Salata de sfecla rosie cu hrean la borcan

Salata de sfecla rosie cu hrean la borcan

Este o salata foarte buna ce se pregateste mai des langa Friptura de Miel si la noi nu exista sa nu avem Salata de sfecla la masa de Paste.

De obicei o pregatesc mereu inainte cu o zi de Paste. Am zis ca este la fel de buna si iarna de Craciun, sau Revelion  langa fripturile de porc.

Asa m-am hotarat sa pun pentru iarna aceasta Salata de sfecla rosie cu hrean la borcan. Va recomand sa incercati si Sfecla rosie la borcan care este o muratura deosebita, usor dulceaga.

Tin minte cand eram copil prin anii ’80 rafturile de la Magazinele Alimentare erau pline cu borcane de sfecla si compot de struguri si erau foarte bune. Acum nu mai pot spune acelasi lucru. Nu mai au acelasi gust.

Zic eu ca aceasta reteta de Salata de sfecla rosie cu hrean la borcan va fi pe placul vostru si il veti savura cu placere la iarna.

Ingrediente Salata de sfecla rosie cu hrean la borcan

3 kg sfecla rosie
2 lingurite chimen
1-2 fire de hrean
220 ml otet
200 g zahar
30 g de sare
2 l apa

Preparare Salata de sfecla rosie cu hrean la borcan

Sfecla se spala si se sterge. Se pune sfecla in cuptor intr-o tava tapetata cu hartie de copt si se coace pana se patrunde usor cu furculita. Se scoate si se curata. Se da pe razatoarea mare.

Salata de sfecla rosie cu hrean la borcan

Nota: Sfecla se poate si fierbe, dar coapta este mult mai dulce si buna.

Hreanul se curata, spala si se da pe razatoarea mica. Daca aveti robot de bucatarie va recomand sa razuiti hreanul  cu acesta (si asa o sa varsati multe lacrimi … ).

Asezam in borcane…

Punem un rand de sfecla rosie razuita, un rand de hrean razuit, sfecla si continuam asa pana se umple borcanul alternad straturile.

Ultimul strat va fi de sfecla. Printre straturi puteti presara si chimen daca va place. Eu folosesc de obicei caci ne place, dar este optionala.

Salata de sfecla rosie cu hrean la borcan

Pregatim siropul ce se toarna peste sfecla in borcane. Punem apa la fiert in care adaugam zaharul, sarea si otetul si lasam sa dea 2-3 clocote pana se topeste sarea si zaharul.

Asa fierbinte se toarna peste straturile de sfecla si hrean, se capseaza borcanele si se pun intre paturi la dunst uscat pana a doua zi.

Salata de sfecla rosie cu hrean la borcan

Nota:

Se toarna siropul se lasa sa se aseze putin, cu lama unui cutit mai facem loc sa se scurga siropul bine si turnam din nou pana se umple tot golul.
Sa aveti spor! !

A fost descoperit al doilea pacient care s-a vindecat de HIV fără tratament

analize de laborator
Al doilea pacient care s-a vindecat de HIV fără tratament FOTO: Getty Images

Cercetătorii spun că au descoperit un al doilea pacient – o femeie – care a scăpat de HIV, virusul care provoacă SIDA, devenind încrezători că într-o zi ar putea găsi o modalitate prin care mai mulți oameni să fie vindecați.

Pacienta nu a primit niciun tratament și la opt ani după ce a fost diagnosticată pentru prima dată nu mai prezintă semne de infecție activă și nu prezintă semnele prezenței virusului nicăieri în corpul ei, au anunțat luni cercetătorii, potrivit CNN.

Acest lucru s-a mai întâmplat o dată.

Echipa internațională de oameni de știință a anunțat în Annals of Internal Medicine că pacienta, originară din orașul Esperanza, Argentina, nu a prezentat nicio dovadă a prezenței virusului HIV. Femeia de 30 de ani este cea de-a doua pacientă care s-a vindecat fără transplant de celule stem sau un alt tratament. Celălalt pacient vindecat este o femeie de 67 de ani – Loreen Willenberg.

Cercetătorii au analizat probe de sânge recoltate de la pacienta cu HIV în vârstă de 30 de ani între 2017 și 2020. Ea a născut un copil în martie 2020, iar oamenii de știință au putut să colecteze probe și din țesutul placentar.

Pacienta fusese diagnosticată cu HIV în martie 2013.

Cercetătorii încă nu știu cum a reușit corpul pacientei să scape de virus, dar „credem că este o combinație de mecanisme imunitare diferite”, spun ei.

Aproximativ 38 de milioane de oameni trăiesc cu virusul HIV în întreaga lume. Când nu este tratată, infecția poate duce la sindromul imunodeficienței dobândite sau SIDA. Anul trecut, aproximativ 690.000 de oameni au murit din cauza bolilor legate de SIDA în întreaga lume.

Până acum, patru persoane au fost declarate vindecate de HIV, însă două dintre acestea au primit transplanturi de celule stem. Această procedură riscantă a mai fost încercată de şi la alţi pacienţi, însă fără succes. Femeia din Argentina este a doua persoană care a scăpat fără tratament de virus după Loreen Willenberg, în 2020.

Parlamentul European cere Comisiei Europene să îngheţe aprobarea PNRR-ului Poloniei

Imagine de sus a plenului din Parlamentul European.
Parlamentul European, sala de plen. Foto: Getty Images

Principalele grupuri politice din Parlamentul European au trimis marţi o scrisoare comună Comisiei Europene în care cer îngheţarea aprobării Planului de Redresare şi Rezilienţă al Poloniei până când Varşovia va decide să respecte statul de drept şi întâietatea dreptului UE în faţa celui polonez.

Grupurile popular (PPE), socialist (S&D), liberal (Renew Europe), Verzii şi Stânga Unită, care reprezintă împreună mai mult de trei sferturi din eurodeputaţi, susţin în scrisoarea lor că nu se poate avea încredere în guvernul naţionalist polonez că acesta îşi va îndeplini obligaţiile care vin odată cu fondurile din planul european de redresare în urma pandemiei COVID-19, care pentru Polonia constau în 23,9 miliarde de euro granturi şi 12,1 miliarde de euro împrumuturi.

„Cerem Comisiei, ca gardian al Tratatelor, să se abţină de la aprobarea planului de redresare polonez până când toate condiţiile din Regulamentul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă sunt întrunite”, notează aceste grupuri politice în scrisoarea citată de Reuters, potrivit Agerpres.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat luna trecută că Polonia trebuie să desfiinţeze noua Cameră disciplinară pentru judecători din cadrul Curţii Supreme înainte ca Bruxellesul să-i aprobe PNRR-ul. Curtea de Justiţie a UE (CJUE) a dispus Poloniei în luna iulie să suspende imediat activităţile acestei camere, verdict neaplicat de Varşovia, astfel că CJUE a emis în octombrie o nouă hotărâre prin care impune Poloniei o amendă de un milion de euro pe zi.

Înaintea acestei hotărâri, Tribunalul Constituţional polonez a considerat că decizia CJUE privind suspendarea activităţii camerei disciplinare este neconstituţională, instanţa poloneză contestând implicit şi întâietatea dreptului european în faţa celui naţional şi amplificând astfel disputele Varşoviei şi Bruxellesul.

Guvernul de la Varşovia promisese anterior că va dizolva respectiva cameră disciplinară, dar în cadrul unor reforme mai largi. Premierul polonez Matusz Morawiecki acuză un „şantaj” din partea instituţiilor europene şi consideră că unele dintre acestea „îşi atribuie dreptul de a decide asupra unor competenţe care nu le-au fost transferate”.

La rândul său, ministrul polonez al justiţiei, Zbigniew Ziobro, a declarat că „Polonia nu poate şi nu trebuie să plătească niciun zlot (moneda poloneză – n.r.)” din amenzile decise de CJUE, pentru că statul polonez nu trebuie să se supună „fărădelegii”.

Înaintea amenzii legate de camera disciplinară, CJUE a mai stabilit o amendă împotriva Poloniei, de 500.000 de euro pe zi, pentru refuzul de a închide mina de lignit de la Turow.

UE vrea să creeze o armată modulară cu 5.000 de militari, până în 2025, cu care să intervină rapid în crize, fără să se bazeze pe SUA

NATO Multinational Exercise DEFENDER-Europe 21
UE plănuiește să creeze o armată proprie pentru intervenții de criză separată de NATO. Foto: Profimedia

Uniunea Europeană are în vedere crearea unei forţe militare comune de până la 5.000 de militari până în 2025 pentru a interveni într-o serie de crize şi fără să se bazeze pe Statele Unite, potrivit unui proiect de plan strategic, informează marţi Reuters.

„Capacitatea de desfăşurare rapidă a UE” ar trebui să fie alcătuită din componente terestre, maritime şi aeriene care ar putea fi schimbate în şi din orice forţă permanentă, în funcţie de criză, potrivit unui document confidenţial de 28 de pagini datat 9 noiembrie şi consultat de Reuters.

Miniştrii de externe şi ai apărării din UE au dezbătut pe scurt planul luni seară, la Bruxelles, şi urmează să continue marţi discuţiile cu intenţia convenirii unui document final până în martie anul viitor.

La două decenii după ce liderii UE au fost de acord pentru prima dată să înfiinţeze o forţă de 50.000-60.000 de militari, dar pe care nu au reuşit să o operaţionalizeze, proiectul de strategie a şefului diplomaţiei europene, Josep Borrell, este cel mai concret efort de a crea o forţă militară de sine stătătoare care să nu se bazeze pe activele SUA.

„Avem nevoie de mai multă rapiditate, soliditate şi flexibilitate pentru a ne îndeplini întreaga gamă de sarcini militare de gestionare a crizelor”, se spune în proiectul de plan strategic denumit Busola strategică.

„Trebuie să fim capabili să răspundem la ameninţări iminente sau să reacţionăm rapid la o situaţie de criză, de exemplu o misiune de salvare şi evacuare sau o operaţiune de stabilizare într-un mediu ostil”, se arată în proiect.

Nu toate cele 27 de state membre ale UE ar trebui să participe, dar aprobarea oricărei desfăşurări ar necesita un consens.

Busola strategică este documentul UE cel mai apropiat de o doctrină militară, asemănător Conceptului strategic al NATO, care stabileşte obiectivele alianţei.

Esenţial pentru UE, Borrell doreşte ca statele membre să se angajeze să „furnizeze active asociate şi factori strategici necesari”.

Din 2007, UE a menţinut grupuri de luptă de 1.500 de militari, dar acestea nu au fost niciodată folosite, în ciuda eforturilor de a le disloca în Ciad şi Libia.

Împărţirea grupurilor de luptă în unităţi mai mici le-ar putea face mai flexibile şi mai dislocabile. „Folosirea modulelor ne va oferi o mai mare flexibilitate pentru a ne adapta forţa la natura crizei… Acest lucru este esenţial dacă dorim să depăşim obstacolele cu care ne-am confruntat în trecut”, se arată în proiectul acestui plan strategic.

Asasinarea președintelui din Haiti: Un alt suspect a fost arestat de autoritățile din Turcia

inmormantare jovenel moise
Funeraliile preşedintelui haitian Jovenel Moise. Foto: Profimedia

Autorităţile din Turcia au arestat un bărbat considerat a fi suspect în asasinarea președintelui haitian Jovenel Moise. Individul, căutat încă din luna iulie, a fost prins de polițiști pe aeroportul din Istanbul.

Samir Handal, unul dintre suspecţii căutaţi în legătură cu uciderea lui Moise în iulie, a fost reţinut la sosirea pe Aeroportul din Istanbul, a informat luni seară agenţia naţională de ştiri Anadolu, citată de DPA, potrivit Agerpres.

El zbura din SUA în Iordania, cu escală la Istanbul, a precizat agenţia de presă, adăugând că bărbatul era căutat prin Interpol.

Suspectul a fost trimis într-o închisoare din Istanbul, după ce autorităţile au emis un ordine de arestare de 40 de zile.

Ministrul haitian de Externe, Claude Joseph, a scris pe Twitter că a vorbit cu omologul său turc Mevlut Cavusoglu despre arestare, fără a oferi informaţii suplimentare.

Jovenel Moise, fost om de afaceri în vârstă de 53 de ani, ajuns la putere în 2017, a fost împuşcat mortal în reşedinţa sa privată, iar soţia sa a fost rănită în atac. Un grup de mercenari columbieni sunt consideraţi principalii suspecţi, deşi nimeni nu a fost inculpat sau condamnat în legătură cu acest caz, reaminteşte Reuters.

Parlamentul European şi ţările UE au stabilit bugetul pentru 2022

bani, fonduri UE, euro
Parlamentul European şi ţările UE au stabilit bugetul pentru 2022. Foto: Getty Images

Negociatorii Parlamentului European şi cei ai guvernelor statelor membre ale Uniunii Europene au stabilit bugetul pe 2022 al blocului comunitar: aproape 170 miliarde de euro.

Bugetul de 169,5 miliarde de euro, stabilit după discuţii încheiate în cursul nopţii de luni spre marţi, reprezintă o majorare cu circa 5 miliarde de euro faţă de planificarea bugetară pentru anul în curs.

Printre obiectivele bugetului se află combaterea consecinţelor economice ale pandemiei de COVID-19 şi promovarea protecţiei mediului.

O mare parte din fonduri va continua să fie folosită pentru subvenţiile către fermieri şi regiunile mai puţin dezvoltate din statele UE.

Un diplomat a comentat, la scurt timp după obţinerea acordului, că s-a putut ajunge la un compromis rezonabil după negocieri îndelungate şi dure cu Parlamentul European, şi că bugetul va întări Europa şi capacitatea acesteia de acţiune, potrivit DPA și Agerpres.

Un punct disputat în negocieri a fost solicitarea Parlamentului European de suplimentare a personalului său cu 300 de angajaţi. Statele membre au considerat că nu există justificare suficientă pentru această cerere, însă, în cele din urmă, ea a fost acceptată.

Un alt subiect fundamental a fost suma ce ar trebui pusă la dispoziţie pentru 2022.

Parlamentul European a intrat în negocieri cu o solicitare de 171,8 miliarde de euro, în timp ce statele membre au propus 167,7 miliarde, puţin sub cifra de 167,8 miliarde propusă de comisarul european pentru buget, Johannes Hahn, în prima sa variantă pentru bugetul pe 2022.

TVA redus la 5% la vânzarea cărților în format electronic. Legea a trecut de Parlament

Choosing a buying book and internet book store concept
Vânzarea cărților electronice va beneficia de o reducere de TVA la 5%. Foto: Getty Images

Camera Deputaţilor a adoptat, marţi, un proiect de lege care prevede reducerea cotei TVA la 5% la comercializarea cărţilor în format electronic.

S-au înregistrat 302 voturi „pentru” şi două abţineri, transmite Agerpres.

Iniţiativa legislativă prevede extinderea sferei de aplicare a cotei reduse de TVA şi asupra comercializării cărţilor în format electronic, în scopul susţinerii lecturii.

„Cota redusă de 5% se aplică asupra asupra bazei de impozitare pentru următoarele livrări de bunuri şi prestări de servicii: livrarea de manuale şcolare, cărţi, ziare şi reviste, pe suport fizic şi/sau pe cale electronică, cu excepţia celor care au, în totalitate sau în mod predominant, un conţinut video sau un conţinut muzical audio şi a celor destinate exclusiv sau în principal publicităţii”, prevede actul normativ.

USR spune că „prețurile la cărțile electronice comercializate în România vor scădea după ce, astăzi, Parlamentul a adoptat o inițiativă legislativă, co-inițiată de deputatul USR Cătălin Teniță, de reducere a TVA de la 19% la 5% pentru e-books și presa digitală”.

Legea va intra în vigoare la data de 1 ianuarie 2022.

Camera Deputaţilor este for decizional pentru acest proiect.

Cum arată pisoiul cu 4 urechi, noua senzație de pe internet. FOTO

pisica
Cum arată pisoiul cu 4 urechi, noua senzație de pe internet. Foto: Instagram

Un pisoi salvat de pe stradă are parte de momentele sale de faimă pe internet pentru că s-a născut cu patru urechi. Pisică. Foto: Instagram

pisica
Un pisoi salvat de pe stradă are parte de momentele sale de faimă pe internet pentru că s-a născut cu patru urechi. Pisică. Foto: Instagram
pisica
Un pisoi salvat de pe stradă are parte de momentele sale de faimă pe internet pentru că s-a născut cu patru urechi. Pisică. Foto: Instagram
pisica

pisica
pisica
pisica
pisica
pisica

Multora nu le-a venit a crede când au văzut perechea suplimentară de urechi. Nici nu-l ajută, nici nu-l supără cu nimic și are, cel mai probabil, cauze genetice. Embed

În ciuda acestei diformități, pisoiul a fost adoptat de o femeie din Turcia. Ea speră că îi va încuraja și pe alții să ia acasă animale mai speciale.

O companie din Anglia lucrează la vaccinul anti-COVID de generație a doua: Un plasture care ucide celulele infectate

092221CoronavirusVaccinePatchHR
Un plasture folosit ca vaccin anti-Covid este în dezvoltare la o companie din Anglia. Imagine cu caracter ilustrativ: acs.org

O companie din comitatul englez Oxfordshire va începe în curând testele clinice pentru un vaccin de a doua generație împotriva Covid-19 – un plasture ușor de administrat care folosește celule T pentru a ucide celulele infectate și care ar putea oferi imunitate de durată mai lungă decât vaccinurile actuale, transmite The Guardian.

Emergex, companie stabilită în 2016 în Abingdon pentru dezvoltarea vaccinurilor cu celule T, este creația profesorului Thomas Rademacher, directorul executiv al firmei și profesor emerit în medicină moleculară la școala medicală de la University College din Londra.

Vaccinurile pregătesc celulele T pentru a înlăura rapid celulele infectate din corp după o infecție, astfel prevenind replicarea virală și apariția bolii. În vreme ce anticorpii produși de actualele vaccinuri se lipesc de virus și opresc infectarea celulelor, celulele T găsesc și distrug celulele infectate.

Acele vaccinuri, precum cele dezvoltate de Pfizer/BioNTech și AstraZeneca/Univeristatea Oxford, provoacă și ele un răspuns al celulelor T, însă într-o măsură mai mică.

Emergex a primit undă verde de la autoritatea elvețiană a medicamentelor pentru a efectua teste inițiale la Lausanne, care implică 26 de persoane ce vor primi, începând cu 3 ianuaroe, o doză mare și una mică din vaccinul experimental. Rezultatele interimare ale studiului sunt așteptate în iunie.

Robin Cohen, directorul comercial al firmei, spune: „Este pentru prima oară când o autoritate de reglementare a aprobat un vaccin Covid pentru teste clinice ale căror scop unic este de a genera un răspuns specific al celulelor T, în absența unui răspuns al anticorpilor, iar acele celule T caută celule infectate și le omoară”.

Folosind analogia unui asteroid care lovește o planetă, el a explicat: „Virusul este asteroidul: lovește planeta și un cod viral, o semnătură a acelui virus, este afișat rapid pe toată suprafața. Acele semnături sunt citite de celulele T ca fiind străine, iar celulele T omoară celula înainte ca această să poată produce noi viruși”.

Actualele vaccinuri Covid-19 provoacă în mare parte un răspuns al anticorpilor care slăbește în timp, ceea ce înseamnă că oamenii au nevoie de o doză rapel pentru a menține protecția împotriva virusului. Vaccinul Emergex lucrează diferit, prin uciderea rapidă a celulelor. Aceasta înseamnă că ar putea oferi imunitate pe termen lung – posibil timp de decenii – și ar putea fi mai bun la lupta împotriva mutațiilor virale, a spus Cohen.

Un studiu publicat de Nature săptămâna trecută a arătat că unii oameni experimentează „o infecție nereușită” în care virusul intră în corp însă este eliminat de celulele T ale sistemului imunitar în cea mai timpurie etapă. Oamenii de știință au spus că descoperirea ar putea face loc unei noi generații de vaccinuri ce vizează răspunsul celulelor T, care ar putea produce o imunitate de durată mai lungă.

Soluția vaccinurilor diferite folosite împreună pentru o imunitate mai bună

Danny Altmann, profesor de imunologie la Imperial College din Londra, se îndoia că un vaccin cu celule T „ar putea face totul de unul singur”, însă ar putea avea un rol complementar într-o abordare în care diferite vaccinuri sunt folosite pentru prima, a doua și a treia doză.

El spune că vaccinurile ARNm, precum Pfizer, lucrează atât de bine pentru că produc un răspuns puternic de neutralizare din partea anticorpilor. Vaccinul Pfizer a fost demonstrat că este mai eficient împotriva Covid decât AstraZeneca, care provoacă un răspuns mai puternic al celulelor T.

Însă, în combinație pot fi folosite vaccinurile ARN mesager și cele bazate pe celule T, mai ales că cele din urmă împiedică mai bine mutațiile virale.

Ideea nu este nouă, AstraZeneca lucrând la un vaccin cu celule T împotriva gripei de mai bine de un deceniu.

Cohen spune că partea dificilă este mecanismul de livrare a vaccinului Emergex către sistemul imunitar.

Vaccinul va fi în cele din urmă administrat ca plasture lipit de piele, cu micro-ace care eliberează conținutul în câteva secunde. Poate rezista până la trei luni la temperatura camerei, spre deosebire de alte seruri care trebuie ținute într-un congelator.

Serul Emergex nu va disponibil până în 2025.

Firma vrea să dezvolte astfel de vaccinuri și împotriva febrei dengue, gripei, virusului Zika și Ebola.

Germania a suspendat procedura de certificare a gazoductului Nord Stream 2

Muncitorii contractați de Gazprom se bucură după finalizarea procesului de sudare a ultimei conducte de pe a doua linie a gazoductului Nord Stream 2
Proiectul Nord Stream 2 leagă Germania de Rusia printr-un gazoduct pe sub Marea Baltică. Foto: Profimedia Images

Germania a suspendat temporar procedura de certificare a gazoductului Nord Stream 2, au anunțat marți autoritățile, care susțin că noua conductă prin care se transportă gazele din Rusia către Europa nu respectă legile locale, scrie The Moscow Times.

Agenţia Federală a Reţelelor din Germania (Bundesnetzagentur, BNetzA) a anunţat marţi suspendarea procedurii de aprobare a Nord Stream 2, controversatul gazoduct între Rusia şi Germania pe sub Marea Baltică, invocând un obstacol juridic.

Conducta, care a fost finalizată la începutul acestui an, după luni de întârzieri și eșecuri, are nevoie de aprobarea autorităților germane înainte de a putea fi pusă în funcțiune.

Autoritatea de reglementare germană a declarat că nu poate continua cu certificarea conductei deoarece Nord Stream 2 AG, compania controlată de Gazprom, care deține conducta, este înregistrată în Elveția, nu în Germania.

„În urma unei examinări amănunţite a documentaţiei, Bundesnetzagentur a concluzionat că nu este posibilă certificarea operatorului gazoductului Nord Stream 2 decât dacă această societate este organizată sub o formă juridică în conformitate cu legislaţia germană’, explică BNetzA într-un comunicat difuzat marţi.

În lipsa aprobării, Nord Stream 2 nu poate începe să funcţioneze

Certificarea Nord Stream 2, controlat de gigantul de gaze rusesc Gazprom, este unul dintre ultimii paşi înainte de punerea în funcţiune a gazoductului, notează AFP, citat de Agerpres.

În lipsa acestei aprobări, gazoductul care transportă gaze naturale ruseşti direct în Europa Occidentală prin Germania, fără a mai trece prin Ucraina, nu poate începe să funcţioneze, de teama sancţiunilor, conform EFE.

Şeful companiei de energie a Ucrainei, Naftogaz, Iuri Vitrenko, a salutat decizia agenţiei de reglementare germane. Reuters aminteşte că Ucraina a avut succes în demersul său de a deveni parte a procesului de consultare în vederea certificării gazoductului.

„Bună”, a răspuns Vitrenko într-un mesaj transmis Reuters care l-a întrebat ce părere are despre decizia BNetzA. „Acesta este un punct de vedere important, care sugerează că agenţia germană ne împărtăşeşte opinia că certificarea nu poate fi aplicată gazoductului exclusiv în Germania, ci trebuie aplicată în ansamblu, pentru întreaga conductă, de pe teritoriul Federaţiei Ruse şi până pe teritoriul Germaniei”, a apreciat oficialitatea ucraineană.

Programat iniţial să fie dat în exploatare în 2019, gazoductul Nord Stream 2 a suferit numeroase întârzieri după ce SUA au ameninţat că vor penaliza companiile care se vor implica în construcţia acestei conducte.

Situaţia s-a schimbat după ce presedintele american Joe Biden a decis să elimine unele sancţiuni, în luna mai a acestui an când a fost convenit un acord cu Germania, care a avertizat că va reacţiona dacă Rusia va încerca să folosească energia drept o armă împotriva Ucrainei, potrivit agenţiilor internaţionale de presă.