Comisia Europeană a aprobat resurse suplimentare pentru România: 56 milioane euro pentru sprijinirea grupurilor defavorizate

sediul comisiei europne
FOTO: Getty Images

Comisia Europeană a aprobat resurse suplimentare în valoare de 2 miliarde euro pentru redresare în România, Italia, Spania şi Luxemburg.

În România se vor investi 56 milioane euro pentru a se oferi sprijin material grupurilor defavorizate, cum ar fi mese calde, asistenţă acordată copiilor defavorizaţi sub formă de materiale şcolare, iar mamelor defavorizate sub formă de pachete esenţiale pentru nou-născuţi.

„Comisia a acordat în total 2 miliarde euro Italiei, Spaniei, Luxemburgului şi României ca urmare a modificării unor programe operaţionale (PO): două din Fondul european de dezvoltare regională, unul din Fondul social european (FSE) şi unul din Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane, din cadrul Asistenţei de redresare pentru coeziune şi teritoriile Europei (REACT-EU)”, a anunţat Comisia Europeană.

În România se vor investi 56 milioane euro pentru a se oferi sprijin material grupurilor defavorizate, cum ar fi mese calde, asistenţă acordată copiilor defavorizaţi sub formă de materiale şcolare, iar mamelor defavorizate sub formă de pachete esenţiale pentru nou-născuţi.

În Italia, programul operaţional naţional „Guvernanţă şi capacitate instituţională” va primi un total de 1,2 miliarde euro. Din această sumă, 761 de milioane euro vor fi direcţionate către achiziţionarea a 68 de milioane de doze de vaccinuri împotriva coronavirusului. În regiunile sudice, autorităţile vor utiliza 374 milioane euro pentru a angaja noi lucrători în domeniul sănătăţii publice şi pentru a acoperi costurile orelor suplimentare lucrate de angajaţii aflaţi în prezent în sistem. 108 milioane euro vor contribui la consolidarea capacităţii administrative a autorităţilor naţionale şi regionale, inclusiv a celor din sistemul de sănătate.

În Spania, „Comunidad Valenciana” va primi resurse suplimentare în valoare de 690 milioane euro pentru a furniza, printre altele, capital circulant celor mai afectate întreprinderi mici şi mijlocii şi pentru a consolida serviciile de sănătate, serviciile sociale şi investiţiile în infrastructura de bază pentru cetăţeni, inclusiv în sectoarele sănătăţii şi educaţiei.

Luxemburgul va primi 69 de milioane euro pentru a sprijini testarea la scară largă a coronavirusului şi achiziţionarea de vaccinuri, precum şi pentru a face investiţii în durabilitate, cum ar fi electrificarea reţelei naţionale de autobuze.

REACT-EU face parte din NextGeneration EU şi adaugă o finanţare suplimentară de 50,6 miliarde euro (în preţuri curente) programelor din cadrul politicii de coeziune în cursul anilor 2021 şi 2022.

În perioada 4-10 octombrie 2021, Casiopeea vă invită să participați la Săptămâna Roz a Luptei împotriva Cancerului de Sân

Crosul Casiopeea București | Alergare în București, 30 septembrie 2017

Casiopeea este un proiect unic în România, născut din dorința de a promova sportul și sănătatea prin acțiuni concrete, cu impact direct în societate. Misiunea asociației este să promoveze sportul ca având rol fundamental în prevenția împotriva unor maladii precum cancerul de sân, dublat de un rol important în recuperarea post-operatorie.

Casiopeea organizează încă din 2010 Cursa Roz, acțiuni la care au participat toți cei interesați să petreacă o zi frumoasă de mișcare în aer liber și să contribuie prin donația lor la îmbunătățirea vieții femeilor cu cancer la sân.

În cei 11 ani de activitate, asociația a mobilizat peste 20.000 de oameni să participe la evenimentele sportive organizate și a ajutat peste 3.000 de femei care au trecut printr-o mastectomie, oferindu-le proteze mamare.

Pentru a marca Ziua Mondială a Luptei împotriva Cancerului la Sân, pe 1 Octombrie Casiopeea a iluminat în roz teatrul Odeon. Acest eveniment a adus culoare pe Calea Victoriei și un zâmbet în sufletele celor care au trecut pe acolo ori s-au oprit să facă o poză și să admire spectacolul de video mapping.

O echipă de supraviețuitoare ale cancerului de sân și de voluntare Casiopeea, care vor participa și la cursa din România a traseului pe biciclete Paris-București, organizată de Casiopeea Franța, au făcut un scurt antrenament, în aceeași seară, între Arcul de Triumf și Odeon.

De luni, 4 Octombrie, Asociația dă startul Săptămânii Roz a Luptei împotriva Cancerului la Sân, când cei care vor să se solidarizeze cu această cauză pot face mișcare pentru ei și pentru a susține. Cei interesați vor alerga oriunde și oricând: pe bulevard, în jurul blocului, în parc, la mare, sau la munte, vor posta în evenimentul de pe pagina Asociației Casiopeea o poză cu ei îmbrăcați în roz sau purtând un accesoriu roz și, dincolo de faptul că ajută cauza organizației, pot câștiga și premii.

Iar cei care vor să ducă provocarea la nivel de competiție, trebuie să adauge pe lângă poză și o captură de ecran dintr-o aplicație de monitorizare, cu distanța și timpul parcurse, iar cei mai sportivi vor fi premiați.

Toate detaliile sunt în regulamentul de aici: https://casiopeea.ro/wp-content/uploads/2021/09/REGULAMENTUL-OFICIAL-SAPTAMANA-ROZ-2021.pdf.

Fiți alături de Casiopeea susținând cauza luptei împotriva cancerului la sân!

Acum poți folosi telefonul tău Samsung Galaxy în rolul de cheie pentru autoturism

Acum poți folosi telefonul tău Samsung Galaxy în rolul de cheie pentru autoturism

Samsung adaugă o nouă funcționalitate pe telefoanele Galaxy, care-ți permite să renunți la cardul de acces „mâini libere” oferit de producătorul autoturismului.

Posesorii de telefoane Samsung Galaxy echipate cu tehnologia UWB vor putea descuia și porni autoturismul personal la simpla apropiere, cu condiția să aibă smartphone-ul asupra lor.

Însă deocamdată, această funcționalitate este disponibilă doar pe un sigur autoturism de lux, modelul full-electric Genesis V60, ce va fi lansat în Coreea de Sud până la finalul acestui an.

Diferit de tehnologiile Bluetooth și Wi-Fi, protocolul UWB a fost de la bun început optimizat pentru securitate, funcționând ca un sistem de comunicații cu rază scurtă de acțiune, bazat pe unde radio de foarte înaltă frecvență (3.1 – 10.6GHz).

Alegerea unui spectru radio atât de înalt nu este întâmplătoare, tehnologia conferind dispozitivelor capabilități de localizare în spațiu a sursei de semnal (ex. un smart-tag atașat unui obiect rătăcit).

samsung car key

În cazul de față, tehnologia UWB funcționează ca un sistem pasiv de acces, înlocuind cartela folosită în mod normal pentru a obține acces în autoturismul personal și autoriza pornirea motorului.

Cheia digitală poate fi folosită în combinație cu o aplicație care folosește protocolul UWB pentru a comunica direct cu autoturismul, prezentând setări relevante cum ar fi pornirea/oprirea motorului, deschiderea portbagajului, activarea claxonului, etc.

Poți chiar să trimiți cheia ta digitală către o altă persoană care deține un telefon compatibil, spre exemplu, dacă vrei să împrumuți autoturismul persoanei respective.

Potrivit Samsung, dispozitivele pe care este disponibilă această funcționalitate sunt Galaxy S21+ și S21 Ultra, Note 20 Ultra, Galaxy Z Fold 2 și 3. Pentru a funcționa, tehnologia necesită suport explicit din partea producătorilor auto (suport pentru protocolul UWB, sau măcar NFC), foarte puține modele de autoturisme deja lansate dispunând deja de hardware-ul necesar.

Însă pe termen ceva mai lung, putem aștepta să întâlnim tot mai des această metodă de autentificare, la modelele noi de autoturisme.

Încă trei regiuni din Polonia cedează și renunță la rezoluțiile anti-LGBT pentru a nu rămâne fără bani europeni

Bărbat cu steagul Uniunii Europene și Poloniei
Sursă foto Foto: Profimedia Images

Alte trei regiuni din Polonia și-au revocat rezoluțiile anti-LGBT pentru a nu rămâne fără fondurile europene, relatează Euronews.

Anterior, Uniunea Europeană a anunțat că regiunile care au adoptat astfel de declarații discriminatorii nu vor mai primi bani europeni.

Consilierii locali din regiunea Malopolska, din sudul țării, au confirmat, luni, că au revocat rezoluția prin care regiunea se autoproclama „liberă de LGBT”.

Și autoritățile din provinciile sud-estice Lublin și Podkarpackie au renunțat la rezoluțiile lor, conform agenției poloneze de presă PAP.

Săptămâna trecută, regiunea Swietokrzyskie a devenit prima regiune poloneză care renunță la rezoluția discriminatorie promovată anterior de guvernul ultraconservator de la Varșovia.

În 2019, zeci de municipii și regiuni din Polonia s-au declarat „libere de LGBT”. Comunitățile locale care au adoptat aceste declarații susțineau, atunci, că ele sunt menite să „protejeze valorile familiei tradiționale”.

După ce Uniunea Europeană a avertizat că va opri intrarea a milioane de euro în fonduri europene în Polonia din cauza acestor rezoluții discriminatorii, guvernul PiS le-a cerut autorităților regionale să renunțe la ele.

La începutul anului, ca răspuns la aceste măsuri ale autorităților poloneze, Parlamentul European a aprobat o rezoluție prin care a declarat Uniunea Europeană „o zonă de libertate pentru comunitatea LGBT”.

Joe Biden şi-a făcut a treia doză de vaccin anti-Covid. „Ştiu că nu pare, dar am peste 65 de ani”

President Joe Biden Recieves COVID19 Vaccination Booster Shot, South Court Auditorium, Washington, Dc, United States - 27 Sep 2021
Joe Biden şi-a făcut a treia doză de vaciin anti-COVID la Casa Albă. Foto: Profimedia Images

Preşedintele american Joe Biden şi-a făcut luni, la Casa Albă, a treia doză de vaccin anti-Covid Pfizer-BioNTech, la doar câteva zile după ce Centrul pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor din SUA (CDC) a recomandat că această doză e indicată pentru anumite categorii de vârstă, informează NBC News.

„Ştiu că nu pare, dar am peste 65 de ani”, a spus Joe Biden.

Statele Unite au autorizat săptămâna trecută administrarea unei doze „booster” de vaccin anti-Covid în cazul persoanelor de 65 de ani şi peste, precum şi ale celor din categoriile de risc, inclusiv prin prisma locului de muncă, informează Agerpres.

„Booster-ele sunt importante, dar cel mai important lucru este că trebuie să avem cât mai multe persoane vaccinate”,a spus Joe Biden.

Preşedintele SUA a spus despre cei aproximativ 23% de americanu care nu s-au vaccinat nici măcar cu o singură doză că „provoacă o groază de pabuge restului ţării”.

Joe Biden are 78 de ani şi s-a vaccinat cu a doua doză de Pfizer în luna ianuarie 2021. Jill Biden, Prima Doamnă a SUA, în vârstă de 70 de ani, va fi şi ea vaccinata cu a treia doză de vaccin anti-COVID, a mai spus preşedintele SUA.

DUMINICA AU FOST Alegeri în Germania. Cine decide viitorul țării? Alegător dezamăgit: „Problema e că nimeni nu face lobby pentru generația noastră”

alegator care baga in urna buletinul de vot pe un fond cu steaguri ale germaniei
Mai mult de jumătate dintre alegătorii din Germania au peste 50 de ani Foto: Guliver/GettyImages

Germania este o țară în care peste jumătate dintre alegători au peste 50 de ani, așa că votanții tineri reprezintă o minoritate.

Unul dintre ei este Pierre Zissel, activist la mișcării „Fridays for Future”, care militează împotriva schimbărilor climatice provocate de om. Acești tineri și-au exprimat clar și zgomotos nemulțumirea față de situația actuală, iar înaintea alegerilor de duminică și-au dorit să fie auziți. De la Erfurt, tânărul Pierre Zissel explică miza jocului.

Concentrat și prevăzător, înaintând pas cu pas – de aceea îl fascinează alpinismul pe Pierre Zissel. Tot astfel crede că ar trebui să fie și politica germană. Pentru tânărul de 22 de ani, votul este un gest obligatoriu. Știe că votul fiecărui tânăr este important. În plus, tinerii nu sunt suficient de reprezentați.

„Problema este că nimeni nu face lobby pentru generația noastră. Generația mai în vârstă are puterea de a face lobby. În cele din urmă, interesele multor persoane în vârstă din Germania au o reprezentare instituțională mai mare decât cele ale tinerilor”, arată Pierre Zissel, membru al Asociației „Vineri pentru Viitor”.

Tinerii, fără voce în Bundestag?

Politicienii sub 30 de ani nu reprezintă nici măcar 1% din parlamentarii din Bundestag. Și alegătorii sunt, în mare parte, în vârstă și votează mai ales cu partidele conservatoare. În Erfurt, unde locuiește Pierre, unu din cinci rezidenți are peste 65 de ani. Și numărul lor crește.

Pierre crede că politica nu se concentrează suficient pe nevoile tinerilor. Acest lucru a devenit clar mai ales în timpul pandemiei, când mulți dintre colegii lui s-au confruntat cu probleme mari.

„Mi-am pierdut locul de muncă cu jumătate de normă. La fel și mulți alții, mai ales în industria restaurantelor. Mulți studenți au fost nevoiți să-și întrerupă studiile când și-au pierdut slujbele. Și-au blocat studiile sau chiar au renunțat. Și nu se vorbește prea mult despre această situație”, spune Pierre Zissel.

Tinerii sunt dezamăgiți de politicieni și partide

În ultimul an și jumătate, Pierre a petrecut mult timp acasă, în apartamentul său închiriat. A avut în general cursuri online, iar trupa sa nu a putut să cânte. A trebuit să se mulțumească să exerseze la chitară în camera lui.

Pierre spune că acum, înainte de alegerile federale, mulți dintre prietenii lui sunt dezamăgiți de politicieni și de partide.

„În generația mea, văd multă dezamăgire față de politică. Cred că rolul generației mele este să pună presiune din afară, pentru că partidele sunt blocate pe drumul lor. E cale lungă – de la o asociație locală, până la afișarea de pancarte – înainte să poți influența deciziile. Și asta îi frustrează pe mulți tineri”, explică Pierre Zissel.

De aceea, Pierre își vede locul în afara partidelor. De doi ani, este implicat în mișcarea „Vineri pentru Viitor”. Grupul de activiști pentru climă se întrunește în fiecare săptămână. Acum, pregătește o demonstrație programată să aibă loc cu puțin timp înainte de alegeri.

„Zâmbim în drumul nostru spre prăpastie”

„Alegerile federale din 2021 vor fi cu siguranță decisive. Nu există nicio îndoială că următoarea legislatură va stabili dacă Germania poate îndeplini obiectivele pe care și le-a stabilit în cadrul acordului climatic de la Paris. Cu alte cuvinte, dacă ne vom îndeplini rolul pentru a ne asigura că obiectivul de 1,5 grade este atins”, spune Pierre.

Timpul presează. Și politicienii încă nu înțeleg ce simt tinerii activiști ca el.

„Aș spune că e aproape panică. Pentru că vedem inundații devastatoare în toată lumea, valuri de căldură, secetă, incendii… și nu doar anul acesta. Vedem nenumărate specii de animale care dispar una după alta și, cumva, acest lucru pare că nu deranjează pe nimeni. Zâmbim în drumul nostru spre prăpastie”, arată Pierre Zissel.

Pierre nu crede că următorul guvern va schimba cursul. Chiar și după alegeri, crede că va fi nevoit să ducă în stradă lupta pentru acțiuni

Bărbatul care l-a împușcat pe Ronald Reagan pentru a o impresiona pe Jodie Foster va fi „eliberat necondiționat”

Polițiști îl pun la pământ pe John Hinckley după ce acesta l-a împușcat pe Ronald Reagan
John Hinckley a încercat să-l asasineze pe Ronald Reagan în 1981. Foto: Profimedia Images

John Hinckley, bărbatul care a încercat să-l asasineze pe fostul președinte american Ronald Reagan, în 1981, va fi „eliberat necondiționat”, conform unei decizii luate de un judecător american, luni, relatează Reuters.

„După toți acești ani, voi permite eliberarea necondiționată a domnului Hinckley”, a spus judecătorul de district Paul Friedman, luni, în D.C.

În 2016, Friedman i-a permis lui Hinckley să fie mutat din spitalul psihiatric în care fusese internat vreme de trei decenii, dar i-a restricționat accesul la internet și libertatea de mișcare.

Luni, Friedman a spus că intenționează să elimine și aceste ultime restricții asupra libertății lui Hinckley pentru că probleme sale de sănătate psihică sunt „în remisie” și că „el nu mai reprezintă un pericol”.

Procuroarea federală Kacie Weston a spus în timpul audierii că Departamentul de Justiție al SUA a aprobat eliberarea lui Hinckley, însă a argumentat că restricțiile nu ar trebui ridicate formale până în iunie 2022, pentru ca procurorii să poată să-l monitorizeze pe Hinckley și să observe felul în care acesta va trăi de unul singur după moartea mamei sale.

În 1981, Hinckley a încercat să-l asasineze pe președintele Reagan, împușcându-l cu un revolver. Reagan a ajuns la spital cu un plămân perforat, însă s-a recuperat rapid.

În tentativa de asasinat au mai fost răniți și purtătorul de cuvând al președintelui, James Brady, agentul Secret Service Timothy McCarthy și polițistul Thomas Delahanty.

La procesul său, Hinckley a fost declarat ca nefiind în deplinătatea capacităților mintale atunci când l-a împușcat pe Reagan. El fusese diagnosticat cu boli psihice. 

Hinckley, care devenise obsedat de actrița Jodie Foster, a spus că a încercat să-l ucidă pe președintele american pentru a o impresiona pe actriță. După proces, Hinckley a spus că tentativa de asasinat a fost „cea mai grozavă ofrandă de iubire din istoria lumii”.

15 câini cumpărați din România riscă să fie eutanasiați în Suedia

15 câini originari din România riscă să fie eutanasiați în Suedia
15 câini originari din România riscă să fie eutanasiați în Suedia. Foto: Profimedia

15 câini originari din România riscă să fie eutanasiați în Suedia, din cauza birocrației și a inconștienței celor care i-au transportat acolo. Animalele au fost confiscate în urmă cu două săptămâni în urma unui control vamal.

Agenția veterinară la care au ajuns câinii susține că actele care certificau vaccinarea antirabie ar fi false, pentru că la teste nu au fost găsiți anticorpi.

Destinatarii animalelor, care au și plătit 2.500 de euro pentru un exemplar, vor să le fie dați în grijă.

Presa suedeză nu oferă detalii despre rasele câinilor confiscați, dar din fotografii por fi identificate exemplare de bichon și pomeranian.

Autoritățile veterinare suedeze nu vor să plaseze câinii în carantină pe motiv că ar implica un cost prea mare pentru bugetul public și că o parte din câini sunt într-o stare proastă de sănătate.

Momentan, soarta animalelor este incertă, în ciuda eforturilor depuse de cei care doreau să-i primească în casele lor, de a-i salva de la moarte.

Două companii anunță dezvoltarea unui tratament oral pentru COVID care înjumătățește riscul de spitalizare și deces

pilule, pastile, medicamente
Un nou medicament ar reduce riscul de spitalizare sau deces cu aproximativ 50% pentru pacienții cu COVID FOTO: Profimedia Images

Companiile Merck și Ridgeback Biotherapeutics au anunțat vineri că au dezvoltat un medicament care reduce riscul de spitalizare sau deces cu aproximativ 50% pentru pacienții cu cazuri ușoare sau moderate de Covid.

Companiile intenționează să solicite o autorizație de urgență pentru tratamentul antiviral Covid, după ce medicamentul a avut „rezultate convingătoare” în cadrul studiilor clinice, potrivit The Guardian.

Medicamentul, molnupiravir, se administrează pe cale orală și inhibă replicarea coronavirusului în interiorul organismului.

O analiză intermediară a unui studiu de fază 3 a constatat că 7,3% dintre pacienții tratați cu molnupiravir au fost spitalizați în termen de 29 de zile. Dintre pacienții care au primit un placebo, 14,1% au fost spitalizați sau au murit până în ziua 29. Nu a fost raportat niciun deces la pacienții cărora li s-a administrat molnupiravir în perioada de 29 de zile, în timp ce la pacienții tratați cu placebo au fost raportate opt decese.

Toți cei 775 de participanți la studiu au avut Covid-19 confirmat în laborator și au primit în mod aleatoriu molnupiravir sau un placebo în termen de cinci zile de la apariția simptomelor.

Participanții nu au fost vaccinați și aveau cel puțin un factor risc. Printre cei mai comuni factori de risc se numărau obezitatea, vârsta de peste 60 de ani și faptul că aveau diabet sau boli de inimă.

Partea de fază 3 a studiului s-a desfășurat în peste 170 de locații, în țări precum SUA, Brazilia, Italia, Japonia, Africa de Sud, Taiwan și Guatemala.

Eficacitatea molnupiravirului nu a fost afectată de momentul apariției simptomelor sau de factorii de risc de bază ai pacienților, a arătat studiul. De asemenea, medicamentul s-a dovedit a fi eficient în mod constant în tratarea tuturor variantelor de Covid, inclusiv a tulpinii delta, dominantă pe scară largă și foarte transmisibilă.

Doar 1,3% din cei tratați cu molnupiravir au întrerupt tratamentul din cauza unui eveniment advers – mai puțin decât cei 3,4% din grupul placebo care au făcut acest lucru.

Recrutarea în cadrul studiului a fost oprită anticipat din cauza rezultatelor pozitive, la recomandarea unui comitet independent de monitorizare a datelor și în urma consultării cu Food and Drug Administration.

Merck testează, de asemenea, molnupiravirul într-un studiu separat de fază 3 la nivel mondial pentru a evalua eficacitatea acestuia în prevenirea răspândirii Covid în gospodării.

NATO cere Chinei acceptarea unui dialog privind controlul armamentului nuclear. Beijingul vrea să-şi dubleze arsenalul strategic

lansator mobil de rachete nucleare al Chinei
Lansatoare mobile de rachete nucleare ale Chinei. Foto: Getty Images

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, şi-a exprimat luni îngrijorarea faţă de „extinderea arsenalului nuclear al Chinei” şi a solicitat Beijingului să accepte un dialog privind controlul armamentelor, informează AFP.

China nu este considerată un adversar al NATO, însă ea trebuie „să îşi respecte angajamentele internaţionale şi să acţioneze responsabil în sistemul internaţional”, a spus Stoltengerg în cursul unei videoconferinţe cu şeful diplomaţiei chineze, Wang Yi.

Stoltenberg a exprimat „îngrijorările NATO în privinţa politicilor coercitive ale Chinei, expansiunii arsenalului său nuclear şi lipsei de transparenţă a procesului său de modernizare militară”, a precizat Alianţa Nord-Atlantică într-un comunicat, informează Agerpres.

„Secretarul general a subliniat că transparenţa reciprocă şi dialogul în privinţa controlului armamentelor vor fi benefice atât pentru NATO, cât şi pentru China”, conform comunicatului NATO.

În urmă cu un an, un raport al Pentagonului arăta că Beijingul intenționează să-și dubleze arsenalul nuclear în următorii zece ani.

„În următorii zece ani, arsenalul nuclear al Chinei – în prezent estimat a fi sub 200 de arme nucleare – se dorește a fi cel puțin dublat, într-o perioadă în care China se află într-o continuă expansiune și își modernizează forțele sale nucleare”, se arăta în raportul Pentagonului.