Consiliul de Securitate ONU se reunește de urgență pentru a discuta haosul de la granița UE cu Belarus

oameni cu copaci pe fundal si elicopter deasupra
Câteva zeci de migranți au distrus gardul de la granița Belarus-Polonia iar deși unii au fost prinși, o parte au reușit să fugă. Imagine cu caracter ilustrativ: Profimedia Images

Consiliul de Securitate al ONU se va reuni de urgență, joi, pentru a se discuta situația tensionată de la granițele Uniunii Europene cu Belarus. Reuniunea a fost solicitată de Estonia, Franța și Irlanda.

Această reuniune va avea loc cu uşile închise, în timp ce tensiunea nu scade între Polonia şi Belarus, susţinut de Rusia şi acuzat de „terorism de stat” de către Varşovia, relatează Agerpres.

„Astfel de situaţii nu ar trebui folosite din motive politice şi să devină o cauză de tensiuni între state”, a declarat, miercuri, în cadrul conferinţei de presă zilnice, purtătorul de cuvânt al ONU, Stéphane Dujarric.

„Secretarul general Antonio Guterres urmăreşte cu îngrijorare situaţia de la graniţa dintre Belarus şi Polonia” şi reaminteşte „importanţa gestionării problemelor migraţiei şi refugiaţilor în conformitate cu principiile umanitare şi cu dreptul internaţional”, a precizat purtătorul de cuvânt.

Peste 2.000 de migranţi au campat de câteva zile într-o zonă împădurită de la graniţa cu Polonia, care a ridicat un gard din sârmă ghimpată şi nu mai puţin de 15.000 de soldaţi au fost desfăşuraţi pentru a le bloca accesul migranţilor.

Europenii l-au acuzat de săptămâni întregi pe preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko că a alimentat criza prin eliberarea de vize migranţilor şi aducându-i la graniţă ca răzbunare pentru sancţiunile europene impuse în urma reprimării opoziţiei belaruse.

Înscrieri online: 30.000 Euro finanțare și mentorat pentru antreprenori sociali din Romania, la Startarium 4GOOD 2021

Thumbnail

Sursa imagine © Kiosea39 | Dreamstime.com

Antreprenorii sociali și organizațiile neguvernamentale (ONG) se pot înscrie în Startarium 4GOOD, un nou program de accelerare care oferă finanțare de 30.000 de euro, precum și 9 luni de mentorat, consultanță și training în găsirea și implementarea strategiei de amplificare a impactului social.

Înscrierile la Startarium 4GOOD se fac AICI până pe 5 decembrie 2021, a informat, luni, într-un comunicat transmis Impact Hub Bucharest, organizatorul programului.

Sunt invitate să aplice în program afaceri sau ONG-uri care pot deja demonstra un istoric de impact social, cu rezultate convingătoare. Pentru a avansa până în etapa de pitching pentru 30.000 EUR, acestea vor propune metode de scalare prin productizare, prin care își pot amplifica impactul către sute de mii de beneficiari.

„În acceleratoarele și incubatoarele pe care le-am dezvoltat, antreprenorii sociali au fost mereu cei care înțeleg cel mai bine problema pe care vor să o rezolve în societate. Pentru ei, Startarium 4GOOD oferă claritate, motivație și viziunea potențialului lor pentru impact. 4GOOD e o provocare să își accelereze creșterea, însoțită de un proces clar de dezvoltare de produs și de creare a unui model de sustenabilitate pe termen lung” – a spus Irina Simulescu, program manager la Impact Hub Bucharest.

Înscrierile se efectuează pentru prima activare din serie: un program de accelerare cu finanțare, în care participanții primesc îndrumare timp de 9 luni și până la 30.000 EUR pentru a crește exponențial- atât financiar, cât și ca impact pozitiv în societate.

Un termen specific de business, procesul de productizare implică transformarea unor servicii, procese sau abilități în produse pregătite pentru piață; în special pentru putea servi mai bine o piață mai mare.

În Startarium 4GOOD, afacerile sociale și ONG-urile participante vor aborda, deopotrivă, o perspectivă antreprenorială asupra misiunii lor: vor lucra la creșterea impactului lor social, dar și la asigurarea sustenabilității și autonomiei lor financiare.

Startarium 4GOOD – calendar

În martie 2022, după două luni de pregătire, zece participanți în program vor fi aleși pentru a ține pitch-uri pentru finanțare. Maximum trei vor câștiga finanțare nerambursabilă în valoare totală de 30.000 EUR.

Câștigătorii vor merge mai departe în program, unde vor folosi finanțarea câștigată pentru a-și dezvolta, testa și implementa soluția propusă, cu îndrumarea specialiștilor 4GOOD. La final, în toamnă 2022, vor avea din nou ocazia să își prezinte soluția, transformată, în fața publicului și a investitorilor independenți.

Startarium 4GOOD este al treilea program al Startarium, după Startarium RE:BUILD (consultanță și resurse pentru antreprenori afectați de pandemie) și Startarium FOCUS (o nouă serie de programe-capsulă de mentorat).

O inițiativă 100% privată, Startarium este o platformă complexă pentru antreprenori la început de drum, lansată în 2016.

Povestea bărbatului care a fost 35 de ani în comă: M-am culcat la 23 de ani și m-am trezit la 58. Are impresia că este într-un film SF

Manel Monteagudo
Manel Monteagudo, înainte de accident și după ce a ieșit din comă FOTO: captură video El Mundo

Manel a intrat în comă în 1979, după ce a căzut de la înălțime, pe o navă comercială germană pe care lucra. Avea 23 de ani atunci. Când s-a trezit, în 2014, împlinise 58 de ani, avea o soție, o casă, iar lumea era cu totul diferită. Povestea spusă de bărbatul spaniol este absolut fabuloasă.

În tot acest timp, doar iubita lui, devenită între timp soție, și-a păstrat speranța și a fost convinsă că Manel își va reveni într-o bună zi, potrivit El Mundo.

În 1979, Manel Monteagudo a suferit accidentul care l-a lăsat în stare vegetativă timp de 35 de ani. Începuse să lucreze ca marinar la vârsta de 14 ani. Mai întâi în sudul Africii, apoi în marina comercială spaniolă și la 17 ani s-a mutat în Germania, în căutarea unor condiții economice mai bune.

Lucra pe navă comercială germană care a părăsit Bremenul și a ajuns în Basra, Irak. Aici, Manel a căzut de la o înălțime de 6 metri, lovindu-se la cap și intrând în comă. Era 28 februarie 1979, ziua în care a împlinit 23 de ani.

În primele luni a rămas într-un spital din Irak, apoi a petrecut câțiva ani într-un spital din Coruña și în cele din urmă l-au dus acasă, unde a fost îngrijit de iubita lui de atunci și de actuala soție, Conchi.

El explică că, potrivit medicilor, „cheagul pe care îl aveam în cap și pe care îl am în continuare, nu a putut fi îndepărtat, pentru că se află într-o zonă foarte riscantă”. „I-au spus soției mele că în orice zi puteam să mă trezesc sau să mor”.

Manel a deschis ochii pe 15 octombrie 2014, 35 de ani mai târziu. „Prima mea impresie a fost că accidentul s-a petrecut cu o zi înainte. În niciun moment nu am conștientizat că sunt în Spania”, a explicat el care au fost primele impresii.

Manel nu știa că există internet și ce este o telecomandă

Alături de el era Conchi. „Pentru mine era iubita mea, nu stiam că era deja sotia mea. Imediat ce i-am vazut fața, am recunoscut-o. Dar am fost șocat să văd că avea părut foarte încărunțit”, își amintește Manel.

A avut nevoie de terapie pentru a putea să vorbească și să meargă din nou.

Când și-a văzut imaginea în oglindă a avut un șoc. „Nu, acesta nu sunt eu, acesta este un batrân, eu am 23 de ani”, a gândit atunci.

Manel nu știa că există internetul și nici că există mai mult de două canale de televiziune. Nu știa ce este o telecomandă și nici măcar astăzi nu s-a obișnuit cu toate tehnologiile și are impresia că este într-un film SF. S-a bucurat să afle că Spania a câștigat Cupa Mondială de Fotbal în 2010.

Saltul în viitor pe care l-a trăit acest bărbat care acum are 65 de ani este copleșitor: „Am adormit la 23 de ani și m-am trezit la 58”. Societatea, tehnologia, medicina, comunicarea, oamenii pe care îi cunoștea… totul în jurul său se schimbase.

Apoi a aflat că locuia în alt oraș, într-o altă casă și era căsătorit. A spus că într-o perioadă în care traiul împreună fără un certificat de căsătorie era mai complicat, Conchi a găsit metoda prin cate putea avea grijă de el. „A adus un preot”, a rezumat el.

Nu era tată când a căzut în comă. La câteva zile după ce s-a trezit a aflat că are două fiice. Însă nu a dorit să explice cum s-a întâmplat.

„Nu regret absolut nimic, pentru că nu-mi amintesc nimic… Singurul lucru pe care îl regret este moartea tatălui meu. Când m-am trezit, el murise deja și a fost șocant pentru mine, m-a intristat”, a povestit Manel. Mama lui era încă în viață, dar a murit trei ani mai târziu.

Conchi „și-a sacrificat toată tinerețea pentru mine”, spune bărbatul care acum „urăște să doarmă”.

Prețul Bitcoin a crescut iarăși, nou maxim istoric

Thumbnail

Sursa imagine Dreamstime.com

Prețul Bitcoin a crescut iarăși puternic, ajungând, marți, la un nou maxim istoric al celei mai valoroase criptomonede.

Astfel, marți, 9 noiembrie 2021, Bitcoin a atins valoarea de 68.525 de dolari și 84 de cenți, peste nivelul maxim anterior, de 66.974 de dolari și 77 de cenți, atins pe data 20 octombrie 2021.

Potrivit datelor de pe Coindesk, în ultimele 7 zile Bitcoin a fluctuat destul de mult. Sâmbătă, 6 noiembrie, a coborât aproape de 60.000 de dolari, pentru ca apoi să urce brusc. La ora transmiterii acestei știri, BTC era puțin sub 68.000 de dolari.

Thumbnail

Și Ethereum a avut o evoluție similară. Sâmbătă coborâse la un nivel minim în jurul a 4.400 de dolari, pentru ca marți, 11 noiembrie, să crească la 4.827 de dolari.

Thumbnail

La rândul său, eGold, criptomoneda românilor de la Elrond, se tranzacționa marți în jurul valorii de 320 de dolari, potrivit Coinmarkecap.

Thumbnail

Recent, criptoactivele au atins un nou prag de peste 3.000 de miliarde de dolari în ceea ce privește capitalizarea pieței, potrivit firmei de analiză a cripto CoinGecko, citate de eToro.

Acest prag reprezintă cel mai înalt nivel din luna mai a acestui an, când piețele au însumat peste 2.600 de miliarde de dolari, și subliniază așteptările pozitive ale investitorilor, pe măsură ce jucătorii instituționali intră pe piață prin instrumente precum ETF-urile futures, comentează eToro, într-un comunicat transmis, luni, StartupCafe.ro.

În continuare în fruntea spațiului cripto se află Bitcoin, care reprezintă aproximativ 42% din piață, urmat de ethereum, care reprezintă puțin peste 18%.

Elon Musk a vândut acțiuni Tesla în valoare de 5 miliarde de dolari, după sondajul pe Twitter

Elon Musk prezinta o masina Tesla
Elion Musk în fața unui model Tesla. Foto:: GettyImages

Acţiunile Tesla au urcat joi la Bursa de la Frankfurt, chiar dacă documentele financiare publicate în timpul nopţii au arătat că directorul general Elon Musk a vândut în ultimele zile acţiuni în valoare de aproximativ cinci miliarde de dolari deţinute la producătorul de vehicule electrice, transmite Reuters, potrivit Agerpres.

Titlurile Telsa listate la Bursa de la Frankfurt înregistrau joi dimineaţă un avans de 4,1%, la 953 euro (1.102,05 dolari), recuperând o parte din pierderile semnificative înregistrate în perioada în care Musk a vândut acţiuni.

Musk a început să vândă acţiuni în 2016, iar în weekend a făcut un sondaj pe Twitter în legătură cu vânzarea participaţiei sale de 10% deţinute la Tesla, responsabilă pentru cea mai mare parte a averii sale, estimate 281 miliarde de dolari.

„Nu este ca şi cum ar avea o opinie negativă despre compania sa”, a apreciat Dave Wang, de la UBS Global Wealth Management în Singapore.

Documentele au arătat că fondul deţinut de Musk a vândut aproape 3,6 milioane de acţiuni Tesla, în valoare de aproximativ patru miliarde de dolari, în timp ce el a vândut încă 934.000 acţiuni pentru 1,1 miliarde de dolari, pentru a acoperi obligaţiile fiscale după exercitarea opţiunii de a achiziţiona aproape 2,2 milioane de acţiuni.

Vânzările reprezintă aproximativ 3% din deţinerile totale ale lui Musk, deşi nu este clar dacă au legătură cu sondajul pe Twitter.

Sâmbătă, cea mai bogată persoană din lume a scris pe Twitter că va renunţa la participaţia sa de 10% dacă participanţii la sondaj aprobă propunerea. La sondaj au participat peste 3,5 milioane de utilizatori Twitter.

La 30 iunie, Musk deţinea aproximativ 170,5 milioane de acţiuni la Tesla şi, conform calculelor Reuters, vânzarea unei participaţii de 10% i-ar fi adus 21 miliarde de dolari, pe baza preţului acţiunilor Tesla de la închiderea şedinţei bursiere de vineri.

Incluzând şi opţiunile pe acţiuni, Musk deţine o participaţie de 23% la Tesla, cea mai valoroasă companie auto din lume. În octombrie, capitalizarea bursieră a Tesla Inc a depăşit 1.000 de miliarde de dolari, după ce compania fondată de Elon Musk a primit cea mai mare comandă din istoria sa, 100.000 de vehicule pentru firma de închiriere Hertz, o tranzacţie care întăreşte ambiţiile producătorului american de automobile electrice de a fi liderul global al vânzărilor în următorul deceniu.

Obiectivul lui Elon Musk îl reprezintă o creştere anuală a vânzărilor cu 50%, în medie, ajungând până la 20 de milioane de vehicule pe an. Ar fi mai mult decât dublu faţă de volumul actualilor lideri de vânzări, Volkswagen AG şi Toyota Motor Corp.

ONU a trimis opt milioane de dolari în salarii pentru medicii afgani, ocolind regimul taliban: „Dăm speranță acestor familii”

Femeie în costum sanitar albastru într-un spital din Kakbul
Doctoriță afgană într-un spital din Kabul. Foto: Profimedia Images

Organizația Națiunilor Unite a plătit aproape opt milioane de dolari în salarii pentru în jur de 23.500 de angajați în domeniul sanitar din Afganistan pe parcursul lunii trecute, ignorând și ocolind regimul taliban aflat la putere în țară de vara trecută, relatează Reuters.

Acțiunea reprezintă și un test pentru viitoare astfel de demersuri menite să ajute țara aflată într-o profundă criză economică dar fără să gireze regimul fundamentalist.

Agenția pentru dezvoltare din cadrul ONU și organizația de ajutor sanitar Global Fund au făcut echipă pentru a reînființa un program finanțat anterior de Banca Mondială. BM l-a suspendat după ce talibanii au revenit la putere în Afganistan.

ONU s-a străduit până acum să livreze ajutoare umanitare în Afganistan, într-un context tot mai complicat generat de venirea la putere a talibanilor.

„Cineva trebuia să acționeze. Ne confruntam nu doar cu un sistem sanitar în colaps, dar și cu unul financiar aflat în aceeași situație.

Global Fund și-a asumat riscul financiar, noi ne-am asumat riscul de implementare pentru ca aceste plăți să aibă loc. Am arătat că funcționează, că este posibil, însă mai avem mult de lucru până ce vom salva această economie”, a spus directoarea regională pentru Asia și Pacific a Agenției pentru dezvoltare, Kanni Wignaraja.

Global Fund a furnizat 15 milioane de dolari pentru acest proiect, dintre care opt au fost folosite pentru a plăti salarii, iar restul pentru furnizarea de echipament medical de bază, medicamente esențiale și alte provizii.

Conform lui Wignaraja, UNDP a trimis banii prin Banca Internațională din Afganistan și apoi a folosit un furnizor major de servicii financiare care a rămas neidentificat din motive de siguranță.

Angajații afgani plătiți până acum au primit banii prin depozite în conturi bancare. Alți 2.500 urmează să fie plătiți cu bani lichizi, pentru că se află în zone mai izolate fără acces direct la bănci.

„Dăm speranță acestor familii și impulsionăm sistemul medical afgan. Fără acest ajutor, toți medicii, asistenții și tehnicienii afgani nu ar fi avut de ales decât să plece din țară”, a adăugat ea.

După ce acest test a arătat că sistemul poate funcționa, ONU intenționează să se folosească de acceași metodă pentru a introduce lichidități în economia afgană în următoarele luni. Anterior, și UNICEF a propus un sistem similar pentru plata angajaților din educație.

Majoritatea liderilor occidentali au specificat că nu intenționează să recunoască politic regimul taliban înainte ca acesta să îndeplinească condițiile cerute – respectarea drepturilor omului, în particular respectarea drepturilor femeilor, încălcate grav în timpul regimului taliban anterior.

Studiu Google 2021: Cum cumpără românii, pe timp de pandemie

Thumbnail

Sursa imagine © Nitsuki | Dreamstime.com

Românii tind de cumpere mai mult online, odată cu restricțiile și schimbările de comportament social induse de pandemie, arată studiul Google „Smart Shopper”, dat publicității, miercuri.

Trei sferturi dintre consumatorii din țara noastră au declarat că preferința pentru achiziții online a crescut odată cu pandemia.

Potrivit studiului Google, realizat în vara lui 2021, acest trend se va menține și în perioada următoare: 9 din 10 români spun că vor continua să cumpere online.  

Thumbnail

Cât au cumpărat românii online, în urma pandemiei?

41% dintre români au declarat că cea mai recentă achiziție făcută a fost una online, în timp ce în 2019, înainte de pandemie, doar 31% dintre ei au avut un răspuns similar.

Analiza Google a fost realizată pe persoanele care au cumpărat un produs din categoriile electronice (telefoane, computere, audio, gaming), casă și grădină (electrocasnice, amenajare interior/exterior) sau îmbrăcăminte/încălțăminte.

Produsele electronice și cele pentru casă și grădină sunt cele cu cele mai multe achiziții recente online – în jur de jumătate, în timp ce produsele de tip fashion sunt cumpărate cu preponderență offline, deși și aici achizițiile online au crescut la aproape o treime în 2021, față de 17% în 2019.

Seniorii, cel mai mare avans în online

Aplecarea către comerțul online a crescut pe toate categoriile de vârstă. La cei mai în vârstă se vede cea mai mare creștere a apetenței pentru comerțul online, odată cu pandemia, în condițiile în care cei tineri erau mai aplecați către metodele noi de achiziție în mod natural.

Potrivit studiului, aproape 40% dintre persoanele de peste 55 de ani au declarat că au făcut cea mai recentă achiziție online, în creștere față de 24% în 2019. Tinerii între 25 și 34 de ani sunt cei care cumpără cel mai mult online – 44%, însă pandemia nu a adus schimbări semnificative în comportamentul lor de cumpărare.

Thumbnail

Cei mai mulți români sunt agnostici la tipul de achiziție – offline sau online. Datele Google arată că aproape trei sferturi dintre cumpărătorii din România nu au o preferință pentru online sau offline, ei își aleg canalul de achiziție în funcție de ocazie și oportunitate, față de 61% înainte de pandemie. Această creștere a achizițiilor multi-canal a venit pe fondul trecerii multor cumpărături din offline în online.

Datele arată că ponderea celor care au o preferință exclusivă pentru achizițiile offline a scăzut drastic, de la 27% în 2019, la 10% în 2021.   

Recenziile devin tot mai importante

Pe măsură pe comerțul online s-a dezvoltat, cerințele cumpărătorilor au devenit mai sofisticate. Studiul Smart Shopper arată că principala nemulțumire a clienților când fac achiziții online tinde să fie legată de recenziile produselor sau serviciilor: 20% dintre cumpărătorii de produse casă/ grădină și îmbrăcăminte/încălțăminte sunt nemulțumiți că nu găsesc recenzii independente la produse. Pentru cumpărătorii de electronice, nemulțumirea principală este lipsa de ușurință în procesul de achiziție: 20% spun că ar fi vrut să cumpere fără să fie nevoie să se înregistreze sau să se logheze.

Mobilul, între documentare și achiziție

Mobilul are o importanță tot mai mare în procesul de documentare și achiziție. Trei sferturi dintre români folosesc mobilul să se informeze înainte de o achiziție, cel mai mult în cazul produselor electronice (90%) și mai puțin la fashion (56%), fiind vorba despre o achiziție mai personală și unde trebuie să probeze produsele.

Thumbnail

Lucrurile se inversează când vine vorba despre achizițiile de pe mobil: 44% dintre români achiziționează produse electronice pe mobil; fiind vorba despre produse de valoarea mai mare, procesul de de cumpărare este realizat de acasă, de pe desktop/laptop. Pe zona fashion, aproape 60% dintre achiziții vin de pe mobil; aici sunt mai multe achiziții de oportunitate: reclamă, oferă, recomandare, etc. În 2021, trendul este de mutare a cumpărăturilor mobile din website în aplicație.

Datele Google Smart Shopper arată că jumătate dintre cei care au cumpărat de pe mobil au folosit aplicația unui brand sau a unui retailer, în timp ce 44% au cumpărat de pe site-ul furnizorului, față de 51% în urmă cu 2 ani.    

Studiul Smart Shopper a fost realizat pentru Google de compania de studiu de piață Cint, în iunie 2021. Studiul are o reprezentativitate națională pentru persoanele de peste 18 ani din România, care folosesc un dispozitiv conectat la internet și care au realizat o achiziție în cele 3 mari categorii de produse analizate: electronice, îmbrăcăminte/încălțăminte și casă/grădină.  

Papa Francisc le cere catolicilor să se roage pentru reușita COP26: „Trebuie să salvăm creația pe care Dumnezeu ne-a încredințat-o”

Pope Francis during the mass on the occasion of the opening of the synod of bishops , path on synodality in the Vatican
Papa Francisc. Foto: Profimedia

Papa Francisc le-a cerut catolicilor, joi, să se roage pentru reușita summit-ului climatic COP26 de la Glasgow, spunând că succesul acestui demers este „vital” și că „nu mai este mult timp” pentru salvarea planetei, relatează Reuters.

În mesaj, Papa și-a transmis regretul că nu a putut participa la deschiderea conferinței așa cum a sperat inițial, însă a cerut tuturor să se roage pentru succesul conferinței.

„Această adunare este menită să rezolve una dintre cele mai mari probleme morale ale timpurile noastre – salvarea creației lui Dumnezeu, dată nouă ca grădină spre a fi cultivată și drept casă pentru familia noastră umană”, a spus suveranul pontif.

Episcopul Romei a cerut „înțelepciune și putere” din partea participanților și le-a cerut să se gândească la generațiile viitoare.

„Timpul se scurge, iar această oportunitate nu trebuie irosită. Altfel, vom fi judecați de Dumnezeu pentru eșecul nostru în a fi îngrijitorii credincioși ai lumii pe care ne-a încredințat-o”, a adăugat el.

Papa Francisc, în vârstă de 84 de ani, care s-a concentrat de-a lungul pontificatului său și pe teme legate de protecția mediului și schimbări climatice, a spus în mod repetat că-și dorește să participe la COP26, însă în 8 octombrie, Vaticanul a anunțat că Papa nu va putea conduce delegația, fără a da vreo explicație în acest sens.

Dosarul Revoluției, întors definitv la Parchetul Militar. Ancheta va fi reluată

PARCHETUL GENERAL - {prsn}
Foto: INQUAM Photos/Liviu Florin Albei

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, miercuri, restituirea la Parchetul Militar a dosarului Revoluţiei în care fostul preşedinte Ion Iliescu şi fostul viceprim-ministru Gelu Voican Voiculescu sunt acuzaţi de săvârşirea unor infracţiuni contra umanităţii. Decizia instanţei este definitivă.

Pe 21 mai, un judecător de cameră preliminară de la Instanţa supremă a decis ca dosarul să fie restituit procurorilor, după ce a constatat nereguli în rechizitoriu, informează Agerpres.

Procurorii militari şi mai multe părţi vătămate au atacat decizia, însă contestaţiile au fost respinse miercuri de un alt complet de judecată.

În octombrie 2020, instanţa a exclus mai multe probe din dosar, Parchetul Militar având la dispoziţie atunci un termen de cinci zile pentru a remedia neregularităţile din rechizitoriu şi pentru a comunica instanţei dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată a inculpaţilor ori solicită restituirea cauzei.

ICCJ a admis atunci mai multe cereri şi excepţii invocate în dosarul Revoluţiei atât de către părţi civile, cât şi de Ion Iliescu şi Gelu Voican Voiculescu, fiind excluse mai multe probe ca urmare a constatării neregularităţii rechizitoriului întocmit de procurorii militari.

Magistratul a constatat neregularitatea rechizitoriului în dosarul Revoluţiei întocmit de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Parchetelor Militare la data de 5 aprilie 2019.

Instanţa a dispus, în octombrie 2020, excluderea din materialul de urmărire penală a mai multor probe: actele intitulate „declaraţii” ce conţin relatările făcute de Gelu Voican Voiculescu şi Ion Iliescu în faţa Comisiei senatoriale; rapoartele întocmite de Comisia senatorială privind evenimentele din decembrie 1989 şi documentele ce au stat la baza întocmirii acestora; sinteza aspectelor ce rezultă din analizele efectuate de Parchetul Militar în perioada 1990-1994 în cauzele privind evenimentele din decembrie 1989; punctul de vedere preliminar al SRI privind evenimentele din decembrie 1989; documentarul privind Marele Stat Major din cadrul MApN; „Cartea revoluţiei române. Decembrie 1989” de Sergiu Nicolaescu; documentele de arhivă ale Statului Major General privind evenimentele din decembrie 1989 cu referire la acţiunile întreprinse de Direcţia de Cercetare a Armatei pentru perioada 17-31 decembrie 1989.

De asemenea, au fost excluse din materialul probator declaraţii date de zeci de persoane vătămate.

Dosarul Revoluţiei a fost trimis în instanţă de procurorii militari în luna aprilie 2019, în proces fiind citate peste 5.000 de părţi civile. Procesul a fost blocat mai mult de un an, pentru discutarea unor cereri şi excepţii ridicate de părţile din dosar.

Fostul preşedinte Ion Iliescu, fostul viceprim-ministru Gelu Voican Voiculescu şi generalul (rtr.) Iosif Rus, fost şef al Aviaţiei Militare, sunt acuzaţi în acest dosar de săvârşirea infracţiunilor contra umanităţii.

Ion Iliescu nu s-a prezentat la niciun termen al procesului.

Conform rechizitoriului, pe fondul degenerării relaţiilor dintre România şi URSS, după momentul „Praga 1968”, dar şi ca urmare a stării de nemulţumire profundă şi generală din societate, s-a coagulat şi a evoluat o grupare dizidentă care a avut drept scop înlăturarea fostului preşedinte Nicolae Ceauşescu, dar care urmărea menţinerea României în sfera de influenţă a URSS.

Procurorii militari susţin că gruparea din jurul lui Ion Iliescu a acţionat abil şi eficient în preluarea puterii politice şi militare în decembrie 1989.

Astfel, întreaga forţă militară a României – MApN, Ministerul de Interne – Departamentul Securităţii Statului, precum şi Gărzile Patriotice, începând cu data de 22 decembrie 1989, s-ar fi pus la dispoziţia Consiliului Frontului Salvării Naţionale şi conducerii acestuia.

„Din acelaşi moment, grupul de decizie politico-militară al CFSN, format din Ion Iliescu, Silviu Brucan, general-locotenent Victor Atanasie Stănculescu, general-maior (r) Nicolae Militaru (reactivat ulterior, înaintat în grad militar şi numit ministru al Apărării) şi Gelu Voican Voiculescu, a luat deciziile importante cu caracter politic şi militar, urmărind accederea la puterea politică a unui grup preconstituit şi legitimarea politică în faţa poporului român”, precizau procurorii.

Potrivit anchetei, începând cu seara de 22 decembrie 1989 ar fi fost lansată o amplă şi complexă activitate de inducere în eroare (diversiuni şi dezinformări), coordonată de unii componenţi ai Consiliului Militar Superior (structură aflată în subordinea CFSN), acceptată şi asumată de factorii decizionali ai acestui for.

Cercetările au vizat faptul că prin instaurarea unei „psihoze generalizate a terorismului” ar fi fost create numeroase situaţii de foc fratricid, trageri haotice, ordine militare contradictorii.

„Din cercetări a rezultat că psihoza teroristă ar fi fost indusă cu intenţie prin diversiuni şi dezinformări şi a provocat, după 22 decembrie 1989, un număr de 862 de decese, 2.150 de răniri, lipsirea gravă de libertate a sute de persoane, vătămări psihice. Aceste consecinţe tragice au fost mult mai grave decât cele ale represiunii exercitate în intervalul 17 – 22 decembrie 1989 (orele 12,00)”, menţionau procurorii militari.

Ancheta a stabilit că aceste diversiuni şi dezinformări ar fi creat condiţiile condamnării şi execuţiei cuplului Ceauşescu printr-un proces penal simulat.

„Probatoriul administrat în cauză relevă că inculpaţii Ion Iliescu şi Gelu Voican Voiculescu ar fi dezinformat în mod direct prin apariţiile televizate şi emiterea de comunicate de presă (contribuind astfel la instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului), ar fi participat la dezinformarea şi diversiunea exercitate pentru executarea cuplului Ceauşescu şi ar fi acceptat şi asumat politic acte diversioniste comise de unele cadre cu funcţii de conducere din MApN, fără a interveni pentru stoparea lor”, susţineau procurorii.

Potrivit Parchetului General, Iosif Rus, în calitate de comandant al Aviaţiei Militare, ar fi intervenit în noaptea de 22 spre 23 decembrie 1989, fără drept şi în deplină cunoştinţă de cauză, asupra planului de apărare a Aeroportului Internaţional Otopeni şi ar fi contribuit astfel la moartea a 48 de persoane (40 de militari şi 8 civili), precum şi la rănirea gravă a altor 15 persoane.

„La 23 decembrie 1989 a emis ordinul diversionist de schimbare a cocardelor tricolore ale elicopterelor aparţinând Regimentului 61 Boteni, fapt ce ar fi dus la deschiderea focului fratricid, implicit la rănirea unor persoane. A emis şi alte ordine militare, conduite care în afara rezultatelor concrete enunţate ar fi contribuit la agravarea psihozei teroriste.

Urmarea imediată a acestor conduite a fost complexă, a presupus producerea unor rezultate multiple asupra unui număr mare de persoane şi ar fi generat o stare de pericol pentru existenţa unei părţi însemnate a populaţiei civile de pe întregul teritoriu al României”, precizau anchetatorii.

Guvernul a aprobat primele documente pentru demararea PNRR

citu-guvern-1536x1024-1
Guvernul a aprobat primele documente pentru demararea PNRR. Foto: gov.ro

Guvernul a aprobat în şedinţa de miercuri primele două documente pentru demararea Programului Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României. Până la sfârşitul anului, România va beneficia de o prefinanţare de 3,793 miliarde euro, iar în cursul anului 2022 de o finanţare de aproximativ 6,171 miliarde euro.



Potrivit unui comunicat al Executivului, este vorba despre două memorandumuri prin care Guvernul a mandatat Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi Ministerul Finanţelor să semneze Acordul privind contribuţia financiară nerambursabilă şi Acordul de împrumut dintre Comisia Europeană şi România.

„Prin parafarea acestor împrumuturi, România va beneficia de o finanţare în sumă de 29,2 miliarde de euro din Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă pentru finanţarea reformelor şi investiţiilor incluse în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Mai exact, prin semnarea Acordului privind contribuţia financiară nerambursabilă.

România va beneficia de un grant în valoare de 14,24 miliarde de euro, iar prin semnarea Acordului de împrumut dintre Comisia Europeană şi România, de o finanţare în valoare de 14,942 miliarde de euro, acordată în condiţii avantajoase, la nivelul costurilor Comisiei Europene”, se arată în comunicat.

Sursa citată precizează că, până la sfârşitul anului, România va beneficia de o prefinanţare de 3,793 miliarde euro, iar în cursul anului 2022 de o finanţare de aproximativ 6,171 miliarde euro, în ambele tranşe, prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă.

„Banii se vor acorda în tranşe, în funcţie de îndeplinirea unor obiective, numite jaloane şi ţinte. În total, sunt 507 jaloane şi ţinte care trebuie realizate până la 31 august 2026”, se precizează în comunicat.

Guvernul menţionează că Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă este structurat pe cei 6 piloni prevăzuţi de Regulamentul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă şi împărţit în 15 componente, astfel încât să acopere nevoile României şi să urmărească concomitent priorităţile Comisiei Europene.

Cei şase piloni sunt: tranziţia verde, transformarea digitală, creştere inteligentă, coeziune socială şi teritorială, sănătate şi rezilienţă economică, socială şi instituţională, politici pentru generaţia următoare, copii şi tineri.