Ciucă: Sunt bani pentru pensii și salarii. Nimeni nu trebuie să aibă vreo temere

Premierul Nicolae Ciucă portret cu masca
Premierul Nicolae Ciucă Foto:

România are bani pentru plata pensiilor și salariilor, a spus noul premier Nicoae Ciucă, după ce guvernul său a primit votul Parlamentului. Declarația vine după ce fostul ministru al Muncii, Raluca Turc

Declarația vine după ce fostul ministru al Muncii, Raluca Turcan, a avertizat că din 26 noiembrie nu vor mai fi fonduri pentru pensii și alocații.

„Nimeni nu trebuie să aibă vreo temere legată de faptul că nu sunt resurse financiare pentru plata pensiilor şi salariilor. Sunt asigurate de asenenea fonduri pentru toate nevoile pe care le are Ministerul Sănătăţii. Acestea sunt elemente certe pe care le-am discutat cu ministrul Finanțelor și ministrul Sănătății”, a spus Nicolae Ciucă.

Banii vor fi alocați printr-o rectificare bugetară. Este vorba despre peste 2,7 miliarde de lei care au fost tăiați de la Ministerul Muncii la prima rectificare bugetară, cu promisiunea că banii vor fi dați înapoi la a doua rectificare. Însă o nouă rectificare nu a putut fi făcută câtă vreme România nu a avut un guvern cu puteri depline, așa că banii nu au ajuns înapoi la Ministerul Muncii.

„În acest moment, elementele privind rectificarea bugetară şi deficitul bugetar urmează a fi dezbătute în şedinţa de Guvern de mâine şi după ce vom avea aceste elemente tehnice, putem să comunicăm ce s-a întâmplat și unde suntem cu resursele financiare”, a precizat el.

Joe Biden invită liderul opoziției din Belarus la summitul democrației organizat de Casa Albă

Svetlana Tihanovskaia
70% din populația globală trăiește în prezent fie în regimuri nedemocratice, fie în țări aflate în declin democratic. Sursă foto: Profimedia Images

Preşedintele Joe Biden a invitat 110 ţări şi teritorii la summitul virtual dedicat democraţiei din luna decembrie organizat de Casa Albă. Printre invitaţi se numără principalii aliaţi occidentali ai Statelor Unite, dar și câteva surprize, printre care reprezentanți ai guvernului din Taiwanul și Svetlana Tihanovskaia, lidera opoziției din Belarus. 

Preşedintele american a fost clar chiar de la începutul mandatului, în luna ianuarie, că lupta dintre democraţii şi autocraţii, acestea din urmă întruchipate în opinia sa de China şi Rusia, se află în centrul politicii sale externe

„Summitul pentru democraţie” reprezintă un angajament făcut de Joe Biden în campania electorală din 2020. Acesta va avea loc online 9 şi 10 decembrie, urmând ca o întâlnire faţă în faţă să fie organizată în 2022. 

Lista ţărilor invitate a fost publicată în această săptămână pe site-ul Departamentului de Stat al SUA.

Autocrații nu au fost invitați 

Deloc surprinzător, principalii rivali ai Washingtonului, China şi Rusia, nu figurează printre invitaţi. Nici Turcia, aliată a Washingtonului în cadrul NATO dar al cărei preşedintele Recep Tayyip Erdogan a fost calificat drept „autocrat” de către Joe Biden, nu figurează printre ţările participante. De asemenea, nici Ungaria condusă de premierul Viktor Orban nu a fost invitată, transmite Agerpres. 

Din regiunea Orientului Mijlociu, Israelul şi Irakul sunt singurele ţări invitate la această întâlnire. Aliaţii tradiţionali arabi, Egipt, Arabia Saudită, Iordania, Qatar şi Emiratele Arabe Unite vor fi absente.

Din Asia, vor participa aliații tradiționali ai SUA, precum Japonia sau Coreea de Sud, considerate democrații consolidate. Țări precum Thailanda sau Vietnam nu au fost invitate.  

Surprizele 

Deși nu a invitat Beijingul, preşedintele Biden a invitat Taiwanul. Prezenţa Taipeiului la summit-ul virtual ar urma să contribuie la menţinerea tensiunile deja ridicate cu China din ultimele săptămâni referitoare la destinul insulei.

De altfel, China a reacționat joi la acest gest, numindu-l o „provocare” din partea Statelor Unite. Oficialii de la Beijing au transmis că nu va exista niciun compromis în ce privește Taiwanul, iar administrația de la Washington „nu ar trebui să-și facă nicio iluzie” legat de acest lucru. 

Totodată, Svetlana Tihanovskaia, lidera opoziției din Belarus, aflată în prezent în exil după ce Alexandr Lukașenko a fraudat alegerile în defavoarea sa, a primit invitația președintelui american Joe Biden pentru a participa la Summitul Democrației din decembrie. Anunțul a fost făcut pe canalul oficial de telegram al acesteia.

Svetlana Tihanovskaia, în calitate de reprezentant al Belarusului, va vorbi pe 10 decembrie în secțiunea „Consolidarea democrației și combaterea autoritarismului”.

India, deseori denumită „cea mai mare democraţie a lumii”, este invitată în pofida criticilor frecvente din partea apărătorilor drepturilor omului la adresa prim-ministrului său naţionalist Narendra Modi. Totodată, participă și Pakistanul, în ciuda relaţiei dificile pe care o are cu Washingtonul.

Preşedintele Joe Biden a invitat însă Brazilia, care este condusă de controversatul preşedinte de extremă dreapta Jair Bolsonaro. 

Din Europa, şi Polonia este reprezentată, în pofida tensiunilor recurente în relaţia dintre Varşovia şi Uniunea Europeană privind respectarea statului de drept.

Din partea continentului african, Republica Democratică Congo, Kenya, Africa de Sud, Nigeria şi Niger se numără printre ţările invitate.

Summitul democrațiilor din SUA, un moment al schimbării

„Numărul de țări care suferă de „eroziune democratică” nu a fost niciodată la fel de mare ca acum”, arată raportul din 2021 al Institutului Internațional pentru Democrație și asistență electorală din Stockholm (IDEA). Acesta arată că 70% din populația globală trăiește în prezent fie în regimuri nedemocratice, fie în țări aflate în declin democratic, fiind înregistrate în multe state regresele în domenii precum independența guvernamentală și judiciară, dar și libertatea presei și drepturile omului.

Pentru un prim summit „există motive întemeiate pentru a avea o gamă largă de actori prezenţi deoarece permite un schimb mai bun de idei”, a declarat pentru AFP, înainte de publicarea listei, Laleh Ispahani din partea Open Society Foundation.

În opinia sa, mai degrabă decât să facă din acest summit o întâlnire anti-China, „ceea ce ar reprezenta o oportunitate pierdută”, preşedintele Joe Biden trebuie să profite de aceste întâlniri care vor reuni atât lideri cât şi reprezentanţi ai societăţii civile pentru „a aborda criza reprezentată de declinul sever al democraţiei în întreaga lume, inclusiv în cazul unor modele relativ puternice, precum Statele Unite”.

Acest summit este organizat în contextul în care democraţia a suferit multe eşecuri în ultimele luni în ţări în care SUA şi-au pus mari speranţe: Sudan şi Myanmar, teatre ale unor lovituri de stat militare, Etiopia, pradă unui conflict ce riscă să ducă la dezintegrare sau chiar Afganistan, unde talibanii au revenit la putere ca urmare a retragerii americane, după 20 de ani de eforturi de democratizare.

De asemenea, Statele Unite au fost înscrise pentru prima dată pe lista „democraţiilor în regres”, în principal din cauza degradării din perioada administraţie Trump, potrivit raportului IDEA. 

România şi Republica Moldova se numără printre ţările invitate.

Casa Albă a spus că summitul din acest an se va concentra pe trei subiecte cheie ale democrației: 

  • apărarea împotriva autoritarismului;
  • combaterea corupției;
  • promovarea respectării drepturilor omului.

De altfel, președintele american Joe Biden a spus în cadrul summitului G7din Marea Britanie, care s-a desfășurat în iunie, că democrațiile occidentale sunt într-o cursă în care concurează cu guverne autocratice. 

În lumina a cum a reușit pandemia să afecteze democrațiile, summitul din decembrie este o oportunitate pentru țările democratice de a fi îndrăznețe și de a regândi instituții democratice vechi de secole, a punctat Casas-Zamora, secretarul general al IDEA.

Germania va avea un nou guvern până la Crăciun. Legalizarea canabisului, printre planurile viitoarei coaliții conduse de Olaf Scholz

noua coaliție de guvernare
Social-democrații (SPD) din Germania s-au înțeles pentru formarea unei coaliții de guvernare cu Partidul Liber Democrat (FDP) și cu Verzii. Sursă foto: Getty Images

Partidul social-democrat din Germania (SPD) a ajuns la un acord pentru formarea unei coaliții de guvernare alături de Partidul Liber Democrat (FDP) și de Partidul Verzilor.

Liderii celor trei partide au anunțat oficial formarea unui guvern de coaliție, care va fi condus de social-democratul Olaf Scholz, actualul ministru federal de Finanțe. Momentul marchează încheierea perioadei de 16 ani în care Germania a fost condusă de Angela Merkel și ieșirea de la guvernare a Partidul Creștin Democrat (CDU) condus de aceasta, notează BBC news

La aproape două luni după ce a câștigat alegerile federale, partidul social-democrat din Germania va ajunge la putere alături de Verzi și de Liberi Democrați. Discuțiile pentru coagularea acestei echipe guvernamentale au început pe 21 octombrie, iar Deutsche Welle scrie că, cel mai probabil, Germania va avea un nou cabinet înainte de Crăciun, undeva în jurul datei de 6 decembrie. 

Olaf Scholz, alături de partenerii de coaliție, a declarat într-o conferință de presă organizată miercuri la Berlin, că „guvernul semafor” este aici, referindu-se la culorile roșu, galben și verde ale partidelor care vor conduce Germania în următorii patru ani. „Vrem să fim îndrăzneți când vine vorba de climă și industrie”, a declarat viitorul șef al guvernului federal.

Ce planuri are viitorul guvern federal al Germaniei

Viziunea pentru Germania a viitorului guvern condus de Olaf Scholz include, printre altele, legalizarea canabisului. Va fi introdusă vânzarea „către adulți în scopuri recreative” și numai magazinele autorizate ar vinde canabisul. Coaliția de guvernare va monitoriza măsura și o va revizui peste patru ani.

De asemenea, viitorul guvern de la Berlin își propune să elimine treptat cărbunele până în 2030 și să aibă cel puțin 15 milioane de mașini electrice care să circule pe drumurile nemțești până la finalul acestui deceniu. 

Germany: German government coalition agreement in Berlin
Liderii coaliției de guvernare care urmează să conducă guvernul federal al Germaniei pentru următorii patru ani, în conferința de presă de miercuri, anunțând încheierea acordului. Sursă foto: Profimedia Images

Este luată în considerare și vaccinarea obligatorie împotriva COVID-19 pentru personalul medical și pentru alți lucrători esențiali, pe fondul creșterii numărului de cazuri de infectare cu SARS-CoV-2. „Situația este sumbră”, a transmis Scholz, precizând că „pandemia de coronavirus încă nu a fost învinsă”.

Odată cu intrarea „verzilor” la guvernare, opinia publică din Germania este încrezătoare că statul german își va atinge obiectivele asumate pentru respectarea Acordului de la Paris, acela ca temperatura globală să nu crească cu mai mult de 1,5 grade Celsius peste nivelurile dinainte de Revoluția Industrială. 

Noua coaliție țintește ca 80% din energia electrică să provină din surse regenerabile până în 2030. Totodată, guvernul Scholz va căuta să folosească 2% din teritoriul Germaniei pentru energie eoliană și se va concentra și pe energia pe bază de hidrogen, conform CNN

O altă măsură care ține capul de afiș al multor dezbateri în spațiul public din Germania este creșterea salariului minim la 12 euro pe oră. Totodată, guvernul Scholz are în plan să construiască alte 400.000 de apartamente noi în fiecare an, dintre care un sfert să fie etichetate drept locuințe sociale, pentru a face față crizei imobiliare din Germania.

Politica de tineret joacă un rol important în noua guvernare. Vârsta de vot va fi redusă de la 18 la 16 ani, cu planuri de reformare a legii electorale pentru a pune capăt numărului din ce în ce mai mare de parlamentari. Noul Bundestag are 735 de locuri. Schimbarea vârstei de vot pentru alegerile europene necesită o majoritate parlamentară simplă, dar pentru alegerile federale ar fi nevoie de sprijinul a două treimi din actualii parlamentari federali.

În ceea ce privește criza migranților, noul guvern al Germaniei are în plan ca Imigranții să poată solicita cetățenie germană după cinci ani. În același timp, acestora li se va permite dubla cetățenie, conform planurilor coaliției. Acest lucru ar transforma viețile a milioane de imigranți, care sunt în prezent cetățeni străini, deși au trăit în Germania zeci de ani.

Regula privind nicio datorie nouă a Germaniei a fost ridicată în timpul pandemiei, deoarece erau necesare mai multe fonduri pentru a aborda criza. Dar până în 2023, coaliția dorește să readucă datoria guvernului federal.

Totodată, noua coaliție are în vedere anularea interdicției medicilor care anunță că efectuează avorturi, pentru a permite furnizarea de informații publice despre metodă fără teama de urmărire penală.

Germania este cea mai mare economie a Europei, așa că deciziile luate de noul guvern vor avea un efect mare asupra vecinilor săi, dar și asupra celorlalte state din blocul comunitar. 

În conferința de presă de miercuri, viitorul cancelar Scholz, în vârstă de 63 de ani, a declarat că „suveranitatea Europei este o piatră de temelie a politicii externe a Germaniei”, subliniind în același timp prietenia cu Franța și parteneriatul strategic SUA. 

Ce spune componența viitorului guvern de la Berlin despre politica pe care o va adopta Germania

Cele trei partide politice s-au mișcat mai repede și au ajuns la un acord de coaliție decât se așteptau analiștii și, mai ales, au făcut-o disciplinat, în ciuda unor potențiale dezacorduri de viziune.

Puține amănunte cu privire la conținutul negocierilor au apărut pe piață. Totuși, potrivit detaliilor dezvăluite de presa germană, liderul FDP, Christian Lindner, va conduce puternicul minister de Finanțe al celei mai puternice economii europene.

La rândul său, Robert Habeck, co-liderul Verzilor, ar putea conduce un nou super minister care va grupa portofoliile economiei, mediului și energiei. 

Președinta Verzilor, Annalena Baerbock, ar putea deveni prima femeie din Germania care ocupă portofoliul ministerului federal de Externe. Asta înseamnă că Germania va avea o atitudine mai intransigentă față de Rusia și China, în vreme ce va menține o strictă disciplină bugetară, datorită liberalilor, și va promova investițiile în economia verde.

profimedia-0644687513
Liderul Partidului Verzilor din Germania și viitorul ministru federal de Externe, Annalena Baerbock. Sursă foto: Profimedia Images

Un acord preliminar dezvăluit luna trecută prevede că Germania va devansa termenul stabilit de guvernul Merkel pentru renunțarea la cărbune, din 2038 în 2030, în vreme ce se va concentra pe energia regenerabilă. „Pas cu pas, vom pune capăt erei combustibililor fosili”, se arată în protocolul de coaliție.

De altfel, Annalena Baerbock, după alegerile din 26 septembrie, în urma cărora Verzii au obținut cel mai bun rezultat din istoria partidului, a declarat că „criza climatică este cea mai mare provocare a timpului nostru”. „Ne putem transforma economia astfel încât să devină neutră din punct de vedere climatic. Avem un acord în care neutralitatea climatică este un numitor comun”, a transmis recent viitorul ministru de Externe. 

Coaliția semafor mai are de trecut doar peste formalități 

După ce au semnat protocolul de coaliție, lideriii celor trei partide, Annalena Baerbock de la Verzi, Olaf Scholz de la social-democrați și Christian Lindner de la democrat-liberali, vor propune spre aprobare acordul prin vot în forurile staturale ale propriile partide, aceasta fiind o procedură mai mult formală, subliniază Politico Europe.

Verzii intenționează să își consulte toți membrii, în vreme ce SPD a planificat deja o conferință extraordinară a partidului pe 4 decembrie, unde se va decide aprobarea acordului. FDP are planuri asemănătoare pentru o conferință pe 5 decembrie. 

Cotidianul Financial Times remarcă faptul că cele trei partidele de coaliție ale noului guvern federal de la Berlin nu sunt niște parteneri politici tradiționali, întrucât democrat-liberalii conduși de Christian Linder au o formație ideologică de centru-dreapta, față de SPD și Verzi, care sunt de de stânga.

_120708083_bundestag_hemicycle_v3-nc
Grafic cu componența pe grupuri politice din Parlamentul federal al Germaniei. Captură foto: BBCNews.com

O tranziție fără probleme 

Atentă la stabilitatea politică din țară, cancelarul Angela Merkel s-a asigurat că tranziția de putere va decurge fără probleme, în ciuda faptului că viitorul cancelar Scholz face parte din alt partid.

Aceasta l-a inclus pe șeful social-democraților germani în întâlnirile bilaterale din timpul summitului G-20 de la Roma, inclusiv în cea cu președintele Joe Biden. Întrebată ce părere are despre faptul că Scholz va fi în fruntea guvernului în scurt timp, Merkel s-a arătat rațională și echilibrată. „Vor exista diferențe politice, evident. Dar voi putea dormi liniștită”, a spus aceasta.

În timpul mandatului de Cancelar al Angelei Merkel s-au succedat patru președinți americani (George W Bush, Barack Obama, Donald Trump și Joe Biden) și cinci premieri britanici (Tony Blair, Gordon Brown, David Cameron, Theresa May și Boris Johnson).

Cel mai mare șantier al noii coaliții de guvernare 

Fără îndoială, pandemia de COVID-19 este cea mai grea criză cu care se va confrunta noul guvern federal de la Berlin. Germania se luptă deja cu o creștere a cazurilor care au împins Europa înapoi în situația de a fi din nou epicentrul global al pandemiei. Asta a dus la restricții dure din partea mai multor state și la proteste din partea cetățenilor obosiți de izolare sau  celor care contestă existența virusului. 

Viitorul cancelar Scholz a declarat reporterilor că vaccinarea obligatorie va fi luată în considerare de către noua coaliție, deoarece „vaccinarea este calea cea mai bună de ieșire din această pandemie”.

Numărul cazurilor de COVID au crescut foarte mult în landurile din estul Germaniei, unde oficialii din domeniul sănătății au avertizat că spitalele sunt încărcate peste limită și ar putea rămâne în curând fără paturi pentru pacienții care au nevoie de îngrijire la terapie intensivă.

pandemie
Sistemul de sănătate din Germania este greu încercat de noul val al pandemiei de coronavirus. Sursă foto: Profimedia Images

Până în prezent, Germania a vaccinat aproximativ 80% din populația sa adultă, conform Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor. De asemenea, luni, ministrul Sănătății, Jens Spahn, a avertizat că numărul mare al cazurilor noi de COVID-19 crește riscul ca oamenii care nu sunt vaccinați să se infecteze până la sfârșitul iernii, iar unii dintre aceștia vor muri dacă nu se imunizează. „Până la sfârșitul acestei ierni, aproape toți oamenii din Germania vor fi vaccinați, vindecați sau morți”, a spus ministrul, în legătură cu noul val pandemic produs de varianta Delta. 

UE are nevoie de un nou lider

Cancelarul Scholz va prelua conducerea celei mai mari economii a Europei într-un moment de creștere a incertitudinii diplomatice în Uniunea Europeană. Cele mai fierbinți dosare sunt reprezentate de agresiunea Rusiei și a Belarusului și amenințărilor la adresa statului de drept din Polonia și Ungaria.

Criza migranților de la granița dintre Polonia și Belarus, despre care liderii occidentali au spus că este orchestrată de regimul de la Minsk cu sprijinul președintelui rus Vladimir Putin, a intensificat tensiunile la granița Uniunii Europene.

Criza și-a pus un accent mai puternic asupra influenței Rusiei în Europa, nu în ultimul rând datorită controversatei conducte Nord Stream 2, care va aduce gaze din Rusia în Germania pe sub Marea Baltică. Autoritățile germane au suspendat săptămâna trecută procesul de aprobare a gazoductului pe fondul problemelor legate de licența de operare a companiei.

Totodată, guvernele populiste din Polonia și Ungaria continuă să depășească limitele politice și democratice pe care s-au angajat să nu le încalce în momentul aderării la blocul comunitar. Recent, CJUE a decis că Polonia a încălcat legile europene privind independența judiciară.

Weekly Government Cabinet Meeting, Berlin, Germany - 24 Nov 2021
Cancelarul interimar Angela Merkel primește un buchet de flori de la ministrul de Finanțe și vicecancelarul interimar Olaf Scholz, la începutul ședinței săptămânale din 24 noiembrie 2021 a cabinetului guvernamental. Sursă foto: Profimedia Images.

Predecesorul lui Scholz, Angela Merkel, și-a făcut un nume în ultimii 16 ani prin faptul că a fost mâna fermă a diplomației UE, conducând în mod diferit blocul comunitar prin diverse criza, precum cea a datoriilor și a migranților. Rămâne de văzut dacă noul cancelar, odată cu preluarea conducerii executivului de la Berlin, va prelua și rolul de lider al UE sau va lăsa acești pantofii pentru altcineva.

Revanșa austerului. Cine este Olaf Scholz

Austerul Olaf Scholz, multă vreme neagreat în Partidul Social Democrat (SPD) din Germania, se pregăteşte să preia ştafeta de la Angela Merkel, în fruntea unei coaliţii inedite de trei partide, graţie experienţei sale de ministru şi de ales local. 

Fără a face valuri şi inspirându-se din stilul Merkel până la mimetism în gestică, Olaf Scholz a reuşit să se impună, deşi rămâne destul de puţin cunoscut chiar şi germanilor. Nu a apărut nicio biografie a viitorului cancelar, totuşi fost ministru de mai multe ori şi ex-primar al Hamburgului, al doilea oraş al ţării.

Descris de New York Times drept întruchiparea plictiselii în politică, Scholz a parcurs toate eşaloanele acţiunii publice începând din anii 1970. Născut la Osnabrück, la 14 iunie 1958, dintr-un tată comis-voiajor şi o mamă casnică, Scholz a intrat încă din 1975 în puternica mişcare de tineret a SPD, cunoscută în Germania drept „Jusos”. Pe atunci purta părul lung, pulovere de lână şi lua parte la numeroase manifestări pacifiste, potrivit Agerpres. 

În paralel, Olaf Scholz a făcut studii juridice, iar în 1985 a deschis un cabinet de avocatură specializat în dreptul muncii. A apărat salariaţi în numeroase dosare, începând cu reunificarea germană în 1990, privatizarea şi destructurarea unor întreprinderi din fosta RDG.

Cariera sa a decolat cu adevărat atunci când social-democratul Gerhard Schroeder a devenit cancelar. Ales în Bundestag în 1998, Scholz ajunge secretar general al SPD în 2002. În această calitate, a fost nevoit să explice zilnic în faţa camerelor TV detaliile reformelor liberale nepopulare ale cancelarului.

Tonul său monoton i-a adus supranumele de „Scholzomat”, o butadă care îi displace, chiar dacă în august a admis că „nu este, desigur, o descriere cu totul falsă”. „Mi se puneau mereu aceleaşi întrebări şi dădeam mereu aceleaşi răspunsuri”, s-a apărat viitorul cancelar al Germaniei, dând asigurări că „râde mult mai des decât cred oamenii”.

profimedia-0644076195
Olaf Scholz, liderul SPD și viitorul cancelar al Germaniei. Sursă: Profimedia Images

Liberalizarea pieţei muncii într-o ţară considerată pe atunci „bolnavul Europei” a divizat stânga germană şi a grăbit înfrângerea lui Schroeder în faţa Angelei Merkel în 2005.

În 2007, Olaf Scholz a preluat Ministerul Muncii în guvernul de mare coaliţie, un post care i-a permis să-şi îmbunătățească imaginea publică, graţie mecanismelor de şomaj parţial pe care l-a pus în aplicare în timpul crizei financiare din 2008.

Căsătorit cu Britta Ernst, ministru al educaţiei în landul Brandenburg, Olaf Scholz devine în 2011 primar la Hamburg şi duce o politică ambiţioasă în materie de locuinţe sociale, arătându-se generos cu banul public.

Dacă la Hamburg a făcut să explodeze bugetul public între 2011 şi 2018, la nivel federal nu s-a abătut de la crezul său: „Nu dăm decât ceea ce avem”. În prestigiosul post de ministru de finanţe i-a succedat creştin-democratului Wolfgang Schaeuble, continuându-i acestuia politica financiară inflexibilă.

Poziţionarea centristă a contribuit la marginalizarea sa în interiorul propriului partid, până în punctul în care, în 2019, activiştii preferau în locul său pentru a-i conduce un tandem de cvasi-necunoscuţi, mult mai la stânga.

Olaf Scholz a reuşit însă să se relanseze politic datorită pandemiei, prin gestionarea fiscalității Germaniei. În 2019, SPD îl alege drept cap de listă în alegeri pe Scholz, în pofida mai multor afaceri care i-au pătat mandatul la Finanţe. Cea mai răsunătoare a fost falimentul companiei financiare Wirecard, mândria economiei germane, aflată la originea unor fraude masive pe care autoritatea de supraveghere din subordinea ministerului lui Scholz nu le-a depistat.

Nimic nu i-a perturbat însă în final ascensiunea spre postul de cancelar, unde îi va urma Angelei Merkel, cu care Scholz, care se descrie ca „feminist”, spune că a avut „întotdeauna relaţii bune”.

Care este legătura dintre violenţa domestică şi riscul de radicalizare (studiu)

brabat cu cutit isi ameninta sotia si copilul, violenat domestica
Violență domestică (foto cu caracter ilustrativ). Foto: Profimedia

Un studiu realizat în Marea Britanie a relevat existenţa unei relaţii între violenţa domestică şi riscul de radicalizare. Indiferent că au fost în postura de victimă sau agresor, presoanele implicate în incidente de violență domestică sunt mai predispuse spre radicalizare. 

Studiul comandat de poliţia antiteroristă a avut în vedere 3.045 de persoane considerate vulnerabile la radicalizare (V2R), constatând că peste o treime dintre acestea au o legătură cu un incident de abuz domestic, fie din postura de agresor, fie de victimă, martor ori o combinaţie a acestora.

Incidentele semnalate au variat de la situaţia în care un copil a fost martor la abuzuri în familie, până la tentative de asasinare a partenerului.

„Această primă cercetare a furnizat o serie de date semnificative din punct de vedere statistic care nu trebuie ignorate”, a afirmat Vicky Washington, coordonator al programului guvernamental Prevent, care vizează combaterea radicalizării, potrivit Reuters, preluată de Agerpres.

La aşa-zisul studiu Project Starlight au participat circa jumătate din persoanele considerate ca făcând parte din categoria V2R înregistrate în Anglia şi Ţara Galilor în 2019.

S-a stabilit de asemenea că peste 15% din persoanele înscrise în programul Prevent din categoria de vârstă 16-64 de ani au fost victime ale abuzului domestic, adică de aproape trei ori mai multe decât media estimată pe plan naţional.

Deşi nivelul de prevalenţă a legăturilor dintre riscul de radicalizare şi abuz domestic a reieşit similar în rândul femeilor şi al bărbaţilor, bărbaţii au fost implicaţi în aceste incidente de abuz cel mai frecvent ca agresor, iar femeile ca victime.

Totodată, în cazul persoanelor la care riscul de radicalizare a fost asociat cu un incident de abuz domestic, în 28% din situaţii studiul a consemnat existenţa unei ideologii islamiste, iar în 18% a unei ideologii de extremă dreapta.

Vicky Washington a insistat că studiul a urmărit o mai bună înţelegere a fenomenului terorismului şi nu stigmatizarea unor indivizi sau asocierea anumitor factori.

Dacă ați comandat din străinătate un cadou pentru sărbători mai aveți mult de așteptat. Coletele sunt blocate la Poștă

colete in depozitele de la posta
Dacă ați comandat din străinătate un cadou pentru sărbători mai aveți mult de așteptat. Coletele sunt blocate la Poștă. FOTO: Captură

Dacă vă gândiți să comandați un cadou pentru cei dragi din străinătate, de sărbători, ați face bine să vă grăbiți pentru că sunt șanse să îl oferiți abia în ianuarie sau mai târziu. Oamenii se plâng că așteaptă uneori chiar și câteva săptămâni să pună mâna fizic pe pachet deși acesta este deja în depozitele de la Poșta Română.  

Silvia Niculescu, destinatar al unui colet: „Coletul a ajuns în România în cinci zile, în 30 octombrie a ajuns la Biroul de Schimb Internațional din România și de atunci se află tot în procesare și nu știu nimic”.

Silvia Niculescu așteaptă de aproape o lună un colet care trebuia să vină din Marea Britanie. Are mare nevoie de el pentru afacerea cu prăjituri de care se ocupă după job.

Silvia Niculescu, destinatar al unui colet: „Am încercat să îi sun, din nefericire nu mi-a răspuns nimeni așa că nu am nicio explicație”.

Sunând la Biroul de Informații de la Poșta Română aflăm că un colet din Marea Britanie trebuia să ajungă mai repede de atât.

Operator poștal: „Dacă toate formalitățile sunt îndeplinite, o să ajungă în câteva zile la dumneavoastră. Nu durează dacă sunt corespunzătoare și corecte”.

În aceeași situație se află acum sute de români.

„Am de primit 12 colete care vin din Caraibe și sunt blocate din 4 octombrie la BSI. Nu există o posibilitate de a lua legătura cu ei. Am încercat. Sunt haine, o bicicletă, toate lucruri, cărți, tablouri, care se pot degrada în timp”, povestește o femeie.

Situația ar putea deveni și mai dificilă în luna decembrie când mulți dintre români comandă cadouri sau primesc pachete de la rudele de peste hotare. Reprezentanții Poștei Romane spun că livrările pot fi întârziate de formalități.

Claudia Bibire, purtător de cuvânt Poșta Română: „Nu putem estima în cât timp își primește coletul un client care a comandat azi un produs de pe un site din spațiul extra-comunitar, pentru că depinde foarte mult și de timpul de livrare pe care l oferă comerciantul”.

În ultimii doi ani în România au ajuns din ce în ce mai multe colete din afara țării după ce oamenii au petrecut mai mult timp făcând cumpărături online, din cauza pandemiei.

Bancnota de 20 de lei cu chipul Ecaterinei Teodoroiu intră în circulație de la 1 decembrie

sediul BNR
BNR anunță introducerea în circulație a bancnotei de 20 de lei. Foto: Profimedia Images

BNR pune în circulație, din 1 decembrie, o bancnotă cu valoarea nominală de 20 lei. Este prima bancnotă cu putere circulatorie pe care este prezentă o personalitate feminină, Ecaterina Teodoroiu.

„Începând cu data de 1 decembrie 2021, Banca Naţională a României va pune în circulaţie o bancnotă cu valoarea nominală de 20 lei. Noua bancnotă va fi prezentată publicului vineri, de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Este prima bancnotă cu putere circulatorie pe care este prezentă o personalitate feminină: Ecaterina Teodoroiu. Se răspunde astfel interesului public legitim, care a găsit o largă susținere la nivelul societății, susținându-se consolidarea egalității de gen și a rolului major al personalităților feminine în istoria și societatea românească”, anunță BNR.

Bancnota cu valoarea nominală de 20 lei este imprimată pe suport de polimer, în tehnică mixtă plană/în relief, cu dimensiuni de 136 x 77 mm și culoare predominant verde oliv.

Pe aversul bancnotei se regăsesc următoarele elemente grafice reprezentative: portretul Ecaterinei Teodoroiu, anii între care a trăit (1894-1917), un element floral reprezentând un buchet de brândușe (Crocus flavus). În plan secund, în zona centrală este reprezentată o insignă a Asociației Cercetașii României.

Pe reversul bancnotei compoziția grafică include: o reprezentare a Victoriei înaripate de pe Medalia Victoriei, o imagine a Mausoleului de la Mărășești, iar în spatele Mausoleului, o floare de crin.

„În scopul protejării împotriva falsificării, bancnota include o serie de elemente de siguranţă – unele destinate publicului, altele detectabile cu aparatură specială, destinate lucrătorilor din sistemul bancar. (…)

Punerea în circulație a bancnotei cu valoarea nominală de 20 lei se va face prin sucursalele regionale București, Cluj, Constanța, Dolj, Iași şi Timiș ale Băncii Naţionale a României, cu ocazia efectuării plăților în numerar către instituțiile de credit/Trezoreria Statului”, potrivit comunicatului de presă transmis de BNR.

Totodată, începând cu 1 decembrie 2021, Banca Națională va lansa în circuitul numismatic replica pe suport de polimer după prima bancnotă de 20 lei emisă de Banca Națională a României în anul 1881.

Tirajul pentru această emisiune numismatică este de 30.000 bucăți. Prețul de vânzare al replicii pe suport de polimer după prima bancnotă de 20 lei emisă de Banca Națională a României în anul 1881 este de 100,00 lei, exclusiv TVA, inclusiv pliantul de prezentare.

Tot mai multe județe trec în scenariul verde. În ultimele 24 de ore au fost 2.104 cazuri noi de COVID-19

rata nou
Tot mai multe județe trec în scenariul verde

În ultimele 24 de ore au fost 2.104 cazuri noi de COVID-19. Alte 212 decese au fost raportate de autorități. La ATI sunt 1.341 de pacienți în stare gravă.

Până astăzi, 25 noiembrie, pe teritoriul României au fost înregistrate 1.771.887 de cazuri de infectare cu noul coronavirus (COVID – 19), dintre care 10.196 sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare.

1.663.637 de pacienți au fost declarați vindecați.

În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 2.104 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), dintre care 40 sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare.

Coeficientul infectărilor cumulate la 14 zile, raportate la 1.000 de locuitori este calculat de către Direcțiile de Sănătate Publică, la nivelul Municipiului București și al județelor.

Mai jos aveți graficul realizat în baza raportărilor primite de CNCCI de la Direcțiile de Sănătate Publică:

Până astăzi, 55.829 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.

În intervalul 24.11.2021 (10:00) – 25.11.2021 (10:00) au fost raportate de către INSP 212 decese (109 bărbați și 103 femei), din care 35 anterioare intervalului de referință, ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Botoșani, Brașov, Brăila, Buzău, Călărași, Caraș-Severin, Cluj, Constanța, Covasna, Dolj, Galați, Giurgiu, Gorj, Harghita, Iași, Ilfov, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Neamț, Olt, Prahova, Sălaj, Sibiu, Suceava, Timiș, Tulcea, Vaslui, Vrancea și Municipiul București.

Dintre cele 212 decese, 2 au fost înregistrate la categoria de vârstă 30-39 ani, 7 la categoria de vârstă 40-49 ani, 21 la categoria de vârstă 50-59 ani, 47 la categoria de vârstă 60-69 ani, 81 la categoria de vârstă 70-79 ani și 54 la categoria de vârstă peste 80 ani.

195 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, 8 pacienți decedați nu au înregistrat comorbidități, iar pentru 9 pacienți decedați nu au fost raportate comorbidități până în prezent.

Au fost raportate 35 de decese anterioare intervalului de referință, survenite în județele Bacău, Brașov, Brăila, Giurgiu, Mureș, Neamț, Tulcea și București, în lunile octombrie 2021 și noiembrie 2021. În intervalul de referință au fost raportate 177 de decese.

Din totalul de 212 pacienți decedați, 190 erau nevaccinați și 22 vaccinați. Cei 22 de pacienți decedați vaccinați aveau vârste cuprinse între grupele de vârstă 50-59 ani și peste 80 de ani. 21 dintre pacienții vaccinați care au decedat prezentau comorbidități, iar pentru 1 pacient nu au fost raportate comorbidități.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 8.859. Dintre acestea, 1.341 sunt internate la ATI. Dintre cei 1.341 de pacienți internați la ATI, 130 au certificat care atestă vaccinarea.

Din totalul pacienților internați, 132 sunt minori, 120 fiind internați în secții și 12 la ATI.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 10.673.845 teste RT-PCR și 5.200.435 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 14.514 de teste RT-PCR (8.047 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 6.467 la cerere) și 28.660 teste rapide antigenice.

Pe teritoriul României, 38.884 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 9.012 de persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 50.819 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 44 de persoane.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 1.492 de apeluri la numărul unic de urgență 112 și 291 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor.

Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ziua de 24 noiembrie, 2.205 de sancțiuni contravenționale, în valoare de 531.250 lei.

Reamintim cetățenilor că Ministerul Afacerilor Interne a operaționalizat, începând cu data de 04.07.2020, o linie TELVERDE (0800800165) la care pot fi sesizate încălcări ale normelor de protecție sanitară.

Apelurile sunt preluate de un dispecerat, în sistem integrat, și repartizate structurilor teritoriale pentru verificarea aspectelor sesizate.

În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, 23.802 cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu SARS – CoV – 2 (coronavirus): 2.553 în Italia, 16.947 în Spania, 199 în Marea Britanie, 132 în Franța, 3.125 în Germania, 97 în Grecia, 49 în Danemarca, 37 în Ungaria, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 11 în SUA, 8 în Suedia, 146 în Austria, 22 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 75 în Elveția, 5 în Turcia, 2 în Islanda, 2 în Belarus, 8 în Bulgaria, 28 în Cipru, 4 în India, 5 în Ucraina, 9 în Emiratele Arabe Unite, 17 în Republica Moldova, 3 în Muntenegru, 218 în Irlanda, 5 în Singapore, 5 în Tunisia, 12 în Republica Coreea, 2 în Bosnia și Herțegovina, 2 în Serbia, 8 în Croația, 6 în Portugalia, 6 în Polonia și câte unul în Argentina, Luxemburg, Malta, Brazilia, Kazakhstan, Republica Congo, Qatar, Vatican, Egipt, Pakistan, Iran, Slovenia, Federația Rusă, Finlanda, Kuweit și Nigeria. De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) și până la acest moment, 197 de cetățeni români aflați în străinătate, 38 în Italia, 19 în Franța, 43 în Marea Britanie, 60 în Spania, 14 în Germania, 2 în Belgia, 3 în Suedia, 5 în Irlanda, 2 în Elveția, 2 în Austria, unul în SUA, unul în Brazilia, unul în Republica Congo, unul în Grecia, unul în Iran unul în Polonia, unul în Bulgaria, unul în Nigeria și unul în Turcia, au decedat.

Dintre cetățenii români confirmați cu infecție cu noul coronavirus, 798 au fost declarați vindecați: 677 în Germania, 90 în Grecia, 18 în Franța, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Namibia, unul în Luxemburg, unul în Tunisia și unul în Argentina.

Contribuția la pilonul II de pensii va crește la 4,75%. Cum afli câți bani ai în conturi și când îi poți primi

monede si clepsidra
Cum trebuie ales administratorul de pensii, care sunt riscurile și cum se pot obține informații privind contribuțiile și rentabilitatea. Foto: Getty Images

Contribuțiile de la pilonul II de pensii ar urma să crească. Acest lucru este cuprins în noul program de guvernare.

Practic se dorește creșterea contribuțiilor de la 3,75%, cât este în prezent, la 4,75%. Participarea la sistemul de pensii administrat privat este obligatorie atunci când o persoana de până în 35 de ani începe să muncească.

Pentru cei cu vârste între 35 și 45 de ani, care contribuie la sistemul public de pensii, aderarea este opțională. Daniel Apostol, purtătorul de cuvânt al Autorității de Supraveghere Financiră (ASF), a explicat la Digi24 cum trebuie ales administratorul de pensii, care sunt riscurile și cum se pot obține informații privind contribuțiile și rentabilitatea.

„Sistemul pensiilor private a avut în ultimele 12 luni o evoluție pozitivă și așa a fost pe toată durata de funcționare a pilonului 2.

Datele la final de septembrie arată că pilonul II a acumulat că pondere în PIB spre 8%, ceea ce o contribuție substanțială la PIB. .

Sunt investiții cu riscul cel mai mic, cu performanță cea mai bună”, a spus Daniel Apostol.

Ce reprezintă contribuția la fondul de pensii administrat privat

Contribuţia la fondul de pensii administrat privat este parte din contribuţia individuală de asigurări sociale datorată la sistemul public de pensii. La pilonul II (pensia administrată privat) ajung 3,75% din baza de calcul (venit brut lunar).

Aderarea la sistemul privat de pensii obligatorii nu implică obligaţii financiare suplimentare;

Participantul poate decide să se transfere la un alt fond de pensii, dar doar după plata primei contribuții. Transferul se face gratuit după cel puțin doi ani de la aderarea la acel fond. Anual, administratorul fondului trebuie să îl informeze pe participant în legătură cu situația contului său.

Cum afli câți bani ai în conturi

„Pe site-ul ASF este un link dedicat celor interesați, pentru pilonul II și III, cei interesați intră acolo, își aleg sertarul cu informațiile necesare, cer și primesc informații cu privire la valoarea cumulată a contribuției.

La pilonul 2, situația stă puțin diferit față de pilonul III, unde contribuția e voluntară.

Îndemnul meu e că oamenii să verifice ce se întâmplă cu banii lor, să își aleagă fondul de pensii, să se mute pentru că au libertatea asta în funcție de datele pe care le obțin. Să se responsabilizeze privind această contribuție”, a afirmat reprezentantul ASF.

Cum alegi un fond de pensii

Participantul își poate alege fondul de pensii administrate privat în funcție de performanța acestuia; lista administratorilor și randamentele fondurilor sunt publicate site-ul ASF.

Opțiunea pentru un fond de pensii administrate privat trebuie exprimată în termen de 4 luni de la angajare.  Cine nu face o alegere în acest termen este repartizat aleatoriu.

„Alegerea fondului de pensii trebuie făcută în deplină cunoștință de cauză în funcție de randamentele fondurilor și de profilul de risc de al participantului

Tot pe site-ul ASF, la informațiile despre pensiile private, există o situație cu toate cele șapte fonduri de pensii administrate privat, inclusiv despre performanțele lunare ale acestora. Oamenii își pot face o idee despre evoluția lor și pot cere la fondurile de pensii informații suplimentare care să îi ajute să discearnă.

Compania trebuie să își țină la curent anual clienții și să îi informeze cu privire la valoarea activului net, profitabilitate și performanță”, a explicat Daniel Apostol.

Cum se face plata banilor

Activul personal net (suma acumulată) poate fi solicitat de la data îndeplinirii condiţiilor de pensionare pentru limită de vârstă în sistemul public. Tipurile și condițiile de acordare a pensiei private vor fi cuprinse în prevederile viitoarei Legi privind plata pensiilor private. În prezent, beneficiarul primeşte suma cuvenită ca plată unică sau plăţi eşalonate, pe o perioadă de maximum 5 ani, la cerere. În caz de deces, această contribuție ajunge la beneficiari (moștenitori).

„Suntem în elaborarea legii de plata a pensiilor private care a va defini procedurile și calendarul.

Suma acumulată va fi cerută de beneficiar la dată îndeplinirii condițiilor legale de pensionare.

Dacă între timp intervine un eveniment dramatic, moștenitorul celui care a contribuit va primi acea contribuție. Dacă e și el la vârstă pensionării va beneficia și el. Dacă e încă în câmpul muncii, contribuția va fi arondată propriilor contribuții.

Legea de plata va lămuri pe fiecare situație în parte cum se va putea intră în posesia acumulărilor acestor economisiri pe termen lung.

Sfatul meu e să ne uităm unde sunt banii, să fim informați, pentru că trebuie să știm ce se întâmplă cu cei 3.75% din munca noastră”, potrivit lui Apostol.

Se pot pierde banii?

„Nu, statul garantează acest sistem. Singurul lucru care nu poate fi garantat de nimeni e o anume rată de profitabilitate, dar felul în care sunt supravegheate aceste fonduri care administrează fondurile de pensii dau semnale cu privire la stabilitatea și corectitudinea acestor fonduri”, a explicat Daniel Apostol.

Comisia Europeană propune ca certificatul verde Covid să fie valabil doar 9 luni după vaccinarea cu schema completă

certificat covid
Comisia Europeană propune limitarea la 9 luni a valabilităţii certificatului verde după vaccinarea anti-COVID-19 cu schema completă. Foto: Profimedia Images

Comisia Europeană a propus, joi, ca începând din 10 ianuarie valabilitatea certificatului verde să fie limitată la 9 luni după vaccinarea anti-COVID-19 cu schema completă. Potrivit reprezentanților europeni, posibilitatea prelungirii acestei valabilităţi ar putea fi posibilă după administrarea dozei booster. 

Aşadar, în lipsa administrării dozei booster, valabilitatea certificatului verde va înceta după nouă luni de la încheierea schemei complete de vaccinare alcătuite din două doze (sau o doză pentru vaccinul Johnson&Johnson), dacă statele UE aprobă această propunere a Comisiei Europene.

”Comisia propune axarea mai pronunţată pe abordarea ‘bazată pe persoană’ pentru măsurile legate de călătorii şi o perioadă standard de valabilitate a certificatelor de vaccinare de nouă luni după schema principală de vaccinare”, transmite Comisia Europeană într-o declaraţie citată de Reuters.

”Comisia ar putea, la nevoie, să propună o perioadă corespunzătoare de valabilitate de asemenea pentru certificatele de vaccinare emise după un booster”, adaugă executivul comunitar.

Comisarul european pentru justiţie, Didier Reynders, a prezentat la o conferinţă de presă detaliile acestei recomandări, menţionând că Bruxellesul propune extinderea certificatului de vaccinare şi după vara viitoare ”ca măsură pentru a facilita libera circulaţie în siguranţă” în interiorul UE, notează AFP, citată de Agerpres. 

Ideea este ca toate statele membre ale UE să instituie administrarea dozei booster la şase luni după schema completă de vaccinare anti-COVID-19, întrucât în prezent este în general recunoscut faptul că eficacitatea primei vaccinări complete scade la capătul a şase luni, a explicat Reynders.

Dar, subliniază el, ”această perioadă suplimentară de trei luni ar trebui să le permită să se organizeze”, lăsând astfel o marjă de adaptare pentru campaniile de vaccinare ale statelor membre, a adăugat comisarul european.

”Aceasta este noua recomandare, vom vedea care vor fi reacţiile statelor membre”, a spus mai departe comisarul european.

El a subliniat că propunerea Comisiei Europene se referă la folosirea certificatului verde pentru călătoriile între statele UE şi doreşte în această privinţă reguli armonizate, iar pe plan intern fiecare ţară membră este liberă să decidă cum foloseşte acest certificat, care atestă vaccinarea anti-COVID-19, trecerea prin boală sau testarea negativă recentă.

Keanu Reeves spune că „s-a căsătorit sub ochii lui Dumnezeu” cu Winona Ryder, în România. VIDEO

Keanu Reeves și Winona Ryder
Keanu Reeves și Winona Ryder FOTO: Getty Images

Keanu Reeves și Winona Ryder ar putea avea una dintre cele mai longevive „căsătorii” de la Hollywood.

Reeves a abordat încă o dată discuțiile potrivit cărora el și Winona Ryder sunt, de fapt, căsătoriți, în urma ritualului îndeplinit de preoții care au apărut în scena nunții jucate în România din filmul „Dracula” regizat de Francis Ford Coppola, în 1992, relatează CNN.

„Am făcut o întreagă interpretare a unei ceremonii de căsătorie cu preoți adevărați”, a spus Reeves într-un videoclip Esquire. „Winona spune că suntem căsătoriți. Coppola spune că suntem. Deci, presupun că suntem căsătoriți… sub ochii lui Dumnezeu”.

În 2018, cei doi actori au discutat cu Entertainment Weekly despre acest subiect, în timp ce își promovau comedia romantică „Destination Wedding”. Atunci, Ryder a spus că ea crede că ei doi s-au căsătorit.

„În acea scenă, Francis Ford Coppola a folosit un preot român adevărat”, a spus ea. „Deci, cred că suntem căsătoriți.”

Ryder i-a reamintit lui Reeves că au urmat întreaga ceremonie și la final au spus „Da”. „Nu-ți amintești asta?”, l-a întrebat Ryder atunci pe Reeves. „A fost de Ziua Îndrăgostiților”, i-a mai completat ea. „Doamne, suntem căsătoriți”, a răspuns Reeves