Galaxy S21 ar putea primi Android 12 mai devreme. Samsung anunță încheierea campaniei de testare Beta

Samsung Android 12

Samsung anunță încheierea etapei de testare beta pentru actualizarea Android 12 destinată seriei de telefoane Galaxy S21.

Deși programul de testare beta a noii interfeței One UI 4 a început mai târziu decât era anticipat, rezultatele nu au încetat să apară, Samsung anunțând finalizarea etapei de testare pentru telefoanele din actuala gamă flagship. De ajutor au fost și utilizatorii care s-au alăturat în număr mare campaniei de testare Beta, producătorul sud-coreean concluzionând rapid că nu este nevoie de și mai mulți participanți, rămânând doar să pregătească actualizarea oficială de firmware.

Acționând cu prudență, Samsung nu a înaintat o dată exactă pentru lansarea versiunii stabile One UI 4 (bazată pe Android 12), confirmând doar intențiile pentru distribuirea la scară largă cel târziu în luna decembrie. Cert este că primul val de lansare va cuprinde doar telefoane din gama flagship: versiunile Galaxy S21, urmate de Galaxy Z Flip 3 și Galaxy Z Fold 3.

Este posibil ca și posesorii Galaxy Note 20 și Galaxy S20 să primească actualizare la Android 12 înainte de finalul acestui an, însă pentru posesorii modelului FE, sau ai altor produse din gama mid-range, șansele scad considerabil.

Între timp, Samsung a distribuit două clipuri video care detaliază îmbunătățirile aduse de noua versiune One UI.

Deloc surprinzător, Samsung preia stilul de interfață Android 12, adaptând tematica de culoare și designul widget-urilor.

Suplimentar, noua versiune de firmware pune mai mult accent pe confidențialitate, declanșând alerte de notificare ori de câte ori o aplicație accesează funcțiile camerei foto, microfonul sau coordonatele de localizare, întrebând utilizatorii dacă vor să permită accesul.

Era Trump, dată uitării. SUA și Europa au ajuns la acord în privința taxelor vamale pentru oțel și aluminiu

containere in culorile steagurilor sua si ue care se ciocnesc in aer
SUA și UE au ajuns la un acord în privința taxelor vamale pentru importurile de oțel și aluminiu Foto: Guliver/GettyImages

Statele Unite şi Uniunea Europeană au ajuns sâmbătă la un acord pentru eliminarea tarifelor suplimentare la importurile de oţel şi aluminiu, un conflict care a afectat relaţiile comerciale dintre Washington şi Bruxelles după impunerea acestor taxe vamale de către administraţia Trump, relatează  AFP, preluată de Agerpres.

Secretarul pentru comerţ al SUA, Gina Raimondo, a anunțat că acest acord „istoric” va menţine anumite tarife, dar va permite să intrarea în Statele Unite, fără taxe vamale, a unor cantităţi prestabilite de importuri europene de oţel şi aluminiu.

Comisarul european pentru comerţ, Valdis Dombrovskis, a confirmat acordul: „Am convenit cu Statele Unite să suspendăm disputa comercială cu privire la oţel şi aluminiu şi să lansăm cooperarea pentru un acord global privind oţelul şi aluminiul durabile”, a scrie el pe Twitter.

Anunţul, făcut în prima zi a summitului liderilor G20 de la Roma, nu precizează însă volumul importurilor de oţel şi aluminiu care vor fi scutite de taxe vamale.

„Ne aşteptăm ca această înţelegere să aibă un impact pozitiv asupra lanţului de aprovizionare şi să reducă creşterea costurilor”, a mai declarat secretarul pentru comerţ al SUA.

Cum a început războiul comercial dintre SUA și UE

Fosta administraţie Trump, care a pornit un război comercial la scurt timp după instalare, a impus, în iunie 2018, tarife suplimentare de 25 la sută pentru oţel şi 10 la sută la aluminiu pentru importurile provenind din mai multe regiuni ale lumii, din Turcia şi China până la Canada, Mexic şi Uniunea Europeană, argumentând cu necesitatea de a proteja securitatea naţională. În mai puţin de trei săptămâni, europenii au răspuns taxând la rândul lor importurile de motocicletele, blugi (inclusiv Levi’s), tutun, porumb, orez, suc de portocale provenite din SUA.

Măsurile suplimentare de retorsiune anunţate de UE, care urmau să intre în vigoare de la 1 decembrie la produse precum motocicletele Harley-Davidson sau whisky-ul Kentucky, nu vor mai fi aplicate, a mai anunţat, la Roma, secretarul american al comerțului.

În luna iunie, când s-a anunţat soluţionarea disputei privind subvenţiile acordate Airbus şi Boeing, SUA şi UE stabiliseră 1 decembrie drept termen-limită pentru a conveni un acord referitor la oţel, în caz contrar UE urmând să impună o creştere a tarifelor sale vamale.

Şeful guvernului italian, Mario Draghi, gazda summitului G20, a salutat decizia, „care confirmă consolidarea relaţiilor transatlantice deja strânse şi depăşirea treptată a protecţionismului din ultimii ani”. Draghi „speră că acest acord să fie un prim pas către o mai mare deschidere a schimburilor dintre UE şi SUA pentru a promova creşterea celor două economii”, potrivit unui comunicat al şefului executivului italian.

Acordul precizează că tot oţelul ce va fi importat din Europa în SUA va fi „fabricat în întregime în Europa”, a precizat administraţia americană.

Înţelegerea se doreşte a fi cadrul unei viitoare negocieri pentru un acord între UE şi SUA cu privire la o mai bună luare în considerare a amprentei de carbon în fabricarea acestor produse. „Aceasta înseamnă ca atât SUA, cât şi UE să producă oţel şi aluminiu mai curate decât oţelul produs în China”, a explicat Gina Raimondo. 

Ce măsuri au luat țările din Europa pentru a proteja populația de explozia prețurilor la energie: de la cecuri, la scutiri de taxe

contoar de electricitate langa care sunt adunate gramezi de monede euro
Creșterea prețurilor la energie, gaze și combustibili au determinat țările europene să decidă independent diverse măsuri de protecție a populației și a economiei Foto: Guliver/GettyImages

Criza energetică s-a strecurat în dezbaterile europene puţin câte puţin, pe măsură ce problema gazelor naturale s-a extins în blocul comunitar.

În septembrie, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, nici nu o menţiona în discursul său privind starea Uniunii. O lună şi jumătate mai târziu, la presiunile unor state, în special Spania, problema se află printre preocupările principale ale UE şi obligă liderii europeni să stea până târziu în noapte pentru a se pune de acord, aşa cum s-a întâmplat săptămâna trecută în Consiliul European, scrie „El Pais” într-o analiză preluată de Agerpres.

Aproape 20 de ţări din Europa au luat deja măsuri pe cont propriu pentru a a amortiza şocul dat de scumpirile la energie și pentru a reduce impactul asupra buzunarelor consumatorilor, care sunt nemulțumiți de ceea ce se întâmplă și temători în privința viitorului.

Undă verde pentru măsuri la nivel național

Preţurile angro ale electricităţii au crescut în UE cu 200 la sută, în medie, în ultimul an, iar enorma dependenţă de importurile de gaze (90 la sută vin din afara Uniunii, în special din Rusia) creşte expunerea la volatilitate şi la capriciile pieţei. Dar, momentan, nu există soluţii comunitare privind măsura de a contracara „vârful energetic” pe termen scurt, ci doar compromisul de a încerca „crearea de rezerve strategice”, de a face achiziţii comune şi de a analiza funcţionarea pieţei de electricitate, de gaze şi de comercializare a drepturilor de emisii de CO2.

În schimb, executivul comunitar a dat prioritate măsurilor naţionale care să permită intervenția în cazul persoanelor şi companiilor vulnerabile prin intermediul ajutoarelor, subvenţiilor sau exceptărilor fiscale, fără a fi nevoie să se schimbe actualul cadru legislativ.

Având încă vii în amintire protestele „vestelor galbene” din Franța şi alte evenimente similare, toată lumea știe că preţurile ridicate sunt „cel mai bun combustibil” posibil pentru mişcări extremiste, notează El Pais.

Ce măsuri se pot lua pentru a contracara scumpirile

Până în prezent, 19 dintre cele 27 de state membre au comunicat Comisiei aplicarea sau intenţia de a aplica un anumit tip de iniţiativă pentru a face faţă crizei electricităţii: de la tarife sociale la cupoane pentru energie, de la mecanisme de evitare a deconectării de la rețea la ajutoare bănești directe pentru a atenua creșterea prețurilor la benzină. 

Astfel, conform analizei, la tarife sociale au apelat Spania, Belgia, Bulgaria, Franţa, Grecia şi Portugalia, la subvenţii Spania, Bulgaria, Cipru, Republica Cehă, Franţa, Grecia, Irlanda, Italia, Lituania, Letonia, Polonia, Portugalia şi România, iar pe partea de taxe au fost luate măsuri în Spania, Belgia, Republica Cehă, Estonia, Irlanda, Italia, Ţările de Jos, Portugalia şi Slovacia.

Spania este una dintre puţinele ţări din UE care au acţionat pe toate fronturile pentru a combate scumpirile de pe piaţa de energie, menționează „El Pais”.

În România, proiectul de lege care prevede plafonarea prețurilor la energie și compensarea facturilor a fost adoptat de Parlament, măsurile urmând să se aplice de la 1 noiembrie. Pe lângă consumatorii casnici, prețurile plafonate se vor aplica și unor noi categorii de consumatori, precum spitalele (publice și private), unitățile de învățământ (publice și private), creșele (publice și private), ONG-urile, furnizorii de servicii sociale publici și privați și unitățile de cult.

Franţa acordă cecuri de 100 de euro de teama Vestelor galbene

În Franța, presiunea pentru creșterea prețului la electricitate este mai puțin presantă decât în alte țări, având în vedere că majorarea generală are loc o singură dată: la începutul anului. Cu toate acestea, momentul nu este bun: alegerile prezidențiale sunt aproape – mai sunt doar șase luni până la vot -, iar pre-campania este deja în desfășurare. De aceea, problema energiei electrice, la care se adaugă creșterea cu 12 la sută a prețului la gaz de la 1 octombrie și creșterea constantă a prețului la benzină, a devenit un subiect politic fierbinte într-o țară în care cele mai grave proteste recente, cele ale Vestelor galbene, au fost declanșate tocmai de prețul combustibilului.

După scumpirea din octombrie, guvernul liberalului Emmanuel Macron a plafonat preţul la gaze iniţial până în aprilie 2022 şi ulterior, până la sfârșitul anului viitor. Acest „scut tarifar” va influenţa şi electricitatea, care se va scumpi cu numai 4% în februarie.

În plus, şase milioane de gospodării cu venituri mici ar trebui să primească la sfârșitul anului „un cec pentru energie” de 100 de euro.

Toţi francezii care câştigă mai puţin de 2.000 de euro net – circa 38 de milioane de persoane – vor primi, de asemenea, o „compensație de inflaţie” unică, de 100 de euro, pentru a contracara scumpirea carburanţilor.

Portugalia: Compensație de 10 cenţi pe litrul de carburanţi, scăderea taxelor şi ajutoare pentru transport

În Portugalia, la 10 noiembrie va intra în vigoare măsura cea mai directă adoptată de executivul socialistului Antonio Costa pentru a încerca să atenueze efectul scumpirii combustibililor: statul va rambursa 10 cenţi pe litrul de carburant cumpărat, până la 31 martie 2022. Va exista un plafon de 50 de litri pe lună de persoană, astfel că suma maximă ce se va putea restitui fiecărui consumator va fi cinci euro pe lună. Măsura costă statul portughez circa 133 milioane de euro.

La acest sistem de subvenționare se adaugă la reducerea taxelor pentru produsele petroliere şi energetice, decisă la 15 octombrie. Această diminuare, cu caracter extraordinar, este de doi cenţi pe litrul de benzină fără plumb şi de un cent pe litrul de motorină.

În plus, guvenul a îngheţat taxa pe carbon până în martie 2022.

Portofoliul de ajutoare mai cuprinde compensaţii pentru companiile de transport de călători (autobuze şi taxiuri) şi înlesniri fiscale pentru sectorul de transport de mărfuri.

Portugalia a redus deja TVA la electricitate chiar înainte de actuala criză a preţurilor: de la 23% la 13% pentru primii 100 kWh consumaţi lunar pentru 86% dintre gospodării, cele care au contractat puterea cea mai mică. În martie, a fost extins profilul beneficiarilor, fiind incluse familiile numeroase, într-o măsură fiscală care are caracter permanent.

Dar escaladarea preţurilor din ultimele luni a forţat noi măsuri: au fost reduse semnificativ tarifele pentru accesul în reţea până în 2022, unul dintre elementele care influenţează factura finală. O diminuare care, se estimează, se va traduce într-o scădere medie de 35 la sută în factura finală a consumatorilor.

Italia: Două miliarde de euro pentru măsuri de protecție

Italia a aprobat un decret la sfârșitul lunii septembrie pentru reducerea facturilor la electricitate şi gaze se vor reduce. Măsura include o scădere a TVA la gazele naturale, de la 10% , respectiv 22%, în funcţie de consum, la 5%. În plus, se vor elimina din facturi costurile de întreţinere, independente de consum. Bugetul pentru 2022, prezentat recent de premierul Mario Draghi, prevede alocări de două miliarde euro pentru a compensa prețurile la gaz şi curent electric.

Pentru electricitate, executivul a prevăzut, de asemenea, o îngheţare a creşterii tarifelor pentru toate persoanele care aveau deja „bon social pentru electricitate” (o reducere în factură pentru familiile vulnerabile). Beneficiare sunt trei milioane de gospodării, inclusiv cele cu un venit mai mic de 8.265 de euro, cele cu cel puțin patru copii și cu un venit mai mic de 20.000 de euro, beneficiarii ajutorului social sau cei grav bolnavi.

Aceeași măsură este valabilă pentru alte 2,5 milioane de persoane care beneficiază de „bonul social pentru gaz”.

În plus, în lunile octombrie, noiembrie și decembrie, se vor elimina și costurile de gestionare a facturilor pentru aproximativ șase milioane de întreprinderi mici și foarte mici și pentru aproximativ 29 de milioane de utilizatori casnici.

Germania: Reduceri de taxe şi ajutoare pentru familii

Şi în Berlin au crescut grijile generate de creşterea preţurilor la energie odată cu venirea iernii, dar măsurile sunt mai modeste, în aşteptarea formării unui nou guvern federal. Nu numai gazele naturale sunt cele care s-au scumpit semnificativ de la începutul anului, ci şi electricitatea şi benzina.

Dar Germania beneficiază de faptul că multe contracte de furnizare de gaze s-au semnat pe termen lung şi de aceea scumpirea încă nu s-a repercutat asupra consumatorilor finali.

Totuşi, sunt măsuri cu care guvernul are încredere că va ajuta la ponderarea efectului unei viitoare lovituri pentru industrie şi gospodării. Începând din ianuarie, se va diminua cu 43% taxa pentru expansiunea surselor regenerabile de energie. Executivul speră ca furnizorii de energie să transfere această reducere către clienţi. De asemenea, a crescut numărul beneficiarilor de ajutoare pentru locuinţă destinate familiilor cu dificultăţi în a plăti chiria sau cheltuielile locuinţei: se estimează că vor fi 640.000 beneficiari în plus.

În Germania există, de asemenea, un voucher de mobilitate cu care se subvenţionează naveta pe distanțe mai lungi a angajaţilor cu resurse reduse, măsură care va fi extinsă în 2022.

Ministrul Economiei, Peter Altmaier, a spus, în urmă cu câteva zile, că noul executiv, probabil o coaliţie formată din social-democraţi, verzi şi liberali, „va trebui să ia în calcul și alte măsuri pe termen scurt”. Guvernului Angelei Merkel, de exemplu, a fost împotriva intervenţiei pe pieţele energetice, scrie El Pais.

Ţările de Jos: Mai puţine impozite

Piaţa de electricitate olandeză a depăşit deja costul de 100 de euro/MWh şi creşterea ar putea presupune până la 50% în plus la facturi. În faţa acestei situaţii, guvernul a decis în octombrie să compenseze majorarea cu o reducere a impozitelor în 2022, o măsură că va însemna o economie de până la 400 euro pe an pentru gospodării.

De asemenea, 500 milioane euro vor fi destinaţi pentru a atenua cheltuielile cu energia ale întreprinderilor mici şi mijlocii şi 150 milioane euro pentru a îmbunătăţi izolarea locuinţelor. În total, măsurile aprobate însumează 3,2 miliarde, iar reducerea impozitelor va începe din 1 ianuarie 2022.

Între 8% şi 10% dintre gospodăriile olandeze au semnat contracte de furnizare care expiră în următoarele trei luni şi care, astfel, vor fi afectate de scumpiri. Iar alte 44% au contracte expuse – de două ori pe an – fluctuaţiilor de preţuri la gaze şi energie electrică. Restul au un tarif fix lunar stabilit în prealabil pe baza unei estimări de consum, contract ce se menţine între unu şi trei ani.

Circa 142.000 de familii au fost nevoite să-și fixeze termostatul mai jos şi să facă duşuri mai scurte pentru a plutea plăti energia, conform unui studiu al Organizaţiei pentru Cercetare Ştiinţifică Aplicată (TNO).

Marea Britanie: Plafonarea preţurilor produce, momentan, şocuri

În 2019, guvernul conservator britanic, pe atunci condus de Theresa May, a impus aşa-numita „energy price cap” (limită la preţul energiei) pentru a evita ca excesivele fluctuaţii ale unei pieţe liberalizate din deceniul 90 să lovească dur consumatorii. Autoritatea de reglementare (Ofgem) revizuieşte de două ori pe an preţul maxim pe care poate ajunge să-l plătească o gospodărie cu consum mediu.  În realitate, ceea ce stabileşte este cantitatea maximă la care se poate ajunge să fie plătită pe unitate energetică, dar multe locuinţe nu au nici măcar contoare de gaze sau electricitate, iar companiile le dau o estimare lunară.

Ultima revizuire, calculată în august, dar în vigoare de la 1 octombrie, situează tariful anual maxim la 1.515 euro. Cu acest sistem, mulţi dintre operatorii care nu au producţie de energie proprie şi nici capacităţi de înmagazinare şi au oferit contracte „foarte temerare” clienţilor, au trebuit să-și închidă afacerea. Conturile lor, prin lege, trebuie asumate de operatori mai puternici, obligaţi că subscrie inclusiv la condiţiile avantajoase pe care le-a semnat consumatorul. În această situaţie de enormă tensiune, sunt multe voci care cer revizuiri mai frecvente ale preţurilor maxime la energie şi experţii anticipează deja că următoarea, din aprilie, va creşte facturile gospodăriilor cu cel puţin 30%.

În ceea ce priveşte industriile cu consum energetic ridicat, pe care preţurile mari le-au pus în situaţii foarte riscante, necesitatea de a le ajuta sau nu cu bani publici a dus în ultimele săptămâni la confruntări serioase în cadrul Guvernului lui Boris Johnson. Kwasi Kwarteng, ministrul Industriei, a susţinut necesitatea de a salva sectoare cheie precum cel al oţelului, industriei chimice sau ceramice. Ministrul Economiei, Rishi Sunak, a avut obiecţii serioase la ideea de a destina, ca în timpul crizei financiare anterioare, banii contribuabililor pentru salvarea companiilor în dificultate. Cei din jurul lui Johnson au înclinat de partea lui Kwarteng, forţând Finanțele britanice să găsească o soluţie.

Şi se adaugă încă două probleme: nu se doreşte să se creeze imaginea că însuşi guvernul, care pregăteşte COP26, summit-ul de mediu de la Glasgow, se angajează să dea ajutoare companiilor mari consumatoare de energie şi nu se doreşte, în niciun caz, să fie asumate ajutoare pe termen lung. Abordarea se concentrează, mai degrabă, pe împrumuturi pe termen scurt sau tip garanţii financiare.

Meta renunță la Oculus. Dispozitivele deja lansate vor fi redenumite în Meta Quest 2

Meta renunță la Oculus. Dispozitivele deja lansate vor fi redenumite în Meta Quest 2

Mark Zuckerberg a promis că operațiunile companiei sale vor rămâne la fel și după trecerea de la numele Facebook la Meta, însă se pare că partea de dispozitive hardware va suferi o serie de schimbări.

De exemplu, divizia sa de realitate virtuală, Oculus VR, va renunța la numele său original și va lua numele noii companii. Această mișcare este neașteptată, întrucât Oculus Rift, primul produs al companiei a fost unul dintre primele dispozitive de realitate virtuală modernă de pe piață, care a adus acest concept în atenția publicului.

Numele Oculus va fi înlocuit cu Meta

Numele Oculus va fi retras, iar în locul său va fi folosit „Meta”. Astfel, dispozitivele de realitate virtuală de sine stătătoare, singurele care mai sunt vândute astăzi de companie, vor purta numele de „Meta Quest”. Schimbarea de nume va avea loc în 2022, când vor apărea și alte schimbări la nivelul integrării dispozitivelor cu rețeaua de socializare Facebook. După mai bine de un an de critici pe baza obligativității folosirii unui cont de Facebook pentru a folosi dispozitivele Oculus, reprezentanții Meta anunță acum că acest lucru se va termina anul viitor.

Motivul pentru care Oculus devine Meta este strategia pe termen lung a companiei, care a promis că în următorii 10-15 ani va dezvolta un metaverse, un univers virtual, iar dispozitivele de realitate virtuală vor fi cele mai bune pentru astfel de experiențe. Astfel, asocierea numelui Meta cu cel al dispozitivelor este justificată.

„Cu toții avem un atașament puternic de brand-ul Oculus, iar această decizie a fost foarte greu de luat. În timp ce retragem numele, vă pot asigura că viziunea originală Oculus rămâne puternic înrădăcinată în felul în care Meta va continua să împingă adopția de masă a tehnologiei VR”, a declarat Andrew Bosworth, CTO-ul Meta.

Odată cu Oculus, și dispozitivele din gama Portal vor fi incluse în gama „Meta”. Acestea se vor redenumi în Meta Portal.

Ambițiile în domeniul VR ale companiei sunt din ce în ce mai mari

Referitor la următoarea versiune de headset de realitate virtuală, Facebook a promis un nou dispozitiv high-end numit momentan Project Cambria. Acesta va folosi tehnologii noi, mult mai avansate decât cele de pe Quest 2, și va fi lansat de asemenea în 2022. Mark Zuckerberg a spus în cadrul prezentării Facebook Connect că acesta va fi un model superior, cu un preț mult mai mare decât cel al dispozitivelor Quest.

Printre capabilitățile noi s-ar putea regăsi și urmărirea ochilor în headset pentru transpunerea mișcărilor pe fețele avatarelor virtuale, urmărirea buzelor pentru a reda animații faciale realiste în VR, cât și lentile mai avansate, pe model „pancake”, care oferă o claritate îmbunătățită și un nivel scăzut de distorsiuni, la dimensiuni semnificativ mai mici decât cele de tip Fresnel din dispozitivele anterioare.

sursa: Gizmodo, Slashgear

Utilizatorii de MacBook Pro nu sunt mulțumiți cu „notch”-ul din ecran. VIDEO

Utilizatorii de MacBook Pro nu sunt mulțumiți cu „notch”-ul din ecran. VIDEO

Apple are o experiență vastă cu „decupajele” în ecrane, fiind printre primele companii care au lansat smartphone-uri cu astfel de decupaje.

De altfel, chiar și cele mai recente iPhone-uri au ecrane decupate, iar, de curând, decupajul a ajuns pe laptop-urile din gama MacBook Pro. În încercarea de a oferi margini cât mai subțiri însă, Apple a reușit să își enerveze utilizatorii, întrucât nu toate aplicațiile iau în considerare existența notch-ului. Din fericire, există o rezolvare, însă nu este tocmai „elegantă”.

Notch-ul de pe MacBook Pro cauzează mai multe probleme decât rezolvă

Utilizatorii de MacBook Pro care au început să își primească noile laptop-uri se plâng deja că decupajul din ecran creează mai multe probleme decât rezolvă. De exemplu, în cazul anumitor aplicații, meniul de pe bara de sus afișează anumite butoane sub „notch”. De asemenea, dacă ai o aplicație cu un meniu mai mare, alături de multe iconițe de la diverse alte aplicații în bara de status, unele butoane pot ajunge sub notch.

WHO DESIGNED THIS?! 😂 pic.twitter.com/ADVqmfdqV2

— Quinn Nelson (@SnazzyQ) October 26, 2021

Se pare că mulți dintre fani se așteptau ca Apple să fi luat deja aceste cazuri în considerare și să fi rezolvat noua „problemă” înainte de a lansa computerele pe piață, însă adevărul este că fiecare va trebui să își rezolve problema pe cont propriu. Unii dezvoltatori par să știe că există acel notch și să îl ferească, în timp ce unii utilizatori vor trebui să renunțe la anumite iconițe din partea de sus a ecranului.

Există însă o rezolvare, care face însă integrarea notch-ului să pară inutilă. Noul sistem de operare macOS Monterey beneficiază de o funcție care permite afișarea barei de status din partea de sus sub decupajul din ecran. Se poate activa cu un click dreapta pe aplicația care nu este compatibilă cu acest „notch” și selecta opțiunea „afișează bara sub cameră”.

Good news for notch haters! If you’ve got an app (or apps) with menus that collide with the notch, just Get Info on the app, and enable „Scale to fit below built-in camera”.

While the app is running (even in the bg), your display is scaled.#Apple #M1Pro #M1Max #MacBookPro2021 pic.twitter.com/nlGqkFkXAH

— Joseph from Sketch (@Jatodaro) October 27, 2021

Totuși, această soluție scade din avantajele noilor modele MacBook Pro, care se laudă cu ecrane mai mari și cu spațiu mai mult pe verticală, datorită înălțimii ridicate a ecranului, în zona decupajului. Cu zona de sus „ascunsă”, marginea de sus a ecranului pare să fie foarte mare, ba chiar comparabilă cu cea de pe generațiile mai vechi de MacBook.

sursa: The Verge, 2

Încă un pas în lupta împotriva Alzheimer. A fost descoperită cauza progresiei bolii

analiza rmn pe creier
Foto: Profimedia Images

Grupuri de proteine toxice, considerate responsabile pentru declinul cognitiv asociat bolii Alzheimer, ajung în diferite zone ale creierului unde se acumulează de-a lungul deceniilor, conform unui studiu publicat vineri.

Articolul ştiinţific, publicat în jurnalul Science Advances, este primul care se bazează pe date rezultate din cercetări efectuate pe subiecţi umani pentru a cuantifica viteza proceselor moleculare ce conduc la această boală neurodegenerativă şi ar putea influenţa modul în care sunt concepute tratamentele.

Totodată, constatările contrazic teoria conform căreia aglomerările de proteine se formează într-un singur loc şi declanşează o reacţie în lanţ în alte zone, un model observat la şoareci. O astfel de răspândire se poate produce, dar nu reprezintă cauza principală, potrivit cercetătorilor.

„Două elemente au făcut posibilă această lucrare”, a explicat pentru AFP Georg Meisl, chimist la Universitatea Cambridge şi unul dintre autorii principali ai articolului. „În primul rând, studiul datelor foarte detaliate rezultate din scanări PET (o metodă de examinare prin imagistică medicală, n.r.) şi a diferitelor seturi de date puse laolaltă, dar şi modelele matematice care au fost dezvoltate în ultimii zece ani”, a spus el.

Cercetătorii au utilizat 400 de eşantioane de creier prelevate după decesul unor persoane cu Alzheimer şi 100 de examinări PET efectuate asupra unor persoane aflate în viaţă, diagnosticate cu această boală pentru a monitoriza acumularea proteinei tau. Aceasta din urmă, alături de o altă proteină numită beta-amiloid, se acumulează şi provoacă moartea celulelor cerebrale, la fel ca şi o contracţie a creierului. Astfel, se ajunge mai ales la pierderea memoriei şi la incapacitatea de a îndeplini sarcinile cotidiene.

Această boală reprezintă una dintre principalele probleme de sănătate publică şi afectează peste 40 de milioane de persoane din întreaga lume.

Oamenii de ştiinţă au descoperit, de asemenea, că cinci ani erau necesari aglomerărilor pentru ca numărul lor să se dubleze. O cifră „încurajatoare”, potrivit lui Georg Meisl, deoarece demonstrează că neuronii au capacitatea de a lupta contra acestor acumulări. „Poate, dacă reuşim să îi îmbunătăţim puţin, putem întârzia semnificativ apariţia bolii grave”, a precizat Meisl, citat de Agerpres.

Maladia Alzheimer este clasificată în funcţie de „stadiile Braak”, iar oamenii de ştiinţă au descoperit că este nevoie de aproximativ 35 de ani pentru a trece de la stadiul 3, în care apar simptome uşoare, la stadiul 6, cel mai avansat.

Aglomerările urmează o creştere exponenţială, ceea ce explică „de ce durează atât de mult pentru ca boala să se dezvolte şi de ce starea persoanelor are tendinţa să se agraveze rapid”, potrivit lui Georg Meisl.

Echipa intenţionează să aplice aceleaşi metode pentru a studia leziunile cerebrale traumatice şi demenţa fronto-temporală, în care proteina tau joacă, de asemenea, un rol. „Sperăm că acest studiu şi altele vor permite orientarea dezvoltării unor viitoare tratamente care vizează proteina tau, astfel încât acestea să aibă mai multe şanse de a încetini boala şi de a ajuta persoanele afectate de demenţă”, a declarat Sara Imarisio de la Alzheimer’s Research UK, citată într-un comunicat.

Compania Facebook se numește acum Meta. Rețeaua socială rămâne neschimbată

Compania Facebook se numește acum Meta. Rețeaua socială rămâne neschimbată

Mark Zuckerberg, CEO și co-fondator Facebook, a anunțat aseară, în cadrul conferinței Facebook Connect că va schimba numele companiei în Meta.

Acest lucru poate fi asemănat cu ceea ce a făcut Google în urmă cu doar câțiva ani, când a decis să schimbe numele companiei în Alphabet. Decizia a venit în urma expansiunii Facebook de la o simplă rețea de socializare la o companie care deține multiple astfel de platforme, cât și alte produse din alte categorii, cât și concentrarea pe dezvoltarea unui „metavers”.

Meta va fi umbrela sub care Facebook, Instagram și Whatsapp vor opera

Numele Meta este inspirat de „metavers” și dorește să devină o umbrelă pentru toate serviciile și produsele Facebook. Dacă înainte, în aplicațiile de mobil, fiecare era „from Facebook”, acum toate vor fi „from Facebook”. Cumva, numele Facebook aduce cu el un anume bagaj „emoțional” pentru mulți dintre utilizatori, mai ales în urma scandalurilor din ultima perioadă. Meta ar putea reprezenta un nou început, în special pentru categoriile de produse care nu ar trebui să fie obligatoriu legate de Facebook.

Zuckerberg a vorbit în cadrul conferinței Connect despre viitorul platformelor de socializare în acest „metavers” care încă nu are un nume, o formă concretă și o direcție exactă. Practic, Meta va construi un univers virtual, nu foarte diferit față de ceea ce am văzut în cartea și filmul Ready Player One, în care orice este posibil.

Vei avea o casă, un avatar, vei putea să lucreză în metavers sau vei putea să mergi la evenimente virtuale. Acesta este planul.

De asemenea, CEO-ul Meta a vorbit despre posibilitățile pe care le poate deschide acest metavers în domenii precum educație, entertainment, gaming și multe altele.

Momentan, Meta construiește uneltele necesare pentru ca o nouă generație de creatori de conținut să populeze acest univers virtual, care va fi accesibil de pe orice dispozitiv, fie că vorbim despre un dispozitiv de realitate virtuală, ochelari cu AR, smartphone, computer, etc.

Începând cu 1 decembrie, Facebook, care este listat la bursă drept FB, își va schimba numele în Meta, iar prescurtarea de pe bursă va fi MVRS.

sursa: The Verge

Ce prevede noul contract de gaze între Republica Moldova și Gazprom: Un preț de 2 ori mai mic decât cel de piață și audit independent

conductă care transportă gaze
Republica Moldova și Gazprom au ajuns la un acord principial privind prelungirea contractului de furnizare de gaze cu 5 ani. Sursă foto: Profimedia Images

Gigantul rus Gazprom şi Republica Moldova au anunţat vineri prelungirea cu cinci ani a unui acord de livrare a gazului rusesc către Chişinău, care se confruntă cu penurii şi reproşează Moscovei că a crescut preţurile.

Vicepremierul Andrei Spînu a anunțat sâmbătă la prânz că prețul negociat cu Gazprom este mult mai mic decât prețul de piață, iar pentru luna noiembrie prețul va fi aproximativ în jurul cifrei de 450 de dolari per mia de metri cubi. Totodată, s-a acceptat formula de preț propusă de delegația de la Chișinău, care e bazată pe un anumit raport între prețurile la gaz și petrol pe piață, scrie publicația moldovenească Agora.md

Andrei Spînu, din poziția de ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale al Republicii Moldova, a condus delegația Republicii Moldova care a purtat în ultimele zile negocieri cu Gazprom la Sankt-Petersburg.

Oficialul de la Chișinău a declarat că „ultima rundă de negocieri a durat trei zile, în perioada 27-29 octombrie” și s-a încheiat „cu semnarea de către mine și Alexey Miller a unui protocol care stabilește detalii referitor la agenda comună pe problema gazelor și semnarea de către MoldovaGaz și Gazprom a contractului de livrarea a gazelor pentru țara noastră începând cu 1 noiembrie”.

Oficialii din Republica Moldova susțin că noul contract cu Gazprom nu prevede nicio condiționalitate politică

Totodată, Spînu susține că noul contract cu Gazprom nu prevede nicio condiționalitate politică și nu pomenește regiunea transnistreană în niciun fel, iar datoria formată la Moldova-Gaz, va fi achitată după efectuarea unui audit.

„În ceea ce privește datoria formată la Moldova-Gaz, am convenit să efectuăm un audit independent al acestei datorii în 2022. În baza acestui audit urmează să se stabilească suma și să avem noi negocieri pe identificarea modului și calendarului de achitare a acestei datorii de către Moldova-Gaz”, a declarat ministrul de peste Prut.

Legat de prețul contractului, ministrul Andrei Spînu a precizat că există o relație comercială între Moldova-Gaz și Gazprom, iar formula va fi făcută publică doar dacă vor decide aceste companii.

„În ceea ce ține de preț, s-a acceptat formula de preț propusă de delegația noastră, care e bazată pe un anumit raport între prețurile la gaz și petrol pe piață. Dat fiind că e vorba de o relație comercială între Moldova-Gaz și Gazprom, doar dacă vor decide aceste companii va fi făcută publică această formulă, dar ce pot spune la acest moment este că, în baza prețurilor actuale pe piață, pentru luna noiembrie prețul va fi aproximativ în jurul cifrei de 450 de dolari per mia de metri cubi, iar ulterior prețul ar urma să scadă în funcție de cotația prețului la gaze pe burse. În condițiile actuale vom avea un preț de 2 ori mai mic decât cel de piață și un preț mai mic decât am plătit în octombrie”, a punctat Andrei Spînu.

Cronologia ultimelor două săptămâni în care Chișinăul a căutat soluții

În octombrie, Republica Moldova a primit gaz în baza unei prelungiri de o lună a contractului cu Gazprom, însă în volum insuficient. Diferența de volum a fost achiziționată în această perioadă de pe piața spot, la prețul de 709 dolari pentru o mie de metri cubi de gaz.

Pe 22 octombrie, după instituirea stării de urgență în Republica Moldova în legătură cu criza de gaze, Comisia pentru Situații Excepționale a decis transferarea sumei de 1,7 miliarde de lei către Societatea pe Acțiuni „Energocom” pentru procurarea gazului din alte surse decât de la gigantul rusesc Gazprom.

Pe 21 octombrie ministrul Andrei Spînu și vicepremierul pentru Reintegrare Vladislav Kulminski s-au deplasat la Moscova pentru a discuta despre aprovizionarea Republicii Moldova cu gaze naturale. Întors de la Moscova, ministrul Spînu a afirmat că oferta propusă la acel moment de compania energetică din Federația Rusă nu este în avantajul cetățenilor moldoveni.

La acel moment, publicația rusă TASS a relatat că Gazprom va putea prelungi contractul de tranzitare și furnizare a gazelor naturale pentru Republica Moldova doar dacă Chișinău va achita datoria în valoare de 709 milioane de dolari. 

Între timp, pe 25 octombrie, Guvernul de la Chișinău a anunțat că a fost semnat un contract pentru o achiziție de probă de un milion de metri cubi de gaze naturale între compania de stat Energocom și compania poloneză PGNiG. 

Potrivit declarațiilor de la acel moment ale ministrului Andrei Spînu, tariful achitat de cetățeni pentru gazele naturale ar rămâne neschimbat.

Pe 26 octombrie, compania olandeză Vitol, unul dintre cei mai mari transportatori de produse petroliere din lume, a semnat un contract cu Energocom, compania de stat a Republicii Moldova, privind livrarea gazelor naturale. Astfel, după ce a cumpărat pentru prima dată gaze dintr-o altă sursă decât Gazprom, Republica Moldova a achiziționat 1 milion de metri cubi de gaze din Olanda.

Pe 27 octombrie președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat că Uniunea Europeană va oferi 60 de milioane de euro Republicii Moldova pentru gestionarea crizei din sectorul energetic. 

De asemenea, tot pe 27 octombrie, companiile DXT Commodities Europe și PGNiG au fost desemnate câștigătoarele celei de-a treia licitație anunțată de Energocom privind livrarea a 1,5 milioane de metri cubi de gaze naturale.

Pe 28 octombrie, în cea de-a patra rundă de licitații lansată de Energocom pentru achiziționarea a 1,5 milioane de metri cubi de gaze naturale au câștigat trei companii. Drept furnizor și partener în asigurarea securității energetice a țării se numără compania ucraineană Natfogaz, alături de alte două companii din Europa, potrivit Agenției Proprietății Publice de la Chișinău. 

Încă 5 ani de contract între Gazprom și Chișinău

Vineri, 29 octombrie, după o serie de negocieri contractul de livrare a gazelor naturale dintre Gazprom și Moldovagaz a fost prelungit pentru cinci ani în condiții reciproc avantajoase anunță, după cum a notat publicația Ziarul de Gardă

„Astăzi, la Sankt Petersburg, în urma negocierilor, între Alexey Miller, președintele Comitetului de management Gazprom, Andrei Spinu, viceprim-ministrul, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale al R. Moldova, și Vadim Ceban, președintele Consiliului de Administrație al Moldovagaz. SA, a fost semnat un protocol pentru rezolvarea problemelor actuale din sectorul energetic. Gazprom și Moldovagaz au prelungit contractul de furnizare a gazelor rusești către consumatorii din Republica Moldova de pe 1 noiembrie 2021, pe o perioadă de cinci ani, în condiții reciproc avantajoase”, se arată în nota informativă a companiei Gazprom.

Criza gazelor din Republica Moldova este un fel de pedeapsă a Moscovei pentru Chișinău

Republica Moldova, o ţară cu 2,6 milioane de locuitori situată între România şi Ucraina, se aprovizionează în mod tradiţional cu gaz din Rusia prin regiunea separatistă pro-rusă Transnistria şi Ucraina.

Dar complicaţiile au apărut după creşterea preţurilor de către Gazprom în octombrie, în cursul unei prelungiri a contractului cu lună, o mişcare pe care guvernul moldovean a considerat-o „nejustificată şi nerealistă” pentru această ţară care este una dintre cele mai sărace din Europa.

Ca răspuns, Chişinăul a instituit săptămâna trecută o stare de urgenţă care i-a permis să achiziţioneze gaz din alte surse, o premieră de la dobândirea independenţei, în 1991, după cum transmite Agerpres. 

Fosta republică sovietică, Republica Moldova este împărţită între susţinători ai unei apropieri de Moscova şi cei care doresc să adere la Uniunea Europeană.

Unii experţi susţin că Moscova şi-a majorat tarifele pentru a pedepsi Chişinăul după alegerea în 2020 a preşedintei pro-europene Maia Sandu.

De altfel, cotidianul britanic Financial Times nota în această săptămână că Gazprom a propus Republicii Moldova să renunțe la acordul său comercial cu Uniunea Europeană și la reformele agreate cu Bruxelles-ul în schimbul ieftinirii prețului la gaz, dublat anterior de ruși.

La rândul său, Moscova a acuzat Chişinăul de întârziere a plăţilor şi a ameninţat că va închide robinetul dacă nu se semnează un nou contract.

Kremlinul a negat orice dorinţă de presiune geopolitică asupra Republicii Moldova, susţinând că este doar o chestiune comercială.

Aceste penurii de gaze în Republica Moldova au apărut într-un context de creştere a preţurilor la gaz în Europa, pe care unele ţări o atribuie în parte Moscovei.

Dar preţurile la gaz au scăzut brusc în această săptămână, după ce preşedintele rus Vladimir Putin a ordonat companiei Gazprom să mărească livrările către Uniunea Europeană odată ce rezervoarele ruseşti sunt pline.