Seria literară „Millennium” va continua cu alte trei volume

Cărți din trilogia Millennium.
Seria literară „Millennium” va continua cu alte trei volume. Foto: Profimedia

Celebra serie suedeză de romane poliţiste „Millennium”, creată de Stieg Larsson şi care conţine în prezent şase cărţi, va continua cu alte trei volume, au anunţat luni reprezentanţii editurii Polaris, informează AFP.

După trilogia originală creată de Stieg Larsson, devenită un fenomen mondial în industria editorială în urmă cu 15 ani, cea de-a doua trilogie din această serie literară a fost publicată de scriitorul suedez David Lagercrantz între anii 2015 şi 2019.

Numele autorului care va scrie noile aventuri ale personajelor centrale din saga „Millennium”, jurnalistul Mikael Blomkvist şi tânăra nonconformistă pasionată de pirateria cibernetică Lisbeth Salander, nu a fost deocamdată anunţat.

„A duce mai departe această poveste iubită profund de cititori este un fapt nu doar înălţător şi onorant, dar şi unul foarte exigent”, a declarat Jonas Axelsson, directorul editurii Polaris, citat într-un comunicat.

Editura suedeză, care a cumpărat drepturile de publicare de la compania Moggliden, însărcinată cu gestionarea drepturilor de proprietate intelectuală asociate cărţilor scrise de Stieg Larsson, se declară încântată să publice „o nouă continuare” pentru saga „Millennium”, considerată „cel mai mare succes literar din istoria Suediei”.

Stieg Larsson, jurnalist de investigaţie specializat în monitorizarea acţiunilor mişcărilor de extrema-dreaptă, a murit în urma unei crize cardiace în anul 2004 la scurt timp după ce predase manuscrisele primelor trei cărţi din seria „Millennium” – „The Girl with the Dragon Tattoo” (2005), „The Girl Who Played With Fire” (2006) şi „The Girl Who Kicked The Hornets’ Nest” (2007).

El nu a mai avut şansa de a se bucura de succesul fenomenal al acestei serii literare, ale cărei romane s-au vândut în total în peste 100 de milioane de copii la nivel mondial şi au fost traduse în peste 50 de ţări.

Scriitorul David Lagercrantz a preluat ştafeta şi a publicat în cadrul acestei saga alte trei romane – „The Girl in the Spider’s Web” (2015), „The Girl Who Takes an Eye for an Eye” (2017) şi „The Girl Who Lived Twice” (2019) -, însă aceste cărţi au apărut într-un climat marcat de controverse.

Decizia desemnării sale drept continuator al trilogiei originale a fost luată cu acordul fratelui şi al tatălui jurnalistului Stieg Larsson, dar fără susţinerea partenerei de viaţă a acestuia, Eva Gabrielsson.

Ea a fost exclusă şi din masa succesorală a jurnalistului, întrucât nu era căsătorită cu acesta, fapt care a privat-o şi de o sumă importantă aferentă drepturilor de autor.

A doua trilogie din seria „Millennium”, scrisă de David Lagercrantz, a fost publicată de editura suedeză Nordstedts.

David Lagercrantz, cunoscut şi în calitate de cosemnatar alături de Zlatan Ibrahimovic al unei biografii a celebrului fotbalist suedez, a anunţat apoi că nu intenţionează să continue colaborarea cu această franciză literară.

Ceva nou pe Frontul de Est: Va ataca Rusia Ucraina în „ianuarie-februarie” 2022? Ce urmărește Vladimir Putin prin astfel de amenințări (ANALIZA)

Russia Belarus Military Drills
Imagine din timpul manevrelor militare din cadrul exercițiului Zapad-21, organizat de Rusia și Belarus la granița NATO, în septembrie 2021. Foto: Profimedia Images

De câteva zile, spionajul occidental pare tot mai convins că Vladimir Putin încearcă să rupă o bucată din teritoriul Ucrainei.

Mai mult, șeful spionajului militar ucrainean a avansat, într-un interviu acordat Military Times, chiar și data la care Rusia ar pregăti un astfel de atac în forță, care ar implica lovituri, aeriene, artilerie și blindate: „sfârșitul lunii ianuarie sau începutul lui februarie” 2022.

Atitudinea tot mai belicoasă a Moscovei  trebuie însă văzută și prin prisma noii Strategii de Securitate Națională a SUA pe care președintele Joe Biden o va prezenta în Congresul american în decembrie. Acest document ar putea include și un important capitol dedicat strategiei militare a Washingtonului în regiunea Mării Negre, a precizat, analistul militar Claudiu Degeratu, expert în securitate națională și politici de apărare.

De la începutul lui noiembrie, știrile au venit în cascadă: luna a început în forță, cu imagini din satelit care arătau concentrări masive de trupe și tehnică militară ale Rusiei la granița cu Ucraina. A urmat apoi anunțul făcut de ministerul ucrainean al apărării, conform căruia Moscova avea deja 90.000 de militari în regiune.

Câteva zile mai târziu, a venit un avertisment din partea NATO despre „concentrarea neobișnuită” de trupe rusești la frontiera ucraineană. Săptămâna trecută, Rusia a mai trimis în zonă un regiment de parașutiști (în jur de 1.000- 2.000 de militari).

Rezultatul: Moscova are, în acest moment, circa de 92.000 de militari masați la granița cu Ucraina. Specialiștii americani din domeniul informațiilor și-au avertizat aliații în legătură cu o posibilă incursiune rusă pe teritoriul ucrainean, tot mai încredințați că Vladimir Putin vrea să preia controlul asupra unei porțiuni și mai mari din teritoriul Ucrainei.

satelit trupe rusia ucraina profimedia-0640985371
Imagini din satelit cu echipamente militare rusești masate în apropiere de granișa cu Belarus și Ucraina. Foto: Profimedia Images

Un conflict pare, în acest moment, „iminent”. Iar șeful Agenției de Informații Militare a Ucrainei a avasat chiar și un termen pentru acest atac „iminent”: Rusia pregătește un atac asupra teritoriului ucrainean până la sfârșitul lunii ianuarie sau începutul lunii februarie.

Război hibrid, război convențional, cu tancuri și avioane sau un uriaș joc de șah în care soldații sunt mutați ca pionii pe tablă?

 „Această «iminență», ca element temporal, în care se poate prezice o dată exactă – ziua, săptămâna, ori luna – este destul de vagă, în cazul Rusiei”, a declarat analistul Claudiu Degeratu, expert în securitate națională și politici de apărare.

Practic, arată analistul militar, Moscova transmite în primul rând mesajul că armata rusă e în stare să-și păstreze o capacitate de luptă permanentă la granița cu Ucraina.

„Nu contează că e ianuarie sau februarie, ideea este că rușii își pot desfășura rapid trupele. Rusia dispune de Serviciul de Luptă Permanent: forțe strategice care sunt mereu într-un grad de alertă foarte ridicat și care sunt capabile de intervenție în mai puțin de 24 de ore”, a spus Degeratu.

Expertul în politici de apărare arată și cum ar trebui tradus termenul de „intervenție”, atunci când vorbim despre Rusia.

Poate însemna o intervenție hibridă, în care ai forțe paramilitare sau forțe speciale, care beneficiază de sprijin militar clasic, sau poate însemna o intervenție convențională, cu trupe regulate, tehnică grea de luptă

„Un astfel de atac ar implica probabil lovituri aeriene, artilerie și ofensive blindate, urmate de desanturi aeriene în est, atacuri amfibii în Odesa și Mariupol, dar și o scurtă incursiune în Belarus, a arătat generalul Kiril Budanov, șeful spionajului militar ucrainean, pentru publicația Military Times.

Zapad 2021 joint Russian-Belarusian military exercises
Tanc distrus, folosit pe post de țintă în cadrul exercițiului militar Zapad-21, organizat de Rusia și Belarus în septembrie 2021. Foto: Profimedia Images

Conform Bloomberg, serviciile de informații americane au prezentat aliaților NATO mai multe date, inclusiv hărți, care arată că trupele rusești ar invada Ucraina prin Crimeea, frontiera comună cu Rusia dar și prin Belarus. Atacul ar fi susținut de 100 de batalioane – în jur de 100.000 de militari – o amplă operațiune ofensivă pe timp de iarnă, desfășurată în condiții de teren greu și temperaturi extrem de scăzute.

„Cel mai probabil acest lucru nu se va întâmpla”, a spus Degeratu, referitor la posibilitatea unui scenariu „convențional” în care Rusia ar invada Ucraina după doctrina unui război clasic. „E greu de sprijinit cu argumente așa ceva”.

Ministrul ucrainean al Apărării este de părere că Vladimir Putin „joacă șah” cu Occidentul și folosește Ucraina pe post de tablă de șah.

„El (Putin) testează omogenitatea Uniunii Europene și cât de uniți sunt aliații NATO. Ne testează societatea, îi testează pe ucraineni, pe polonezi, testează țările baltice”, a declarat Oleksi Reznikov, ministrul ucrainean al Apărării, cu prilejul unei vizite realizate la Washington în care s-a întâlnit cu omologul său american, secretarul Apărării SUA, Lloyd Austin.

Mulinskiy, Russia. 13th Sep, 2021. Russian President Vladimir Putin and Defense Minister Sergei Shoigu arrive for Zapad 2021 joint military drills held by Russia and Belarus, at Mulino training ground, September 13, 2021 in Nizhny Novgorod, Russia. Walkin
Vladimir Putin, împreună cu oficiali ai armatei ruse la exercițiul militar Zapad-21, organizat de Rusia și Belarus în apropierea frontierelor NATO, septembrie 2021. Foto: Profimedia Images

Serviciile secrete ruse le ironizează pe cele occidentale: Nu veți vedea „hoarde de tancuri rusești care zdrobesc orașe ucrainene”

Serviciul de Informații Externe al Rusiei (SVR) a respins acuzațiile referitoare la intenția Moscovei de a invada Ucraina.

„Americanii desenează un tablou înfricoșător, cu hoarde de tancuri rusești care zdrobesc orașe ucrainene și susțin că s-ar baza pe informații sigure, în acest sens”, se arată într-un comunicat de presă emis de SVR – un serviciu de informații care rareori iese în public cu astfel de comunicate, notează The Moscow Times.

SVR susține că SUA lansează „informații absolut false” despre concentrarea de trupe pe teritoriul rusesc, în vederea invadării Ucrainei.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov a calificat drept o „isterie” acuzațiile formulate de Occident la adresa Rusiei:

„Orice deplasare a trupelor rusești în interiorul granițelor teritoriului nostru nu reprezintă nicio amenințare pentru nimeni și nu ar trebui să îngrijoreze pe nimeni”

Rusia acuză Ucraina că vrea să invadeze Donbasul. Ministrul ucrainean de Externe: „Asistăm la o creștere a dezinformării ruse”

Concomitent, ministrul afacerilor externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba a condamnat acuzațiile false ale Moscovei, conform căror Kievul ar complota un atac militar în Donbas.

„Asistăm la o creștere a dezinformării ruse, inclusiv acuzații false conform cărora Ucraina complotează un atac militar în Donbas. Permiteți-mi să spun oficial: Ucraina nu plănuiește o ofensivă militară în Donbas”, a spus oficialul ucrainean într-o postare publicată pe Twitter.

We see a surge in Russian disinfo, including false accusations of Ukraine plotting a military attack in the Donbas. Let me state it officially: Ukraine does not plan a military offensive in the Donbas. We are devoted to seeking political & diplomatic solutions to the conflict 1/3— Dmytro Kuleba (@DmytroKuleba) November 22, 2021

„Suntem dedicați căutării de soluții politice și diplomatice a conflictului. Ucraina continuă să depună eforturi semnificative pentru a revigora formatul Normandia, cu Germania și Franța ca mediatori. Facem apel la Rusia să se implice constructiv în aceste eforturi de pace în loc să le submineze.
În același timp, diplomația ucraineană continuă să lucreze la întărirea capacităților de apărare ale Ucrainei pentru a împiedica și a descuraja Rusia de la alte acțiuni agresive”, a mai spus ministrul de Externe Dmitro Kuleba.

Miza Ucrainei și „punctul de inflexiune” al lui Vladimir Putin

SUA au promis Kievului, în septembrie, ajutor militar suplimentar în conflictul cu separatiştii proruşi şi şi-au exprimat „angajamentul ferm” faţă de integritatea teritorială a Ucrainei. Casa Albă a anunţat un pachet de asistenţă pentru securitate în valoare de 60 de milioane de dolari pentru Ucraina.

Pachetul include rachete anti-tanc Javelin şi alte capacităţi militare defensive „letale şi neletale” care să-i permită Ucrainei „să se apere mai eficient împotriva agresiunii ruse”.

„Ucraina încearcă să urgenteze stabilirea unei strategii pentru prezența forțelor militare ale SUA în regiune. Vezi semnarea Parteneriatului Strategic dintre Ucraina și SUA, semnat cu câteva luni în urmă”, a explicat Degeratu.

Iar rușii anticipează acest lucru și încearcă să descurajeze Ucraina, prin menținerea presiunii la graniță.

Russia Belarus Military Drills
Manevre militare în cadrul exercițiului Zapad-21, organizat de Rusia și Belarus în septembrie 2021. Foto: Profimedia Images

„La finalul anului, președintele american Joe Biden va veni în Congresul SUA pentru a prezenta noua Strategie de Securitate Națională. Întrebarea este dacă, în această strategie, va exista un capitol despre Ucraina și Marea Neagră. Rușii anticipează acest lucru și pun presiune pe SUA, în speranța că acest capitol nu va fi inclus în Strategie”, spus expertul în politici de securitate.

Retorica Moscovei: noi ne vom menține trupele și vom escalada militar, dacă e nevoie. „Este o retorică pe stilul rusesc, cu un mesaj de tipul «Iată cu ce vă veți confrunta dacă nu vă potoliți»”, a spus Claudiu Degeratu.

Sau, după cum s-a exprimat ministrul ucrainean al Apărării, Vladimir Putin se află, în acest moment, într-un „punct de inflexiune” în care va decide ce cale e mai bună de urmat: „arderea podurilor” prin traversarea frontierei cu Ucraina sau face această demonstrație de forță pentru a transmite un mesaj și a obține un câștig din această criză.

Long COVID, o nouă provocare pentru medici și bolnavi. Sunt pacienți care ies din boală cu aproape toate organele afectate

pacienti intr-un salon de terapie intensiva
Long covid, sindromul care apare după trecerea prin boală, devine tot mai mult o provocare pentru pacienți și sistemul medical Foto: captură

Long COVID este o nouă afecţiune despre care vorbeşte şi Organizația Mondială a Sănătății.

Chiar dacă virusul dispare din organism, în urma lui rămân o mulțime de sechele. Sunt pacienți care ies din boală cu aproape toate organele afectate. Medicii din România spun că 80% dintre bolnavi rămân cu simptome pe termen lung. În aceste condiții, recuperarea post-COVID devine noua povară pentru toate sistemele de sănătate din lume.

Sunt țări care deja au deschis centre speciale pentru recuperarea pacienților trecuți prin boală. Israelul este un astfel de exemplu. Medicii israelieni veniți în România să ofere asistență au explicat pentru cât de complexă este recuperarea post-COVID.

Povestea lui Doru, care credea că „le știe pe toate”

„Soția mea e asistență medicală, copiii sunt rezidenți, au terminat Facultatea de Medicină și bineînțeles că dacă ascultăm de ei măcar: băi, tata, du-te și fă-ți vaccinul, băi, tata, ai febra de 2 zile…” povestește bărbatul, respirând destul de greu. 

Doru are 59 de ani şi este internat la Institutul „Marius Nasta” de mai bine de o lună. A stat prea mult acasă cu simptome, nu a vrut să facă vaccinul anti-COVID şi starea lui s-a înrăutăţit treptat. Medicii au fost nevoiţi să-l intubeze timp de o săptămână. A realizat prea târziu că nu a luat decizia corectă. Odată ajuns în spital, a cooperat cu medicii. Nu avea altă șansă de supraviețuire.

„Chestia cu dubiile deja cred că ar fi trebuit să treacă demult. Cu vaccinul, de asemenea. Numai că uite, câte un român d-ăsta care le știe pe toate, ca mine. Și am ajuns târziu, nu foarte târziu, dar târziu și a fost foarte, foarte greu”, recunoaște Doru.

El face parte din categoria pacienţilor cu long COVID, adică are nevoie de recuperare, în primul rând pentru musculatură şi respiraţie.

Medic: Long COVID este o prelungire a agravării bolii, uneori până la exitus

„Este o bicicleta pentru recuperare. Este necesară, pentru că pacienții care stau săptămâni întregi imobilizati la pat au atrofie musculară totală, a întregii musculaturi”, explică Genoveva Cadar, medic ATI.

Recuperarea post-COVID se face de multe ori în secţiile non-Covid. Chiar dacă nu mai au virusul, sunt pacienţi care rămân cu traume mari în organism.

„Peste 80% din pacienți, zilnic, din secția non-covid sunt, de fapt, pacienți long covid, adică pacienți care nu și-au terminat evoluția bolii în cele 15 zile de internare anterioară și care continuă în forme grave, critice, la noi în secția non-covid”, spune doctorița Genoveva Cadar.

În secția de terapie intensivă non-covid sunt în acest moment 12 pacienți. Zece dintre ei sunt veniți din ATI covid pentru că în continuare nu s-au recuperat. Însă, după 15 zile, nu mai sunt considerați contagioși și sunt mutați în această secție.

„Așa-zisul long covid, inițial nu asta însemna, însemna doar o recuperare foarte lentă, dar acum această recuperare foarte lentă de fapt a devenit o prelungire a agravării bolii, uneori până la exitus”, spune Genoveva Cadar.

Căderea părului, constatată la un sfert dintre pacienții COVID

„Simptomatologia variază, de la simptome relativ ușoare, adică de oboseală, după trecerea prin boală, dureri musculare, dureri de cap, pierderea părului – părul, la 25% din pacienții care au trecut prin COVID se observă post-COVID o pierdere a părului -, chiar simptomatologie severă, cardiacă, neurologică, renală și respiratorie”, explică dr. Beatrice Mahler, managerul Institutului „Marius Nasta”.

Toți acești pacienți au nevoie de recuperare pentru toate organele afectate, dar şi de recuperare psihologică. Sub supraveghere medicală.

„E groaznic. Foarte mulți dintre acești pacienți care au rămas singuri în această perioada, poate și prin decesul unor membri ai familiei, au nevoie de suport și kinetoterapeutic, și psihologic. Sfatul este să facă exercițiu fizic atât cât se poate, adică să forțeze oarecum plămânul să lucreze la capacitate maximă pentru a recupera din alveolele colavate, pentru că acestea în timp să nu se fibrozeze”, explică dr. Genoveva Cadar.

Fibroză rapidă a plămânului, care nu răspunde la niciun tratament

Fibroza este cunoscută medicilor de foarte mult timp, dar COVID a transformat radical evoluția acestei afecțiuni pulmonare.

„Fibroză înseamnă formarea unui țesut cicatricial, dacă vreți, care îngroașă foarte mult membrana alveolo-capilară, adică distanța dintre interiorul alveolei, unde se află oxigenul, și vasul de sânge unde trebuie să ajungă oxigenul. Fibroza clasică se formează în ani și chiar zeci de ani. Aici vorbim de o fibroză care se transformă în săptămâni și cu o evoluție extrem de rapidă care, practic, nu poate fi împiedicată cu niciun tratament”, explică dr. Genoveva Cadar.

„Peste 95% din plămân este afectat. Noi considerăm asta o forma critică. O să rămână, din păcate, cu sechele foarte extinse”, explică un medic arătând pe computer tomografiile unui pacient.

Un sindrom care apare după trecerea prin boală

„Pe termen lung, în următoarele luni și probabil și mai mult decât atât, după un episod de covid rămân consecințe pe care abia acum le vedem. Este o idee care abia acum începe să prindă contur. Post-covid și long covid sunt noțiuni care deocamdată se suprapun parțial. Este practic un sindrom care apare cam la 3 luni de la momentul debutului episodului acut de covid și poate să continue în medie cel puțin două luni”, explică dr. Simin Florescu, managerul Spitalului de Boli Infecțioase „Victor Babeș” din Capitală.

Simptomele post COVID necesită îngrijire complexă. Tratarea lor reprezintă o nouă povară, dar și o provocare pentru sistemele medicale din întreaga lume.

„În Israel, toate spitalele mari au o unitate post-covid unde există psihologi, neurologi, asistenți sociali pentru a ajuta oamenii să se readapteze la noua lor viață. Unii dintre ei nu pot merge, alții nu pot respira bine, unii și-au pierdut locul de muncă și nu pot lucra, așa că avem o disciplină multiplă, abordăm reabilitarea pacienților și este o povară mare pentru sistemul de sănătate din orice țară”, spune Mark Romain, medic de terapie intensivă din Israel.

România are deocamdată doar două centre pentru recuperarea post COVID – la Insitutul „Marius Nasta” din Capitală şi la Spitalul de Boli Infecţioase din Timişoara.

Facebook Messenger și Instagram vor lăsa necriptate schimburile de mesaje, cel puțin până în 2023

Facebook Messenger și Instagram vor lăsa necriptate schimburile de mesaje, cel puțin până în 2023

Deși, din punct de vedere tehnic, atât Facebook Messenger dar și Instagram ar putea suporta criptarea în sistem end-to-end a comunicațiilor, Meta a decis să păstreze tehnologia dezactivată în mod implicit, această politică urmând să fie păstrată până cel puțin în anul 2023.

Astfel, WhatsApp va rămâne pentru încă cel puțin un an singura aplicație de mesagerie din portofoliul Meta care suportă și folosește în mod automat criptarea în sistem end-to-end a schimburilor de mesaje.

Potrivit declarațiilor lui Antigone Davis, șeful securității în cadrul companiei Meta, amânarea cu încă un an privind folosirea tehnologiilor de criptare a fost luată din preocupare față de siguranța utilizatorilor. Astfel, deoarece folosirea criptării end-to-end presupune că numai expeditorul și destinatarul mesajului poate „vedea” conversația, Meta dorește să asigure că introducerea acestei tehnologii de securitate nu interferează cu abilitatea de a împiedica folosirea platformei de mesagerie pentru facilitarea activităților criminale.

Concret, Meta ar dori să ”folosească o combinație schimburi criptate și necriptate de date între aplicațiile de mesagerie”, care să ofere siguranță utilizatorilor, simultan permițând ”asistarea eforturilor pentru siguranța publică”.

Anterior, Facebook (Meta) declara că tehnologiile de criptare end-to-end vor fi disponibile pentru utilizatorii Messenger și Instagram ”cândva în anul 2022, cel mai devreme”. Între timp Meta a revenit cu un nou termen la fel de ambiguu, lăsând-uși un răgaz până în anul 2023 pentru implementarea acestei facilități „în mod corect”.

Coincidență sau nu, tot din 2023 în Marea Britanie va intra în vigoare și pachetul de legi Online Safety bill, care va obliga companiile de tehnologie să protejeze mai bine copii în fața pericolelor venite din Internet, respectiv să adreseze cu promptitudine conținutul abuziv la adresa acestora.

Folosind aceste cerințe drept argument, Meta ar putea amâna practic la nesfârșit introducerea tehnologiilor de criptare, sau justifica aplicarea unei versiuni „diluate” care să permită interceptarea schimburilor de mesaje, în anumite situații.

Google și Facebook, acuzați că finanțează autorii de clickbait și dezinformări

Google și Facebook, acuzați că finanțează autorii de clickbait și dezinformări

Dând drept exemplu, Myanmar, o țară in care Facebook este sinonim cu internetul, studiul a arătat cum conținutul de slabă calitate propagat cu ajutorul platformelor de socializare a copleșit sursele legitime de informare.

Punând cap la cap interviuri oferite de experți, date și documente din surse multiple, o investigație MIT Technology Review arată că Facebook și Google îi finanțează cu milioane de dolari pe autorii de dezinformări și conținut din categoria clickbait, permițând acestora să deturneze platformele de reclame în scopul obținerii de profit și alte practici discutabile.

”O cantitate atât de mare de știri false și clickbait acționează ca și combustibil pentru amplificarea tensiunilor etnice și religioase, deja aflate la un nivel periculos de mare. Dezinformările au influențat opinia publică și au escaladat conflictul, ducând în cele din urmă la moartea a 10000 de etnici rohingya, după estimări conservatoare, și la strămutarea a încă 700.000”. În 2018, o investigație a Națiunilor Unite a stabilit că violența împotriva rohingya a constituit un genocid și că Facebook a jucat un „rol determinant” în atrocități.

Luni mai târziu, Facebook a recunoscut că nu a făcut suficient „pentru a preveni folosirea platformei noastre pentru a stimula diviziunea și a incita violența offline”. În ultimele săptămâni, dezvăluirile din Facebook Papers, o colecție de documente interne furnizate Congresului și unui consorțiu de organizații de știri de către denunțătoarea Frances Haugen, au reafirmat ceea ce reprezentanții societății civile susțin de mulți ani: amplificarea algoritmică a conținutului inflamator de către Facebook, combinată cu eșecul său de a acorda prioritate moderarii conținutului în afara SUA și a Europei, a alimentat răspândirea discursului instigator la ură și a dezinformarii, destabilizand în mod periculos țările din întreaga lume.

Facebook clickbait

Potrivit acuzațiilor aduse de Technology Review, Facebook plătește autorii pentru permisiunea de a le deschide conținutul direct în aplicația Facebook (unde Facebook controlează publicitatea), mai degrabă decât să permită utilizatorilor să acceseze informația direct de pe site-ul web al autorilor respectivi:

”La început, Facebook a realizat un minim control al calității asupra tipurilor de editori care se alătură programului. Designul platformei nu a penalizat suficient utilizatorii pentru postarea de conținut identic pe paginile de Facebook – de fapt, a recompensat comportamentul. Postarea aceluiași articol pe mai multe pagini poate dubla numărul de utilizatori care au dat clic pe el și au generat venituri din reclame.

Fermele de clickbait din întreaga lume au profitat de acest defect pentru crearea unui model de business pe care îl folosesc și astăzi… Actorii de clickbait au apărut în Myanmar peste noapte. Cu rețeta potrivită pentru a produce conținut captivant și evocator, aceștia ar putea genera venituri din reclame de mii de dolari pe lună sau de 10 ori salariul mediu lunar – plătit direct de Facebook.”

Un document intern al companiei, raportat pentru prima dată de MIT Technology Review în octombrie, arată că Facebook știa de această problemă încă din 2019… La un moment dat, până la 60% dintre domeniile înscrise în Instant Articles foloseau tacticile de spam folosite de fermele clickbait, se arat în raport…

Astfel, până la 75 % dintre utilizatorii Facebook care au fost expuși la conținut clickbait livrat de „fermele” localizate în Macedonia și Kosovo nu au urmărit niciodată paginile de Facebook care îl răspândeau. În schimb, algoritmii responsabili cu recomandarea de conținut dezvoltați chiar de Facebook au livrat în mod constant utilizatorilor dezinformări în fluxurile de știri.

Aparent, alte mii de operațiuni bazate pe clickbait și dezinformări încă se derulează în țările cu nivel de trai scăzut, unde plățile Facebook pot oferi o sursă de venit mai mare și mai stabilă decât alte forme de muncă disponibile. În timp ce operațiunile de mai mare amploare sunt derulate de firme care dispun de proprii angajați și mimează o activitate legitimă, schema poate funcționa la fel de bine și în regie proprie, dacă „antreprenorul” are ceva cunoștințe privind folosirea tacticilor de spam și instrumente automate pentru crearea și distribuirea de articole la scară largă.

De asemenea și Google este vizat de aceleași acuzații, programul său AdSense fiind în egală deturnat pentru a livra de clickbait și dezinformări în perioada premergătoare alegerilor prezidențiale din 2016, folosind platforme foarte accesate precum YouTube.

Gazprom amenință că taie gazele în Republica Moldova în 48 de ore

gaze naturale conducta gazprom
Foto: Profimedia Images

Compania rusă Gazprom a anunţat luni că va sista în 48 de ore furnizarea gazelor naturale către Republica Moldova dacă guvernul de la Chişinău nu achită sumele pe care s-a angajat să le plătească până pe 22 noiembrie în contul unor livrări de gaze deja efectuate, relatează Reuters şi mass-media de peste Prut.

Compania rusă este „extrem de dezamăgită” de neîndeplinirea de către Republica Moldova a obligaţiilor contractuale, a transmis Gazprom, potrivit portalului deschide.md, citat de Agerpres.

Reprezentantul companiei ruse, Serghei Kuprianov, a declarat la postul de televiziune „Rossia 24” că Gazprom a acceptat anterior condiţiile Republicii Moldova la semnarea noului contract de livrare a gazelor naturale, doar că în document se regăsea o prevedere „esenţială şi importantă”, aceea că Republica „Moldova achită în timp plăţile curente pentru gazul livrat”, precizează sursa citată.

„Termenul de achitare este 22 noiembrie. Plata nu a fost făcută. În acest sens, Gazprom a notificat partea moldovenească că în decurs de 48 de ore va fi sistată livrarea gazelor naturale”, a avertizat reprezentantul companiei ruse.

Notificarea companiei de stat din Rusia vine cu o zi înainte de vizita pe care președinta Republicii Moldova Maia Sandu o va face în România.

Alte cinci județe au trecut în scenariul verde. La ATI sunt 1.573 de pacienți cu COVID

teste covid pozitive
Foto: Profimedia Images

În ultimele 24 de ore au fost 1.936 de cazuri noi de COVID-19, alte 121 de decese fiind raportate de autorități. Într-o singură zi au murit 105 de persoane infectate cu coronavirus, dintre care două persoane aveau vârste între 20-29 ani.

Până astăzi, 21 noiembrie, pe teritoriul României au fost înregistrate 1.762.701 cazuri de infectare cu noul coronavirus (COVID – 19), dintre care 10.040 sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare.

1.639.344 de pacienți au fost declarați vindecați.

În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 1.936 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), dintre care 21 sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare.

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 289 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

Până astăzi, 54.959 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.

În intervalul 20.11.2021 (10:00) – 21.11.2021 (10:00) au fost raportate de către INSP 121 de decese (58 bărbați și 63 femei), din care 16 anterioare intervalului de referință, ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Arad, Bacău, Bihor, Botoșani, Brașov, Buzău, Caraș-Severin, Cluj, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Giurgiu, Gorj, Harghita, Ialomița, Ilfov, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Neamț, Olt, Prahova, Sălaj, Satu Mare, Sibiu, Timiș, Vaslui și Municipiul București.
Unul dintre aceștia a fost infectat în Serbia și a decedat în județul Timiș.

Dintre cele 121 de decese, 2 au fost înregistrate la categoria de vârstă 20-29 ani, 2 la categoria de vârstă 30-39 ani, 4 la categoria de vârstă 40-49 ani, 7 la categoria de vârstă 50-59 ani, 33 la categoria de vârstă 60-69 ani, 40 la categoria de vârstă 70-79 ani și 33 la categoria de vârstă peste 80 ani.

112 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, 2 pacienți decedați nu au înregistrat comorbidități, iar pentru 7 pacienți decedați nu au fost raportate comorbidități până în prezent.

Au fost raportate 16 decese anterioare intervalului de referință, survenite în județele Bacău, Giurgiu, Neamț, Vaslui, în luna octombrie 2021. În intervalul de referință au fost raportate 105 decese.

Din totalul de 121 pacienți decedați, 113 erau nevaccinați și 8 vaccinați. Cei 8 pacienți decedați vaccinați aveau vârste cuprinse între grupele de vârstă 50-59 ani și peste 80 de ani. 7 dintre pacienții decedați vaccinați prezentau comorbidități, iar pentru 1 pacient decedat nu au fost raportate comorbidități.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 11.119. Dintre acestea, 1.573 sunt internate la ATI. Dintre cei 1.573 de pacienți internați la ATI, 154 au certificat care atestă vaccinarea.
Din totalul pacienților internați, 156 sunt minori, 141 fiind internați în secții și 15 la ATI.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 10.623.110 teste RT-PCR și 5.087.750 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 8.981 de teste RT-PCR (3.978 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 5.003 la cerere) și 13.827 de teste rapide antigenice.

Pe teritoriul României, 58.722 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 10.905 persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 56.739 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 59 de persoane.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 1.417 apeluri la numărul unic de urgență 112.

Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ziua de 20 noiembrie, 3.058 de sancțiuni contravenționale, în valoare de 618.200 lei.
De asemenea, prin structurile abilitate ale Poliției, a fost întocmit, ieri, un dosar penal pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută și pedepsită de art. 352 Cod Penal.

Reamintim cetățenilor că Ministerul Afacerilor Interne a operaționalizat, începând cu data de 04.07.2020, o linie TELVERDE (0800800165) la care pot fi sesizate încălcări ale normelor de protecție sanitară.
Apelurile sunt preluate de un dispecerat, în sistem integrat, și repartizate structurilor teritoriale pentru verificarea aspectelor sesizate.

În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, 23.802 cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu SARS – CoV – 2 (coronavirus): 2.553 în Italia, 16.947 în Spania, 199 în Marea Britanie, 132 în Franța, 3.125 în Germania, 97 în Grecia, 49 în Danemarca, 37 în Ungaria, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 11 în SUA, 8 în Suedia, 146 în Austria, 22 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 75 în Elveția, 5 în Turcia, 2 în Islanda, 2 în Belarus, 8 în Bulgaria, 28 în Cipru, 4 în India, 5 în Ucraina, 9 în Emiratele Arabe Unite, 17 în Republica Moldova, 3 în Muntenegru, 218 în Irlanda, 5 în Singapore, 5 în Tunisia, 12 în Republica Coreea, 2 în Bosnia și Herțegovina, 2 în Serbia, 8 în Croația, 6 în Portugalia, 6 în Polonia și câte unul în Argentina, Luxemburg, Malta, Brazilia, Kazakhstan, Republica Congo, Qatar, Vatican, Egipt, Pakistan, Iran, Slovenia, Federația Rusă, Finlanda, Kuweit și Nigeria.

De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) și până la acest moment, 197 de cetățeni români aflați în străinătate, 38 în Italia, 19 în Franța, 43 în Marea Britanie, 60 în Spania, 14 în Germania, 2 în Belgia, 3 în Suedia, 5 în Irlanda, 2 în Elveția, 2 în Austria, unul în SUA, unul în Brazilia, unul în Republica Congo, unul în Grecia, unul în Iran unul în Polonia, unul în Bulgaria, unul în Nigeria și unul în Turcia, au decedat.


Dintre cetățenii români confirmați cu infecție cu noul coronavirus, 798 au fost declarați vindecați: 677 în Germania, 90 în Grecia, 18 în Franța, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Namibia, unul în Luxemburg, unul în Tunisia și unul în Argentina.

MediaTek anunță Pentonic 2000, procesorul de pe televizoarele performante din 2022. Suportă 8K la 120 Hz

MediaTek anunță Pentonic 2000, procesorul de pe televizoarele performante din 2022. Suportă 8K la 120 Hz

MediaTek nu a ajuns cel mai mare producător de procesoare din lume doar pe baza succesului din zona telefoanelor mobile.

Compania taiwaneză este principalul producător de procesoare pentru televizoarele inteligente ale companiilor precum Sony, Philips sau TCL și cel mai probabil va continua să rămână așa și în viitor datorită noului chipset Pentonic 2000. Acesta promite performanță ridicată, pentru următoarea generație de televizoare smart.

Pentonic 2000 pare să fie inspirat de procesoarele de smartphone-uri

Pentonic 2000 este primul chipset pentru smart tv construit pe arhitectură de 7nm. Fiind vorba despre televizoare, faptul că nu folosește un proces de fabricație mai nou, pe 5nm sau chiar 4nm, nu este o problemă foarte mare, întrucât există destul spațiu la interior pentru o răcire mai eficientă. Acesta va fi construit în fabricile TSMC și este primul cip de televizoare de pe piață care beneficiază de suport pentru VVC (Versatile Video Coding) pentru noul codec H.266.

Momentan nu există servicii de streaming care să îl folosească, în special pentru că nu sunt foarte multe procesoare capabile să îl decodeze eficient. Totuși, în viitor ar putea fi adoptat ca un standard pentru fișiere video de dimensiuni mai mici. Pe lângă H.266, Pentonic 2000 de la MediaTek va fi compatibil și cu HEVC (H.265), VP9 și VS3.

Compania taiwaneză spune că procesorul va putea să redea imagini 8K de până la 120 cadre pe secundă, deci probabil că se așteaptă ca acesta să fie folosit mulți ani de acum înainte. Momentan nici nu există televizoare 8K 120 Hz, în timp ce nu avem nici măcar un port video capabil să redea această rezoluție la framerate atât de ridicat. HDMI 2.1, care abia a apărut în 2019 pe televizoare, atinge maximum 8K la 60 Hz.

Majoritatea companiilor de pe piața TV folosesc procesoare MediaTek

Procesorul MediaTek va putea să facă upscaling la 8K de la rezoluții mai scăzute folosind AI-ul proprietar, în timp ce procesorul oferă suport pentru stocare UFS 3.1, la fel ca pe smartphone-uri, pentru televizoare mai rapide. Desigur, cipul este compatibil cu noul standard Wi-Fi 6E, însă beneficiază și de suport pentru modem-uri 5G, în cazul în care producătorii vor alege să integreze așa ceva.

Ne putem aștepta să vedem primele televizoare cu Pentonic 2000 în 2022. Sunt șanse mari ca majoritatea televizoarelor high-end care vor fi anunțate la CES 2022 să fie bazate chiar pe acest procesor. Toate în afară de cele de la Samsung și LG. Cele două companii își produc propriile soluții hardware pentru televizoare.

sursa: GSM Arena

WristMac, primul smartwatch Apple din 1988, va fi scos la licitație

WristMac, primul smartwatch Apple din 1988, va fi scos la licitație

Recent, mai multe „relicve” din portofoliul Apple au început să iasă la iveală prin tot felul de leak-uri sau licitații publice. Am văzut un prototip

de iPod care abia dacă avea loc într-un ghiozdan și un Apple-1, primul computer al companiei, scos la licitație. A venit momentul să vedem și primul ceas Apple, WristMac, lansat în 1988, cu 26 de ani înainte de debutul Apple Watch, acesta fiind o colaborarea cu producătorul japonez de ceasuri electronice, Seiko.

WristMac a fost primul ceas inteligent de la Apple

WristMac este un ceas foarte rar. Acesta a fost primul ceas care putea comunica cu un computer Macintosh. În cuta ceasului era livrată o dischetă cu software-ul necesar, alături de un dispozitiv care făcea conexiunea între computer și ceas. La acel moment nu existau interfețe universale precum USB pentru a conecta accesorii la computere.

Seiko WristMac putea stoca numere de telefon și permitea setarea de alarme zilnice, săptămânale sau punctuale, dar permitea și realizarea de notițe, care puteau fi apoi transferate pe stocarea computerului. De altfel, acest ceas a fost folosit și de astronauții NASA pe Naveta Atlantis, fiind folosit pentru diverse alarme atașate de mesaje, pentru a le aminti să realizeze anumiți pași ai misiunii. În această misiune au a fost trimis și primul e-mail din spațiu de pe un Macintosh Portable.

apple seiko wristmac

Recent, un WristMac a apărut online și va fi scos la licitație ca pachet complet, cu discheta originală, toate accesoriile, cât și ceasul care nu a fost niciodată deschis sau folosit. Ceasul are numărul serial 70216. Momentan nu există estimări pentru valoarea la care va fi vândut, întrucât este un produs foarte rar și nu au existat alte vânzări recente. Licitația va începe de la 1 dolar american și va avea loc astăzi, 22 noiembrie.

Proprietarul a cumpărat ceasul cu 50 de dolari de la un magazin Connecticut Mac care lichida stocurile în urma închiderii.

sursa: Phone Arena

NFT, vândut cu 29 de milioane de dolari. Ceea ce părea să fie un moft de scurtă durată devine o piață cu o creștere uriașă

nft-ul the human one pe un smartphone in spatele caruia se vad bancnote de dolari
NFT-ul „The Human One” al artistului digital Beeple s-a vândut cu 29 de milioane de dolari Foto: Profimedia Images

NFT-urile sunt ultima nebunie din piață. Se vând pe sume uriașe. Recent, o lucrare 3D de „artă vie”,  care-și schimbă conținutul în timp, în funcție de inspirația autorului, s-a vândut cu 29 de milioane de dolari.

Cu doar câteva luni în urmă, majoritatea oamenilor nu auziseră niciodată de un NFT. La început, părea un moft de scurtă durată, o distragere a atenției, o modalitate prin care cei din lumea tehnologiei să mai facă un ban pe timp de pandemie.

Dar se pare că NFT-urile nu vor dispărea prea curând. Internetul a explodat cu opere de artă digitale care sunt cumpărate și vândute nebuneşte. În al treilea trimestru al acestui an, volumul de tranzacționare de NFT-uri a atins aproape 11 miliarde de dolari, o creștere de peste 700 la sută față de al doilea trimestru. Luna trecută, atât Coinbase, cât și Sotheby’s au anunțat planul de a lansa noi piețe pentru NFT.

Pentru cei care încă nu ştiu, NFT înseamnă token non-fungibil și este un certificat digital care reprezintă proprietatea asupra unui activ digital. Certificatele sunt unice, mai exact partea non-fungibilă, şi sunt verificate și stocate pe un blockchain care permite ca activele digitale să fie transferate sau vândute. Deşi NFT-urile au existat încă din 2014, au ajuns pe prima pagină a ziarelor abia la începutul acestui an, când artiști precum Grimes și Beeple și-au vândut creațiile digitale pentru milioane de dolari.

În curând, toată lumea, de la Jack Dorsey la savantul George Church și până la NBA, au început să le comercialize. Și acesta este doar începutul unei liste în continuă creștere de artiști, celebrități şi cripto-entuziaști ce pariază că NFT-urile sunt viitorul colecţiilor de artă.

Human One, primul portret al unui om născut în metavers

Beeple este un artist american al cărui colaj de 5.000 de piese de artă digitală, intitulat Everydays: The first 5000 days, s-a vândut pentru 69 milioane de dolari într-o licitație Christie din luna martie.

Noua sa operă, cu titlul The Human One, a fost cumpărată săptămâna trecută pentru o sumă mai mică, de 29 de milioane de dolari, însă aduce o inovaţie în lumea artei NFT. Este vorba de o sculptură video 3D de dimensiuni mari, iar artistul o numește „Primul portret al unui om născut în metavers”. Arată o persoană în haine de argint și cizme, cu rucsac şi cască – o combinaţie de astronaut și de motociclist – care se deplasează cu un scop precis într-un peisaj în schimbare. A fost achiziționat săptămâna această de Ryan Zurrer, un investitor elveţian.

Piesa este o cutie cu pereţii din ecrane video, cu un computer la bază. Are peste șapte metri înălțime și poate fi vizualizată din orice unghi. Dar caracteristica sa cheie este faptul că va fi actualizată în mod continuu, se presupune că pentru restul vieții lui Beeple. „Vreau să fac ceva la care oamenii să poată să se întoarcă și să găsească un nou sens. Iar sensul va continua să evolueze”, spune el. „Asta pentru mine este super-interesant. Am senzaţia că am mereu o altă pânză”, a explicat artistul.

Care este mesajul acestui NFT de „artă vie”

Beeple intenționează să modifice în mod regulat imaginile care apar în cutie. E ca şi cum ai avea o ramă foto digitală, doar că în loc de familie și de prieteni pe un ecran mic şi plan, cine știe ce va apărea în 3D, într-o mărime gigantică! Uneori, în camera de zi sau birou sau oriunde vrea investitorul să plaseze opera de artă, se vor putea vedea chiar comentarii politice destul de radicale.

„Ai putea să cobori dimineața și piesa să arate într-un fel”, spune artistul, „şi atunci când vii acasă de la muncă, să arate în alt fel”, a explicat el.

Cu toate acestea, el nu va schimba piesa de artă după un program prestabilit, ci mai degrabă în funcţie de ce fantezie îl lovește ca răspuns la evenimentele curente.

Dacă Zurrer alege să păstreze lucrarea în casa lui sau în altă locație privată, ar fi ca şi cum ar stabili o intimitate artistică între el și autor şi ar putea beneficia de ideile și de creativitatea artistului în timp real.

„Această piesă de artă este despre călătorie și explorare, lucruri care mă preocupă mult”, a declarat Beeple.

Deși e vorba, fără îndoială, de un proiect scump și extrem de complex, înseamnă doar începutul unui nou tip de „artă vie”. În viitor, vom vedea cu siguranţă mulți imitatori.