O parte dintre aplicațiile Windows 11 și chiar Start Menu ar putea înceta să mai funcționeze, dacă nu instalezi cea mai recentă actualizare

O parte dintre aplicațiile Windows 11 și chiar Start Menu ar putea înceta să mai funcționeze, dacă nu instalezi cea mai recentă actualizare

Microsoft avertizează utilizatorii să instaleze cât mai repede noul patch Windows 11 distribuit pe Windows Update, existând riscul ca o parte dintre aplicațiile Windows 11 și chiar Start Menu să nu mai funcționeze.

La sursa neplăcerilor se află o greșeală a inginerilor Microsoft, care au neglijat să actualizeze un certificat de securitate pe cale să expire, fără de care autenticitatea unora dintre aplicațiile incluse cu sistemul de operare nu mai poate fi validată. Astfel, mecanismele de securitate Windows 11 vor bloca pur și simplu pornirea aplicațiilor respective, unele având rol esențial în buna funcționare sistemului de operare.

Windows 11 Start Menu

Probabil că ne putem lipsi de Snipping Tool (folosit pentru obținerea capturilor de ecran), panoul cu Emoji-uri și sugestiile livrate de aplicația Getting started an Tips, însă fără Touch Keyboard și funcția de tastare vocală utilizatorii de tablete cu Windows 11 ar avea mari probleme cu folosirea dispozitivelor. Pe lista celor afectate se află și Input Method Editor, împiedicând schimbarea limbii folosită pentru tastatura fizică.

Din fericire, nefuncționarea Start Menu se manifestă doar pe configurațiile Windows 11 setate în așa numitul S mode, pentru a permite instalarea de aplicații exclusiv din Windows Store.

Toate neplăcerile pot fi evitate instalând patch-ul KB5006746, distribuit deja prin intermediul Windows Update, ca și actualizare opțională pentru PC-urile cu sistem Windows 11. Potrivit Microsoft, utilizatorii de Windows 10 nu sunt afectați de această problemă.

Boeing va concura Starlink dezvoltând propria constelație de sateliți pentru acces la internet

Boeing va concura Starlink dezvoltând propria constelație de sateliți pentru acces la internet

Chiar de la bun început, este aparent că rețeaua de sateliți planificată de Boeing este mai puțin ambițioasă (sau poate doar bazată pe un concept mai eficient în privința costurilor. Astfel, în loc de 1740 sateliți, cât numără în prezent rețeaua Starlink și aproximativ 30000 de micro-sateliți, cât ar trebui să aibă în forma finală, alternativa Boeing se bazează pe un număr mult mai mic de sateliți, dar mai puternici. Argumentul SpaceX (compania din spatele rețelei Starlink) pentru un număr atât de mare de sateliți este distribuirea efortului, obținerea unei acoperiri cât mai uniformă și redundanță, rețeaua distribuită fiind practic imună la defectarea unui satelit anume.

Sub formula prezentată de Boeing, conexiunile inițiate din diverse regiuni ale lumii vor fi preluate de 132 de micro-sateliți poziționați pe orbite joase, comunicând cu oricare dintre cei 15 sateliți instalați pe orbite mult mai înalte. De aici, conexiunea este direcționată către puncte de acces localizate în diverse regiuni ale lumii.

Boeing promite că, deși bazată pe un număr mult mai mic de sateliți, rețeaua sa va oferi viteze de acces competitive, comparabile serviciilor terestre de acces la internet. Totuși, topologia rețelei și numărul mic de sateliți pe care se bazează implică anumite compromisuri, fiind de așteptat ca rivalul Starlink să aibă latențe de conectare ceva mai mari.

Asta nu este neapărat o problemă pentru web browsing și streaming video uni-direcțional (ex. YouTube). Însă pentru activități sensibile la acest aspect, cum ar fi jocuri online, apeluri video și de voce, latențele de conectare prea mari pot afecta negativ experiența avută.

Între timp, și gigantul Amazon tatonează cu ideea dezvoltării unei constelații de sateliți pentru acces la internet, compania obținând aprobare din partea autorități americane FCC pentru lansarea a doi sateliți experimentali.

Numiți LEO, aceștia vor servi pentru testarea și evaluarea tehnologiilor pregătite. În viitor, Amazon plănuiește să pună pe orbită peste 3200 de micro-sateliți, deservind propria rețea de internet cu acoperire globală.

Volodimir Zelenski a promulgat legea „dezoligarhizării” în Ucraina

petro poroșenko în stânga și volodimir zelenski in dreapta
Legea „dezoligarhizării” promulgată de președintele ucrainean Volodimir Zelenski l-ar viza și pe fostul șef de stat Petro Poroșenko. Foto: Profimedia

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a promulgat vineri legea aşa-numită a „dezoligarhizării”, prin care afirmă că urmăreşte să pună capăt influenţei afaceriştilor foarte bogaţi asupra politicii şi să favorizeze „cursul strategic al Ucrainei către integrarea europeană şi euroatlantică”, informează agenţia EFE.

„În niciuna dintre ţările europene de succes nu există oligarhi la putere. Aceste state lucrează în interesul cetăţenilor lor şi nu în favoarea celor mai bogaţi. Pentru aceste schimbări au votat cetăţenii noştri în 2019”, a transmis Zelenski după promulgarea legii, citat într-un comunicat al preşedinţiei de la Kiev.

El speră că acest demers va fi util pentru „a asigura transformarea reală a statului în interesul societăţii în ansamblul ei şi implementarea cursului strategic al Ucrainei către integrarea europeană şi euroatlantică”, transmite Agerpres.

„În orice democraţie există mari afaceri. Dar oricât de bogat ar fi un întreprinzător, el trebuie să lucreze conform legii şi în condiţii de egalitate cu restul entităţilor economice”, explică mai departe preşedintele, adăugând că „dacă cineva este obişnuit să cumpere politicieni pentru a eluda legea, chiar şi cei mai înstăriţi vor trebui să uite acest obicei”.

Noua lege va permite Consiliului Naţional de Securitate şi Apărare (SNBO) al Ucrainei să decidă cine este recunoscut drept oligarh şi să creeze un registru special cu astfel de persoane, care nu vor mai putea finanţa partide sau mitinguri electorale şi nici să cumpere companii publice în cadrul proceselor de privatizare, printre alte interdicţii.

Zelenski a declarat în luna mai, când a anunţat că va da o lege privind „dezoligarhizarea”, că deja fusese întocmită o listă cu 13 persoane ce pot fi considerate „oligarhi”, dar nu le-a precizat numele. Secretarul SNBO, Alexei Danilov, a oferit însă mai multe nume cu cei mai bogaţi oameni de afaceri ucraineni, menţionându-l şi pe fostul preşedinte Petro Poroşenko, învins de Zelenski la ultimele alegeri.

Potrivit presei ucrainene, în fruntea viitoarei liste a oligarhilor s-ar putea regăsi nume precum Igor Kolomoiski (fost asociat al lui Zelenski şi a cărui persecutare a început încă din timpul mandatului lui Poroşenko) sau deputatul prorus şi prieten al Kremlinului, Viktor Medvedciuk.

Acuzat de „înaltă trădare” pentru desfăşurarea de afaceri ilicite în peninsula Crimeea anexată de Rusia, dezvăluirea de secrete de stat şi activităţi în favoarea Rusiei, Medvedciuk a fost plasat în arest la domiciliu în acest dosar pe care-l consideră motivat politic.

Printre criteriile care vor fi avute în vedere pentru stabilirea acelei liste au fost menţionate participarea la viaţa politică, influenţa în mass-media, deţinerea unei companii considerate monopoliste şi a unor active ce depăşesc suma de 85 de milioane de dolari.

DxOMark: Camera Pixel 6 Pro sub cea de pe iPhone 13 Pro

DxOMark: Camera Pixel 6 Pro sub cea de pe iPhone 13 Pro

Google a demonstrate de-a lungul anilor că performanța ridicată în captarea de fotografii poate fi datorată în special unui software bine pus la punct, chiar dacă hardware-ul este sub cel al concurenței.

Totuși, cu seria Pixel 6, în special cu modelul Pro, compania a decis să aducă la zi și senzorii camerelor de pe dispozitivele sale mobile, îmbunătățind și mai mult software-ul. Rezultatul este impresionant din multe puncte de vedere, acesta fiind primul telefon Pixel care intră în top 10 în clasamentul DxOMark din ultimii câțiva ani.

Camera Pixel 6 Pro este foarte performantă, dar nu în toate situațiile

DxOMark a testat camera de pe Pixel 6 Pro și a ajuns la concluzia că este una dintre cele mai bune de pe piață, în special atunci când vorbim despre fotografie. Pe partea video, există în continuare câteva telefoane mai performante. Din păcate, însă, Pixel 6 Pro nu reușește să câștige în fața iPhone 13 Pro. Apple a obținut un scor agregat mai mare cu telefoanele de anul acesta, însă în continuare, modele de la Xiaomi și Huawei sunt considerate mai performante, conform testelor DxO.

Avantajele Pixel 6 Pro sunt captarea de detalii foarte clare în fotografie și video, atât la exterior, cât și la interior, contrast foarte bun și detalii în zonele întunecate ale imaginilor. De asemenea, focalizarea este foarte rapidă și precisă, în timp ce camera cu zoom 4x optic poate capta detalii bune la distanță. Un alt avantaj ar fi stabilizarea foarte bună pe video.

pixel 6 pro scor

Totuși, în lumină slabă, fotografiile pot avea cam mult zgomot de imagine, iar fotografiile în mod portret pot calcula greșit distanța între subiect și alte elemente din jur. De asemenea, camera ultra-wide nu oferă o perspectivă la fel de largă precum concurența, iar clipurile video pot avea zgomot destul de pronunțat.

Toate acestea duc la un punctaj de 143 de puncte pentru componenta foto, 71 pentru zoom/wide și 115 pentru video, și un scor agregat de 135 de puncte. Acesta pune Pixel 6 pro pe locul 7 în clasamentul DxOMark, între Huawei Mate 40 Pro de anul trecut și telefonul ASUS Smartphone for Snapdragon Insiders, lansat în această vară. Deasupra se regăsesc iPhone 13 Pro și 13 Pro Max, Huawei Mate 40 Pro+, Xiaomi Mi 11Ultra și Huawei P50 Pro, care rămâne în continuare pe primul loc.

Top 10: cele mai performante camere de pe telefoane mobile (DxOMark)

  1. Huawei P50 Pro – 144
  2. Xiaomi Mi 11 Ultra – 143
  3. Huawei Mate 40 Pro+ – 139
  4. Apple iPhone 13 Pro Max – 137
  5. Apple iPhone 13 Pro – 137
  6. Huawei Mate 40 Pro – 136
  7. Google Pixel 6 Pro – 135
  8. Asus Smartphone for Snapdragon Insiders – 133
  9. Xiaomi Mi 10 Ultra – 133
  10. Huawei P40 Pro – 132

sursa: DxOMark

UK revine la amenințările că va suspenda unilateral procotolul Brexit: „Propunerile UE nu soluționează dificultățile noastre”

brexit
Ilustrație: Getty Images

Ministrul britanic pentru relația cu Uniunea Europeană, David Frost, a recurs la noi amenințări legate de suspendarea protocolului Brexit, vineri, în situația în care „încă există divergențe importante între Londra și Bruxelles, deși UE a făcut deja unele concesii despre care a spus că nu vor mai fi renegociate.

„Sperăm să facem unele progrese. Dar, sincer, divergenţele între noi încă sunt importante”, a spus Frost înaintea unei noi întâlniri cu vicepreşedintele Comisiei Europene, Maros Sefcovic.

Oficialul britanic a adus din nou în discuție o posibilă suspendare unilaterală de către Londra a protocolului nord-irlandez din acordul de Brexit, aşa cum permite un articol din acest acord în cazul unor „mari dificultăţi economice”.

Într-o declaraţie dată de un purtător de cuvânt al guvernului britanic după discuţia lui Frost cu Sefcovic, acesta a spus, potrivit Reuters, citat de Agerpres, că întrevederea a condus doar la „progrese limitate” şi a apreciat că „propunerile UE nu soluţionează efectiv dificultăţile fundamentale cu privire la modul în care operează protocolul”, o nouă discuţie între Frost şi Sefcovic urmând să se desfăşoare la Londra săptămâna viitoare.

O suspendare a aplicării acestui protocol ar crea o nouă criză între Londra şi UE, cu riscul unei spirale a represaliilor comerciale. Conform unei surse europene, Bruxellesul ar putea astfel să suspende acordul comercial de liber schimb convenit cu Londra după ieşirea Regatului Unit din UE.

De când Regatul Unit a părăsit efectiv UE, pe 1 ianuarie, premierul Boris Johnson a amânat unilateral aplicarea unor dispoziţii din protocolul privind Irlanda de Nord inclus în acordul de Brexit negociat cu UE, iar guvernul de la Londra cere revizuirea acestui protocol, pe care-l consideră nesustenabil, solicitare respinsă de Bruxelles.

Conform protocolului, pentru evitarea reapariţiei unei frontiere fizice între provincia britanică Irlanda de Nord şi Republica Irlanda membră a UE, care ar ameninţa acordul de pace din Vinerea Mare semnat în 1998, controalele vamale au fost deplasate în porturile nord-irlandeze, controale ce se aplică şi pentru mărfurile venite din Marea Britanie.

Irlanda de Nord rămâne astfel atât în teritoriul vamal britanic, cât şi în piaţa unică europeană, situaţie care în practică a perturbat comerţul dintre Marea Britanie şi Irlanda de Nord. Mai mult, potrivit Londrei apare astfel o frontieră de facto în interiorul Regatului Unit, ameninţând integritatea şi suveranitatea acestei ţări.

O altă dispută în prezent între UE şi Londra priveşte licenţele de pescuit acordate în baza acordului privind Brexitul, subiect care tensionează relaţiile între Paris şi Londra. Un colaborator apropiat al preşedintelui francez Emmanuel Macron îi reproşează această situaţie şi conaţionalului său Michel Barnier, care a fost negociatorul şef al Comisiei Europene pentru Brexit.

„Cei care au negociat tratatul Brexit ne-au spus: Nu vă faceţi griji, totul este bine! … Dar acum vedem în text imprecizii de care profită Regatul Unit”, a declarat pentru postul Franceinfo, vineri, Christophe Castaner, liderul grupului parlamentar al partidului prezidenţial francez „La République en Marche”.

Întrebat dacă îl acuză pe Michel Barnier pentru aceste „imprecizii”, Castaner a răspuns: „Dacă Regatul Unit găseşte o portiţă în text, aceasta înseamnă că el nu a fost negociat în modul cel mai bun”.

Barnier, care candidează la alegerile preliminare ale partidului Republicanii pentru scrutinul prezidenţial de anul viitor, se bucură recent de o creştere în sondaje, devenind un potenţial rival serios pentru Macron.

Gameplay impresionant din Elden Ring. Cum arată jocul realizat în colaborare cu autorul romanelor Game of Thrones

Gameplay impresionant din Elden Ring. Cum arată jocul realizat în colaborare cu autorul romanelor Game of Thrones Foto: Bandai Namco Entertainment

Bandai Namco Entertainment și studioul From Software au prezentat aproape 20 de minute de gameplay din Elden Ring, colaborarea realizatorilor seriei Dark Souls cu George R. R. Martin, autorul romanelor A Song of Ice and Fire, ce au stat la baza serialului Game of Thrones.

Astfel, în clipul de mai jos puteți admira aspectul câtorva dintre personajele jucabile, modurile în care acestea luptă, călăresc și traversează lumea de joc, dar și lupte cu inamici și boși gigantici.

Elden Ring este un action RPG în stilul celor de la From Software, de regia jocului fiind responsabil nimeni altul decât Hidetaka Miyazaki, mintea creativă din spatele unor titluri precum Dark Souls, Bloodborne sau Sekiro: Shadows Die Twice.

From Software caracterizează Elden Ring drept “cel mai mare joc al studioului de până acum”, acțiunea urmând să aibă loc într-un regat foarte întins, cu o istorie bogată, gameplay divers, dar și cu un trecut însângerat, toate concepute de Hidetaka Miyazaki împreună cu George R. R. Martin.

Jucătorii vor putea încerca Elden Ring chiar în cursul acestei luni: o sesiune de testare publică (Closed Network Test) va avea loc în intervalul 12 – 15 noiembrie 2021, doar pentru utilizatorii de console.

Elden Ring va fi lansat pe 25 februarie 2022, în versiuni pentru PlayStation 5, PlayStation 4, Xbox Series X|S, Xbox One și PC.

Sursa: Bandai Namco Entertainment Europe YouTube

Vladimir Putin susține că Peninsula Crimeea „va rămâne pentru totdeauna o parte a Rusiei”

Russian President Putin on working trip to Sevastopol
Federația Rusia a anexat Crimeea în 2014, o mișcare pe care țările occidentale o consideră în prezent nelegitimă și contrară dreptului internațional. Sursă foto: Profimedia Images

Vladimir Putin a marcat sărbătoarea Zilei Unității Naționale în Rusia cu o excursie în Crimeea, declarând că regiunea va fi întotdeauna o parte a Rusiei, notează Euronews.

Aflat în Sevastopolul, orașul care este portul de origine al flotei Rusiei de la Marea Neagră și care este, de asemenea, cel mai mare oraș al Republicii Autonome Crimeea, republică aflată în componența Ucrainei, dar anexată de Federația Rusă în 2014, Vladimir Putin a spus că „dorința de a-și apăra și ocroti patria este în caracterul poporului rus”.

Țara noastră și-a recăpătat unitatea istorică. Această legătură vie și indestructibilă poate fi resimțită în mod deosebit, desigur, aici, la Sevastopol, în Crimeea”, a transmis Putin, subliniind în același timp că cetățenii din Crimeea sunt cu Rusia pentru totdeauna acum, deoarece aceasta este voința suverană, liberă a poporului, a întregului nostru popor

Vladimir Putin a participat la ceremonia de depunere de flori la complexul memorial dedicat sfârșitului războiului civil în Rusia de la începutul secolului XX. Monumentul a fost inaugurat în luna aprilie și este amplasat pe coasta Golfului Carantinei, cu vedere spre Catedrala Sfântul Vladimir din Kiev, transmite presa rusă. 

Ziua Unității Naționale marchează expulzarea în 1612 a forțelor polono-lituaniene care au ocupat Moscova. Sărbătoarea a fost începută în 2005, înlocuind comemorarea din epoca sovietică de la acea dată a Revoluției bolșevice. Ziua a devenit, de asemenea, o ocazie pentru marșurile anti-imigranți ale naționaliștilor, dar autoritățile de la Moscova au interzis ca evenimentul să aibă loc în capitala rusă în acest an.

De altfel, joi, la Moscova, aproximativ 20 de persoane au fost reținute în timp ce încercau să se adune într-o stație de metrou din Moscova pentru o demonstrație naționalistă.

Vladimir Putin a recidivat

Nu este prima dată când Vladimir Putin face referire la apropierea dintre Rusia și Crimeea. În iunie, aflat la cea de-a 18-a conferință anuală cu publicul, liderul de la Kremlin a vorbit despre tensiunile dintre Ucraina și Rusia, subliniind că ucrainenii și rușii sunt un singur popor. 

Totodată, pe 12 iulie, Kremlinul a publicat pe site-ul oficial al președinției un articol de opinie al președintelui Vladimir Putin, intitulat „Despre unitatea istorică a rușilor și ucrainenilor”.

Conținutul articolului, care se concentrează pe analiza istoriei relațiilor ruso-ucrainene, este dominat de afirmația că ucrainenii sunt o parte străveche, inseparabilă a „națiunii ruse triune” (poporul multinațional al Federației Ruse). 

Vladimir Putin susținea în acel manifest că „această comunitate” (referindu-se la comunitatea ucraineană) se bazează pe o istorie comună cu Rusia, care se întinde pe o mie de ani și care ține de limbă, identitatea etnică „rusă”, sfera culturală comună și religia ortodoxă. Legătura ucrainienilor cu statul rus este specială și organică, susținea liderul de la Moscova, precizând că orice încercare de a rupe sau slăbi această legătură, care ar putea fi inspirată și influențată doar de actori externi, va duce inevitabil la prăbușirea statalității Ucrainei.

În același timp, liderul de la Kremlin punea la îndoială în mod deschis legitimitatea granițelor actuale ale Ucrainei și susținea că o mare parte din Ucraina modernă ocupă ținuturi istorice rusești, precizând că „Rusia a fost jefuită” de teritorii de-a lungul timpului. 

Vladimir Putin sugera o posibilă nouă anexare a teritoriului ucrainean, susținând: „Devin din ce în ce mai convins de un lucru: Kievul pur și simplu nu are nevoie de Donbas”.

Șapte ani de ocupație ilegală

Federația Rusia a anexat Crimeea în 2014, o mișcare pe care țările occidentale o consideră în prezent nelegitimă și contrară dreptului internațional. 

Pe 21 martie 2014, la patru luni de la începutul protestelor pro-occidentale din Ucraina, președintele Vladimir Putin semna Legea care oficializa integrarea Crimeei în Federația Rusă.

Protestele declanșate de refuzul președintelui ucrainean pro-rus Viktor Ianukovici de a semna Acordul de Asocierere cu UE, aduc istoriei recente a Europei Maidanul, schimbarea puterii în Ucraina, dar și intervenția categorică, militară, agresivă și subversivă a Rusiei în această țară.

Procesul anexării Crimeei a fost unul scurt: câteva luni sângeroase pentru Ucraina, pline de agresivitate și hotărâre din partea Rusiei, aproape paralizante pentru Occident, notează The Economist

Forțele pro-ruse au organizat, în 16 martie, un referendum, în care s-a putut vota inclusiv online. Locuitorii din Crimeea au avut de ales doar între două opțiuni – alipire imediată la Rusia sau mai multă autonomie față de Ucraina. 95.5%, alegători din Crimeea au ales alipirea la Rusia. Cel puțin 100 de state ale lumii au denunțat referendumul ca fiind ilegal, conform Radio Free Europe

58% dintre locuitorii Crimeei erau în momentul referendumului etnici ruși, restul fiind ucraineni și tătari. Cele două minorități etnice au boicotat, în general, referendumul și au fost ulterior subiectul a numeroase acțiuni descrise de organizațiile internaționale drept încălcări grave ale drepturilor omului.

Crimeea a fost parte a Rusiei din secolul 18 până în 19 februarie 1954, când Nikita Hruşciov, liderul URSS de la acea vreme, a transferat Crimeea Ucrainei. Ulterior,  Vladimir Putin a descris drept „jaf la drumul mare” decizia de la jumătatea secolului trecut. Crimeea era, de altfel, singura regiune a Ucrainei unde etnicii ruși erau majoritari.

Platforma friendsofeurope.org subliniază că cei 7 ani care au urmat anexării au fost marcați de numeroase acuzații de încălcare a drepturilor omului în Crimeea. De partea occidentului: declarații critice și sancțiuni. Din partea Rusiei, aniversări fericite ale „reîntregirii” și, în 2021, un concert la care a participat chiar Vladimir Putin.

Russia Crimea Reunification Anniversary
Vladimir Putin la aniversarea Reunificării Crimeei. Sursă foto: Profimedia Images

„Crimeea este inima Ucrainei. Însorită, blândă, strălucitoare. Cu şapte ani în urmă ne-au scos inima’”, a spus președintele ucrainean Volodimir Zelenski în luna februarie, la marcarea Zilei rezistenţei Crimeei împotriva ocupaţiei ruse.

„Crimeea e Ucraina”, este declarația pe care o face de șapte ani de zile grupul celor mai puternice țări ale lumii, din care Rusia a fost exclusă în 2014, în urma a ceea ce statele G7 descriu drept „invazia Crimeei”. 

De asemenea, și pentru România, anexarea Crimeei reprezintă o încălcare a principiilor și normelor de drept internațional și continuă să afecteze stabilitatea și securitatea în regiunea Mării Negre și în spaţiul euro-atlantic.

We continue to stand firm in our support for the sovereignty and territorial integrity of #Ukraine.
The annexation of #Crimea is a violation of intl. law.#CrimeaIsUkrainehttps://t.co/K4bRQPtitp— MFA Romania (@MAERomania) February 26, 2021

La șapte ani de la anexarea ilegală, după cum e descrisă fără echivoc de țările și instituțiile democratice, Crimeea e la fel de departe de o revenire sub suveranitatea Ucrainei.

SUA oferă 10 milioane de dolari pentru hackerii care au scos din uz conducta petrolieră de 8.800 de kilometri

o cisterna de petrol in fata unui depozit al familiei colonial
Compania Colonial a fost vizată de cel mai mare atac cibernetic asupra unei conducte petroliere din istorie. Foto: Profimedia Images

Guvernul SUA oferă o recompensă de până la 10 milioane de dolari pentru informații despre grupul de hackeri DarkSide, autorii atacului asupra conductei Colonial Pipeline, informează BBC.

În luna mai, un atac tip ransomware al hackerilor DarkSide a închis temporar operațiunile Colonian Pipeline printr-o conductă vitală de 8.800 de kilometri lungime.

Prin această conductă, cea mai lungă din SUA, trece 45% din necesarul de combustibil folosit pe Coasta de Est.

Recompensa este oferită pentru informații care ar putea duce la „identificarea sau localizare oricărui individ” aflat într-o poziție de conducere în gruparea DarkSide.

O recompensă separată de 5 milioane de dolari a fost oferită de Guvernul SUA pentru informații care duc la arestarea oricărui om „care conspiră să participe” la un atac ransomware al celor de la DarkSide.

Atacul cibernetic a dus la o penurie de carburanți pe Coasta de Est, întrucât compania Colonial Pipeline, care operează conducta, a fost nevoită să-și oprească activitatea timp de câteva zile.

Până la urmă, Colonial a plătit răscumpărarea de 4,4 de dolari cerută de DarkSide, în Bitcoin. Ulterior, autoritățile americane au anunțat că 63,7 Bitcoin, aproape întreaga răscumpărare plătită de Colonial, au fost recuperați.

ASUS a lansat seria de telefoane ROG Phone 5s: Snapdragon 888+ și până la 18 GB memorie RAM

ASUS a lansat seria de telefoane ROG Phone 5s: Snapdragon 888+ și până la 18 GB memorie RAM

ASUS a lansat seria de smartphone-uri de gaming ROG Phone 5s, care vine cu procesoare Snapdragon 888+ și până la 18 GB memorie RAM.

Puterea pe care o oferă noile dispozitive, ROG Phone 5s și 5s Pro, este pur și simplu impresionantă. La exterior, telefoanele sunt similare cu modelele din seria ROG Phone 5. Sub „capotă”, însă, avem parte de câteva schimbări importante.

Modelul Pro va fi disponibil doar cu 18 GB memorie RAM și capacitate de stocare de 512 GB.

Varianta de bază va putea fi cumpărată în mai multe versiuni, cu 8 GB, 12 GB sau 16 GB memorie RAM și 128 GB, 256 GB sau 512 GB capacitate de stocare internă.

La exterior există, de asemenea, o diferență între cele două modele. Modelul de bază are o zonă LED simplă pe partea din spate, iar Phone 5s Pro vine cu un panou AMOLED, numit ROG Vision, capabil să afișeze animații mult mai avansate ca răspuns la diferite evenimente de sistem.

În rest, noile modele sunt similare cu cele din seria ROG Phone 5. Au display-uri, produse de Samsung, cu diagonala de 6,78” (rezoluție de 2.448 x 1.080 pixeli, 144 Hz) și protecție Gorilla Glass Victus, difuzoare stereo puternice și baterii cu capacitate de 6.000 mAh care se încarcă foarte rapid prin fir (65 W).

Pe partea din spate găsim același sistem triple-camera: senzor main de 64 MP, ultrawide de 13 MP și macro de 5 MP. Camera frontală are senzor de 24 MP.

ROG Phone 5s este disponibil în România la prețuri care pronesc de la 5.400 de lei. Modelul ROG Phone 5s Pro va debuta pe piața locală la începutul lunii decembrie. Prețul recomandat pentru modelul mai avansat nu a fost anunțat în România.

SUA și China, țările cu cele mai mari emisii de carbon, anunță că vor coopera pentru combaterea schimbărilor climatice

aer poluat cu furnale pe fundal
Cele două țări nu au semnat angajamentul de la COP26 privind renunțarea la utilizarea și finanțarea cărbunelui până în 2040. Foto: Getty Images

Statele Unite și China, țările cu cele mai mari emisii de dioxid de carbon din lume, au anunțat un acord pentru a-și intensifica cooperarea în combaterea schimbărilor climatice, inclusiv prin reducerea emisiilor de metan, protejarea pădurilor și eliminarea treptată a cărbunelui, relatează Reuters.

Acordul-cadru a fost anunțat de emisarul american pentru climă, John Kerry, și omologul său chinez Xie Zhenhua la conferința ONU privind schimbările climatice din Scoția.

Aceasta, în cpndițiile în care cele două țări nu au semnat angajamentul de la COP26 privind renunțarea la utilizarea și finanțarea cărbunelui până în 2040.

„Împreună ne-am anunțat sprijinul pentru o reuniune COP26 de succes. Fiecare pas contează acum și avem un drum lung de parcurs”, a spus Kerry.

Xie a spus că acordul va determina China să-și consolideze obiectivele de reducere a emisiilor și să dezvolte un plan național privind metanul. El a mai spus că ambele țări vor să facă mai mult pentru a opri defrișările.

„Ambele părți vor lucra împreună și cu alte țări pentru a asigura succesul COP26 și pentru a facilita un rezultat ambițios și echilibrat”, a spus Xie.

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a salutat acordul dintre China și Statele Unite.

„Abordarea crizei climatice necesită colaborare și solidaritate internațională, iar acesta este un pas important în direcția corectă”, a scris Guterres pe Twitter.

Marea Britanie a organizat reuniunea COP 26 la Glasgow, Scoția, care urmărește să obțină angajamentul țărilor de a ajunge la zero emisii de carbon și să mențină obiectivul Acordului de la Paris pentru a limita creșterea temperaturii globale cu 1,5 grade Celsius, cu scopul de a reduce impactul încălzirii globale.

Președintele chinez Xi Jinping nu participă personal la reuniunea Națiunilor Unite. În schimb, săptămâna trecută a emis o declarație scrisă în deschiderea summit-ului, când șefii de state și de guverne susțin de obicei discursuri.

În declarație, Xi nu a oferit niciun angajament suplimentar, îndemnând însă țările să-și onoreze promisiunile și „să consolideze încrederea și cooperarea reciprocă”.

Xi a promis la Adunarea Generală a ONU din septembrie că China va ajunge la neutralitate a emisiilor de carbon înainte de 2060.