Ministerul Muncii vrea ca și ziua de 29 noiembrie să fie liberă

angajat la birou se relaxeaza uitandu-se pe fereastra
Foto: Guliver/GettyImages

Raluca Turcan, ministrul Muncii, a inițiat un proiect de hotărâre de guvern pentru ca ziua de luni, 29 noiembrie 2021, să fie nelucrătoare și astfel să se poată face punte cu zilele de 30 noiembrie și 1 decembrie, care pică marți și miercuri.

„Având în vedere că zilele de 30 noiembrie și 1 decembrie sunt zile libere stabilite prin Codul Muncii și că în acest an cele 2 zile pică în zilele de marți și miercuri, ministrul Muncii și Protecției Sociale, Raluca Turcan, a transmis in avizare externa proiectul de HG pentru ca ziua de luni, 29 noiembrie 2021, să fie nelucrătoare”, potrivit comunicatului Ministerului Muncii.

După ce proiectul de HG primește avizele necesare, acesta trebuie adoptat în ședință de guvern. Românii ar putea avea astfel un weekend prelungit, care începe pe data de 27 noiembrie.

O femeie a primit factură de peste 16.000 de euro la curent electric. „Cât să consum cu nişte becuri, un televizor şi un boiler?”

factura-1
O femeie a primit factură de peste 80.000 de lei la curent electric FOTO: Gazeta de Sud

O femeie din Craiova a primit într-o singură zi patru facturi pentru energie electrică, toate însumând aproape 82.000 de lei, adică peste 16.500 de euro.

Femeia are o casă cu două camere și spune că nu are cum să consume atâta curent, pentru că are doar un televizor, un frigider, un boiler și câteva becuri.

Toate cele patru facturi au fost emise în data de 26.10 2021 şi sunt scadente la data de 10.11.2021, potrivit Gazeta de Sud.

„Din 2018-2019, eu am probleme cu cei de la CEZ. I-am dat în judecată şi am trecut la ENEL, ajunsesem să plătesc facturi paralele. Cei de la ENEL mi-au spus să dau în judecată CEZ-ul, ceea ce am şi făcut. Acum m-am trezit cu facturi de peste 80.000 de mii de lei. Eu nu am consumatori, am o casă cu două camere, cât să consum cu nişte becuri, un televizor şi un boiler? Facturile îmi vin fără un index. Au venit cei de la CEZ şi mi-au zis că în România este posibil orice. Adică eu ajunsesem să plătesc într-o lună la un distribuitor 1.400 de lei şi la altul 800 de lei. Acum trei, patru ani aşa plăteam. Dacă era vina mea mă debranşau”, spune femeia.

Femeia și-a angajat un avocat și vrea să acţioneze în instanţă distribuitorul de energie electrică. Spune că suma de 81.673 de lei este nejustificată, imposibil de plătit și alte variante nu mai are, după ce toate sesizările au rămas fără răspuns.

Între timp, ENEL s-a sesizat și a spus că verifică situația, blocând facturarea: „Enel Energie Muntenia verifică aspectele sesizate în articolul de mai sus și, până la clarificarea acestora, a decis blocarea facturării clientului pentru a nu-i aduce prejudicii. Ne cerem scuze pentru disconforul creat acestuia și îl asigurăm de toată deschiderea noastră în clarificarea aspectelor semnalate.

Cea mai lungă eclipsă parțială de lună din ultimii 580 de ani, în noaptea de joi spre vineri. Unde va fi vizibil fenomenul

luna poza alb negru
Fenomen rar, în noaptea de joi spre vineri. Foto: Profimedia Images

Cea mai lungă eclipsă parțială de Lună din ultimii 580 de ani va avea loc în noaptea de joi spre vineri.

Fenomenul este vizibil în toată America de Nord, precum și în unele zone din America de Sud, estul Australiei și nord-estul Asiei, potrivit sciencealert.com.

Întregul eveniment va dura puțin peste șase ore, iar Luna va petrece trei ore, 28 de minute și 24 de secunde trecând prin cea mai întunecată parte a umbrei Pământului. Este cea mai lungă eclipsă parțială de Lună de la 1441.

Eclipsele de Lună apar atunci când Pământul trece între Soare și Lună, iar umbra planetei cade asupra Lunii.  Eclipsa aproape totală va fi vizibilă pe partea de noapte a Pământului, care include America de Nord, precum și Hawaii și părți din Rusia și America de Sud.

Cei din Australia, Noua Zeelandă, Japonia, China și Asia de Sud-Est vor putea vedea fenomenul în noaptea zilei de vineri, 19 noiembrie. 

Durata mare a întregului fenomen se datorează poziției Lunii față de Pământ, care se află în cel mai îndepărtat punct al orbitei sale, față de Terra. Acest lucru înseamnă că se mișcă și cu cea mai mică viteză pe orbita sa, petrecând mult timp în umbra planetei. 

Pentru comparație, eclipsa de Lună din mai a fost cu o oră mai scurtă, a durat în total cinci ore și 2 minute.

Luna nu se întunecă complet în același mod în care Soarele este acoperit în timpul unei eclipse totale de Soare. În schimb, o parte din lumina Soarelui trece prin atmosfera Pământului, astfel că Luna capătă o strălucire roșie. Fenomenul astronomic este cunoscut drept „Luna Sângerie”. 

Noi lansări Huawei în România: MateBook 14s, MateView GT, Watch GT3, FreeBuds Lipstick și Sound Joy

Noi lansări Huawei în România: MateBook 14s, MateView GT, Watch GT3, FreeBuds Lipstick și Sound Joy

Huawei a anunțat lansarea în România unei game mai mari de produse din diverse categorii.

Vorbim despre noul laptop MateBook 14s care intră astăzi la precomandă, monitoarele de gaming MateView GT, cât și dispozitive din gama „ecosistem” precum căști, ceasuri inteligente și boxe portabile. Toate se lansează în următoarele câteva săptămâni și sunt deja disponibile pentru comandă sau precomandă, sau urmează să fie listate foarte curând.

MateBook 14s: laptop ultra portabil premium

Laptop-ul MateBook 14s este un model ultra portabil premium, echipat cu componente performante. Vorbim despre modele care pornesc de la Intel Core i5 din generația a 11-a, ecran 2.5K de 14” cu touchscreen pe format 3:2 și refresh rate de 90 Hz, cât și o baterie de 60 Wh, cu încărcare rapidă la 90W.

Laptop-ul intră la precomandă astăzi, 18 noiembrie și va fi disponibil în trei culori, printre care și cea verde, pe care am testat-o. Laptop-ul va fi disponibil în magazine de pe data de 2 decembrie.

Monitoarele MateView GT sunt dedicate fanilor jocurilor de PC

Începând de astăzi, însă, monitoarele MateView GT sunt disponibile pentru comandă în România. Acestea sunt disponibile în două dimensiuni: de 34” pe format ultra-wide 3K și 27” pe format 16:9. Modelul ultrawide este la rândul său disponibil în două variante, cu sau fără soundbar, însă toate cele trei variante sunt în rest similare în termeni de specificații.

huawei mateview GT

Vorbim despre luminozitate de 350 nits, și compatibilitate cu conținut HDR10. Prețurile pornesc de la 1.899 lei pentru varianta de 27” și de la 2.999 lei pentru varianta ultra-wide.

FreeBuds Lipstick: căști în formă de ruj

Căștile FreeBuds Lipstick, anunțate la Viena alături de Huawei Nova 9, vin și în România începând cu data de 18 noiembrie. Acestea sunt realizate special pentru publicul feminin și vin într-o carcasă de oțel inoxidabil care seamănă cu un ruj. Acestea beneficiază de ANC (până la 25 dB), chiar dacă nu au un design in-ear. Căștile promit 4 ore de autonomie la o singură încărcare și 22 de ore de autonomie în total în combinație cu cutia.

huawei freebuds lipstickFreeBuds Lipstick vor fi disponibile la 1.099 lei și pot fi comandate de astăzi, 18 noiembrie.

Huawei Watch GT3: ceasuri cu autonomie mare

Tot la Viena au fost anunțate și ceasurile Huawei Watch GT3. Acestea sunt echipate cu o versiune „lite” de HarmonyOS, similară cu ce am văzut anterior pe seria GT. Datorită acestui aspect, ceasurile vor oferi între o săptămână și două săptămâni de autonomie, în funcție de variantă (42 sau 46mm).

huawei watch gt 42mm

Noutățile pentru seria Huawei Watch GT sunt senzorii TrueSeen 5.0, care integrează senzor de puls, senzor pentru calculul saturației oxigenului din sânge și chiar posibilitatea de a detecta dacă ceasul este sau nu purtat. De asemenea, modelele Huawei Watch GT3 pot fi încărcate wireless de pe orice încărcător Qi sau de pe un telefon care oferă încărcare wireless bilaterală.

Un element împrumutat de la Huawei Watch 3 este coronița rotativă, care poate fi folosită în navigația prin meniuri. Ceasurile Huawei Watch GT3 vor intra la precomandă pe 25 noiembrie și se livrază de pe 8 decembrie. Prețurile pornesc de la 1.199 lei pentru varianta active classic, 1.399 pentru varianta de 42mm și 1.499 pentru varianta elite de 46mm.

huawei watch gt 46mm

Sound Joy: boxă realizată în parteneriat cu Devialet

În cele din urmă, Huawei a anunțat Sound Joy, o boxă portabilă realizată în parteneriat cu producătorul francez de dispozitive audio, Devialet. Noua boxă promite 26 de ore de autonomie (8.800 mAh) și este echipată cu mai multe difuzoare, pentru a putea oferi un sunet  de 79 dB de la o distanță de 2 metri. Este rezistentă la apă și permite împerecherea rapidă prin NFC cu smartphone-urile.

Huawei Sound Joy

De asemenea, Huawei Sound Joy permite conectarea a două boxe între ele pentru redare stereo. Boxa va fi disponibilă în magazinele din România de pe 8 decembrie, la prețul de 599 lei.

Ce oferă primul smartphone lansat de un producător de prăjitoare de pâine premium

Ce oferă primul smartphone lansat de un producător de prăjitoare de pâine premium

Balmuda, un producător japonez respectat de electrocasnice, care oferă prăjitoare de pâine și purificatoare de aer, a lansat primul său smartphone.

Numit Balmuda Phone, dispozitivul este produs de noua divizie Balmuda Technologies a companiei.

Dispozitivul are un design deosebit de cel al majorității smartphone-urilor disponibile pe piață. Carcasa sa aduce oarecum cu cea a modelului Palm Pre, lansat în 2009. Șeful Balmuda, Gen Terao, a declarat că smartphone-urile au devenit astăzi prea mari, așa că telefonul produs de compania sa a fost gândit pentru a fi compact și elegant.

Balmuda Phone are un ecran luminos, cu diagonala de 4,9 inchi și rezoluție Full HD (1.080p). Display-ul este comparabil cu cel de 4,7 inchi de pe noul iPhone SE.

Foto: Balmuda

În cel mai gros loc, la mijloc, telefonul are o grosime de 13 mm. Forma carcasei din plastic a fost gândită pentru, cum spune clișeul, a se „potrivi bine în palmă”.

Dispozitivul are o singură cameră prinicipală, cu senzor de 48 MP. Cea frontală, pentru selfi-euri, are senzor de 8 MP.

La interior găsim caracteristici tehnice de model mid-range: chipset Snapdragon 765, 6 GB memorie RAM și capacitate de stocare internă de 128 GB.

Bateria are capacitate de doar 2.500 mAh, dar, ținând cont de procesorul eficient și de dimensiunile reduse ale display-ului, nu ar trebui să fie probleme cu autonomia. Telefonul dispune de funcție de încărcare wireless.

Software-ul pe care îl rulează Balmuda Phone este bazat pe Android 11.

Dispozitivul va fi disponibil la operatorul telecom SoftBank, cel mai mare din Japonia, începând cu această lună. Versiunea care nu este blocată în rețea costă, la liber, echivalentul a 920 de dolari.

Prețul este piperat pentru un mid-range, dar Balmuda vinde cu succes prăjitoare de pâine premium care costă 250 de dolari. Marca este foarte apreciată în statul asiatic.

Sursa: The Verge

Kremlinul răspunde la criticile Occidentului: Europa nu trebuie să acuze Rusia de „toate relele”

Dmitri Peskov
Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului. Foto: Profimedia Images

Responsabilii europeni trebuie să înceteze să acuze Rusia de „toate relele”, a spus joi purtătorul de cuvânt al Kremlinului, în contextul noilor tensiuni în jurul Ucrainei şi Belarusului.

„Rusia este interesată ca, într-un final, Europa să-şi revină în fire şi să înceteze să mai considere Rusia responsabilă de toate relele”, a spus Dmitri Peskov, într-o conferinţă de presă.

La o zi după ce premierul britanic Boris Johnson a avertizat Moscova împotriva „oricărui aventurism militar” la frontiera dintre Belarus şi Polonia şi la cea a Ucrainei, Peskov a spus că a constat o înmulţire în Marea Britanie a „materialelor (de presă) isterice”.

„Rusia nu duce niciun fel de război hibrid”, a mai spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

NATO, SUA, Franța şi Germania au criticat o comasare de trupe ruseşti la frontierele de est ale Ucrainei, unde un conflict cu separatiştii proruşi este în desfăşurare din 2014.

La rândul său, Kievul, care a încercat în ultimele săptămâni să minimalizeze amploarea desfăşurării de forţe ruse la frontierele sale, a crescut tonul joi, cerând în special livrări de arme aliaţilor săi occidentali.

„Agresivitatea Rusiei a crescut considerabil în ultimele săptămâni”, a declarat şeful diplomaţiei ucrainene Dmitro Kuleba într-o conferinţă de presă.

Prin urmare, Kievul negociază cu Occidentul „încheierea unor acorduri privind livrări suplimentare de arme defensive pentru ţara noastră”, a adăugat el, fără să ofere detalii în acest sens.

Ucraina şi aliaţii ei americani şi europeni sunt pe cale „de a dezvolta un complex de măsuri care vizează descurajarea Rusiei”, a continuat ministrul, adăugând că sunt avute în vedere „presiuni politice şi diplomatice, dureroase lovituri economice în cazul extinderii agresiunii ruse”, precum şi „consolidarea capacităţilor de apărare ale forţelor armate ucrainene”.

Negocierile diplomaţiei ucrainene care au avut loc la Washington şi Bruxelles săptămâna trecută au dat „rezultatele necesare”, a concluzionat Kuleba.

În acelaşi timp, el a spus că Moscova nu este interesată să se angajeze în discuţiile de pace în formatul Normandia (Germania, Franţa, Ucraina şi Rusia) privind reglementarea conflictului din estul Ucrainei şi încearcă să distrugă acest proces publicând corespondenţa diplomatică confidenţială, potrivit Reuters.

„Prin acţiunile sale, Rusia pune capăt practic formatului Normandia, demonstrează că nu mai este interesată de dezvoltarea acestuia şi desigur îşi subminează credibilitatea (ce a mai rămas din ea)”, a declarat Kuleba într-o conferinţă de presă transmisă de posturile de televiziune ucrainene.

Ministerul de Externe rus a publicat miercuri pe site-ul său oficial mid.ru un număr de scrisori diplomatice pe care le-a schimbat cu Germania şi Franţa într-o încercare de a demonstra că poziţia sa diplomatică cu privire la convorbirile asupra conflictului din estul Ucrainei a fost denaturată.

Preşedintele rus Vladimir Putin urmează să exprime joi după-amiază în faţa responsabililor Ministerului de Externe rus, o intervenţie care va fi „detaliată”, a spus Peskov.

Unele ţări europene, în frunte cu Polonia, acuză Moscova că a jucat un rol-cheie în criza migranţilor la frontiera cu Belarus, ceea ce Kremlinul evident respinge, dimpotrivă pozând în mediator între UE şi Minsk.

Între „scenariu realist” și fake-news. Ce trebuie să înțelegem din avertismentele despre pana de curent care ar putea lăsa Europa în beznă​

inchide

Fizicianul Cristian Presură și consultantul în securitate energetică Cosmin Păcuraru explică, pe scurt, cum ar trebui să interpretăm știrile venite din Austria (și nu numai) despre blackout, pana de curent care ar putea lăsa Europa în întuneric. Presură: „Pierdem adeseori din vedere lucrurile din imediata noastră apropiere și ne speriem de potențiale pericole de la mari depărtări”.

Ce s-ar întâmpla dacă peste această pandemie s-ar suprapune și o pană masivă de curent, un blackout, care nu doar că ne-ar lăsa fără internet, dar și fără lucrurile de bază ale vieții: apă, încălzire, transport, sistem de sănătate etc?

Acest scenariu apocaliptic și-a făcut loc în mințile românilor în ultimele săptămâni, iar mulți au început să-și transmită pe grupurile de Whatsapp tot felul de știri alarmiste sau false pe acest subiect. Am primit și eu de la părinți astfel de link-uri.

Totul a fost declanșat de o campanie a Ministerului Apărării din Austria din luna octombrie prin care se dorea pregătirea populației și a autorităților pentru un scenariu ipotetic: o pană majoră de curent lovește Europa.

Obsesia ministrului apărării austriac pentru un blackout este mai veche și a mai fost mediatizată în Austria. Dar în România subiectul a prins abia acum, pe fondul scumpirilor care au transformat facturile la curent și gaze în adevărate „bombe” și „sperietori”.

Oamenii n-au înțeles nici până azi de ce au explodat facturile la energie, dar la televizor se tot spune că „e o chestie la nivel european”.

Știrile alarmiste despre blackout-ul care va lovi România au avut succes și din cauza faptului că în această perioadă trăim și mai mult pe internet, iar numeroase publicații au manipulat subiectul și l-au făcut să pară iminent. Până la urmă, dacă trăim o pandemie, de ce n-ar fi posibil să trăim și un blackout?

Despre ce a vorbit în realitate ministrul austriac?


Klaudia Tanner, ministrul Apărării din Austria. FOTO: Michael Indra/ AFP/ Profimedia

„Un scenariu realist, cum ar fi o pană de curent la nivel european, este oricând posibil”, explica în octombrie ministrul apărării de la Viena, Klaudia Tanner. Despre blackout, aceasta a mai scris și pe pagina sa de Instagram: „Este un risc realist și în același timp subestimat”.

Armata austriacă detaliază și cum se manifestă un blackout. Acesta reprezintă o criză prelungită pe mai multe zile în care majoritatea sistemelor care funcționează pe bază de energie electrică din țară se prăbușesc. Telefoanele, internetul, bancomatele, casele de marcat și toate sistemele de plăți vor pica, ceea ce înseamnă și că benzinăriile vor deveni inaccesibile.

Traficul va fi și el dat complet peste cap, semafoarele nu vor funcționa, traficul feroviar se va bloca, la fel și o parte din transportul public (metrou, tramvaie, troleibuze sau autobuze electrice).

Lifturile nu vor mai funcționa nici ele, ceea ce la o primă vedere poate părea o chestie facilă, nu și atunci când e vorba de lifturile din spitale. Apropo de spitale, fără generatoare pe combustibili fosili, și ele vor fi scoase din funcțiune.

Oficialii austrieci mai subliniază că este posibil ca sistemele de livrare a produselor alimentare, de igienă sau a medicamentelor să nu mai funcționeze. Sunt de așteptat și probleme cu furnizarea apei. În ceea ce privește remedierea situației, oficialii austrieci estimează că va dura cel puțin o zi până când rețeaua electrică va funcționa din nou în țara lor, iar la nivel european criza ar putea dura în jur de o săptămână.

Cu internetul sau telefonia mobilă situația ar putea fi chiar mai complicată, și ar putea fi necesare alte câteva zile pentru repunerea acestora în funcțiune.

Dar cât de ancorat în realitate este un blackout? Este posibil să cadă curentul în toată Europa, este un astfel de scenariu posibil?

După cum spuneam, nu este prima dată când austriecii avertizează asupra acestui pericol. La fel au făcut și după ce, pe 8 ianuarie, a existat o problemă la sistemul european de alimentare cu energie.

În România au fost afectate șase județe care au rămas timp de două ore fără curent electric. Asociația Operatorilor de Transport și Sistem din Europa –ENTSO-E a făcut atunci o investigație cu privire la cauze și a anunțat că a fost înregistrată o scădere temporară a frecvenței de aproximativ 200 mHz.

Acțiunile coordonate ale operatorilor de transport europene au asigurat stabilitatea sistemului și majoritatea țărilor nu au fost afectate. Practic, regiunea de sud-est a fost separată de restul Europei.

România și blackout-ul


Gara de Nord blocată în zăpadă 2012. FOTO: Daniel Mihăilescu/ AFP/ Profimedia

Expertul în securitate energetică Cosmin Păcuraru, remarca atunci, într-un articol pe contributors.ro, că specialiștii austrieci au indicat că problema s-ar afla în Europa de Est.

Practic ar fi fost vorba despre o abatere de frecvență care a dus la o scurtă întrerupere a rețelei electrice europene. Nu este foarte clar care au fost motivele incidentului, dar în orice caz este evident că există o continuitate în ceea ce privește aceste avertismente care vin din Austria.

L-am întrebat pe Cosmin Păcuraru ce părere are acum despre scenariul unui blackout. Specialistul crede că nu este nimic senzațional în faptul că armata Austriei se pregătește pentru scenariul unui blackout.

„Toate țările trebuie să aibă un plan de apărare civilă. Armata austriacă a făcut public documentul. Știu că și România trebuie să aibă un astfel de plan pentru blackout și orice dezastru.”

Tot el ne spune și că posibilele cauze pentru un blackout sunt multe.

„În România cel mai posibil ar fi să se ajungă în imposibilitate de a se aproviziona din producția internă sau din export. Azi România importă frecvent peste 1000 MWh. Este posibil ca într-o perioadă cu minus 15 grade, când nu bate vântul și nu este soare, deci regenerabilele să nu funcționeze, să nu avem nici de unde importa.

Scenariul unei astfel de situații, când nici hidro nu mai poate produce din cauza temperaturii este cam așa: se deconectează pe rând consumatorii mari industriali, care pot fi anunțați și gestionați mai ușor.

Populația nu poate fi deconectată deoarece majoritatea sistemelor individuale de încălzire sunt ținute în funcțiune de energia electrică. Consumul populației poate ajunge la 9000 MWh, ceea ce azi România nu poate produce!

Austria nu are nici ea un sistem energetic care să poată acoperi vârfurile de sarcină, și ea depinde de importuri. Sigur că guvernul austriac vrea să facă educație preventivă.”

Mai aflăm de la Cosmin Păcuraru că dacă ar fi să ne confruntăm cu un blackout regional, adică o bucată din SEN (Sistemul Energetic National) este deconectat – cel mai probabil în Ardeal sau Moldova, această pană de curent se ameliorează în câteva ore.

„Dacă e general, Dispeceratul Energetic Național nu poate face nimic. „Aprinderea” durează câteva zile. Problema este că nu poți să ai minus 15 grade și lipsă de energie electrică. Mulți oameni vor muri de frig, deoarece nu va mai funcționa nimic! De la magazinele care nu pot vinde decât pe cash, până la lifturi sau pompele care pompează apă curentă (rece) în case și apartamente.”

Ce ar trebui să facă autoritățile române pentru a evita scenariul unui blackout?

„Prioritatea zero: un ministru care să se priceapă la producția de energie și un secretar de stat care să se priceapă la transportul și distribuția de energie. Primul lucru ar fi să vadă ce capacitate de producție pe gaz sau cărbune mai poate funcționa, apoi să se apuce să construiască noi capacități mici și medii pe gaz.

Gazul este singura soluție rapidă de a asigura energia securitară. Următorul pas, să schimbe toți ageamii și toate sinecurile din directorate, consiliile de administrație sau de supraveghere”, răspunde Cosmin Păcuraru.

Fizicianul Cristian Presură crede că ar trebui să ne preocupe mai mult problemele locale

După ce am văzut o perspectivă aplicată a unui „blackout românesc”, care ne arată că un astfel de scenariu trebuie să fie luat în calcul de autoritățile de la noi (așa cum au făcut-o și austriecii), am vrut să aflăm și o perspectivă mai globală. L-am întrebat și pe Cristian Presură, fizician, inventator, autor și cercetător român, despre posibilitatea unui blackout.

„În mod practic, nu este posibil. În mod ipotetic, totul este posibil. Desigur, ne putem imagina furtuni magnetice solare extrem de puternice care să provoace scurtcircuite în transformatoarele rețelelor de transmisie. Furtuna magnetică din anul 1989, de exemplu, a scos din funcțiune hidrocentrala din Quebec pentru opt ore.

Însă o furtună magnetică ce ar crea o pană de curent în toata țara sau în toată Europa este greu de imaginat, mai ales că există tot felul de sisteme energetice care să preia sarcina de alimentare cu energie în situații critice.”, ne spune Cristian Presura.

Tot el mărturisește că este mult mai probabil ca penele de electricitate să fie provocate local de îmbătrânirea sistemelor de transport al electricității sau pur și simplu de incompetența conducătorilor unei nații.

„În martie 2019 Venezuela a suferit o pană de curent pentru cinci zile, iar aceasta nu a avut vreo cauză tehnică, ci pur și simplu prăbușirea economiei naționale. În urma ei au murit 26 de pacienți în spitale, după cum raportează organizația „Doctors for Health”.

De aceea, părerea mea este că ar trebui să fim mai puțin speriați de dezastrele naturale ce ar putea afecta doar ipotetic o țară întreagă sau toată Europa și să ne întoarcem privirea către probleme locale: centralele electrice învechite, sistemele de generare a curentului în caz de pană electrică din jurul spitalelor, sau pur și simplu încălzirea orașului.

Acestea ne afectează mult mai puternic și mult mai des și, în plus, pe acestea le putem remedia printr-un management serios.”

Totuși, îl întreb ce s-ar întâmpla dacă ar avea loc un astfel de „blackout” în România. Care ar trebui să fie primii pași pe care autoritățile ar trebui să-i facă pentru a remedia situația?

„Prima atenție trebuie acordată urgențelor: spitale și sistemele critice (centrale nucleare etc.).În funcție de durată, există o limită la care și populația de rând va fi afectată. Câteva ore în care lipsește dintr-o casă obișnuită electricitatea și curentul nu ar fi un dezastru, romanul a trăit astfel de situații în trecut și le mai trăiește și azi în unele orașe cu sisteme învechite de căldură și electricitate.

În acele ore trebuie protejate persoanele vulnerabile: bătrâni, bolnavi etc. Câți dintre administratorii de bloc au un plan de ajutorare a bătrânilor din bloc într-un astfel de caz? Fie chiar și niște sisteme de încălzire pe baterie sunt de mare ajutor.”

În ceea ce privește priza pe care a avut-o această poveste în România, domnul Presura îmi spune: „Cred că în România pierdem adeseori din vedere lucrurile din imediata noastră apropiere și ne speriem de potențiale pericole de la mari depărtări.

Era o glumă într-un timp cu cineva care dădea drumul la televizor să verifice vremea în Paris, deși el nu ajungea niciodată acolo. Mă miră și pe mine că adeseori suntem interesați prea puțin de lucrurile din jur care au o șansă mult mai mare să ne afecteze și care pot fi reparate: scăderea repetata a rețelelor de încălzire din cartier, străzile aglomerate care pot genera accidente, trotuarele pline de mașini și acestea sunt doar câteva.

Cred că dacă noi am avea aceeași reacție pe care am avut-o la fake news-ul cu „Europa în pragul unei pene catastrofale de curent” la problemele curente, din apropierea noastră, am pune o presiune mult mai mare pe politicieni și chiar am contribui la rezolvarea lor.”

Unul dintre „părinții” YouTube prezice declinul platformei de video sharing

Unul dintre „părinții” YouTube prezice declinul platformei de video sharing

Criticată de toată lumea în afară de Google, măsura prin care YouTube a ascuns numărul de dislike-uri pentru toate clipurile video va cauza declinul platformei de video sharing, prin eliminarea unuia dintre mecanismele esențiale care asigurau păstrarea unui nivel de calitate ridicat al producțiilor YouTube.

Explicată pe înțelesul tuturor de Jawed Karim, unul dintre fondatorii YouTube și autorul primului clip distribuit vreodată pe platforma de video sharing, Google a ascuns numărul de dislike-uri acordate clipurilor video pentru a reduce presiunea asupra creatorilor de conținut, care acum vor putea genera conținut mai rapid, fără a ține atât de mult seama de reacțiile primite din partea urmăritorilor. YouTube monetizează fiecare clip distribuit prin inserarea de reclame, veniturile realizate crescând odată cu numărul de clipuri distribuite pe platformă.

„De ce ar face YouTube această schimbare universală? Există un motiv, dar nu este unul bun și nu unul care va fi dezvăluit public”, scrie Karim. „Abilitatea de a identifica ușor și rapid conținutul prost este o caracteristică esențială a unei platforme de conținut generat de utilizatori. De ce? Pentru că nu tot conținutul generat de utilizatori este bun.”

Ascunzând indicatorul care permitea utilizatorilor să discearnă într-un mod fără echivoc dezacordul comunității YouTube față de conținutul vizionat, Google face aproape inutilă folosirea butonului Dislike, din moment de autorul clipului poate să ignore pur și simplu această informație. Totodată, numărul de Like-uri nu mai are aceeași „greutate”, din moment ce toate producțiile YouTube au doar aprecieri pozitive.

„Când fiecare YouTuber este de acord că eliminarea antipatiilor este o idee stupidă, probabil că este”, Spune Jawed Karim, exprimând-uși opinia prin editarea descrierii atașate primului clip YouTube pe care l-a publicat în urmă cu 25 de ani.

„Abilitatea de a identifica ușor și rapid conținutul prost este o caracteristică esențială a unei platforme de conținut generat de utilizatori”, scrie Karim. „De ce? Pentru că nu tot conținutul generat de utilizatori este bun. Nu poate fi. De fapt, majoritatea nu este bun.

Și asta e în regulă. […] Procesul funcționează și există un nume pentru el: înțelepciunea mulțimilor. Procesul se întrerupe atunci când platforma intervine în el. Mai departe, declinul platformei este inevitabil. Dorește YouTube să devină un loc în care totul este mediocru?”

Microsoft blochează EdgeDeflector și forțează intenționat utilizatorii spre browser-ul Edge

Microsoft blochează EdgeDeflector și forțează intenționat utilizatorii spre browser-ul Edge

Nu este tocmai un secret faptul că Microsoft încearcă să împingă utilizatorii de Windows către browser-ul Edge și nici faptul că încă de la Windows 10, compania face eforturi mari de a împiedica schimbarea browser-ului implicit în sistemul său de operare.

Windows 11 a făcut acest proces și mai complicat, însă în ultimele săptămâni, un utilitar numit EdgeDeflector putea elimina complet nevoia de a deschide browser-ul Microsoft. Se pare însă că acum, compania încearcă să blocheze acest software.

Microsoft a blocat aplicația care împiedica redirecționarea către Edge

Pentru a schimba browser-ul implicit pe Windows 11, trebuie să schimbi manual fiecare tip de fișier și link pe care browser-ul îl poate deschide implicit. Totuși, există anumite elemente din interfața Windows, în special rezultatele de căutări din Bing sau link-uri din widget-uri, care se deschid automat cu Edge, indiferent de setările pe care le faci.

Așa a apărut EdgeDeflector, un utilitar independent realizat de Daniel Aleksandersen. Se pare însă că de la cel mai recent update al versiunii Insider de Windows 11, Microsoft a modificat codul de accesare al browser-ului Edge. Astfel, EdgeDeflector nu mai funcționează așa cum a fost gândit, iar anumite aplicații pot deschide link-uri în Edge, în ciuda faptului că utilizatorul are setat ca browser implicit Chrome, Firefox, Vivaldi, Opera sau orice alt browser modern.

Cel mai probabil, următorul update pentru versiunea „stabilă” de Windows 11 va implementa această limitare.

„Windows este deschis către aplicații și servicii pe platforma sa, inclusiv o varietate de browser-e web. În același timp, Windows oferă anumite experiențe către clienți în Windows 10 și 11, experiența de căutare din taskbar este un exemplu de experiență care nu este realizată pentru a fi redirecționată. Când aflăm despre o redirecționare improprie, reparăm problema”, au fost declarațiile Microsoft pe această temă pentru The Verge.

Creatorul EdgeDeflector spune că Microsoft nu este un administrator bun pentru Windows

Se pare că blocarea EdgeDeflector este astfel intenționată, iar Microsoft probabil că nu își va schimba atitudinea față de aceste metode care încearcă să blocheze browser-ul Edge. Daniel Aleksandersen, creatorul Edge Deflector este de părere că Microsoft pune un accent prea mare pe reclame și software-ul inclus și mai puțin pe productivitatea utilizatorilor:

„Acestea nu sunt acțiunile unei companii atente care mai are grijă de produsele sale. Microsoft nu este un administrator bun pentru sistemul de operare Windows. Prioritatea lor sunt reclamele, bundleware și abonamente de servicii în defavoarea productivității utilizatorilor.”

sursa: The Verge

Dependenţa ridicată de industria auto se întoarce împotriva economiilor din Europa centrală și de est

muncitori fabrica auto getty
Foto: Guliver/GettyImages

Pandemia COVID-19 a redus puternic cererea de autovehicule şi a perturbat lanţurile de aprovizionare ale industriei auto, o veste rea pentru economiile Europei Centrale, care depind semnificativ de aceasta, scrie Deutsche Welle.

În Cehia, producţia auto va scădea cu 13% în acest an la aproximativ 1 milion de autovehicule, potrivit Autosap, asociaţia din industrie. Cei mai mari constructori auto ai ţării au fost forţaţi să-şi reducă producţia sau chiar să o închidă complet în ultimele luni pe fondul crizei aprovizionării cu componente auto.

Şi uzinele auto din Slovacia şi-au stopat producţia. Asociaţia din industrie a ţării, ZAP, spune că după un declin de 11% în 2020, producţia nu va reveni la nivelurile de dinaintea pandemiei în acest an. În Ungaria, economia a înregistrat în trimestrul III o creştere sub aşteptări în contextul stagnării industriei auto.

„Este un exemplu clasic al şocului extern, iar economiile masiv dependente de industria auto suferă de pe urma lipsei de diversificare~, arată Richard Grieveson din cadrul Institutului de Studii Economice Internaționale din Viena.

Producţia principalilor constructori auto din Europa Centrală a scăzut cu 20% în perioada ianuarie-august, potrivit Capital Economics, care avertizează că „situaţia se va înrăutăţi înainte de a se îmbunătăţi“.

Industria auto reprezintă aproximativ 9% din PIB-ul Cehiei, reprezentând peste 20% din exporturi. Industria are aproximativ 180.000 de angajaţi direct şi aproximativ 500.000 în total. Invocând problemele din această industrie, economiştii Komercni banka şi-au redus recent estimările privind creşterea economică a ţării pe 2021 la numai 1,9% de la peste 4%.

Slovacia ar putea fi afectată şi mai puternic în condiţiile în care principalele sale patru uzine au transformat ţara în cel mai mare producător auto al lumii pe cap de locuitor. Industria auto reprezintă 13% din economia slovacă şi aproximativ jumătate din producţia industrială. Sectorul are aproximativ 275.000 de angajaţi direct şi indirect.

Cu industria auto reprezentând 13% din PIB, aproape jumătate din producţia industrială şi 46% din exporturi, banca centrală slovacă şi-a revizuit recent în jos estimarea de creştere economică pentru 2021 la 3,5%.

Şi Ungaria este puternic dependentă de sectorul auto. Contribuţia acestuia la PIB este de 4-6%, acesta reprezentând 21% din exporturi în 2019. În septembrie, producţia industrială a ţării a scăzut cu 2,3% în termeni anuali în condiţiile în care producţia auto, cel mai mare segment al sectorului industrial ungar, s-a contractat cu o rată anuală de 25,9% pe fondul crizei globale de semiconductoare, notează Daily News Hungary.

Creşterea economică din T3 s-a situat sub aşteptările analiştilor, aceasta fiind semnificativ diminuată de stagnarea producţiei auto din cauza penuriei de componente, potrivit Portfolio.

Se speră că criza semiconductoarelor se va modera până la mijlocul anului 2022, însă unii sugerează că dificultăţile actuale ar trebui să servească drept avertizare privind probleme mai acute cu care s-ar putea confrunta economiile mai mici şi mai deschise ale Europei centrale.