Sunt părinți în România care nu au nici 10 lei pentru a le cumpăra copiilor un cadou de Crăciun (studiu)

femeie saraca cu un copil in brate
Sunt părinți în România care nu au nici 10 lei pentru a le cumpăra copiilor un cadou de Crăciun (studiu). FOTO: Getty Images

În România rurală, copiii cred în Moș Crăciun la fel ca cei din orașe. Au speranță, sunt cuminți tot anul, își ajută familia în gospodărie și își împart hainele și ghetele cu frații, pe rând, pentru a merge la școală, iată că fac foarte multe sacrificii. 

Însă oricât de mult își doresc să-și vadă copiii fericiți în ziua de Crăciun, părinții nu au bani să le ofere copiilor sărbătorile de poveste la care visează.

Cu o lună înainte de Crăciun, un studiu World Vision Romania dezvăluie realitatea sfâșietoare pe care mii de familii o vor îndura. Una din două familii nu își permite să cumpere un cadou de Crăciun.   

Mai mult de jumătate dintre părinți spun că perioada Crăciunului este una stresantă pentru ei, 74% dintre părinți fiind stresaţi din cauza lipsei banilor.

De asemenea, 30% dintre părinți afirmă că le este rușine că nu pot asigura familiei cele necesare, în timp ce 14% se tem că nu au cu ce încălzi casa. 

Unul din şase părinţi nu are nici măcar 10 lei pentru cadoul de Crăciun, iar o treime dintre părinți au mai puțin de 50 de lei să cumpere un cadou. 

În plus, în jur de 70% dintre părinți ar alege un cadou care să acopere o necesitate de bază, spre exemplu alimente, haine, încălțăminte. Mai puţin de 30% ar cumpăra un cadou care să-l bucure pe copil, chiar dacă nu este o necesitate de bază. 

O treime dintre familiile vulnerabile din mediul rural nu au avut brad Crăciunul trecut, în timp ce peste 50% dintre familii au avut un brad împodobit sărăcăcios. Doar 20% dintre familii au avut bradul pe care și l-au dorit anul trecut.

NASA a lansat prima misiune de apărare planetară. Un vehicul spațial se va ciocni de un asteroid pentru a-i schimba direcția

Misiunea DART este prima dedicată încercării de a devia un asteroid de la traiectoria care ar putea duce la un impact.
Misiunea DART este prima dedicată încercării de a devia un asteroid de la traiectoria care ar putea duce la un impact cu Terra. Foto: NASA.gov

NASA a lansat miercuri dimineața prima sa misiune de apărare contra unui asteroid. Este un test care ne va arăta cum putem salva planeta de o lovitură potenţial devastatoare. Misiunea DART este prima dedicată încercării de a devia un asteroid de la traiectoria care ar putea duce la un impact.

Vehicului spaţial este purtat pe orbită de o rachetă Falcon 9 construită de SpaceX. Lansarea a avut loc la o bază a forţelor spaţiale americane din California.

Misiunea DART este prima dedicată încercării de a devia un asteroid de la traiectoria care ar putea duce la un impact cu Terra. DART se va ciocni în mod intenţionat de ţintă, care de această dată nu reprezintă nicio ameninţare pentru Pământ, pentru a-i schimba viteza şi traiectoria cu 1%.

Ţinta este un sistem de doi asteroizi aflaţi în apropierea Pământului. Cel mai mare se numeşte Didymos şi are diametrul de 780 de metri. În jurul lui orbitează Dimorphos, care are 160 de metri. Ulterior, echipa de cercetători va analiza rezultatele şi va evalua eficienţa unei astfel de abordări.

Oamenii de știință estimează că cel mai mare dintre asteroizi va fi lovit în momentul în care va fi cel mai aproape de Pământ, la aproximativ 10 milioane de km distanţă, undeva între 26 septembrie şi 1 octombrie anul viitor. Cu 10 zile înainte de coliziune, un mini-satelit se va desprinde de vehiculul spaţial şi va transmite imaginile înapoi de Pământ.

Oamenii de știință au identificat aproximativ 750.000 de asteroizi până acum, din fericire, mulți dintre ei rămân foarte departe de Pământ. NASA nu a identificat niciun asteroid care ar putea să se ciocnească cu planeta noastră în viitorul apropiat. Totuşi, cercetătorii estimează că doar 40% dintre obiectele mai mari de 140 de metri au fost descoperite până acum.

Statele Unite sfidează direct China și invită Taiwanul la Summit-ul pentru Democrație

Colaj Xi Jinping și Joe Biden
Xi Jinping și Joe Biden. Foto: Profimedia Images

Administrația Biden a invitat Taiwanul la Summit-ul său pentru Democrație de luna viitoare, conform unei liste a participanților, relatează Reuters.

O mișcare care cel mai probabil îi va aduce furia Chinei și care vine să sfideze direct retorica recentă a regimului de la Beijing, care consideră că insula face parte din teritoriul său.

Pe listă se află 110 participanți care vor fi invitați de Departamantul de Stat. Evenimentul va avea loc virtual între 9 și 10 decembrie și are ca scop prevenirea alunecării în autoritarism a democrațiilor (n. red., eng. – democratic backsliding) și a erodării drepturilor și libertăților.

Invitația pentru Taiwan vine în contextul în care China și-a accentuat retorica dar și presiunea față de unele țări în ce privește relația cu insula guvernată democratic. China consideră că Taiwanul este o provincie a sa și refuză să accepte ca alte țări să aibă relații diplomatice cu acesta.

Deși Biden a reafirmat susținerea sa pentru politica „O singură China” prin care este recunoscută legitimitatea guvernului de la Beijing în dauna celui de la Taipei, el a mai spus și că se „opune ferm eforturilor unilateral de a schimba starea de fapt actuală, de a submina pacea și stabilitatea în regiune”.

La rândul său, Xi Jinping a spus că cei din Taiwan care își doresc independența și susținătorii lor din Statele Unite „se joacă cu focul”. Taiwanul este, totuși, independent de facto, iar de jure guvernul insulei încă se revendică de la vechea republică chineză rezultată după prăbușirea monarhiei Qing din 1911-12.

Situația complicată din Taiwan este moștenirea Războiul Civil Chinez (1927-1949), încheiat după Al Doilea Război Mondial cu victoria comuniștilor în China continentală și refugierea Partidului Naționalist Chinez, Kuomintang, pe insula Taiwan.

Republica China, fondată după abolirea monarhiei și prăbușirea dinastiei Qing după Revoluția Xinhai din 1911, și-a continuat existența în Taiwan și, o lungă vreme, până la începutul anilor ’70, a fost recunoscută ca guvern legitim al întregii Chine de majoritatea comunității internaționale.

Cine mai participă la Summit-ul pentru Democrație

Unele organizații pentru drepturile omului pun la îndoială posibilitatea ca unii dintre liderii invitați la acest summit, acuzați că au tendințe autoritare, să fie influențați să acționeze în vederea redemocratizării.

Pe lista de invitați se numără democrații consolidate precum Franța sau Suedia, însă și țări în care democrația a cunoscut regrese, precum Filipinele, India sau Polonia. În aceste țări, activiștii spun că democrația este amenințată.

Din Asia, vor participa aliații tradiționali ai SUA, precum Japonia sau Coreea de Sud, democrații consolidate. Țări precum Thailanda sau Vietnamul nu au fost invitate. Alți absenți notabili sunt Egiptul și Turcia.

Din Orientul Mijlociu, reprezentarea va fi slabă, invitați fiind doar Israelul și Irakul.

Cele mai mari lanțuri de farmacii din SUA au provocat o „epidemie” de opioide care creează dependență. Decizie fără precedent

pastile albastre varsate din cutie
Cele mai mari trei lanțuri de farmacii din America au fost găsite vinovate pentru că au contribuit la alimentarea unei crize a opioidelor în două comitate din Ohio Foto: Profimedia

Cele mai mari trei lanțuri de farmacii din America au fost găsite vinovate pentru că au contribuit la o criză a opioidelor în două comitate din Ohio, relatează BBC.

O instanță federală a constatat că acțiunile Walgreens Boots Alliance, CVS și Walmart au contribuit la crearea unui surplus de pastile cu opioide care creează dependență. Valoarea despăgubirilor care urmează să fie plătite celor două comitate din Ohio va fi decisă într-o nouă audiere.

CVS a anunțat că va face recurs împotriva hotărârii. Ceilalți retaileri, care au contestat cu toții acuzațiile, nu au comentat decizia.

În ultimele două decenii, milioane de americani au devenit dependenți prin prescrierea excesivă și abuzul de analgezice legale pe bază de opiacee, cum ar fi Fentanyl și OxyContin. Aproape 500.000 de decese au fost atribuite supradozelor de analgezice între 1999 și 2019.

Guvernele locale și statale spun că epidemia de analgezice a pus o presiune uriașă asupra resurselor lor, deoarece au încercat să o rezolve prin programe sociale și cu ajutorul sistemului juridic.

Există aproximativ 3.300 de alte plângeri făcute în instanță, încercarea de a recupera unele dintre aceste costuri de la firmele care au profitat de pe urma vânzărilor de analgezice.

Pe lângă lanțurile de farmacii, marile companii farmaceutice și mai mulți medici u fost acuzați că închid ochii la acceastă problemă gravă.

Avocații celor două comitate din Ohio, Lake și Trumbull, au precizat că costurile ajung la un miliard de dolari pentru fiecare comitat, pentru a acoperi cheltuielile sociale și juridice legate de impactul epidemiei de opioide.

„Hotărârea de astăzi împotriva Walmart, Walgreens și CVS reprezintă recunoașterea complicității lor în crearea unei probleme publice”, au spus avocații.

Ei au spus că farmaciile au creat o problemă de sănătate prin faptul că nu au verificat valabilitatea prescripțiilor de opioide, vânzând cantități excesive de analgezice care creează dependență,

Walgreens Boots Alliance, CVS și Walmart au negat acuzațiile, spunând că au luat măsuri pentru a preveni folosirea analgezicelor în alte scopuri.

„După cum au mărturisit experții aduși de reclamanți, mai mulți factori au contribuit la problema abuzului de opioide, iar rezolvarea acestei probleme va necesita implicarea tuturor părților interesate din sistemul de sănătate și a tuturor membrilor comunității”, a arătat CVS într-o declarație.

De ce dispar navele chinezești de pe sistemele de monitorizare. Încă o lovitură pentru transportul maritim global, înainte de Crăciun

Containere maritime în portul Lianyungang din China.
Containere maritime în portul Lianyungang din China. Foto: Profimedia Images

Analiștii spun că au început să observe o scădere a traficului în transportul maritim spre sfârșitul lunii octombrie, în momentul în care China se pregătea să adopte o legislație care reglementează confidențialitatea datelor.

De obicei, companiile de date privind transportul pot urmări navele din întreaga lume, deoarece sunt echipate cu un sistem de identificare automată numit AIS.

Acest sistem permite navelor să trimită informații – cum ar fi poziția, viteza, cursul și numele – către stațiile care se află de-a lungul coastelor, folosind unde radio de înaltă frecvență. Dacă o navă se află în raza de acțiune a acestor stații, informațiile pot fi furnizate prin satelit.

Dar acest lucru nu se mai întâmplă în a doua cea mai mare economie din lume, un jucător esențial în comerțul global. În ultimele trei săptămâni, numărul navelor chineze care trimit semnale a scăzut cu aproape 90%, potrivit datelor de la furnizorul global de date de transport maritim VesselsValue.

„În prezent, asistăm la o reducere la nivelul industriei a semnalelor AIS terestre în China”, a spus Charlotte Cook, analist principal de comerț la VesselsValue.

Ministerul Afacerilor Externe al Chinei a refuzat să comenteze această situație. Biroul de Informații al Consiliului de Stat, care acționează ca birou de presă pentru guvern, nu a răspuns solicitărilor pentru o reacție pe acest subiect.

Dar analiștii cred că au găsit vinovatul: legea privind protecția datelor cu caracter personal, care a intrat în vigoare la 1 noiembrie în China. Aceasta cere companiilor care prelucrează date să primească aprobare de la guvernul chinez înainte de a putea lăsa informațiile personale să părăsească teritoriul chinez – o regulă care reflectă teama Beijingului că astfel de date ar putea ajunge în mâinile guvernelor străine.

Legea nu menționează datele transmise de nave, dar furnizorii de date chinezi ar putea să rețină informațiile ca măsură de precauție, spune Anastassis Touros, liderul AIS la Marine Traffic, un important furnizor de informații de urmărire a navelor.

„De câte ori apare o nouă lege, avem o perioadă de timp în care toată lumea trebuie să verifice dacă lucrurile sunt în regulă”, a spus Touros.

Cook a spus că colegii ei din China i-au spus că unele transpondere AIS au fost scoase de pe stațiile situate de-a lungul coastelor chinezești la începutul lunii, la cererea autorităților de securitate națională. Singurele sisteme permise trebuiau instalate de „părți calificate”.

Nu toate datele au dispărut: sateliții pot fi încă folosiți pentru a capta semnale de la nave. Dar Touros a spus că atunci când o navă este aproape de țărm, informațiile colectate în spațiu nu sunt la fel de bune ca cele care pot fi adunate la sol.

„Avem nevoie de stații terestre pentru a avea o imagine mai bună”, a adăugat el.

Având în vedere că se apropie Crăciunul, una din cele mai aglomerate perioade pentru transportul de mărfuri, pierderea informațiiloe din China continentală – care găzduiește 6 dintre cele mai aglomerate 10 porturi de marfă din lume – ar putea crea mai multe probleme pentru industria transportului maritim global, care deja se confruntă cu probleme. Lanțurile de aprovizionare sunt tensionate, deoarece porturile extrem de aglomerate se luptă să țină pasul cu cererea de mărfuri care revine rapid după criza provocată de pandemie.

Companiile de transport maritim se bazează pe datele AIS pentru a prezice mișcarea navelor, pentru a urmări tendințele sezoniere și pentru a îmbunătăți eficiența porturilor, spune Cook de la VesselsValue. Ea a spus că lipsa datelor diin China „ar putea avea un impact semnificativ asupra vizibilității lanțului de aprovizionare”. China este unul dintre importatorii majori de cărbune și minereu de fier, precum și un mare exportator de containere.

„Pe măsură ce trecem în perioada Crăciunului, va avea un impact foarte mare asupra lanțurilor de aprovizionare și acesta este cel mai important element în acest moment”, a spus Georgios Hatzimanolis, strateg pentru trafic maritim.

El se așteaptă ca pierderea datelor despre navele din China să aibă „un impact mare asupra lanțului de aprovizionare”, deoarece companiile pot pierde informații cruciale despre orele de andocare, descărcare și plecare a navelor.

Lanțul global de aprovizionare este deja supus unui „stres uriaș” și „nu are nevoie de un alt factor pentru a face lucrurile și mai complicate”, a adăugat

Barbados sărbătorește înlăturarea Elisabetei a II-a de la conducerea statului. Prințul Charles va participa la ceremonii

Elisabeta a II-a și Sandra Mason
Regina Elisabeta a II-a și Sandra Mason, viitoarea președintă a Barbadosului. Foto: Profimedia Images

Barbados, fostă colonie britanică, va renunța de săptămâna viitoare la monarhie și o va înlătura pe Regina Elisabeta a II-a din poziția de șef de stat pentru a deveni o republică parlamentară.

Mica țară insulară din Marea Caraibilor și-a ales deja viitoarea președintă, iar în 30 noiembrie va sărbători eliminarea ultimelor legături imperiale cu Regatul Unit și ruperea finală de trecutul său colonial, la 400 de ani de la sosirea primelor ambarcațiuni coloniale engleze, relatează Reuters. Prințul Charles va participa la ceremoniile prin care se va proclama republica.

Barbados consideră că înlăturarea Elisabetei a II-a, care este regină și în alte 15 țări printre care Australia, Canada și Jamaica, este o demonstrație de încredere de sine și o modalitate de a se rupe definitiv de „demonii” trecutului său colonial.

„Acesta este finalul poveștii exploatării coloniale a minții și trupului”, spune Sir Hilary Becklers, istoric din Barbados. El spune că proclamarea republicii reprezintă un moment istoric nu doar pentru Barbados, dar și pentru alte societăți din Caraibe și pentru toate societățile post-coloniale.

„Poporul acestei insule s-a luptat nu doar pentru libertate și dreptate, dar și pentru a se rupe de tirania autorității coloniale și imperiale”, a continuat el.

Nașterea republicii Barbados, la 55 de ani de la proclamarea independenței, are loc la 400 de ani de la colonizarea sa de către Anglia în vremea regelui Iacob I și al VI-lea (n. red. – Iacob a fost Rege al Scoției din 1566, cu numeralul al VI-lea și din 1603 a devenit și rege al Angliei și Irlandei, cu numeralul I).

Ultima oară când o țară a renunțat la monarhie și la Elisabeta a II-a a fost acum aproape 30 de ani, când Mauritius, o insulă din Oceanul Indian s-a proclamat republică dar a rămas în cadrul Commonwealth-ului, o asociație a fostelor colonii britanice, condusă de Regatul Unit.

Palatul Buckingham nu a comentat decizia țării de a se proclama republică și a afirmat că decizia ține de „voința poporului din Barbados”.

Colonia Barbados, una dintre primele societăți sclavagiste

Când englezii au ajuns prima oară în Barbados, în secolul al XVII-lea, teritoriul era nepopulat ca urmare a raidurilor spaniolilor care au forțat plecarea populației locale.

După ce a ocupat insula, Regatul Angliei (n. red. – dispărut în 1707 prin unificarea cu Scoția și formarea Regatului Marii Britanii) a adus muncitori albi pentru a lucra pe plantațiile de tutun, bumbac sau trestie de zahăr, însă i-a înlocuit foarte repede cu aproximativ 600.000 de oameni din Africa transformați în sclavi între 1627 și 1833.

„Sub stăpânirea colonială engleză (și mai apoi britanică), Barbados a devenit laboratorul din care au apărut societățile de plantație din Caraibe. A devenit laboratorul pentru societatea sclavagistă, care a fost exportată apoi în Jamaica și în coloniile din America de Nord, Carolina și Georgia”, spune Richard Drayton, profesor de istorie globală și imperială la King’s College.

Peste 10 milioane de africani au fost transformați în sclavi și aduși în America prin comerțul internațional de sclavi între secolele al XV-lea și al XIX-lea. Cei care au supraviețuit călătoriei brutale, au ajuns să muncească până la moarte pe plantații.

Deși sclavia s-a abolit în teritoriile britanice din 1838, proprietarii de plantații au continuat să aibă putere economică și politică considerabilă o lungă perioadă după.

Decizia Barbadosului ar putea accentua sentimentul republican și în alte foste colonii britanice

Prințul Charles va merge în Barbados în zilele următoare pentru a participa la ceremoniile care marchează înlăturarea mamei sale de la conducerea statului.

Deși renunță la monarhie, Barbados intenționează să păstreze relații cordiale cu Regatul Unit și va rămâne partea a Commonwealth-ului, din care mai fac parte și alte 54 de țări de pe toate continentele, foste colonii britanice.

Totuși, înlăturarea Reginei ar putea să producă efecte și în alte țări din Caraibe și ar putea provoca un nou val de republicanism în regiune.

„Va avea consecințe în mod specific în regiunea vorbitoare de limbă engleză din Caraibe”, a spus Drayton, care spune că există dezbateri similare despre republicanism și în Jamaica sau în St. Vincent și Grenadine.

„Regina a avut o relație foarte bună cu multe dintre aceste țări și și-a arătat angajamentul față de Commonwealth, deci cred că atunci când ea va muri, problema abolirii monarhiei va deveni și mai importantă în țări precum Canada sau Australia”, a adăugat Drayton.

Republica Barbados va fi proclamată într-o ceremonie care va începe, luni, 29 noiembrie, în Piața Eroilor Naționali din Bridgetown.

„A venit momentul să lăsăm în urmă trecutul nostru colonial. Aceasta este declarație supremă de încredere în cine suntem și în ce putem să realizăm”, a spus prim-ministra țării, Mia Mottley, într-un discurs din 2020 pregătit pentru Sandra Mason, guvernatoarea-generală a Barbadosului în numele Reginei, care va deveni președinta țării din 30 noiembrie.

Aurescu: România și Polonia, preocupate de desfăşurările ameninţătoare de forţe ruseşti în proximitatea Ucrainei şi la Marea Neagră

Ministrul Zbigniew Rau și ministrul Bogdan Aurescu.
Ministrul Zbigniew Rau și ministrul Bogdan Aurescu. Sursă foto: Ministerul Afacerilor Externe/ Ministry of Foreign Affairs, Romania/ facebook

România şi Polonia sunt preocupate de desfăşurările ameninţătoare de forţe ruseşti în proximitatea Ucrainei şi la Marea Neagră, a afirmat, marţi, ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, într-o declaraţie susţinută alături de omologul său polonez, Zbigniew Rau.

„România şi Polonia reprezintă, împreună, o forţă care contează în regiune şi în Alianţa Nord-Atlantică”, a afirmat şeful diplomaţiei române. El a spus că, în prezent, în ceea ce priveşte securitatea regională, există „evoluţii îngrijorătoare”.

„Domnul ministru Rau mi-a prezentat evaluările părţii polone cu privire la situaţia de la frontiera Poloniei cu Belarus, în condiţiile valului de migranţi, instrumentalizat de autorităţile de la Minsk împotriva Poloniei, dar şi împotriva Lituaniei şi Letoniei. Urmărim cu foarte multă atenţie dar şi cu îngrijorare aceste evoluţii şi am exprimat încă o dată solidaritatea României cu Polonia, aşa cum am exprimat această solidaritate cu Lituania şi Letonia. Aceste ţări se confruntă, din partea regimului Lukaşenko, cu o formă de ameninţare hibridă inacceptabilă şi fără precedent, adică instrumentalizarea migranţilor”, a transmis Bogdan Aurescu. 

Astfel, ministrul de Externe de la București a precizat că „este creată o criză multidimensională de securitate”.

„Suntem preocupaţi, România şi Polonia, de desfăşurările ameninţătoare de forţe ruseşti în proximitatea Ucrainei şi la Marea Neagră”, a punctat ministrul român, transmite Agerpres. 

La rândul său, ministrul Zbigniew Rau a vorbit despre situaţia migranţilor de la graniţa cu Belarus. „Noi, Polonia, am decis să ne informăm prietenii şi partenerii şi membrii NATO şi ai Uniunii Europene cu privire la situaţia de la graniţe şi cu privire la evaluarea noastră a mediului de securitate”, a afirmat el, potrivit traducerii.

Ministrul polonez a spus că a venit la Bucureşti „pentru că România şi Polonia sunt doi piloni ai flancului estic al NATO”. „Mă simt obligat să prezint evaluarea noastră a situaţiei de pe pe flancul estic celorlalţi parteneri şi prieteni ai noştri din NATO”, a adăugat el.

Totodată, Rau a vorbit de importanţa evaluării polone în situaţia actuală. „Vocea noastră cu privire la situaţia de aici ar trebui nu numai auzită şi discutată în rândul partenerilor NATO, dar ar trebui să domine aceste discuţii”, a subliniat el. Potrivit acestuia, în prezent, „în modul cel mai cinic, migranţii sunt aduşi din Belarus şi sunt folosiţi, împotriva voinţei lor”, situaţie care ameninţă coeziunea NATO şi UE.

NATO și UE trebuie să aibă o abordare unitară și credibilă în regiune

Cei doi miniștri de Externe se pregătesc, săptămâna viitoare, pentru o reuniune foarte importantă a miniștrilor de externe ai NATO, la Riga, în perioada 30 noiembrie – 1 decembrie, urmată și de o reuniune ministerială a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, la Stockholm, între 2 și 3 decembrie.

 „La Riga, este un foarte bun prilej pentru a discuta această situație de securitate din regiune, pentru a reitera necesitatea consolidării de o manieră coerentă şi unitară a posturii NATO de descurajare şi apărare pe întregul Flanc Estic, în mod coerent, de la Nord la Sud. Este esențial să abordăm Flancul Estic în întregimea sa, să creștem prezența militară Aliată în regiune și să nu permitem unor actori terți să folosească Marea Neagră drept instrument de influență și destabilizare.

Deci ceea ce putem să facem, în mod concret, este să ne coordonăm și să răspundem unitar și credibil, la nivel Aliat și la nivelul Uniunii Europene”, a mai spus subliniat ministrul român de externe, confom comunicatului de presă al MAE

Bogdan Aurescu a mai spus că este necesară consolidarea cooperării cu partenerii din regiune, mai ales Ucraina, dar și Georgia, pentru a crește reziliența democratică și societală a acestor țări, inclusiv prin combaterea dezinformării.

„Am discutat și în perspectiva negocierii Noului Concept Strategic al NATO și pentru buna pregătire a Summitului NATO de la Madrid, de anul viitor, și am convenit să ne coordonăm apropiat, așa cum am făcut-o de fiecare dată, atât în plan bilateral, cât și prin utilizarea altor formate de interes pentru România și pentru Polonia, cum este formatul București 9″, a spus ministrul Aurescu. 

Acesta a mai adăugat că este esenţială acordarea unei atenţii speciale regiunii Mării Negre, zonă esenţială pentru securitatea euroatlantică. „Accentuez, o dată în plus, că Marea Neagră nu poate să devină un instrument de proiectare a forţei ostile şi destabilizatoare”, a conchis șeful diplomației de la București. 

urcii au ieșit în stradă împotriva lui Erdogan la Istanbul și Ankara, după ce lira s-a prăbușit. „Averea ta e furată de la noi”

Proteste la Istanbul și la Ankara. împotriva conducerii țării.
Proteste la Istanbul și la Ankara. împotriva conducerii țării. Sursă foto: twitter/The Vigilant Fox

Proteste antiguvernamentale împotriva partidului aflat la guvernare și condus de Recep Tayyip Erdogan au avut loc marți seara la Istanbul și la Ankara.

Manifestanții sunt nemulțumiți de scăderea nivelului de trai și de devalorizarea lirei. Oamenii cer demisia guvernului. În zonele unde se protestează transportul în comun a fost afectat.

İstanbul Kurtuluş’ta toplananlara polis müdahale ediyor.

pic.twitter.com/0oYL02uF4P— fırat (@firatfstk) November 23, 2021

Au avut loc demonstrații în districtul Cankaya din Ankara și în zonele Kurtulus și Kadıkoy din Istanbul, inclusiv lângă Piaţa Taksim. În locurile unde se protestează au fost desfășurate trupe de securitate care au intervenit împotriva manifestanților, transmite publicația duvarenglish.com.

Anti-government protests have been reported in Istanbul and Ankara today. Turkish citizens are protesting against the deteriorating economic conditions, including the decline in value of the Turkish lira, and to demand the government resign. #Turkey #TurkeyEconomicCrisis https://t.co/OFaI5ZlXo8— 𝙷𝚒𝚗𝚍 𝙺𝚑𝚘𝚞𝚍𝚊𝚛𝚢﮼هند،الخضري (@Hind_Gaza) November 23, 2021

Mulțimea a scandat: „Va veni timpul ca Partidul Justiției și Dezvoltării (formațiunea lui Erdogan care deține puterea în Turcia) să răspundă în fața poporului”.

People in Ankara took to the streets in call for government’s resignation after Turkish lira crashed to historic low. pic.twitter.com/pAl5FEt5cd— Gönül Tol (@gonultol) November 23, 2021

Sute de studenți de la Middle East Technical University au mărșăluit pe stradă în fața campusului, cerând demisia guvernului turc. Un șofer de autobuz le-a susținut protestul elevilor prin claxonul mașinii. Poliția a intervenit și a anunțat că nu va permite elevilor să părăsească școala pentru a protesta. 

Yüzlerce ODTÜ’lü Türk Lirası’nın rekor değer kaybı sonrası “Hükümet istifa” talebiyle yürüyor

Öğrencilere özel halk otobüsü şoförü de kornasıyla destek verdi

Polis, öğrencilerin okuldan çıkmasına izin vermeyeceğini duyurarak müdahalede bulundu pic.twitter.com/tfE2wacGWU— DW Türkçe (@dw_turkce) November 23, 2021

Pe lângă Istanbul și la Ankara, au existat, de asemenea, rapoarte despre proteste în orașul din nord-vestul Turciei, Eskişehir. 

Turcia trece prin cea mai gravă criză economică din ultimii 20 de ani

Lira turcească era marţi în cădere liberă, doborând un nou record, după ce preşedintele Recep Tayyip Erdogan şi-a reluat apelurile pentru reducerea dobânzilor, potrivit Bloomberg. Astfel, s-a atins un minim istoric de 12,49 lire pentru un dolar, iar cele 11 zile consecutive de scădere reprezintă cel mai grav declin înregistrat în ultimii 20 de ani. De la începutul anului şi până în prezent lira turcească a pierdut 40% din valoare, iar 20% din această scădere s-a înregistrat numai de la începutul lunii noiembrie.

Ultima depreciere a venit după ce preşedintele Recep Tayyip Erdogan a salutat recenta decizie a Băncii Centrale de a reduce şi mai mult costul creditului, în pofida criticilor venite de la economişti şi investitori care se plâng că politica monetară a Turciei devine din ce în ce mai iraţională şi impredictibilă. În timp ce majoritatea băncilor centrale ale lumii înăspresc politica monetară, pe fondul sporirii inflaţiei, Turcia a redus dobânda de bază cu patru punte procentuale începând din septembrie, în ideea de a stimula exporturile şi crearea de locuri de muncă.

Hotărârea lui Erdogan de a reduce costurile cu împrumuturile a dus Turcia într-o zonă necunoscută, mulţi analişti întrebându-se dacă această cădere nu va afecta controlul lui Erdogan asupra puterii. Deprecierea rapidă a monedei duce la creşterea preţurilor la bunuri pentru cetăţenii obişnuiţi, iar baza alegătorilor lui Erdogan este cea mai afectată şi de asemenea reprezintă un risc pentru sectorul bancar, notează Agerpres. 

Ultima dată când lira a înregistrat o tendinţă de depreciere atât de îndelungată a fost în 2011, când ţara a cunoscut o spirală de hiperinflaţie şi creştere a datoriilor care în cele din urmă au adus la putere partidul AK al lui Erdogan.

De data aceasta, băncile turceşti au rezerve consistente de capital ceea ce ar trebui să le protejeze de efectele deprecierii monedei, susţine Jason Tuvey, economist şef pentru pieţele emergente la Capital Economics din Londra. În plus, deprecierea lirei a impulsionat bursele, sectorul imobiliar şi exporturile Turciei. Principalul indice al Bursei de la Istanbul a înregistrat marţi un salt de 1,4%, a cincea zi de creştere consecutivă, pe măsură ce investitorii au direcţionat fonduri spre cumpărare de acţiuni în loc să cumpere valută.

Însă economiştii sunt din ce în ce mai îngrijoraţi că abordarea lui Erdogan lasă un spaţiu limitat de manevră pentru oficialii de la Banca Centrală a Turciei, având în vedere că actualul guvernator, Sahap Kavcioglu, este al patrulea care deţine acest post începând din 2019, după ce Erdogan i-a concediat pe precedenţii trei guvernatori pentru că s-au opus apelului său pentru reducerea dobânzilor.

„Pentru investitori, comentariile lui Erdogan sunt văzute ca o abandonare a prudenţei şi un semn că ciclul de reducere a dobânzilor nu se va încheia prea curând”, susţine Ima Sammani, analist la Monex Europe.

Gard metalic de doi metri, montat în hipermarket pentru a separa persoanele vaccinate de cele nevaccinate. Măsura a provocat scandal

gard-folie-facebook
Gard metalic de doi metri, montat în hipermarket pentru a separa persoanele vaccinate de cele nevaccinate. FOTO: Captură Facebook

În unele hipermarketuri au apărut gardurile metalice care separă persoanele vaccinate anti-Covid de cele nevaccinate. Măsura a provocat indignarea oamenilor. Inspectoratul Teritorial de Muncă a cerut desființarea acestora.

Garduri de doi metri înălțime, învelite în folie de plastic, au fost montate la un hipermarket din Râmnicu Sărat, imaginile fiind distribuite pe rețelele de socializare.

Astfel, pe o parte a gardului pot circula cei care au certificat verde, de aici având acces spre magazinele nealimentare.

În cealaltă parte a gardului, accesul este liber pentru toată lumea, indiferent dacă deține sau nu certificat verde, accesul făcându-se spre farmacii și magazinele alimentare.

Oamenii au fost nemulțumiți și nedumeriți de această măsură.

Reprezentanții ITM spun că măsura este ilegală și au cerut demontarea gardurilor. Totodată, au dispus ca trierea clienților să se facă la intrarea în hipermarket.

Târgul de Crăciun de la Sibiu se deschide vineri. Acces doar pentru vaccinați sau trecuți prin boală, pe baza certificatului verde

aglomeratie mare la targul de craciun de la sibiu
Târgul de Crăciun de la Sibiu. FOTO: Organizatorii Targului de Craciun Sibiu

Târgul de Crăciun din centrul Sibiului se va deschide vineri, doar pentru cei care au certificat verde, au anunţat,  miercuri, organizatorii.

Evenimentul va avea loc în interiorul unui perimetru închis, care va permite verificarea. În cazul copiilor sub 12 ani, accesul se va face doar însoțiți de un adult care trebuie să îndeplinească unul dintre criterii, vaccinare anti-Covid sau trecere prin boală.

Acest târg va fi deschis între orele 11.00 şi 21.00, începând de vineri, până în 2 ianuarie.

„Ne-am concentrat toate eforturile înspre a oferi o experienţă cât mai în siguranţă, pentru toţi participanţii, atât public cât şi expozanţi. Avem încheiate mai multe parteneriate, cu diferite companii şi instituţii, pentru a oferi publicului o experienţă cât mai plăcută, chiar şi în aceste condiţii atipice”, a declarat organizatorul Târgului de Crăciun, Andrei Drăgan Răduleţ.

Faţă de anii precedenţi, Târgul de Crăciun din Sibiu din acest an va fi organizat în interiorul unui perimetru închis, ce va permite verificarea tuturor participanţilor. Accesul se va face în baza certificatului verde valid, eliberat conform cerinţelor autorităţilor, în urma vaccinării sau a trecerii prin boală în ultimele 180 de zile. Cei mici, sub 12 ani, vor putea intra la târg doar însoţiţi de un adult, care, la rândul său, trebuie să îndeplinească unul dintre criteriile de mai sus.

Voluntarii Crucii Roşii vor testa săptămânal toate persoanele care lucrează la Târgul de Crăciun.

„Suntem foarte atenţi la fiecare detaliu şi am pregătit amănunţit toate aspectele ce ţin de siguranţa publicului. Vom avea grijă ca spaţiul să nu se aglomereze, prin urmare există posibilitatea ca, temporar, accesul persoanelor să fie restricţionat ca să nu depăşim criteriile de spaţiu impuse de autorităţi”, mai spune Andrei Drăgan Răduleţ, potrivit Agerpres.

Cea mai căutată atracţie în ultimii ani, gigantica roată panoramică, revine în Piaţa Mare pe toată durata Târgului de Crăciun. De asemenea, patinoarul va fi funcţional încă de la deschidere şi pe întreaga durată a evenimentului. Cei mici şi cei mari vor putea patina în fiecare zi, între orele 09.30 şi 21.00. Cei care nu au echipament îl pot închiria de la centrul patinoarului, costul fiind de 15 lei, iar biletul de intrare tot 15 lei.

Moş Crăciun îşi va da întâlnire cu copiii, în căsuţa lui, din mijlocul acestui târg, unde vor avea loc ateliere. Durata unui atelier este de 40 de minute, iar toate locurile destinate grupelor din şcoli şi grădiniţe au fost epuizate în mai puţin de o zi de la deschiderea sistemului de rezervări.

Târgul de Crăciun din Sibiu este un proiect cultural iniţiat în 2007, anul în care Sibiul a deţinut titlul de Capitală Culturală Europeană.