridică anvelopele din faţă de pe şină, în timp ce roţile din spate stau jos pentru a propulsa DMV-ul pe calea ferată.

CEO-ul companiei Asa Coast Railway, care operează DMV-urile, a spus că aceste vehicule ar putea ajuta oraşele mici precum Kaiyo, cu o populaţie în vârstă şi în scădere, unde companiile locale de transport se luptă să obţină profit, mai notează sursa citată de Agerpres.

„Acest DMV poate ajunge la localnici sub formă de autobuz şi îi poate transporta şi pe calea ferată”, a declarat CEO-ul Shigeki Miura pentru Reuters. „În special în zonele rurale cu o populaţie îmbătrânită, ne aşteptăm să fie o formă foarte bună de transport public”, a adăugat acesta.

DMV poate transporta până la 21 de pasageri şi circulă cu o viteză de 60 de km/h pe căile ferate şi poate merge cu până la 100 de km/h pe drumurile publice. Alimentată cu motorină, mica flotă de vehicule, care vin în diferite culori, va circula de-a lungul coastei insulei Shikoku din sudul Japoniei, conectând mai multe oraşe mici şi oferind pasagerilor un peisaj atractiv de pe litoral.

Miura speră că acest proiect îi va încuraja pe fanii căilor ferate din toată Japonia să viziteze zona.