Imaginea de pe Google Maps de la care a pornit o dezbatere aprinsă. Ce este, de fapt, triunghiul negru din mijlocul oceanului?

Imaginea de pe Google Maps
Imaginea de pe Google Maps FOTO: Reddit/ kokoblocks

Pentru cei mai mulți oameni, Google Maps este un instrument util pe care îl folosesc pentru a ajunge din punctul A în punctul B. Dar pentru un grup mic de curioși este o sursă de mistere.

Dacă te uiți cu mare atenție, poți găsi imagini ciudate, care par să ascundă ceva ce nu poate exista în realitate. Sau poate fi doar un semn că Google Maps nu funcționează bine. În ambele situații, se iscă dezbateri aprinse, care sunt uneori foarte amuzante.

Asta s-a întâmplat și atunci când un utilizator Reddit a descoperit, în timp ce folosea Google Maps, ceea ce pare să fie o gaură neagră, de formă dreptunghiulară, în mijlocul oceanului Pacific, potrivit Insider. „Ce dracu este asta”, a scris acesta. „Nu seamănă deloc cu o insulă”.

Mulți au presupus că imaginea a fost cenzurată de Google, pentru că acolo ar fi o bază militară secretă. Presupunerea are o logică, pentru că Google ascunde adesea locațiile „sensibile”, cum ar fi bazele militare sau curțile închisorilor, potrivit Live Science.

Alții au spus că ar putea fi un vulcan subteran. Iar alți utilizatori au spus că ar putea fi insula din serialul TV „Lost”.

Până la urmă, misterul a fost elucidat: pata neagră de pe Google Maps este Insula Vostok, aflată la nord-est de Noua Zeelandă, care aparține Republicii Kiribati, o națiune insulară din Pacificul Central care include 33 de atoli și insule de corali.

Dar de ce este atât de neagră? „Ceea ce vedeți ca fiind negru este de fapt verde foarte închis. Este o pădure foarte densă de arbori Pisonia”, a explicat un utilizator Reddit.

Armata rusă va primi de anul viitor rachete hipersonice Zircon, anunţă Putin

Test de lansare a unei rachete Zircon de pe o navă a Rusiei.
Test de lansare a unei rachete Zircon de pe o navă a Rusiei. Foto: Profimedia

Testele cu racheta hipersonică rusească Zircon sunt aproape de final şi livrările acestei rachete pentru forţele navale ruseşti vor începe anul viitor, a declarat miercuri preşedintele rus Vladimir Putin, potrivit Reuters.

Această acţiune se înscrie în încercările Moscovei de a lua un avans în competiţia cu SUA şi cu alte state în desfăşurarea următoarei generaţii de rachete cu rază lungă de acţiune care sunt mai dificil de detectat şi de interceptat.

Rusia a susţinut luna trecută că a efectuat cu succes un test cu rachetă Zircon lansată pentru prima dată de pe un submarin.

„Acum este în mod special important să dezvoltăm şi să implementăm tehnologiile necesare creării unor noi sisteme de arme hipersonice, a unor lasere de înaltă putere şi sisteme robotice capabile de a contracara eficient potenţiale ameninţări militare, ceea ce înseamnă că ele vor consolida şi mai mult securitatea ţării noastre”, a afirmat Putin într-o declaraţie televizată.

Preşedintele rus a mai spus că, în cadrul testelor efectuate, racheta a lovit cu succes atât ţintele terestre, cât şi pe cele marine în urma lansărilor submarine sau de pe navele de suprafaţă.

În SUA, Pentagonul s-a plâns luna trecută de preţul prea mare al rachetelor hipersonice

Unii experţi occidentali pun la îndoială avansul tehnologic al rachetelor ruseşti de nouă generaţie, dar admit că prin combinaţia formată din viteză, manevrabilitate şi altitudine rachetele hipersonice sunt greu de detectat şi interceptat. Viteza acestor rachete este de peste cinci ori mai mare decât cea a sunetului, sau mai mult de 6.200 de kilometri pe oră.

În SUA, Pentagonul s-a plâns luna trecută de preţul prea mare al rachetelor hipersonice, de zeci de milioane de dolari bucata, şi le-a cerut societăţilor producătoare să ia măsuri pentru a diminua costurile finale, potrivit Agerpres.

Companiile americane Lockheed Martin şi Raytheon Technologies lucrează la dezvoltarea unor arme hipersonice destinate Pentagonului. Bugetul solicitat de acesta din urmă în anul fiscal 2022 pentru cercetarea şi dezvoltarea armelor hipersonice este de 3,8 miliarde de dolari, în creştere faţă de cele 3,2 miliarde alocate acestui capitol în anul anterior.

Șeful armatei SUA: Avem, în mod categoric, capacitățile necesare pentru a apăra Taiwanul de China

Mark Milley, șeful statului major general al SUA.
Mark Milley, șeful statului major general al SUA. Foto: Profimedia Images

Șeful Statului Major american, Mark Milley, spune că armata SUA are „în mod categoric” capacitatea de a apăra Taiwanul de China, în cazul unui eventual conflict.

Întrebat, în timpul unei conferinţe a centrului de reflecţie Aspen Security Forum, dacă există pe termen scurt riscul unui atac din partea Chinei asupra Taiwanului, cel mai înalt gradat general american a apreciat că aceasta „nu este probabil” în următoarele 24 de luni. Însă, „chinezii sunt în mod clar şi fără ambiguitate pe cale să se doteze cu capacităţile necesare pentru a oferi opţiuni conducerii ţării dacă ea o va dori în viitor”, a adăugat el, conform AFP, citat de Agerpres.

Întrebat dacă SUA sunt capabile să apere insula situată la mai puţin de 200 de kilometri de coastele chineze, Mark Malley a asigurat: „Avem în mod categoric capacităţile necesare, nu există nicio îndoială”. Totodată, el a adăugat că SUA doresc în primul rând „o soluţie paşnică” la orice conflict între Taiwan şi China.

Şeful statului major american s-a abţinut să spună dacă ar fi util sau nu să se revină asupra politicii de lungă durată a SUA, supranumită a „ambiguităţii strategice”, în virtutea căreia Washingtonul ajută Taiwanul să-şi construiască şi să-şi întărească apărarea, însă fără a promite explicit că va veni în ajutor în caz de atac. „În acest moment, aceasta este politica noastră şi ea va continua deocamdată”, a spus el.

Schimbul de replici s-a înteţit în ultimele săptămâni între SUA şi China cu privire la Taiwan, pe care China îl consideră parte a teritoriului său. Întrebat cu privire la posibilitatea unei intervenţii militare americane pentru apărarea Taiwanului, în cazul unui atac din partea Chinei, preşedintele american Joe Biden a răspuns luna trecută în mod afirmativ: „Da, avem un angajament în acest sens”, a spus Biden.

Declaraţia sa pare să contrazică aşa-numita „ambiguitate strategică” a SUA, iar Casa Albă a dat mai târziu asigurări că politica sa la adresa Taiwanului nu s-a schimbat: SUA recunosc din 1979 regimul de la Beijing, în detrimentul Taiwanului, însă Congresul american impune în paralel furnizarea de arme insulei pentru apărare.

Generalul Milley a apreciat că întărirea Chinei reprezintă în factor destabilizator pentru planetă. „Intrăm într-o lume tripolară, cu SUA, Rusia şi China ca mari puteri”, a spus el. Cu trei actori în loc de doi, „există mai multă complexitate”, a adăugat Milley. Iar odată cu noile tehnologii precum inteligenţa artificială, rachetele hipersonice şi militarizarea spaţiului, „intrăm într-o lume care, în opinia mea, este potenţial mult mai instabilă din punct de vedere strategic” decât în ultimii 60 de ani. 

Talibanii au interzis folosirea banilor străini în Afganistan

afganistan
Talibanii au anunțat marți că este complet interzisă folosirea monedelor străine în Afganistan. Foto: Profimedia Images

Talibanii au anunțat marți că este complet interzisă folosirea monedelor străine în Afganistan.

Decizia ar putea afecta și mai mult țara, care se confruntă cu o criză umanitară și cu o economie adusă în pragul colapsului de retragerea sprijinului internaţional, relatează Reuters.

Anunțul talibanilor a venit la doar câteva ore după ce cel puţin 25 de oameni au fost ucişi şi peste 50 răniţi când oameni înarmaţi au atacat cel mai mare spital militar din Afganistan aflat în centrul Kabulului, unde s-au produs şi două explozii puternice. Atacul a fost revendicat de membri ai Statului Islamic.

„Situaţia economică şi interesele naţionale din ţară cer ca toţi afganii să folosească moneda afgană în fiecare tranzacţie”, a anunţat grupul într-un comunicat dat publicităţii de purtătorul lor de cuvânt.

Folosirea dolarilor americani este larg răspândită pe pieţele din Afganistan, iar zonele de frontieră utilizează moneda ţărilor vecine, precum Pakistanul, pentru tranzacţii.

Guvernul taliban face presiuni pentru eliberarea miliardelor de dolari din rezervele băncii centrale în contextul în care naţiunea lovită de secetă se confruntă cu un deficit de lichidităţi, foamete şi o nouă criză a migraţiei.

Afganistanul deţine miliarde de dolari în bunuri peste hotare la US Federal Reserve şi la alte bănci centrale din Europa, dar banii au fost îngheţaţi după ce talibanii au înlăturat guvernul sprijinit de Occident în luna august.

Plecarea forţelor armate conduse de SUA şi a multor donatori internaţionali a lăsat ţara fără granturile care finanţau trei sferturi din cheltuielile publice.

Deşi statele occidentale vor să prevină un dezastru umanitar în Afganistan, ele au refuzat să recunoască oficial guvernul taliban, notează Reuters.

New York are un nou primar. Eric Adams, al doilea primar de culoare care conduce metropola americană

New York City Democratic Mayor-elect Eric Adams gestures to supporters during his 2021 election victory night party at the Brooklyn Marriott on November 2, 2021 in New York City
Eric Adams, noul primar al New York-ului. Foto: Profimedia

Eric Adams, un afro-american, fost ofiţer de poliţie şi sindicalist antirasist, a fost ales primar al New York-ului, au informat marţi seară canalele americane de televiziune CBS şi NBC, pe baza rezultatelor preliminare.

Democratul în vârstă de 61 de ani l-a învins pe rivalul său republican, Curtis Sliwa, 67 de ani, aşa cum era de aşteptat, potrivit primelor rezultate difuzate de biroul electoral al oraşului. Eric Adams a obţinut 70% din voturi, faţă de aproximativ 23%, cât a întrunit Sliwa, într-un oraş în care inegalităţile economice şi sociale dintre diferitele comunităţi sunt extrem de marcate, potrivit AFP, preluată de Agerpres.

Eric Adams devine al doilea primar de culoare din istoria capitalei economice şi culturale americane. Fost poliţist în anii 1980, într-o perioadă în care New York-ul era cunoscut ca fiind un loc periculos, Adams s-a dedicat meseriei timp de 22 de ani, ajungând la gradul de căpitan. În 1995, Eric Adams a fondat un sindicat care luptă împotriva rasismului.

Primăria New York-ului administrează cel mai important buget municipal din SUA – 98,7 miliarde de dolari pentru anul financiar 2021-2022 – consacrat în parte ieşirii din criza sanitară.

Sute de adepți QAnon s-au strâns în Dallas, așteptând ca JFK, mort din 1963, să-și facă apariția și să-l proclame pe Trump președinte

grup de oameni adunați pe marginea unei străzi
Adepții QAnon s-au adunat în Dallas, „în așteptarea lui JFK”. Foto: Captură Twitter Din articol

Sute de adepți ai conspirației QAnon din SUA s-au adunat, miercuri, în Dallas, convinși fiind că fostul președinte John F. Kennedy, asasinat în 1963, și fiul acestuia, mort din 1999, își vor face apariția și vor anunța că Donald Trump va fi reînvestit ca președinte. Susținătorii QAnon au fost dezamăgiți când „profeția” nu s-a împlinit.

Conform celei mai noi conspirații a cultului de susținători ai lui Donald Trump, QAnon, fostul președinte american John Fitzgerald Kennedy, asasinat, în 1963, și fiul său, JFK Jr. și el decedat de peste 20 de ani, ar fi urmat să apară, miercuri, la ora 11:55, pe Dealey Plaza, acolo unde JFK a fost asasinat în 1963. Conspiraționiștii erau convinși că fostul președinte și fiul său urmau să anunțe reînvestirea în funcție a lui Donald Trump și că JFK Jr. urma să devină vicepreședintele lui Trump. 

JUST IN: There is a massive crowd of QAnon believers right now at Dealey Plaza in downtown Dallas who believe that JFK Jr. didn’t actually die in 1999 and he will reveal himself today as a Trump supporter. (h/t @stevanzetti) pic.twitter.com/cedvPfkhjn— No Lie with Brian Tyler Cohen (@NoLieWithBTC) November 2, 2021

Susținătorii QAnon spun că actualul guvern SUA este ilegal din 1871, „de când a fost transformat în corporație” și că „ultimul președinte al republicii a fost Ulysses S. Grant”.  

A QAnon follower explains why she’s in Dallas today. She believes JFK wasn’t assassinated, and the 104-year-old former president is going to help usher in a Trump/JFK Jr. Administration. pic.twitter.com/Xl3PhgayLc— Michael Williams (@michaeldamianw) November 2, 2021

Noua conspirație vine în continuarea unor teorii mai vechi care au apărut constant în lunile care au urmat înfrângerii lui Trump în alegerile din 2020. Dacă, inițial, conspiraționiștii susțineau doar că „alegerile din 2020 au fost fraudate”, pe parcurs, ei au devenit tot mai rupți de realitate, susținând apoi că „Donald Trump a marcat buletinele de vot pentru a-i demasca pe democrați”, sau că Trump se ascunde dar că „va reveni la putere în martie 2021”. Când martie 2021 a trecut, iar „profeția” nu s-a împlinit, conspiraționiștii au ales o nouă dată – „august 2021”.

Un an de conspirații

În 4 noiembrie 2020, la puțin timp după ce secțiile de vot se închiseseră în majoritatea statelor americane, Donald Trump se declara câștigător în alegeri, deși nu fuseseră anunțate decât rezultatele parțiale, fără voturile prin corespondență.

Anterior, unii analiști, experți de politică americane și surse din media avertizaseră că numărătoarea va dura semnificativ mai mult decât la alte alegeri, în contextul în care numărul de votanți prin corespondență crescuse semnificativ, din cauza pandemiei de coronavirus.

De asemenea, era de așteptat ca voturile prin corespondență să fie în majoritatea lor covârșitoare voturi pentru democrați, în contextul în care republicanii duseseră un război dur și o campanie de dezinformare masivă împotriva votului prin corespondență.

Însuși Donald Trump se pregătise pentru momentul în care urma să acuze frauda cu mai multe luni în urmă, criticând cu fiecare ocazie sistemul de vot prin corespondență, deși nu exista absolut nicio dovadă că acesta ar fi susceptibil în mod particular la fraudare.

Experții au avertizat cu privire la acest posibil „miraj roșu” în care în noaptea alegerilor va părea că Donald Trump și-a asigurat un nou mandat cu procente covârșitoare în state competitive, însă că avantajul său se va disipa din momentul în care se vor număra voturile prin corespondență, despre care se prevedea, în mod corect, că vor înclina balanța în favoarea lui Biden.

Cele două săptămâni care au urmat până ce a devenit clar că Biden câștigase alegerile în mai multe state esențiale, inclusiv în Georgia și Arizona, tradițional votante ale republicanilor, au reprezentat momentul de început al principalelor teorii ale conspirației privind alegerile prezidențiale din 2020, iar de atunci, conspirațiile au continuat să apară constant printre membrii cultului Trump. 

Guvernul de la Beijing a îndemnat oamenii să își facă provizii urgente de alimente, dar nu a explicat de ce. Marea temere în China

o femeie face cumparaturi
Guvernul de la Beijing a îndemnat oamenii să își facă provizii urgente de alimente, dar nu a explicat de ce. FOTO: Getty Images

Guvernul de la Beijing îndeamnă populația să își facă rezerve alimentare și de produse de primă necesitate, pentru a face față nevoilor zilnice și situațiilor de urgență. Oamenii nu au primit explicații pentru acest apel și se tem că ţara ar putea fi amenințată de lipsa alimentelor.

Un anunț în acest sens a fost postat luni seară pe site-ul Ministerului Comerţului.

Ministerul Comerţului face apel și la autorităţile locale să faciliteze fluxurile de aprovizionare, să monitorizeze rezervele de carne şi de legume şi să menţină stabilitatea preţurilor.

Apelul vine într-un moment în care China încearcă să combată reapariţia unor focare sporadice de COVID-19, dar nu s-au oferit explicații clare privind motivul pentru care a fost făcut.

La începutul lui 2020, cînd China era în plină pandemie de COVID-19, lanţurile de aprovizionare au fost grav afectate de intrarea în carantină a mai multor zone din ţară şi de blocarea multor axe rutiere.

Odată cu apropierea Jocurilor Olimpice de iarnă de la Beijing, din februarie 2022, regimul se teme de un nou val epidemiologic. De altfel, guvernul a luat în ultimele săptămâni măsuri radicale în urma apariţiei unor focare sporadice de COVID-19 în nordul ţării. Cel puţin şase milioane de persoane au intrat în lockdown, în special în marele oraş Lanzhou, situat la 1.700 de km vest de Beijing.

Numărul cazurilor constatate rămâne totuşi foarte scăzut comparativ cu bilanţurile înregistrate în restul lumii. Numai 71 de noi cazuri de contaminare au fost anunţate marţi pentru ultimele 24 de ore, după 92 de cazuri luni, când s-a înregistrat cel mai ridicat bilanţ de după mijlocul lui septembrie, scrie Agerpres.

China a fost lovită de asemenea în această vară de inundaţii care au perturbat producţia agricolă şi au dus la majorarea preţurilor. Schimbările climatice riscă să ducă la creşterea frecvenţei acestui tip de catastrofe naturale.

China este deja primul importator mondial de produse alimentare, o situaţie care o face vulnerabilă la tensiuni diplomatice, cum sunt cele în desfăşurare cu mari furnizori precum SUA, Canada sau Australia.

Luna trecută, preţurile la 28 de produse alimentare au crescut cu 16% comparativ cu luna precedentă, a relatat luni presa chineză, citând date oficiale.

Anul trecut, preşedintele Xi Jinping a făcut apel la concetăţeni să economisească hrană şi a denunţat risipa alimentară.

Istoria evreilor și a Holocaustului ar putea deveni materie de studiu în învățământul liceal și profesional din România

intrarea de la Auschwitz
Intrarea de la lagărul din Auschwitz. Foto: Profimedia Images

Camera Deputaţilor a aprobat miercuri o propunere legislativă pentru studierea istoriei evreilor şi a Holocaustului, care prevede introducerea unei discipline şcolare cu acest obiect în planurile-cadru ale învăţământului liceal şi profesional.

Propunerea legislativă a fost inițiată de deputatul Silviu Vexler, care este și președintele Federației Comunităților Evreiești din România.

Propunerea, adoptată cu 270 de voturi „pentru”, opt împotrivă și 25 de abțineri, vizează introducerea disciplinei şcolare „Istoria Evreilor. Holocaustul” în planurile-cadru ale învăţământului liceal şi profesional, parte a trunchiului comun, respectiv instituirea şi acordarea Premiului Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România, informează Agerpres.

„Cultivarea memoriei, învăţarea toleranţei ca exerciţiu de sinceritate şi ca formă de asumare a propriei identităţi nu pot fi desăvârşite fără asumarea trecutului şi fără învăţarea cunoaşterii şi a recunoaşterii. (…) În paralel cu toate măsurile legislative şi instituţionale care au fost adoptate anul trecut, un cadru educaţional prin care tinerii să cunoască şi să înţeleagă ceea ce s-a întâmplat în trecut, ca parte a formării lor ca cetăţeni, are un rol cu totul special şi fundamental. Educaţia şi înţelegerea sunt cele mai bune arme pentru a cultiva democraţia şi libertatea, pentru a contracara intoleranţa şi extremismul”, a declarat iniţiatorul propunerii legislative, deputatul Silviu Vexler.

Potrivit lui Vexler, introducerea noii discipline şcolare are ca scop dobândirea de cunoştinţe şi perspective noi despre istoria, cultura şi tradiţiile comunităţilor evreieşti din România, modul în care această minoritate naţională a contribuit la evoluţia şi modernizarea societăţii româneşti de-a lungul timpului, dar şi înţelegerea istoriei Holocaustului din România.

Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată în cazul proiectului de lege privind studierea istoriei evreilor și a Holocaustului, care urmează să fie supus aprobării de Senat.

Video Cantecul Gretei Thunberg pentru liderii lumii: „Bagați-vă criza climatică în fund”

gif greta thunberg

Activista de mediu Greta Thunberg a ținut marți un discurs chiar lângă Scottish Event Campus, locul de desfășurare al COP26, în care s-a adresat liderilor mondiali, stingând alături de membrii organizației Extinction Rebellion „puteți să vă băgați criza climatică în fund” pe melodia „She’ll Be Coming ‘Round the Mountain”, scrie publicația The Huffington Post

Greta Thunberg a spus despre liderii mondiali care au participat la COP26 în primele zile ale summitului că sunt „doar politicieni care se prefac că ne iau viitorul în serios și pretind că iau în serios prezentul și cazurile oamenilor care sunt deja afectați de criza climatică”.

Greta Thunberg has a message for COP26 leaders: „You can shove your climate crisis up your arse!”

What is your message for Greta?@GretaThunberg | #COP26 pic.twitter.com/hQ5BlV3IAp— talkRADIO (@talkRADIO) Nov
ember 2, 2021

„Schimbarea nu va veni de acolo din interior”, a continuat activista de mediu, în vârstă de 18 ani. De altfel, Greta Thunberg a mai participat luni la o altă adunare climatică din Glasgow, pledând pentru luarea de măsuri suplimentare împotriva schimbărilor climatice.

Greta in Govan @GretaThunberg pic.twitter.com/xK5s7V5q5L— Peter Cassidy (@petercassidy20) November 1, 2021

Activista de mediu a spus că „nu trebuie să mai spunem bla bla bla, nu trebuie să mai exploatăm oamenii, natura și planeta. Gata cu exploatarea. Gata cu bla bla bla. Gata cu ce naiba ar face ei acolo înăuntru”.

„Bla bla bla”-ul Gretei Thunberg a devenit recent o zicală faimoasă. Aceasta a folosit-o pentru prima dată atunci când a ridiculizat angajamentele premierului britanic Boris Johnson în privința climei, în luna septembrie.

Potrivit The New York Times, la protestul de marți, Greta Thunberg a coordonat mulțimea pentru a evoca anumite mesaje. În momentul în care aceasta striga „Ce vrem?”, activiștii răspândeau în cor: „justiție climatică!”. Apoi, când Greta striga „Când vrem asta?”, mulțimea răspundea: „Acum!”

Greta Thunberg, the environmental activist, joined protesters outside the United Nations climate conference in Glasgow and accused political leaders of inaction in the fight against the climate crisis. https://t.co/VRYbuTNehl pic.twitter.com/23ZqHuduLx— The New York Times (@nytimes) November 1, 2021

Greta Thunberg a mai vorbit zilele acestea cu presa internațională aflată la COP26, subliniind că „în acest moment, liderii mondiali se întâlnesc pentru discuții istorice despre climă, dar angajamentele lor nu se transpun într-o acțiune reală”. 

„Suntem catastrofal departe de obiectivul crucial de limitare a încălzirii globale la sub 1,5 grade Celsius față de perioada preindustrială și, totuși, guvernele de pretutindeni accelerează în continuare criza climatică, cheltuind miliarde pe combustibili fosili”, a spus activista de mediu.

Acesta a mai subliniat într-un interviu pentru BBC News, că „schimbarea este posibilă” la summit COP26, doar dacă se menține presiunea asupra politicienilor.

Impactul vorbelor Gretei Thunberg s-au simțit în sălile conferinței ONU pentru schimbări climatice, unde prim-ministrul Marii Britanii a împrumutat din acuzațiile care au fost inițial îndreptate chiar spre persoana sa, spunându-le liderilor mondiali că „toate promisiunile de aici nu vor fi altceva decât bla, bla, bla, dacă nu devenim în mod real angajați în combaterea problemelor de mediu”.

Greta Thunberg nu a fost invitată oficial să vorbească la COP26, care se termină pe data de 12 noiembrie. Activista din Suedia, ale cărei greve pentru climă au contribuit la alimentarea unei mișcări globale a tinerilor împotriva schimbărilor climatice, a fost primită în orașul scoțian care găzduiește anul acesta dezbaterile despre problemele de mediu ca o adevărată vedetă, fiind rapid înconjurată de o mulțime zgomotoasă de tineri în momentul în care a ieșit pe poarta principală a Garii Centrale din Glasgow, potrivit videoclipurilor postate pe rețelele de socializare.

Polonia spune că oameni în uniforme și înarmați au intrat pe teritoriul său. MAE l-a convocat pe șeful misiunii diplomatice din Belarus

borna care demarcheaza granita poloniei in mijlocul padurii
Persoane înarmate, îmbrăcate în uniforme, au trecut granița Poloniei dinspre Belarus, susține executivul de la Varșovia. Foto: Profimedia Images

Ministerul de Externe polonez a anunţat miercuri că l-a convocat pe însărcinatul cu afaceri al ambasadei Belarusului, guvernul de la Varşovia acuzând că pe teritoriul polonez a avut loc o incursiune dinspre Belarus a unor persoane înarmate şi care purtau uniforme, incident calificat drept „provocare” de serviciile speciale poloneze, relatează AFP.

Acest incident, care s-a produs în noaptea de 1 spre 2 noiembrie, survine în contextul unui val fără precedent de migranţi veniţi mai ales din Orientul Mijlociu şi care pătrund dinspre Belarus în Polonia, Letonia şi Lituania, val migrator orchestrat de preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko ca represalii pentru sancţiunile europene.

„Polonia este hotărâtă să-şi protejeze propriile frontiere şi frontierele externe ale UE”, afirmă MAE polonez într-un comunicat în care a anunţat convocarea şefului misiunii diplomatice a Belarusului, conform Agerpres.

Acesta a mai fost convocat la MAE polonez şi în octombrie, atunci după ce asupra unor soldaţi polonezi au fost trase focuri de armă la frontieră dinspre Belarus.

Pentru a opri afluxul de migranţi Polonia a trimis mii de militari la graniţa cu Belarus, unde a ridicat un gard de sârmă ghimpată şi a instituit starea de urgenţă în zonă, aprobând recent şi ridicarea unui zid acolo.