Rusia monitorizează mișcările navei de comandă Mount Whitney a Marinei SUA, care a intrat în Marea Neagră

Nava de comandă Mount Whiney a marinei SUA
Nava de comandă Mount Whiney a marinei SUA. Foto: Profimedia

Marina rusă a început să monitorizeze mișcările navei de comandă a Flotei a 6-a americane, USS Mount Whitney, care a intrat în Marea Neagră, a anunțat joi Ministerul rus al Apărării. 

„Flota de la Marea Neagră a început să monitorizeze acțiunile navei de comandă Mount Whitney, care a intrat în Marea Neagră pe 4 noiembrie”, a precizat Ministerul rus al Apărării, citat de TASS, potrivit Reuters.

Marina americană a anunțat luni că USS Mount Whitney a sosit la Istanbul și se va alătura celorlalte nave din Marea Neagră.

Președintele Vladimir Putin a declarat luni că marina rusă poate observa nava Mount Whitney „prin binoclu sau prin cătarea sistemelor de apărare”.

Flota rusă din Marea Neagră a efectuat marţi exerciţii de apărare a bazelor sale navale împotriva unui atac aerian inamic şi a exersat distrugerea unor ţinte inamice. 

În cadrul exercițiilor, navele flotei ruse au reperat şi distrus ţinte inamice, iar sistemele de apărare aeriană au fost plasate în stare de alertă la bazele sale din Novorossiisk şi Crimeea (anexată).

Femeie condamnată la închisoare pe viaţă în Germania, după ce şi-a sedat și ucis 5 copii. Ar fi vrut astfel să-şi pedepsească soţul

criminala
Femeie condamnată la închisoare pe viaţă în Germania, după ce şi-a sedat și ucis 5 copii. Foto: Profimedia

O femeie din oraşul Solingen în vestul Germaniei a fost condamnată joi la închisoare pe viaţă după ce a fost găsită vinovată de uciderea a cinci dintre cei şase copii ai săi, tribunalul din oraşul Wuppertal  a recunoscut „circumstanţe agravante” şi a condamnat-o pe femeie, în vârstă de 28 de nai, la cea mai grea pedeapsă în Germania. Acest lucru exclude practic eliberarea ei înainte de cel puţin 15 ani

Toţi cu vârste cuprinse între unu şi opt ani. Tribunalul din oraşul Wuppertal  a recunoscut „circumstanţe agravante” şi a condamnat-o pe femeie, în vârstă de 28 de nai, la cea mai grea pedeapsă în Germania. Acest lucru exclude practic eliberarea ei înainte de cel puţin 15 ani.

Potrivit rechizitoriului, drama a avut loc pe 3 septembrie 2020, în apartamentul familiei din Solingen, lângă Wuppertal.

Femeia a pus ceva în băutura copiilor ei în timpul micului dejun pentru ca ei să adoarmă.

Fiul cel mare al femeii a supravieţuit acţiunilor mamei sale, nefiind acasă. În timpul procesului, acuzarea a susţinut că ea a sedat mai întâi copiii şi apoi i-a înecat sau i-a sufocat pe rând.

Poliţiştii anchetatori cred că văzând o fotografie a soţului ei cu o nouă parteneră a fost incidentul ce a motivat crima care a şocat Germania. Apoi ea i-a trimis un mesaj că nu-i va mai vedea pe copii din nou.

Judecătorul la rândul său a urmat pe deplin teza parchetului, potrivit căreia acuzata Christiane K. şi-ar fi ucis copiii mai ales din „decepţie, furie şi disperare”. Lumea ei s-a prăbuşit după ce a descoperit o fotografie a soţului său – de care era despărţită de un an – împreună cu noua sa parteneră.

„Viaţa ei s-a schimbat dramatic în acel moment”, a declarat preşedintele tribunalului Jochen Kötter. ”Ea nu a putut să suporte” şi a vrut să-şi pedepsească soţul, a adăugat el.

Corpurile copiilor au fost descoperite în paturile lor la 3 septembrie anul trecut. Femeia a insistat că un intrus a pătruns în casa ei, a legat-o şi a forţat-o să trimită mesaje chat înainte de uciderea copiilor.

Experţi psihiatri nu au găsit nicio dovadă a unei boli mintale grave. Apărarea a cerut eliberarea pe motiv că rămân îndoieli dacă clientul său a comis crimele.

Instanţa a constatat că Melina, 1 an, Leonie, 2 ani, Sophie, 3, Timo, 6 şi Luca, în vârstă de 8 ani, au fost ucişi de mama lor, care ulterior s-a aruncat în faţa unui tren în gara centrală din Dusseldorf dar a supravieţuit tentativei de suicid, scrie Agerpres.

Ea îşi trimisese fiul cel mare, care a supravieţuit nevătămat, la bunica sa.

A doua cea mai populată țară din Africa este într-un război civil pornit tocmai de premierul recompensat în 2019 cu Nobelul pentru Pace

Tanc în deșert
Un tanc avariat în apropiere de capitala regiunii Tigray, Mekelle. Războiul civil din Etiopia a început la sfârșitul anului 2020. Foto: Profimedia Images

Când premierul etiopian Abiy Ahmed a fost recompensat cu premiul Nobel pentru Pace, în 2019, s-a spus despre el că a adus liniștea și stabilitatea în regiune. Acum, Ahmed conduce un război civil prelungit, care poartă semne de genocid, și are potențialul de a destabiliza statele din Cornul Africii, scrie CNN.

În decembrie 2020, Abiy a ordonat o ofensivă militară în regiunea nordică Tigray și a promis că va luptele se vor încheia rapid. La un an distanță, mii de oameni au murit, peste 2 milioane au fost nevoiți să-și abandoneze locuințele, foametea în zonă a fost agravată și s-a declanșat un val de atrocități.

Etiopia se confrunta deja o situație economică, etnică și politică dificilă, înainte ca neînțelegerile dintre premierul Abiy și fostul partid principal din regiunea Tigray, Frontul Popular de Eliberare din Tigray (TPLF), să degenereze într-un conflict. Acum, odată cu escaladarea ostilităților și în alte zone din Etiopia, există temeri că luptele din Tigray ar putea declanșa o criză care ar putea fractura a doua cea mai populată țară din Africa.

Cum a pornit conflictul din Tigray

Conflictul din Tigray și are originea în tensiuni vechi de generații. Etiopia e constituită din 10 regiuni care au o autonomie ridicată, inclusiv poliție regională și forțe militare. Din cauza vechiului conflict cu țara vecină Eritrea, există și multe trupe federale în regiunea Tigray.

Înainte ca Abiy Ahmed să vină la putere, Frontul Popular de Eliberare din Tigray (TPLF) a condus Etiopia cu o mână de fier timp de zeci de ani, într-o perioadă de stabilitate și creștere economică pentru țară, dar cu sacrificarea drepturile de bază ale omului. Conducerea dură a TPLF a dus până la urmă la o revoltă populară, iar predecesorul lui Abiy a fost nevoit să demisioneze.

În 2018, Abiy a fost desemnat premier și însărcinat să producă o schimbare în Etiopia, dar fără să schimbe situația politică. Cu toate acestea, imediat după numire, Abiy Ahmed a anunțat o modificarea a coaliției de guvernare fondată de TPLF, compusă din patru partide, într-un singur Partid al Prosperității, ostracizând TPLF cu această ocazie.

Liderii din Tigray s-au restras în regiunea lor muntoasă din nordul țării, unde au continuat să își controleze propriul guvern regional.

Tensiunile au crescut în septembrie 2020, când autoritățile din Tigray l-au sfidat pe premier, organizând alegeri parlamentare regionale, deși Abiy le amânase din cauze pandemiei de coronavirus. Premierul Abiy a spus că votul este ilegal, iar parlamentarii etiopieni au tăiat finanțarea TPLF, declanșând un conflict între guvernul federal și cel regional.

Pe 4 noiembrie, premierul a acuzat TPLF de atacarea unei baze militare federale din regiunea Tigray și a ordonat ofensiva militară. Abiy a trimis soldați, trupe din provincia vecină Amhara, dar și soldați din țara vecină Eritrea. După 3 săptămâni, forțele guvernamentale au cucerit capitala Mikele și a fost instalat un guvern regional loial conducerii țării. Cu toate acestea, conflictul este departe de a se fi încheiat.

Guvernul din Etiopia a anunțat un armistițiu unilateral în iunie, după ce forțele din Tigray au recâștigat controlul asupra capitalei Mekelle. Însă TPLF exclud orice fel de armistițiu și luptele s-au extins în afara statului Tigray, în provinciile Amhara și Afar.

Raport: Ambele tabere au comis atrocități asupra civililor

Toate părțile din conflictul din regiunea Tigray din Etiopia au încălcat drepturile omului, iar unele acțiuni pot constitui crime împotriva umanității, se arată într-un nou raport al ONU, citat de BBC.

Au fost documentate execuții extrajudiciare, torturi, violuri și atacuri împotriva refugiaților și a persoanelor strămutate din cauza conflictului, arată un raport comun al Comisiei Etiopiene pentru Drepturile Omului (EHRC) și Biroul ONU pentru Drepturile Omului, potrivit căruia ar putea exista și dovezi ale unor crime de război.

De ce a primit Abiy premiul Nobel pentru pace

Cu mai puțin de un an înainte ca Abiy Ahmed să lanseze un atac asupra proprilor cetățeni, el a descris războiul drept „întruchiparea răului” în discursul de acceptare al premiului Nobel pentru Pace. El a fost recompensat cu înalta distincție în 2019, pentru rolul său în încheiarea conflictului dintre Etiopia și Eritrea și introducerea reformelor pe plan local.

Eritrea a făcut parte din Etiopia, dar și-a câștigat independența în 1993, după un război de 30 de ani. Între 1998 și 2000, Etiopia și Eritrea s-au luptat într-un nou război, care a lăsat în urmă mii de morți și a înghețat orice formă de cooperare între statele vecine.

După ce a ajuns la putere, Abiy Ahmend a normalizat rapid relațiile cu Eritrea, după ce a acceptat o decizie internațională legată de granița dintre cele două țări. El a mai făcut pași importanți către reforme, a anulat o lege dură privind securitatea internă, a eliberat mii de prizonieri politici, a deschis industria de telecomunicații și a extins domeniul investițiilor private.

Cu toate acestea, reputația sa de lider capabil să unească Etiopia s-a deteriorat rapid, iar mult-lăudatul său armistițiu cu Eritrea pare să fi deschis calea ca cele două țări să pornească la luptă împotriva dușmanului lor comun: TPLF.

De la izbucnirea conflictului din Tigray, și alte regiuni ale țării s-au confruntat cu violențe din partea grupărilor locale. Deși a promis uniune și o tranziție lină către democrație, Abiy a recurs tot mai des la mișcări specifice regimurilor opresive: închiderea internetului și restricționarea serviciilor telefonice, arestarea jurnaliștilor și suprimarea criticilor. În iulie 2021, în mijlocul războiului, Abiy și-a condus propriul partid către o victorie în alegeri, deși acestea au fost boicotate de opoziție, încărcate de probleme logistice și au exclus mulți votanți, inclusiv toți oamenii din regiunea Tigray, adică peste șapte milioane de oameni.

Coreea de Nord poate produce mai mult uraniu decât în prezent. Câte arme nucleare are Phenianul (raport)

This handout satellite image released by Maxar Technologies shows an overview of a processing facility at the Yongbyon Nuclear Research Facility complex in Yongbyon, North Korea, on September 1, 2021
Reactorul nuclear de la Yongbyon, în Coreea de Nord, văzut din satelit. Foto: Profimedia

Coreea de Nord poate obține uraniul necesar pentru arme nucleare la fabrica de la Pyongsan, iar imagini din satelit cu deșeuri stivuite sugerează că țara poate produce mult mai combustibil nuclear decât în prezent, potrivit unui nou studiu citat de Reuters.

În ciuda unui moratoriu din 2017 privind testele cu arme nucleare, Coreea de Nord continuă să își construiască arsenalul, iar anul acesta pare să fi repornit un reactor unde care se crede că produce plutoniu pentru arme nucleare.

Potrivit unui studiu publicat în octombrie în revista Science & Global Security de cercetătorii de la Universitatea Stanford University și de la o companie de consultanță minieră din Arizona, Coreea de Nord este capabilă să mărească producția și nu are nevoie de alte fabrici de uraniu.

„Coreea de Nord pare să aibă o capacitate de procesare (a uraniului – n.r.) mult mai mare decât folosește în prezent”, se arată în raport. „Asta înseamnă că poate produce cantități mult mai mari de uraniu natural procesat dacă dorește.”

Fabrica de uraniu de la Pyongsan și mina de uraniu de unde se alimentează sunt singurele surse de minereu de uraniu recunoscute public ale Coreei de Nord, potrivit analizei.

Alte imagini din satelit arată că Coreea de Nord construiește o extindere la reactorul nuclear de la Yongbyon, despre care analiștii afirmă că poate fi folosit la producerea de uraniu pentru arme nucleare.

„Având în vedere programul nuclear al Coreei de Nord, este foarte important să evaluăm și să înțelegem capabilitățile de producție”, au scris autorii unui raport publicat în aprilie. 

Aceste capabilități pot da o imagine despre cât de mult își poate extinde Coreea de Nord arsenalul nuclear, cât de mare este amenințarea pe care o reprezintă pentru securitatea internațională și care sunt provocările unui potențial program de dezarmare nucleară, mai arată raportul.

Câte arme nucleare are Coreea de Nord

Câte arme nucleare are Coreea de Nord este o întrebare cheie pentru serviciile de informații americane și sud-coreene, dar și în perspectiva unor discuții privind limitarea arsenalului nuclear al țării.

Statele Unite, care vor ca Phenianul să-și predea arsenalul nuclear, a anunțat că sunt dispuse să se întâlnească cu Coreea de Nord fără condiții prestabilite. În replică, Coreea de Nord spune că o astfel de întâlnire este posibilă doar după ce SUA și aliații săi renunță la politicile ostile față de această țară.

Există puține informații despre armele nucleare al Coreei de Nord, însă David Albright, președintele Institutului pentru Știință și Securitate Internațională, estimează că țara are capacitatea de a produce material pentru patru până la șase ogive nucleare pe an, potrivit Reuters.

Agenția Internațională pentru Energie Atomică (IAEA) a declarat în septembrie că „programul nuclear (al Coreei de Nord – n.r.) se desfășoară la capacitate maximă în ceea ce privește separarea plutoniului, îmbogățirea uraniului și alte activități”.

Ultima inspecție externă a minei de uraniu de la Pyongsan a fost făcută în 1992, de IAEA.

Autorii raportului au folosit inteligența artificială pentru a analiza imaginile din satelit ale fabricii de la Pyongsan.

Minereul de uraniu din mină și de la fabrică este o componentă cheie a producției de combustibil nuclear a Coreei de Nord, inclusiv reactorul de 5 MW, despre care se crede că poate produce plutoniu pentru arme nucleare.

IAEA și alți analiști au declarat în această vară că reactorul pare să funcționeze din nou pentru prima dată după 2018.

O maşină care a rămas parcată în acelaşi loc timp de aproape 50 de ani a devenit simbolul unui oraș din Italia. VIDEO

Mașina unui pensionar italian a devenit atracție locală după ce a fost parcată timp de 47 de ani în acelasi loc
Mașina unui pensionar italian a devenit atracție locală după ce a fost parcată timp de 47 de ani în acelasi loc. Foto: Profimedia

Mașina unui pensionar italian a devenit atracție locală după ce a fost parcată timp de 47 de ani în acelasi loc, în orașul Conegliano din nordul Italiei.

Lancia Fulvia din 1970 este deținută de Angelo Fregolent, un fost comerciant în vârstă de 94 de ani, relatează Cnews, citată de Mediafax.

În 1974, Fregolent și-a parcat mașina pentru ultima dată pe strada Zamboni, chiar în fața chioșcului pe care îl deținea împreună cu soția sa, la parterul casei. Folosită ca spațiu de depozitare, mașina nu a mai fost mutată timp de aproape jumătate de secol. După pensionare, Angelo Fregolent nu a considerat de cuviință să mute vehiculul.

De-a lungul anilor, mașina a devenit un adevărat simbol al orașului Conegliano. Turiștii vin să-i facă poze și locația sa este menționată pe Google Maps.

Însă frumoasa poveste s-a încheiat pe 20 octombrie, când mașina a fost mutată de o camionetă de remorcare din cauza unor lucrări. Angelo Fregolent a fost de acord, cu o condiție: ca Lancia sa „să nu fie tratată ca o epavă”.

Antreprenorii locali o vor restaura înainte de a o expune în oraș.

„M-aș bucura să o văd prezentată așa cum merită”, a declarat Angelo Fregolent presei italiene.

Un fost șef al NATO dezvăluie că Putin voia ca Rusia să intre în Alianță, dar să nu stea la coadă alături de țări care „nu contează”

vladimir putin

04.11.2021 12:45 Președintele Rusiei, Vladimir Putin. Foto: Profimedia Images

Președintele rus Vladimir Putin dorea ca țara sa să intre în NATO, dar fără să treacă prin procesul obișnuit de aderare alături de „o mulțime de țări care nu contează”, spune George Robertson, fost secretar general al alianței nord-atlantice, citat de The Guardian.

George Robertson, fost ministru laburist al apărării, care a condus NATO între 1999 și 2003, a spus că Putin a spus clar la prima lor întâlnire că dorește ca Rusia să fie o parte a Occidentului.

„Au vrut să facă parte din acel Occident sigur, stabil și prosper în care Rusia nu era în acel moment”, a spus el.

Robertson a vorbit despre una din primele întâlniri cu Putin după ce acesta a devenit președinte, în 2000. Putin a întrebat: „Când ne vei invita să ne alăturăm NATO?”, iar Robertson i-a răspuns: „Noi nu invităm oamenii să adere la NATO, ei solicită să se alăture.” Replica lui Putin: „Ei bine, nu vrem să stăm la coadă cu o mulțime de țări care nu contează.”

Afirmațiile lui Robertson corespund cu declarațiile făcute de Putin într-un interviu pentru BBC, cu puțin timp înainte să-și fi început primul mandat de președinte, în urmă cu 21 de ani. Putin a spus atunci că nu exclude aderarea la NATO „dacă și când opiniile Rusiei sunt luate în considerare ca ale unui partener egal”.

Președintele rus mai spunea atunci că nu își poate imagina NATO ca pe un inamic și că „Rusia face parte din cultura europeană”.

„Nu îmi pot imagina ca propria mea țară să fie izolată de Europa și de ceea ce numim adesea lumea civilizată”, a spus el.

Declarațiile lui Robertson scot în evidență modul în care viziunea lui Putin s-a schimbat în timpul celor 21 de ani de conducere neîntreruptă a Rusiei.


După protestele din timpul Revoluției Portocalii din Ucraina din 2004, Putin a devenit din ce în ce mai suspicios față de Occident, pe care l-a acuzat de finanțarea ONG-urilor pro-democrație.

El a fost și mai supărat pentru expansiunea continuă a NATO în Europa Centrală și de Est: România, Bulgaria, Slovacia, Slovenia, Letonia, Estonia și Lituania au ales să se alăture alianței în 2004; Au urmat Croația și Albania în 2009. Georgiei și Ucrainei li s-a promis aderarea în 2008, dar au rămas în afara NATO.

Trump anunță TRUTH Social, propria sa rețea de socializare

Trump anunță TRUTH Social, propria sa rețea de socializare

Donald Trump, fostul președinte al SUA, a fost eliminat de pe majoritatea rețelelor de socializare la începutul anului, în urma protestelor de la Capitoliul din Washington, când și-a încurajat susținătorii să „facă dreptate” în cazul presupusului furt de voturi din partea contracandidatului său, Joe Biden.

În ultimele câteva luni a avut multiple tentative de a reveni pe rețele de socializare, de la transformarea propriului site într-o platformă socială doar a lui, sau chemarea în instanță a oficialilor Twitter sau Facebook. După atâtea eforturi, Trump anunță că își va crea propria platformă de socializare: TRUTH Social.

Rețeaua TRUTH Social va oferi tuturor o voce, spune Donald Trump

Trump Media and Technology Group (TMTG) a anunțat astăzi că va lansa o nouă rețea de socializare. Aceasta se va numi TRUTH Social (truth = adevăr) și va fi pornită într-o variantă beta în luna noiembrie. Pentru a te înscrie pe rețeaua TRUTH, va fi nevoie să deții o invitație, în prima fază, însă nu este tocmai clar cum vei putea să intri în posesia uneia. Este posibil să existe o perioadă de înscrieri pentru testare, iar TRUTH va selecta dintre cei înscriși.

Rețeaua TRUTH este programată pentru disponibilitate publică abia în prima parte a anului 2022. În comunicatul de presă lansat de Trump Media, Donald Trump spune că această rețea a pornit din dorința de a opri „tirania” marilor companii de tehnologie:

„Am creat TRUTH Social și Truth Media and Technology Group pentru a nu ceda în fața tiraniei Big Tech, Trăim într-o lume în care talibanii au o prezență imensă pe Twitter, iar în schimb președintele vostru american preferat a fost redus la tăcere. Acest lucru este inacceptabil. Sunt bucuros să trimit primul meu „TRUTH” (adevăr) pe TRUTH Social foarte curând. TMTG a fost fondată cu misiunea de a da o voce tuturor. Sunt entuziasmat să încep să îmi împărtășesc gândurile pe TRUTH Social și să pornesc lupta împotriva Big Tech. Toată lumea mă întreabă de ce nu se opune nimeni în fața Big Tech. Ei bine, noi o vom face în curând!” a declarat Donald Trump.

Aplicația deja există

TMTG și Digital World Aquisition Corp au intrat într-o înțelegere de fuziune, rezultând în listarea la bursă a TMTG. Tranzacția va evalua TMTG la o valoare de 875 milioane de dolari cu potențialul de a câștiga încă 825 de milioane pentru o valoare cumulativă de 1,7 miliarde de dolari, în funcție de performanța acțiunilor, anunță TMTG.

Aplicația este deja listată pe App Store-ul Apple drept „pre-comandă”. Momentan nu există și o listare pentru Android. Există și un site oficial, unde te poți înscrie pentru a primi informații sau o invitație atunci când rețeaua va porni. Pare din imagini să fie o „clonă” de Twitter.

sursa: TechCrunch

Lituania a început să construiască un zid de oțel de cel puțin 500 de kilometri și 152 de milioane de euro la granița cu Belarus

Gard cu sârmă ghimpată care separă o zână cu câmp și o pădure
Linia de graniță Padvarionys între Lituania și Belarus. Foto: Profimedia Images

Lituania a început construcția primelor secțiuni ale zidului său de oțel, menit să țină la distanță migranții și refugiații care trec granița dinspre Belarus, după mai multe luni în care numărul de treceri ilegale ale frontierei a crescut semnificativ, relatează Reuters.

„Este probabil imposibil să construiești un obstacol peste care nu se poate trece, deci cred că și această barieră poate fi depășită. Însă va dura multă vreme și noi vom avea timp să reacționăm”, a spus Virgilius Raugale, șeful grănicerilor din sudul țării.

Lituania a alocat 152 de milioane de euro pentru a construi 500 de kilometri de zid până în septembrie 2022. Zidul va fi suplimentat de sârmă ghimpată înaltă de trei metri și de echipament de supraveghere video.

Uniunea Europeană acuză Belarusul că aduce migranți cu avionul din Orientul Mijlociu pentru a-i trimite apoi peste graniță, în Uniunea Europeană, o formă de răzbunare a dictatorului din Belarus pentru sancțiunile economice impuse.

Belarusul neagă aceste acuzații și spune că nu mai acționează pentru oprirea migranților care îi trec granițele pentru că sancțiunile UE nu-i mai lasă resurse pentru acest lucru.

Până acum, trei țări europene au ridicat bariere la granițele lor cu Belarusul – Lituania, Letonia și Polonia. Peste 4.000 de migranți au pătruns în Lituania, prin Belarus, din august 2020. De atunci, alți 5.600 refugiați au fost împiedicați să intre în țară.

Letonia devine prima țară UE care permite angajatorilor să-și concedieze angajații nevaccinați

spital din letonia
În Letonia a fost implementat un nou lockdown din 21 octombrie și va dura până în 15 noiembrie, data la care vor intra în vigoare și noile reguli. Foto: Profimedia Images

Anunțul vine în situația țara se confruntă cu unul dintre cele mai dure valuri epidemice.

Parlamentul din Letonia a adoptat, joi, o decizie prin care li se permite angajatorilor din această țară să îi concedieze sau să îi transfere pe un regim de muncă la distanță pe angajații lor care refuză să se vaccineze împotriva coronavirusului, relatează Reuters.

Până acum, în jur de 61% dintre adulții din Letonia s-au vaccinat cu schema completă, o rată de vaccinare ceva mai scăzută decât media Uniunii Europene de 75%.

Letonia este prima țară UE care a implementat un nou lockdown în această teamă, după creșterea numărului de cazuri de infectare.

Noua lege le permite angajatorilor să suspende contractele de muncă și să nu-i mai plătească pe angajații care refuză să se vaccineze sau, dacă este posibil, să-i transfer pe un regim de muncă de acasă. Ulterior, ei îi pot concedia pe angajații care nu s-au vaccinat în perioada de trei luni de după suspendar.

Noua legislație intră în vigoare din 15 noiembrie și nu vor exista excepții nici pentru cei care au trecut recent prin boală. Anterior, obligativitatea vaccinării în Letonia s-a aplicat doar angajaților din domeniul medical, din educație și din serviciile sociale.

Facebook anunță abonamente pentru pagini, cu plată în afara App Store pe iOS

Facebook anunță abonamente pentru pagini, cu plată în afara App Store pe iOS

Facebook permite acum creatorilor de conținut de pe rețeaua sa de socializare să câștige bani din abonamente de la fani.

La fel ca în cazul altor platforme de creatori de conținut precum Patreon sau OnlyFans și, mai nou, Twitter, Facebook permite paginilor să creeze abonamente pe baza cărora fanii să poată avea acces la conținut exclusiv. Facebook spune însă că toți banii vor merge către creatori, cel puțin la început, fără a fi taxați un comision, iar că link-urile din aplicație nu vor trece prin sistemul de plată Apple pe iOS.

Paginile de Facebook vor putea percepe abonamente, Meta pune Apple în șah

Paginile care au 10.000 de urmăritori în total sau 250 de urmăritori activi care se întorc pe live-uri, 50.000 de engagement-uri la postări sau 180.000 de minute redate pe clipurile video, vor putea activa componenta de abonamente. Aceasta permite astfel realizarea unui grup dedicat abonaților, unde pot fi realizate postări exclusive, cât și link-uri promoționale pentru aceștia.

Facebook a anunțat că până în 2023, toți banii pe care abonații îi plătesc merg direct la creatorii de conținut de pe platformă, în timp ce pentru fiecare abonat pe care îl primesc pe pagină, creatorii vor primi în plus de la rețea între 50 și 20 de dolari până la sfârșitul anului, dintr-un fond de 1 miliard de dolari.

facebook subscription

Mark Zuckerberg a anunțat acest program pe pagina lui de Facebook, unde a atacat direct Apple, spunând că plățile vor fi realizate prin Facebook Pay, utilizatorii fiind redirecționați din aplicația Facebook cu un link special pentru a putea face plata fără a plăti 30% comision către Apple dacă folosesc aplicația de mobil pe iOS.

O mișcare similară a făcut și Epic Games în 2020, când Apple a reacționat prin eliminarea Fortnite de pe App Store și a continuat cu dezactivarea contului de dezvoltator al Epic Games. Va fi interesant de urmărit reacția Apple la decizia pe care a luat-o Facebook.

Rețelele de socializare care sunt acum sub umbrela Meta, Facebook, Instagram, Messenger și WhatsApp, sunt unele dintre cele mai populare aplicații de pe iOS și unul dintre motivele principale pentru care mulți clienți cumpără smartphone-uri. Eliminarea Facebook sau blocarea contului de dezvoltator al Meta ar putea fi în dezavantajul Apple.

Momentan, link-urile alternative de la Facebook sunt acoperite de decizia instanței în cazul Apple vs. Epic Games, care obligă Apple să ofere dezvoltatorilor posibilitatea de a oferi link-uri alternative de plată. Apple încearcă însă să anuleze sau măcar să amâne această decizie într-un apel.

sursa: TechCrunch