Prima întâlnire între oficiali americani și talibani. Washington: Discuțiile au fost sincere. Vor fi judecați după fapte, nu după vorbe

profimedia-liderii talibani
Liderii talibanilor care au preluat puterea în Afganistan. Foto: Profimedia Images

Prima întâlnire directă între înalţi oficiali americani şi talibani după preluarea puterii de către aceştia în Afganistan a fost sinceră şi profesionistă, a anunțat Washingtonul. Partea americană a subliniat că regimul de la Kabul va fi judecat după fapte, nu doar după declaraţii.

Potrivit unui comunicat al Departamentului de Stat, discuţiile de la sfârşitul săptămânii care au avut loc la Doha, în Qatar, s-au concentrat asupra preocupărilor privind securitatea, terorismul şi transferul în siguranţă a cetăţenilor americani, afgani şi de alte naţionalităţi, precum şi asupra situaţiei drepturilor omului, inclusiv participarea semnificativă a femeilor şi a fetelor la toate aspectele societăţii afgane, scrie Agerpres.

Cele două părţi au discutat, de asemenea, şi despre asistenţa umanitară a SUA pentru poporul afgan.

„Discuţiile au fost sincere şi profesioniste, delegaţia SUA reiterând faptul că talibanii vor fi judecaţi în funcţie de acţiuni, nu doar de cuvintele lor”, conform sursei citate.

Sâmbătă, ministrul de externe interimar al Afganistanului a declarat pentru Al Jazeera că reprezentanţii talibani au cerut în discuţiile cu partea americană ridicarea interdicţiei impuse rezervelor băncii centrale afgane.

Oficiali ai administraţiei Biden au declarat vineri pentru Reuters că delegaţia SUA va insista în discuţiile cu talibanii asupra eliberării cetăţeanului american răpit Mark Frerichs.

O altă prioritate viza obţinerea asigurării din partea talibanilor a respectării în continuare a angajamentului de a nu permite Afganistanului să redevină un focar pentru Al-Qaida sau alte grupări extremiste. 

Alegeri Cehia. Opoziția câștigă scrutinul și îl înlătură de la putere pe premierul miliardar Andrej Babis

andrej babis
Premierul Cehiei, Andrej Babis. Foto: Getty Images

Coaliţia Împreună a opoziției de centru-drepata a învins în alegerile legislative din Cehia formațiunea populistă a premierului Andrej Babis, ANO, anunță Reuters, care califică rezultatul ca fiind o surpriză. Coaliția câștigătoare s-a angajat să formeze un nou guvern împreună cu alte formațiuni, cu care va avea majoritatea în parlament. 

Coaliția Împreună și celălalt grup al opoziției, format din Partidul Piraţilor şi Partidul Primarilor, vor avea împreună 108 din cele 200 de locuri ale camerei inferioare a parlamentului, potrivit unui calcul al televiziunii cehe, mai scrie Reuters. 

Acest lucru le va da posibilitatea să-l înlocuiască pe Babis și cele două partide aliate, care nu au mai trecut pragul electoral în alegerile care au durat două zile și care s-au încheiat sâmbătă la prânz.

Babis, 67 de ani, s-a confruntat cu un val de critici în campanie, fiind acuzat de proasta gestionare a pandemiei de coronavirus, creșterea datoriilor și administrarea propriilor interese de afaceri. El a negat toate acuzațiile.

„Avem o șansă să stopăm creșterea datoriilor și să rămânem parte a Europei democratice”, a declarat liderul Împreună, Petr Fiala, 57 de ani, fost lector de științe politice și rector la universitate, potrivit Reuters.

„În următoarele 24 de ore vom demara negocierile cu Pirații/Primarii. Rezultatele sunt clare, opoziția democrată a cîștigat majoritatea.”

După numărarea a 99,7% din secțiile de votare, coaliția Împreună are 27,72% din voturi, ANO – 27,20%, iar Pirații/Primarii – 15,54%.

„Opoziția democrată are majoritatea și asta înseamnă sfârșitul dominației lui Andrej Babis”, a declarat liderul grupării Pirații/Primarii, Ivan Bartos.

Partidul Comunist, care a susținut guvernarea minoritară a lui Babis în ultimii 4 ani, nu a mai intrat în parlament, pentru rima oară de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. 

Celălalt partener al actualului premier, Social Democrații, se află, de asemenea, sub pragul electoral.

Andrej Babis, om de afaceri cu business-uri în mai multe domenii, are o avere estimată de Forbes la 3,4 miliarde de dolari.

Preşedintele Cehiei, internat în spital la o zi după alegerile parlamentare. Milos Zeman a ajuns la Terapie Intensivă

milos zeman cu o masca de panza vorbeste la microfon
Președintele ceh Milos Zeman este un politician care de-a lungul anilor a stârnit o serie de cotroverse și scandaluri Foto: Profimedia

Preşedintele ceh Milos Zeman a fost internat duminică la Praga, a anunţat purtătorul de cuvânt al spitalului militar universitar din capitală, la o zi după alegerile parlamentare pierdute de aliatul său, premierul miliardar Andrej Babis. Conducerea spitalului a precizat ulterior că Milos Zeman a ajuns la terapie intensivă, dar nu a dezvăluit diagnosticul. 

ACTUALIZARE 16.43 Preşedintele ceh Milos Zeman se află sub tratament la unitatea de terapie intensivă a spitalului militar din Praga, a anunţat duminică directorul unității medicale. Șeful statului fusese internat în cursul dimineții, după cum a confirmat purtătorul de cuvânt al spitalului.

Directorul spitalului militar central din Praga a declarat că Milos Zeman este tratat pentru complicaţiile survenite în urma unei afecţiuni cunoscute, dar a refuzat să precizeze diagnosticul. 

„Nu am autorizaţie din partea preşedintelui să comunic diagnosticul”, a declarat directorul spitalului.

Este cunoscut însă cu preşedintele ceh, în vârstă de 77 de ani, suferă de mai multe afecţiuni, printre care şi o neuropatie diabetică din cauza căreia este nevoit să de deplaseze într-un scaun rulant.

Spitalizarea lui Zeman survine a doua zi după alegerile legislative, încheiate cu înfrângerea partidului ANO al premierului în exerciţiu Andrej Babis. Înainte să fie transportat la spital, Zeman a avut o scurtă discuţie cu Babis.

Şeful statului este cel care desemnează premierul după alegeri, iar spitalizarea sa ar putea complica evoluţiile post-electorale. Dacă postul de preşedinte devine vacant, prerogativele acestuia sunt preluate de preşedintele Camerei Deputaţilor.

Milos Zeman, un politician social-democrat, a dat de înţeles înaintea alegerilor că doreşte să-l desemneze premier tot pe vechiul său aliat Babis, deşi partidul acestuia a încheiat alegerile pe poziţia a doua şi o alianţă de centru-dreapta clasată pe primul loc poate forma o majoritate cu alte două formaţiuni.

Știrea inițală

„Da, vă confirm această informaţie”, a declarat purtătorul de cuvânt Jitka Zinke pentru AFP, preluată de Agerpres. Medicul preşedintelui va da o declaraţie mai târziu, în cursul zilei de duminică, a mai adăugat el.

Coaliţia cehă de centru-dreapta Împreună a câştigat sâmbătă la limită alegerile parlamentare, în dauna premierului populist miliardar Andrej Babis, potrivit rezultatelor aproape complete, care au creat o surpriză. Rezultatele parţiale publicate anterior de site-ul electoral oficial îl arătau pe Andrej Babis confortabil în frunte, respectând sondajele, dar diferenţa s-a topit, iar rezultatul a basculat pe măsură ce au fost numărate buletinele de vot din marile oraşe.

După numărarea a peste 99,9% din voturi, alianţa Împreună, compusă din Partidul Democratic Civic, de dreapta, TOP 09 (centru-dreapta) şi Uniunea Creştin-Democrată (centru), a obţinut 27,78% din voturi, asigurându-şi 72 de locuri. Ea a devansat mişcarea populistă ANO condusă de Andrej Babis, care, cu 27,14% din voturi, primeşte 71 de mandate.

Constituţional, este prerogativa preşedintelui pro-rus Milos Zeman să numească noul premier. Înainte de scrutin, el a lăsat să se înţeleagă că îl va alege pe Babis, fostul său aliat.

Bolnav, şeful statului a fost obligat să voteze de acasă, dar anturajul său a indicat sâmbătă că el se va întâlni cu Babis pentru discuţii duminică dimineaţă.

Cel mai mare dovleac din Europa cântărește peste o tonă, un record mondial – GALERIE FOTO

dovleacul urias germania profimedia-0637414317
Cel mai mare dovleac din Europa are 1.217,5 kg. Campionatul European de cântărire a dovlecilor a avut loc la Ludwigsburg, la 10 octombrie 2021 Foto: Profimedia Images

Cel mai mare dovleac din Europa și din lume a fost prezentat duminică, 10 octombrie 2021, în orașul german Ludwigsburg, unde are loc unul dintre cele mai mari festivaluri din lume de acest gen.

Dovleacul uriaș cântărește 1.217,5 kg – aproape cât o mașină obișnuită – și provine din Toscana, Italia. A fost produs de fermierul Stefano Cutrupi.

În urmă cu câteva săptămâni, în septembrie, Cutrupi stabilise recordul mondial cu același dovleac, care cântărea 1.226 kg. Diferența de greutate se explică prin faptul că după ce sunt culeși, dovlecii încep să se deshidrateze și să-și piardă din masă. 

Locul al doilea în concursul de dovleci de la Ludwigsburg (landul Baden-Wuerttemberg) a fost adjudecat de un belgian. Dovleacul lui Mario Vangeel a cântărit 1.106,5 kg. Locul al treilea al podiumului i-a revenit francezului Mehdi Daho, cu un dovleac de 983,5 kg.

Ludwigsburg, Germany. 28th Sep, 2021. A giant pumpkin is on display at the pumpkin exhibition at the Blhende Barock in Ludwigsburg. The pumpkin of the Italian pumpkin grower Stefano Cutrupi from Radda in Chianti in Tuscany has set the record of 1226 kilog
13th Open Saxon Pumpkin Weighing Championship, Ludwigsdorf, Germany - 19 Sep 2021
13th Open Saxon Pumpkin Weighing Championship, Ludwigsdorf, Germany - 19 Sep 2021
dovleacul urias germania profimedia-0637414317
13th Open Saxon Pumpkin Weighing Championship, Ludwigsdorf, Germany - 19 Sep 2021
dovleacul urias germania profimedia-0637414338
dovleac urias germania profimedia-0637414305
dovleacul urias cantar profimedia-0637414343
dovleac urias germania profimedia-0637414320
dovleac urias germania proprietar profimedia-0637414303
dovleac urias germania profimedia-0637414335

Potrivit presei franceze, Mehdi Daho a explicat că succesul său este rezultatul unei combinații de factori: cultivă legumele în sere mult mai mari decât cele obișnuite, folosește semințe care au fost supuse în prealabil unui tratament termic, asigură o irigație optimă și monitorizează foarte atent nivelului pH-ului pentru a controla aciditatea solului.

Afganul care l-a salvat pe Joe Biden a reușit să plece din Kabul, la o lună și jumătate de la apelul său de a nu fi uitat acolo

interpetul afgan si familia lui
Afganul care l-a salvat pe Joe Biden a reușit să plece din Kabul. FOTO: Human First Coalition

Interpretul care în 2008 l-a salvat pe actualul președintele american, Joe Biden, după ce elicopterul în care se afla a fost forțat să aterizeze din cauza unei furtuni de zăpadă, a fost scos din Afganistan. În urmă cu o lună și jumătate el făcea apel să nu fie uitat în țara care a ajuns iar sub controlul talibanilor.

Aman Khalili, soția sa și cei patru copii ai lor, nu au reușit să iasă la timp din Afganistan din cauza birocrației. Ei au fost printre nenumăratele familii de afgani care au rămas în urmă, în țara controlată de talibani, după ce Statele Unite ale Americii și-au finalizat campania militară din Afganistan.

El a încercat să obțină o viză specială de imigrant, dar procesul de obținere a acesteia s-a blocat după ce firma privată de securitate la care lucra a pierdut actele care erau necesare.  

Din august, Khalili a făcut permanent apel pentru a fi ajutat să rezolve aceste probleme.

Un reprezentant al Departamentului de Stat al SUA a declarat, luni, pentru BBC News că Aman Khalili și familia sa au „plecat în siguranță din Afganistan”, spre Pakistan. El a adăugat că demersul face parte din promisiunile făcute pentru a-i sprijini pe cei care au susținut SUA de-a lungul timpului.

Human First Coalition, o organizație care a ajutat la salvarea a peste 200 de afgani aflați acum în Pakistan, și-a exprimat la BBC recunoștința față de oficialii americani și pakistanezi pentru că s-au implicat în evacuarea în siguranță a interpretului afgan și a familiei lui.

Viza specială de imigrant a fost creată special pentru afganii și irakienii care au colaborat cu trupele americane.

Din 2008, aproximativ 70.000 de afgani au ajuns în SUA în baza acestui document.

Salvarea unui senator care a ajuns președinte 

În 2008, pe când avea 36 de ani, Mohammed era un interpret pentru armata SUA. Într-o zi friguroasă de februarie, acesta a sărit în ajutor când două elicoptere ale armatei americane Black Hawk au aterizat de urgență într-o vale din Afganistan, în timpul unei furtuni de zăpadă, după cum au relatat veteranii armatei americane la acea vreme. La bord se aflau trei senatori americani:

  • Joe Biden, actualul Președinte al SUA
  • John Kerry, fostul Secretar de stat al SUA
  • Chuck Hagel, fostul Secretar al apărării din SUA

Călătoria în Afganistan a fost una dintre numeroasele călătorii în străinătate pe care cei trei senatori le-au făcut împreună în acea perioadă. 

Echipajul de la bordul elicopterului a trimis un apel urgent de ajutor către baza americană Bagram. Mohammed a auzit solicitarea pentru ajutor și a sărit imediat într-un Humvee alături de un militar american din Divizia 82 Aeriană. Cei doi au condus prin munții din apropiere pentru a-i salva pe oficialii americani, conform relatărilor lui Brian Genthe, colegul de drum al lui Mohammed în misiunea de salvare, care după ce a revenit în SUA s-a alăturat Gărzii Naționale din Arizona.

Aterizarea de urgență a elicopterelor armatei SUA într-o vale la aproximativ 20 de mile sud-est de baza Bagram nu se afla într-o zonă controlată de talibani, însă nu era tocmai prietenoasă. De altfel, cu o zi înainte de acest incident, Divizia 82 Aeriană și un grup de insurgenți talibani se confruntaseră la aproximativ 16 kilometri distanță de locul în care elicopterele americane au aterizat.

Conform declarațiilor ulterioare ale lui John Kerry, în timp ce încercau să se încălzească în elicopter, cei trei senatori americani au început să facă glume despre aruncarea cu bulgări de zăpadă asupra talibanilor, în eventualitatea unui atac al acestora. 

„Aveam de gând să-l trimitem pe Biden să lupte împotriva talibanilor cu bulgări de zăpadă”, a precizat Kerry, glumind.

Mohammed a stat de pază împreună cu alți câțiva soldații afgani pe o parte a elicopterelor, în timp ce membrii Diviziei 82 Aeriană protejau cealaltă parte. Când localnicii curioși se apropiau prea mult de elicoptere, Mohammed folosea un megafon pentru a le spune să plece. Operațiunea de salvare a celor trei senatori americani a durat 30 de ore și s-a desfășurat în condiții vitrege, până când elicopterele au putut fi ridicate de la sol, iar soldații s-au întors la baza din Bagram.

În timpul campaniei prezidențiale din 2008, Joe Biden, care candida atunci la funcția de vicepreședinte al administrației Obama, a vorbit adesea despre incidentul elicopterului foțat să aterizeze, încercând să portretizeze călătoria sa drept o creditare în materie de politică externă.

Franţa interzice de la 1 ianuarie ambalajele din plastic pentru fructe şi legume

punga de plastic versus punga biodegradabila in supermarket
Program guvernamental pentru eliminarea utilizării plasticului în Franța. Foto: Profimedia Image

Franţa va interzice ambalajele din plastic pentru aproape toate fructele şi legumele, începând cu ianuarie 2022, în încercarea de a reduce deşeurile din plastic, a anunțat ministerul mediului.

„Folosim o cantitate scandaloasă de plastic de unică folosinţă în viaţa noastră de zi cu zi”, transmit autoritățile franceze, potrivit Reuters.

Guvernul va implementa o lege din februarie 2020 și a publicat deja o listă cu aproximativ 30 de fructe şi legume care vor trebui vândute fără ambalaje din plastic de la 1 ianuarie. Pe această listă se găsesc prazul, vinetele, roşiile rotunde, dar şi merele, bananele şi portocalele.

„Folosim o cantitate scandaloasă de plastic de unică folosinţă în viaţa noastră de zi cu zi. Legea economiei circulare vizează reducerea utilizării plasticului de unică folosinţă şi impulsionarea înlocuirii sale cu alte materiale sau ambalaje reutilizabile şi reciclabile”, se arată în comunicat.

Documentul estimează că 37% din fructe şi legume sunt vândute ambalate şi se aşteaptă ca măsura să oprească utilizarea anuală a peste un miliard de ambalaje inutile din plastic.

Preşedinta federaţiei franceze a vânzătorilor de fructe, Francoise Roch, a declarat că trecerea la carton va fi dificilă într-un timp atât de scurt.”De asemenea, vânzarea produselor vrac este complicată deoarece mulţi clienţi ating fructele şi oamenii nu vor ca fructele lor să fie atinse de alţi clienţi”, a spus ea.

Program guvernamental pentru eliminarea utilizării plasticului în Franța

Interzicerea ambalării face parte dintr-un program guvernamental multianual ce vizează eliminarea treptată a utilizării plasticului. Începând cu 2021, Franţa a interzis paiele, paharele şi tacâmurile din plastic, precum şi caserolele din polistiren.

Fructele tăiate şi un număr limitat de fructe şi legume delicate pot fi încă vândute cu ambalaje din plastic, dar acestea vor fi eliminate treptat până la sfârşitul lunii iunie 2026, mai scrie Reuters, citat de Agerpres.

Ambalajele din plastic vor fi interzise până la sfârşitul lunii iunie 2023 pentru roşii cherry, fasole verde şi piersici, iar până la sfârşitul anului 2024 pentru andive, sparanghel, ciuperci, unele salate şi ierburi, precum şi cireşe.

La sfârşitul lunii iunie 2026, zmeura, căpşunele şi alte fructe de pădure delicate trebuie să fie vândute fără plastic.

Din 2022, spaţiile publice trebuie să pună la dispoziţie cișmele cu apă pentru a reduce utilizarea sticlelor de plastic, publicaţiile de presă şi publicitate trebuie expediate fără ambalaje din plastic, în timp ce restaurantele de tip fast-food nu vor mai putea oferi jucării din plastic gratuite.

Din ianuarie 2023, Franţa va interzice, de asemenea, farfuriile de unică folosinţă utilizate în restaurantele de tip fast-food pentru mâncarea consumată la faţa locului.

Cum s-au dezvoltat rețelele teroriste în Sahel. Ucid și răpesc liderii comunităților locale

un bătrân dintr- comunitate locală din Sahel
Vidul lăsat în urmă de fuga sau uciderea reprezentanților comunităților locale din Sahel a fost umplut de islamiști înarmați. Sursă foto: Profimedia Images

Grupuri afiliate organizațiilor teroriste Statului Islamic și Al Qaeda ucid și răpesc liderii și familiile acesotra din mai multe comunități locale din Niger, Mali și Burkina Faso.

Violența cu care acționează aceste grupări teroriste este asemănătoare cu cea folosită în alte părți ale lumii în care au preluat controlul, conform unei analize Reuters

În Niger, liniștea din sud-vestul țării a fost spulberată într-o zi de vineri, pe data de 22 noiembrie 2019. Înainte de zorii acelei zile, mai mulți bărbați înarmați s-au apropiat de satul Tchombangou pentru a-l ucide pe Boubacar Lawey, liderul comunității locale, în vârstă de 95 de ani, care timp de 55 de ani a soluționat disputele locale, a colectat taxele de la oameni și a înregistrat nașterile și decesele din sat. Lawey a fost asasinat înainte de răsăritul soarelui. 

De altel, bâtrânul Lawey nu a fost singurul lider local pe care l-au vizat atacatorii. Un membru al Statului Islamic a ucis sau răpit șefii a cel puțin alte trei sate din apropiere în acea zi, a declarat Marsadou Soumaila, un oficial guvernamental din departamentul Ouallam, situat în regiunea Tillabéri, unde au avut loc atacurile. La rândul său, Moumouni Boubacar, fiul lui Boubacar Lawey a declarat că „în acea zi a început războiul între noi”.

Atacurile din toamna lui 2019 au făcut parte dintr-o serie de violențe în creștere a grupurilor de extremiști afiliați Al Qaeda și ISIS din Sahel, o zonă de teren arid situată la sud de deșertul Sahara. În ultimii patru ani, mii de oameni au fost uciși în atacuri în trei țări din Sahel: Niger, Mali și Burkina Faso. Franța, SUA și ceilalți aliați au desfășurat mii de soldați pentru a încerca să securizeze zona. 

Cu toate acestea, milioane de persoane au fost strămutate din cauza conflictelor, iar mii de școli au fost închise. Grupările extremiste se străduiesc să câștige controlul asupra cât mai multor comunități rurale din Sahel și înlăture forțele internaționale din regiune.

Niger Armed Forces Trained by U.S. Air Force
Forțele armate din Niger sunt instruite de Forțele Aeriene ale SUA. Sursă foto: Profimedia Images

Un model de operațiune în plină expansiune

De la începutul anului 2018, grupările islamiste au asasinat sau răpit cel puțin 300 de lideri ai comunităților locale și membri ai familiilor acestora în zonele de frontieră dintre cele trei țări: Niger, Mali și Burkina Faso. Acțiunile s-au întinsă pe o suprafață mai mare decât Germania, potrivit unei analize Reuters a mii de incidente violente și interviuri cu mai mulți martori și oficiali. Înainte de 2018, grupările extremiste au ucis sau răpit mai puțin de 20 de lideri pe parcursul a șase ani. 

Jurnaliștii de la Reuters au analizt situația din regiune, folosind înregistrări de la Armed Conflict Location & Event Data Project (ACLED), un grup de cercetare și consultanță care colectează rapoarte de la mass-media și organizațiile neguvernamentale pentru a urmări violența politică. În urma cercetărilor a reieșit că printre persoanele vizate de extremiști s-au numărat șefi de comunități, primari, membri ai consiliului local și lideri religioși. 

De asemenea, jurnaliștii de la Reuters subliniază că atacurile acestor grupări extremiste au slăbit legăturile dintre comunitățile rurale și guvernele centrale din Sahel, ajutându-i pe teroriști să câștige controlul asupra unei zone mari a regiunii.

Fără lideri puternici care să combată aceste violențe, populațiile din Sahel sunt vulnerabile în fața acestor atacuri, iar forțele de securitate nu dețin suficiente informații pentru a putea lupta împotriva grupărilor de extremiști, potrivit analiștilor, care mai spun că în unele cazuri, militanții fură animalele, banii și alimente oamenilor și ajung să-și formeze propriile sisteme de guvernare și școlarizare.

Cu cât militanții cuceresc tot mai multe comunități locale în cele trei țări, cu atât mai mult influența lor se va răspândi în Africa de Vest, acolo unde sărăcia și forța slabă de apărare a anumitor state fac ca acestea să fie în pericol de a deveni teren de luptă, potrivit declarațiilor făcute de analiștii de securitate.

„Dacă vrei să provoci o mare dezordine într-o comunitate, îl omori pe liderul acelei comunități”, a transmis Rahmane Idrissa, politolog la Universitatea Leiden, din Olanda, care este specializat în politica nigeriană.

Un exemplu al stării de dezordine este chiar situația de după valul de ucideri din satul Tchombangou din Niger și din satele din apropiere, care se află în regiunea Tillaberi. Viața publică din acea zonă s-a oprit, iar locuitorii au început să se teamă să mai viziteze piețele publice.

Ofensiva împotriva extremiștilor

O sursă de speranță privind diminuarea puterii membrilor grupărilor jihadiste de a comite atacuri este moartea în luna august a lui Adnan Abu Walid al-Sahrawi, șeful statului islamic din Marea Sahara, grupul responsabil pentru atacurile de la Ouallam. 

Armata franceză a declarat că l-a ucis într-un atac cu drone, însă până în prezent, impactul morții sale asupra operațiunilor grupului jihadiste este neclar.

Cu toate acestea, guvernul nigerian a declarat că a început să recupereze zone din apropierea frontierei cu statul Mali, permițând unor civili să se întoarcă în țară în ultimele două luni. Ministrul de interne din Niger, Alkache Alhada, s-a declarat optimist, spunând că Statul Islamic este „extrem de slăbit” în Niger, iar oamenii își pot „desfășura din nou activitățile rurale într-un mod complet normal”.

Totuși, în zonele în care armata spune că recâștigă controlul, militanții continuă să efectueze atacuri devastatoare. Doar în acest an, grupările islamiste au ucis cel puțin 537 de persoane în atacuri împotriva civililor din regiunile de frontieră din sud-vestul Nigerului. Numărul este de peste cinci ori mai mare decât uciderile din 2020, potrivit datelor ACLED. În luna august, militanții au efectuat o serie de atacuri în zonă, inclusiv unul în care au fost uciși 37 de persoane.  

Lipsa resurselor de securitate în unele dintre cele mai sărace țări din lume face dificilă încetarea atacurilor, spun oficialii guvernamentali din Niger.

„În Niger, avem nevoie de 150.000 de soldați dacă vrem să securizăm teritoriul. Noi avem în prezent doar 35.000”, a declarat generalul de brigadă Mahamadou Abou Tarka, care conduce Înalta Autoritate din Niger pentru Consolidarea Păcii (HACP), un consiliu însărcinat cu găsirea unor modalități de a pune capăt conflictului din țară. 

Maghreb and Sahel Political Map with capitals and national borders. English labeling and scaling.
Hartă cu țările din Africa care fac parte din regiunea Sahel. Sursă foto: Profimedia Images

O carte de joc reciclată

Adepții organizației Stat Islamic a dezvăluit în mod public strategia de a purta un război împotriva bătrânilor din comunitățile rurale africane. Într-un număr din noiembrie 2018 al-Naba, buletinul oficial al Statului Islamic, organizația a cerut adepților săi să îi atace pe șefii triburilor pentru a da un exemplu celor care ajută și colaborează cu dușmanii organizației.

Conform lui Michael Knights, cercetător specializat în afaceri militare și de securitate în cadrul grupului de reflecție al Institutului din Washington pentru Politica Orientului Apropiat, strategia Statului Islamic nu este una nouă. În Irak a desfășurat timp de ani de zile atacuri asupra liderilor comunităților rurale, care mai sunt cunoscuți drept mukhtari.

Scopul raidurilor a fost să îi terorizeze pe oameni și să le arate că cea mai importantă persoană din satul lor nu poate fi protejată, iar legătura dintre cetățeni și guvernul irakian este distrusă. 

Violențele și-au atins scopul, pentru că „în cele din urmă nimeni din comunitățile unde au fost desfășurate atacuri nu a dorit să preia rolul de mukhtar. În acest mod, prin teroare, grupările jihadiste au reușit să distrugă conducerea a numeroase comunități”, a mai subliniat Knights, care a mai spus că atacurile desfășurate în Africa urmează același model.

În Somalia, gruparea Shabaab, afiliată cu Al Qaeda, a ucis sau răpit sute de lideri locali în ultimii ani, arată datele ACLED, iar Nigeria, unde gruparea Boko Haram și Statul Islamic au făcut ca unele părți din nord-estul țării să nu poată fi guvernate, după ce zeci de lideri locali au fost uciși.

Cum uciderea liderilor locali poate conduce la lupte între cetățenii aceleiași comunități 

În Niger, spre deosebire de unele zone din Mali, islamiștii nu au înlocuit guvernul local, iar luptătorii continuă să se lupte cu forțele de securitate pentru control, spun oficialii și analiștii de securitate. Însă vidul de putere îi îngrijorează pe liderii locali.

Almiska Alamjedi, șeful unui grup de șefi de trib din comuna nigeriană Inates, a fugit în 2019 după ce luptătorii i-au ucis unchiul și fratele. Cel puțin 57 de alți șefi au părăsit Inates și satele din împrejurimi, care sunt situate la granița cu statul Mali. În urmă nu a rămas nicio conducere stabilă. 

Lipsa unei conduceri la nivel local lasă zona vulnerabilă și predispusă la stări de neliniște socială, spun cercetătorii. Rivalitățile etnice sunt încă prezente, iar fără mediere, condusă în mod normal de șefii comunității, divergențele dintre membrii aceleiași comunități ar putea da posibilitatea grupărilor jihadiste să recruteze noi adepți. De altfel, câțiva oficiali militari din Niger au declarat pentru Reuters că grupurile armate deja recrutează adepți în zonă.

Situația din Mali oferă o imagine a modului în care strategia Statului Islamic ar putea să evolueze dacă forțele armate din Niger nu pot învinge militanții.

Atacurile ocazionale asupra liderilor locali au început în Mali în 2012. Militarii francezi au reușit să-i combată inițial pe militanții islamiști, dar până în 2018, grupurile armate au preluat controlul asupra unor părți din centrul și nordul țării, răspandindu-se până în Burkina Faso și Niger. În acel an, atacurile asupra liderilor comunității din această parte a Sahelului au crescut de șase ori și continuă de atunci fără întrerupere.

Ulterior, în următorii ani, luptătorii afiliați grupării al Qaeda au continuat să efectueze atacuri în Tenenkou Circle, o zonă administrativă din Mali de peste 11.000 de kilometri pătrați, arată datele ACLED. Majoritatea oficialilor locali din acea zonă au fugit.

„Vidul lăsat în urmă de fuga reprezentanților comunităților locale a fost umplut de islamiști înarmați, care aproape guvernează regiunea”, a declarat Corinne Dufka, directorul pentru regiunea Africii de Vest în cadrul organizației internaționale Human Rights Watch.

Militanții grupărilor teroriste au ajuns să predice în moschei și au pus în aplicare un cod vestimentar pentru bărbați și femei. De asemenea, i-au obligat pe fermieri ca înainte să-și culeagă recolta, să predea o parte din aceasta ca o formă de impozit islamic.

La fel ca în alte comunități din Sahel, unii dintre locuitorii din zona de centru și de nord a statului Mali au salutat ordinea și protecția oferită de grupările islamiste. Această percepție a prins contur mai ales în zonele în care guvernul local era corupt sau în care abuzurile militare și atacurile mortale împotriva civililor au erodat încrederea în forțele armate și în aliații internaționali, grupurile pentru drepturi și liderii comunității.

„Este o competiție permanentă între stat și teroriști pentru inimile și mințile populației”, a declarat generalul de brigadă Mahamadou Abou Tarka, care a mai subliniat că „dacă oamenii au rămas fără un lider, vor merge în orice direcție”.

Un nou tratament distruge tumorile canceroase la bolnavii în fază terminală. Experiența unui bărbat de 77 de ani

pacient cancer
Un nou tratament distruge tumorile canceroase la bolnavii în fază terminală. Foto: Profimedia

Un nou tratament împotriva cancerului poate distruge tumorile situate la nivelul gâtului și capului, în cazul pacienților în stadiu terminal, au descoperit oamenii de știință.

În cadrul unui studiu,  un cocktail de medicamente pentru imunoterapie a folosit sistemul imunitar al pacienţilor pentru a distruge celule canceroase şi a dus la creșterea ratei de supraviețuire, au anunțat cercetătorii de la Institutul de Cercetare a Cancerului (ICR) din Londra şi de la Royal Marsden NHS Foundation Trust.

Un pacient, căruia medicii i-au spus că va muri în urmă cu patru ani, a povestit pentru The Guardian momentul „incredibil” când a fost sunat, la câteva săptămâni după ce s-a alăturat studiului, iar asistentele l-au anunțat că tumora „a dispărut”. Acum, bătrânul în vârstă de 77 de ani nu mai suferă de cancer şi săptămâna trecută a petrecut-o într-o croazieră cu soţia sa.

În două luni de la începerea tratamentului, analizele lui Barry Ambrose au arătat că tumora a fost distrusă

Când Barry Ambrose, în vârstă de 77 de ani, din Bury St Edmunds, a fost diagnosticat cu cancer de gât în ​​2017, i s-a spus că s-a răspândit deja la plămâni – și că îngrijirea paliativă a spitalului era singura sa opțiune. Dar, mai târziu, lui Ambrose i s-a oferit șansa de a se alătura noului studiu. „Când mi s-a spus despre studiu… nu am ezitat să mă alătur. Ce aveam de pierdut? S-a dovedit a fi o șansă la salvare. Deși am fost nevoit să merg de două ori pe săptămână de la Suffolk la spital pentru tratament, nu am avut efecte secundare și am reușit să-mi continui viața și să fac lucrurile pe care le iubesc: să navighez, să mă plimb cu bicicleta și să petrec timp cu familia mea”.

În aproximativ opt săptămâni de la începerea tratamentului, analizele au arătat că tumoarea din gât a fost distrusă.

Când asistentele au sunat să-mi spună că, după două luni, tumora din gâtul meu a dispărut complet, a fost un moment incredibil”, a spus Ambrose. „Deși mai exista boală în plămâni în acel moment, efectul a fost uluitor”.

Ulterior a fost supus chimioterapiei, urmat de o intervenție chirurgicală. În prezent nu mai are tumori în organism. Săptămâna trecută s-a bucurat de o croazieră pe coasta Marii Britanii alături de soția sa, Sue.

Tratamentul are mai puține efecte secundare decât chimioterapia

Oamenii de ştiinţă au descoperit că tratamentele nivolumab şi ipilimumab, combinate, au dus la reducerea dimensiunii tumorilor în cazul pacienţilor în fază terminală, cu tumori la nivelul capului şi gâtului. La unii dintre ei, cancerul a dispărut total, medicii fiind uimiţi să nu găsească niciun semn detectabil al bolii.

Potrivit experţilor, combinarea celor două medicamente de imunoterapie se dovedeşte a fi o nouă armă eficientă împotriva mai multor forme avansate de cancer. Rezultatele altor studii privind combinaţia de medicamente au sugerat anterior beneficii similare pentru pacienţii cu cancer de rinichi, de piele şi de intestin în fază terminală.

Pe lângă creşterea şanselor de supravieţuire pe termen lung a pacienţilor, oamenii de ştiinţă au declarat că tratamentul de imunoterapie a declanşat, de asemenea, mult mai puţine efecte secundare în comparaţie cu chimioterapia, tratament standard oferit pacienţilor în stadiu avansat.

Rezultatele studiului de fază 3, la care au participat aproape 1.000 de pacienţi cu tumori situate la cap şi gât, pe moarte, au fost timpurii şi nu au fost semnificative din punct de vedere statistic, dar au fost totuşi „semnificative din punct de vedere clinic”, au declarat cercetători de la ICR, unii pacienţi trăind cu luni sau ani mai mult şi suferind mai puţine efecte secundare.

„Aceste rezultate sunt promiţătoare”, a declarat profesorul Kristian Helin, directorul executiv al ICR. „Imunoterapiile sunt tratamente mai blânde şi mai inteligente care pot aduce beneficii semnificative pacienţilor”.

Premieră istorică în Tunisia. Guvernul va fi condus de o femeie

Najla Bouden în conferință de presă
Najla Bouden, în vârstă de 63 de ani, a devenit prima femeie care conduce guvernul din Tunisia. Sursă foto: Profimedia Images

Tunisia are de luni un nou guvern, la 11 săptămâni după demiterea precedentului cabinet de miniştri de către preşedintele Kais Saied, care şi-a arogat puteri depline pe 25 iulie, informează AFP.

„Preşedintele republicii a promulgat un decret prin care este numit şeful guvernului şi membrii acestuia”, a anunţat preşedinţia într-un comunicat, cu puţin timp înainte ca televiziunea de stat să difuzeze ceremonia de depunere a jurământului.

O femeie va conduce pentru prima dată un guvern în Tunisia 

Pentru prima dată în istoria Tunisiei, formarea guvernului a fost încredinţată unei femei, profesoara universitară Najla Bouden, însă aceasta, precum şi echipa sa, vor avea prerogative considerabil reduse după lovitura de stat a lui Saied.

Najla Bouden a fost numită pe 29 septembrie, la mai mult de două luni după demiterea, pe 25 iulie, a premierului Hichem Mechichi de către şeful statului. Preşedintele Kais Saied a suspendat activitatea parlamentului din Tunis şi a luat în mâinile sale puterea judiciară.

Într-un discurs susţinut în timpul depunerii jurământului, Najla Bouden, în vârstă de 63 de ani, a afirmat că „lupta împotriva corupţiei va fi cel mai important obiectiv” al guvernului său, care numără alţi 25 de membri, transmite Agerpres. 

Schimbarea politică din Tunisia 

Anunţarea noului guvern survine la o zi după o nouă manifestaţie împotriva măsurilor excepţionale decise de președintele Saied, manifestaţie la care au participat cel puţin 6.000 de persoane în capitala tunisiană.

După două luni de incertitudini, Saied a promulgat pe 22 septembrie un decret ce oficializează suspendarea mai multor articole din Constituţia țării şi instaurează „măsuri excepţionale”, menite să fie provizorii, timpul necesar pentru a iniţia reforme politice, printre care şi amendamente la Constituţia din 2014.

În plină criză socio-economică şi sanitară şi după luni de blocaj politic, președintele Saied a invocat un „pericol iminent” pentru a justifica acţiunile sale, denunţate drept parte a unei „lovituri de stat” de către opozanţii săi şi mai multe ONG-uri internaționale.

Dictatorul Kim Jong Un consideră Statele Unite principala cauză a instabilităţii din peninsula coreeană

Kim Jon-un la Comitetul Central al Partidului Muncitorilor din Coreea de Nord
Kim Jon-un la Comitetul Central al Partidului Muncitorilor din Coreea de Nord FOTO: Profimedia Images

Statele Unite reprezintă principala cauză a instabilităţii din peninsula coreeană, a declarat marţi Kim Jong Un.

În pofida apelurilor recente la dialog din partea Washingtonului, nu există niciun motiv să „credem că nu sunt ostili”, afirmă liderul nord-coreean.

Administraţia Biden a asigurat în repetate rânduri că nu are intenţii beligerante faţă de Coreea de Nord, dar Kim Jong Un este sceptic: „Chiar mă întreb dacă cineva sau vreo ţară crede asta”.

Coreea de Nord a testat în ultimele săptămâni o rachetă de croazieră cu rază lungă de acţiune şi o rachetă hipersonică.

În 2018, Kim Jong Un a fost primul lider nord-coreean care s-a întâlnit cu un preşedinte american în funcţie, dar dialogul bilateral nu a mai continuat după cel de-al doilea summit cu Donald Trump, care a avut loc la Hanoi, în 2019.

Actuala administraţie americană a transmis în repetate rânduri disponibilitatea de a se întâlni cu oficiali nord-coreeni oricând şi oriunde, fără condiţii prealabile.

Coreea de Sud şi-a consolidat propriile capacităţi militare, testând cu succes în septembrie prima rachetă balistică lansată de un submarin şi prezentând o rachetă de croazieră supersonică.

Regimul de la Phenian acuză Coreea de Sud de ipocrizie, liderul Kim Jong Un afirmând că „încercările lor neîngrădite şi periculoase de a consolida puterea militară distrug echilibrul militar al peninsulei coreene şi cresc instabilitatea şi pericolul militar”.