Parlamentarii estonieni votează pentru un nou preşedinte. A fost nominalizat un singur candidat

Drapelul Estoniei.
Parlamentarii estonieni votează pentru un nou preşedinte. Foto: Profimedia Images

Parlamentarii estoni au fost convocaţi luni pentru a alege un nou preşedinte, cu un singur candidat pentru acest post în mare parte ceremonial, relatează DPA.

Alar Karis a fost singurul nominalizat la cea mai înaltă funcţie publică în ţara baltică membră a UE şi NATO.

Karis, directorul Muzeului Naţional eston, este candidatul coaliţiei de guvernare, formată din Partidul Reformei (liberal, centru-dreapta) şi Partidul de Centru (stânga populistă).

Aceste partide sunt cele două forţe politice principale în Estonia. Împreună, ele deţin 59 din cele 101 locuri ale parlamentului de la Tallinn (Riigikogu).

Nu era clar dacă Alar Karis va câştiga majoritatea celor două treimi necesare de voturi, adică sprijinul a 68 de parlamentari ai legislativului.

Dacă el nu reuşeşte să câştige majoritatea în votul secret, alte două runde de votare vor fi programate pentru marţi. Noi candidaţi pot fi nominalizaţi înainte de fiecare rundă.

Dacă aceste runde nu reuşesc să aibă ca rezultat alegerea unui nou şef de stat, preşedintele ar urma să fie ales de un organ electoral în care politicienii locali deţin majoritatea, potrivit Agerpres.

Postul este deţinut în prezent de Kersti Kaljulaid.

Publicul ar saluta ca ea să continue în funcţie pentru un al doilea mandat de cinci ani, potrivit sondajelor. Dar, deşi Kaljulaid este de asemenea dispusă să rămână şef al statului, ea nu beneficiază de suficient sprijin parlamentar.

Un sistem de vot complicat de calcule politice

În actualul peisaj politic al Estoniei, sprijinul este greu de obținut și ralierea în jurul unui candidat este și mai dificilă.

Guvernul de coaliție este format din doi foști rivali. Premierul Kaja Kallas, fostă europarlamentară, conduce Partidul Reformei de centru-dreapta. Ea cooperează cu partidul de centru-stânga al fostului premier Jüri Ratas.

Prima mașină integral electrică a cărei baterie se încarcă fără cablu

Genesis GV60

Marca sud-coreeană Genesis a lansat un model de mașină electrică care nu are nevoie de un cablu pentru încărcarea bateriilor.

Șoferul trebuie doar să conducă vehiculul deasupra unei plăci de încărcare wireless.

Genesis este marca de lux a Hyundai. SUV-ul compact Genesis GV60 va fi produs în ediție limitată de 600 de unități în varianta cu încărcare wireless.

Placa de încărcare pentru automobil va fi produsă de compania americană WiTricity.

Producătorul estimează că mașina va avea o autonomie de aproximativ 430 de km la o încărcare completă a bateriilor.

Vehiculul va fi disponibil în Coreea de Sud în acest an și în SUA anul viitor.

Wireless, vor fi necesare șase ore pentru încărcarea pachetului de acumulatori.

Modelul GV60 este primul bazat pe noua platformă E-GMP (Electric-Global Modular Platform) a Hyundai, construită special pentru automobile electrice.

Prima companie care a introdus încărcarea fără cablu pe mașinile sale a fost BMW, pe modele plug-in hybrid. Genesis GV60 este, însă, prima mașină integral electrică care dispune de această tehnologie.

Sursa: Mashable

Instagram adaptează funcția de căutare după modelul TikTok

Instagram adaptează funcția de căutare după modelul TikTok

Instagram anunță un nou model pentru funcția de căutare, disponibil în aplicațiile pentru platforme mobile, care favorizează sugestii pentru poze și clipuri video relevante pentru expresia de căutare folosită.

Astfel, afișarea rezultatelor care vizează conturi de utilizator, hashtag-uri și locații devine mai puțin importantă.

Funcționalitatea, încă în curs de implementare, ar trebui să înlesnească descoperirea mai multor postări relevante pentru termenii de căutare folosiți, returnând rezultate după modelul TikTok.

Sub formula actuală, atunci când inițiezi o căutare pe Instagram, rezultatele obținute cuprind mai întâi conturi de utilizator ale căror postări s-ar putea potrivi criteriilor tale, urmate de #hasgtag-uri relevante pentru tema respectivă. Astfel, chiar dacă tu cauți după un anume tip de conținut, lista cu rezultate nu cuprinde poze sau clipuri video relevante pentru termenii de căutare folosiți.

Ceea ce dorește Instagram este să arate poze și clipuri video despre exact ceea ce cauți, ajutând utilizatorii să descopere conținut nou ce ar putea fi interesant pentru ei:

”De asemenea, îmbunătățim rezultatele căutării pentru explorare. De exemplu, o căutare pentru „spațiu” vă arăta fotografii și videoclipuri legate de subiectul respectiv. Acest lucru este util mai ales atunci când nu aveți în minte un nume de utilizator sau un hashtag exact atunci când căutați un anumit subiect.”

Departe de a fi o inovație reală, noua interpretare a funcției Search doar reflectă modul în care funcționează căutările în rețeaua TikTok. Pe această platformă, utilizatorii în general nu caută după un utilizator anume, ci după postările acestuia, incluzând un subiect relevant în termenii de căutare.

Deocamdată, nu este clar cât va dura până ce administratorul Facebook va implementa noua versiune a funcției de căutare Instagram. Însă putem anticipa că funcționalitatea va fi disponibilă mai întâi vorbitorilor de Limbă Engleză, durând ceva timp până ce algoritmii de căutare vor fi adaptați și pentru alte limbi de circulației internațională.

Cine este adevăratul câștigător al războiului din Afganistan și care e compromisul făcut de SUA în ultimele două decenii de luptă

afgani si razboi cu copil in brate
Reputația deja șubredă a Pakistanului în Occident probabil se va prăbuși, odată ce talibanii au preluat controlul absolut al Afganistanului. Sursă foto: Profimedia Images

Pakistanul a fost aparent partenerul SUA în războiul împotriva grupării teroriste Al Qaeda și împotriva talibanilor.

Armata pakistaneză a câștigat zeci de miliarde de dolari de pe urma ajutoarelor americane din ultimele două decenii, chiar dacă Washingtonul a recunoscut ulterior că o mare parte din acești bani au dispărut în direcții care nu au fost contabilizate.

Într-o analiză privind „adevăratul câștigător al războiului afgan”, cotidianul american The New York Times subliniază că Pakistanul a fost principalul susținător al talibanilor afgani, primind în același timp spirjin din partea Casei Albe.

Odată cu retragerea americanilor din Afganistan și cucerirea capitalei Kabul de către militanții talibani, alte mari puteri, precum China, au început să se gândească la cum să își extindă prezența în noul Emirat Islamic al Afganistanului. 

La doar câteva zile după ce talibanii au preluat controlul capitalei afgane Kabul, steagul alb al Emiratului Islamic al Afganistanului flutura deja deasupra unei moschei centrale din Islamabad, capitala Pakistanului. Acest lucru a reprezentat un gest pe față, menit să-i înfrunte pe americani, dar și un semn al adevăraților învingători în războiul afgan din ultimii 20 de ani.

Pakistanul a fost aparent partenerul SUA în războiul împotriva grupării teroriste Al Qaeda și al talibanilor, însă relația dintre cele două țări a fost construită pe duplicitate și interese opuse încă de la început, după atacul terorist din 11 septembrie 2001 asupra turnurilor gemene de la World Trade Center din Manhattan.

De altfel, talibanii afgani cu care s-au luptat americanii au fost, în mare parte, o creație a serviciului de informații pakistanez, ISI, care, pe parcursul războiului din ultimele două decenii, a alimentat și a protejat activele talibanilor din interiorul Pakistanului.

În ultimele trei luni, în timp ce talibanii străbăteau aproape întregul teritoriu al Afganistanului și cucereau oraș după oraș și provincie după provincie, armata pakistaneză a trimis un nou val de luptători proveniți din sanctuarele Pakistanului peste graniță. Această mișcare a reprezentat lovitura finală care a îngenuncheat forțele de securitate afgane, instruite de americani.

„Pakistanezii și ISI cred că au câștigat în Afganistan”, a declarat Robert L. Grenier, fost director al stației CIA din Pakistan. Însă, a avertizat acesta, pakistanezii ar trebui să aibă grijă în legătură cu ceea ce își doresc, pentru că „dacă talibanii afgani vor deveni lideri ai unui stat paria, Pakistanul va fi legat de acest stat”.

Reputația deja șubredă a Pakistanului în Occident urmează probabil să se prăbușească acum, în timp ce talibanii preiau controlul absolut al Afganistanului. Apelurile privind sancționarea Pakistanului au circulat deja pe rețelele sociale. În absența finanțării externe, Pakistanul se va confrunta cu dependența de comerțul cu droguri, care este încurajat de noii conducători de la Kabul. Astfel, un stat condus de talibani la granița Pakistanului va infleunța și va spori fără îndoială puterea talibanilor și a altor militanți islamiști chiar din Pakistan.

Nu în ultimul rând, relațiile cu Statele Unite al Americii, aflate deja pe o pantă descendentă, se vor deteriora și mai mult. Dincolo de menținerea stabilității arsenalului nuclear al Pakistanului, americanii au în prezent mai puține stimulente pentru a se ocupa de Pakistan.

Duplicitatea pakistaneză și interesul de război

Pakistanul, împreună cu Rusia și China, încearcă deja să ocupe spațiul pe care americanii l-au eliberat în Afganistan. Ambasadele celor trei națiuni au rămas deschise de când talibanii au cucerit Kabulul.

Khalil Haqqani, un lider taliban care era obișnuia să viziteze destul de des sediul militar al Pakistanului din orașul Rawalpindi, este unul dintre noii conducători ai Afganistanului.

FRIDAY PRAYERS FOR TALIBAN CONTROL IN KABUL, Kabul, Kabul Province, Afghanistan - 20 Aug 2021
Khalil Haqqani, liderul taliban recunoscut de SUA drept terorist, în timp ce ține o predică pe 20 august, după rugăciunile desfășurate la moscheea Pul-e Kheshti din Kabul. Sursă foto: Profimedia Images

Cunoscut serviciilor de informații americane drept emisarul taliban la grupării jihadiste Al Qaeda, Haqqani a apărut săptămâna trecută la Kabul înarmat cu o pușcă M4 fabricată de americani, alături de o echipă de protecție îmbrăcată în echipament de luptă american, prezentându-se drept noul lor șef al securității din Afganistanul controlat de talibani. 

„Guvernarea unei țări devastate de război va reprezenta un adevărat test și va impune o mare provocare pentru talibani, mai ales că aceștia au fost o grupare preocupată de război, nu una adeptă a guvernării”, a declarat săptămâna aceasta Maleeha Lohdi, fost ambasador al Pakistanului la ONU.

În timpul războiului din ultimii douăzeci de ani, americanii au tolerat jocul duplicitar al Pakistanului, deoarece au văzut că au puține opțiuni la dispoziție, preferând să ducă un război haotic în Afganistan decât să se lupte cu Pakistanul, țară care deține armament nuclear. Mai mult, porturile și aerodromurile din Pakistan au fost principalele puncte de intrare și au reprezentat liniile de aprovizionare pentru echipamentul militar american livrat în Afganistan.

Pakistanul a făcut acest lucru, chiar dacă agenția sa de spionaj a oferit talibanilor asistență în planificare, instruire și, uneori, consiliere la fața locului pe tot parcursul războiului, potrivit oficialilor americani.

Deși Pakistanul trebuia să fie un aliat american, a lucrat întotdeauna în încercarea de a-și urmări propriile interese. Însă, aceste interese nu au inclus niciodată o mare prezență militară americană la granița sa, un Afganistan autonom cu un guvern democratic pe care nu-l putea controla sau o armată puternică și centralizată.

Prezența Indiei în Afganistan îi neliniștește pe pakistanezi 

Unul dintre scopurile principale ale Pakistanului în Afganistan a fost să creeze o sferă de influență care să blocheze inamicul său principal, India. Pakistanenii insistă asupra faptului că India folosește grupuri separatiste, cum ar fi armata de eliberare din Balochistan, care operează din locuri situate în Afganistan, pentru a stârni disidența față de Pakistan.

Captură de ecran din 2021.08.27 la 14.54.49
Hartă cu granițele dintre India, Pakistan și Afganistan, dar și cu provincia sud-vestică a Pakistanului, Balochistan, în care există forțe separatiste. Captură foto: Google Maps

„Armata pakistaneză crede că Afganistanul oferă o profunzime strategică împotriva Indiei, țară care reprezintă obsesia lor”, a declarat Bruce Riedel, fost consilier pentru regiunea Asiei de Sud în administrațiile Bush și Obama, care mai spune că „SUA au încurajat India să sprijine guvernul afgan susținut de americani după 2001, alimentând astfel paranoia armatei de la Islamabad”. 

Riedel mai subliniază că pakistanezii au fost supărați pe faptul că fostul președinte american, Barack Obama, a vizitat India în 2015, dar a ales în mod vizibil să nu ajungă și în Pakistan. 

În timpul unei vizite la Washington în această primăvară, Moeed Yusuf, consilierul pentru securitate națională al prim-ministrului pakistanez, Imran Khan, a subliniat necesitatea eliminării prezenței indiene din Afganistan, după cum au declarat americanii pe care i-a întâlnit în capitala SUA.

Yusuf este considerat un moderat în spectrul politic pakistanez, iar americanii au spus că au fost șocați de vehemența sa asupra rolului Indiei în Afganistan.

U.S President Barack Obama 3-days visit in India
Fostul președinte american Barack Obama, alături de prim-ministrul indian Narendra Modi, în vizita oficială din ianuarie 2015. Sursă foto: Getty Images

Canalul diplomatic și abordarea calculată a Pakistanului în raport cu Afganistanul

Când diplomații indieni au fost printre primii străini care au fost evacuați din Kabul după asaltul talibanilor, plecarea lor a fost interpretată în presa pakistaneză ca o victorie singulară.

Legătura dintre pakistanezi și Khalil Haqqani a fost incontestabilă și indispensabilă în ceea ce privește victoria talibanilor, a declarat Douglas London, fost director al CIA în cadrul diviziei antiterorism pentru Asia de Sud și Sud-Vest.

Șeful armatei pakistaneze, Qamar Javed Bajwa, și directorul ISI, Hameed Faiz, s-au întâlnit cu Haqqani „în mod recurent”, a mai precizat Douglas London. De asemenea, acesta a mai spus că se știe de multă vreme că familia extinsă a lui Haqqani trăiește în zonele în mare parte lipsite de guvernare din Pakistan, de-a lungul frontierei afgane.

Ajutorul Pakistanului a cuprins o gamă largă de servicii. Locurile sigure de la frontiera cu Pakistanul, în special în orașul Quetta, au adăpostit de-a lungul timpului luptători afgani talibani și familiile acestora. Totodată, Pakistanul a oferit servicii medicale luptătorilor răniți, uneori în spitale din marile orașe, precum Karachi și Peshawar.

Pakistani News - July 19, 2019
Șeful Statului Major al Armatei din Pakistan, generalul Qamar Javed Bajwa. Sursă foto: Profimedia Images

De obicei, ISI și-a ținut agenții în afara conflictului actual, temându-se că aceștia ar putea fi capturați în Afganistan, potrivit lui Douglas London.

ISI a oferit, totodată, talibanilor active care le-au ridicat statutul internațional. Liderul talibanilor, Abdul Ghani Baradar, a călătorit cu un pașaport pakistanez pentru a participa la discuțiile de pace desfășurate la Doha, în Qatar, iar ulterior pentru a se întâlni la Tianjin, în China, cu ministrul de Externe de la Beijing, Wang Yi.

„Talibanii afgani nu ar fi acolo unde se află află acum dacă nu beneficiau de ajutorul pakistanezilor”, a mai puncat fostul director al CIA, Douglas London.

Prietenia tumultoasă de context dintre SUA și Pakistan 

Relația Washingtonului cu Pakistanul s-a răcit după ce forțele speciale ale Marinei SUA l-a ucis pe Osama bin Laden în 2011, după un o operațiune care a vizat un imobil în apropierea academiei militare pakistaneze. În urma acestui moment, oficialii americani au încetat să mai viziteze Pakistanul, iar asistența a fost redusă.

President Obama Announces Death of Osama Bin Laden
Imaginea emblematică cu celula de criză de la Casa Albă, în timpul căreia se desfășura misiunea de ucidere a lui Osama bin Laden. Sursă foto: Getty Images

Administrația Obama nu a spus niciodată public ceea ce bănuia, adică faptul că armata pakistaneză știa de mult timp că liderul Al Qaeda, Osama bin Laden, trăia împreună cu familia sa extinsă în Abbottabad, unul dintre cele mai cunoscute orașe de garnizoană din Pakistan.

Dacă administrația care se afla la acea vreme la Casa Albă ar fi declarat public că Pakistanul îl adăpostește pe Osama bin Laden, atunci Pakistanul ar fi devenit în mod oficial un stat care sprijinea terorismul, ceea ce ar fi culminat cu sancțiuni pentru administrația de la Islamabad, așa cum s-a întâmplat cu Iranul, potrivit lui Bruce Riedel, fost consilier pentru regiunea Asiei de Sud în administrațiile președinților George W. Bush și Barack Obama. 

Acest lucru i-ar fi forțat pe americani să pună capăt sprijinului acordat Pakistanului și, la rândul său, ar fi determinat Pakistanul să oprească proviziile de război americane pentru armata afgană, care tranzitau Pakistanul. O astfel de mișcare ar fi mărit costul războiului pentru Pentagon.

În același timp, raidul american desfășurat împotriva lui Osama bin Laden a stârnit temeri în rândul armatei pakistaneze, potrivit cărora americanii ar fi dorit să desființeze arsenalul nuclear al Pakistanului, fiind gata chiar să încălce teritoriul pakistanez pentru a face acest lucru. 

În ciuda relațiilor tensionate, SUA continuă să colaboreze cu Pakistanul prin intermediul Departamentului de Stat pentru Energie, în vederea asigurării securității armelor și a materialelor fisionabile, a declarat Toby Dalton, codirector al Programului de politică nucleară în cadrul organizației americane de analiză și cercetare Carnegie Endowment.

China vrea să acopere golul din Afganistan lăsat în urmă de SUA

Pakistanul este extrem de flexibil în ceea ce privește alianțele politice. China, un stat care a sprijinit de-a lungul timpului regimul de la Islamabad, investește puternic în infrastructura pakistaneză.

Afghan Refugees Fly To France
Mai mulți refugiați afgani urcă într-un avion Airbus A400M al Forțelor Aeriene Franceze pe aeroportul din Kabul în data de 23 august 2021. Sursă foto: Profimedia Images

În mod public, China se declară încântată să-i vadă pe americanii părăsind Afganistanul și este gata să pășească în gol, extinzându-și în Afganistan programul său de comerț și infrastructură pentru centuri și drumuri, care mai este cunoscut și ca „noul Drum al Mătăsii”.

Afganistanul adăpostește zăcăminte minerale în valoare de aproape 1 trilion de dolari, iar depozitele de litiu sunt aproape la fel de mari precum cele ale Boliviei, țară care găzduiește cele mai mari rezerve cunoscute din lume. Beijingul speră să că prin investiții în avganistan poate să ajungă să exploateze resursele minerale afgane.

În mod privat, însă, chinezii sunt mai precauți. Muncitorii chinezi din Pakistan au fost uciși în atacuri teroriste, care pot sugera faptul că prezența Beijingului în Afganistan nu va fi lipsită de probleme. Deși china vrea să investească în infrastructură, este cunoscut faptul că talibanii preferă izolarea drumurilor și barajelor care ar putea servi la slăbirea controlului lor asupra populației afgane. 

În altă ordine de idei, China se bazează pe Pakistan pentru ca acesta din urmă să fie un facilitator al prezenței Beijingului în Afganistan, după cum spune Sajjan Gohel, directorul pentru securitatea Internațională în cadrul Fundației Asia-Pacific din Londra. „Chinezii par încrezători că vor putea să obțină mai multe garanții de securitate din partea talibanilor, bazându-se în principal pe legăturile lor reciproce cu Pakistanul”, a mai declarat Gehel. 

Ce înseamnă căderea Afganistanului pentru China și de ce se teme Beijingul de talibani

Luptatorii talibani surprinși într-un vehicul care circula pe străzile Kabul în data de 16 august

De când președintele american Joe Biden a anunțat în luna aprilie retragerea completă a trupelor americane din Afganistan, s-a vorbit mult despre modul în care China ar putea profita de această mișcare pentru a umple vidul de putere lăsat în urmă de SUA și pentru a-și extinde prezența și influența acolo.

Însă, scenele haotice care se desfășoară în aceste zile în capitala afgană Kabul transmit ideea că succesul talibanilor reprezintă pentru China un risc iminent mai mult decât o oportunitate, potrivit unei analize CNN.

Luna trecută, în urma unei întâlniri la nivel înalt între o delegație a liderilor talibani și Wang Yi, ministrul de Externe al Chinei, oficialul chinez a declarat că talibanii „vor juca un rol important în procesul de reconciliere pașnică și reconstrucție din Afganistan”.

Însă pentru China, un vecin al Afganistanului cu investiții substanțiale în regiune, provocările de securitate pe care le reprezintă revenirea bruscă a talibanilor la putere sunt mult mai presante decât orice interese strategice care se află în acest moment la nivel de concept sau de plan de acțiune. 

Gestionarea amenințărilor și prietenia de context cu talibanii 

„China nu tinde să perceapă Afganistanul prin prisma oportunităților, ci se concentrează aproape în totalitate pe gestionarea amenințărilor”, a declarat Andrew Small, membru în cadrul think tank-ului american German Marshall Fund din Washington, într-un interviu acordat Consiliului European pentru Relații Externe.

Regimul de la Beijing a fost mult timp precaut cu privire la prezența militară americană în Afganistan, țară alături de care împarte o frontieră de 80 de kilometri în regiunea de vest a Chinei, în Xinjiang, la capătul coridorului îngust Wakhan, care se extinde până în China și separă Tadjikistanul de Pakistan. Dar, în realitate, China a fost unul dintre principalii beneficiari ai stabilității relative pe care SUA au adus-o în regiune în ultimele două decenii. 

China este deosebit de preocupată de faptul că Afganistanul ar putea deveni o bază pentru teroriștii și extremiștii care luptă pentru independența regiunii Xinjiang, în mare parte musulmană. Această problemă a fost evidențiată chiar de ministrul Wang în cadrul întâlnirii cu liderii talibani de luna trecută. Drept răspuns, talibanii au promis că „nu vor permite niciodată grupărilor teroriste sau extremiste să folosească teritoriul afgan pentru a se angaja în acte de acțiune dăunătoare Chinei”.

Numai că riscurile de securitate nu sunt legate doar de granițele Chinei. În ultimii ani, China a investit masiv în Asia Centrală prin intermediul programului său de comerț și infrastructură pentru centuri și drumuri, care mai este cunoscut și ca „noul Drum al Mătăsii. Ascensiunea talibanilor la putere în Afganistan ar putea genera un efect secundar asupra militanților islamiști din Asia Centrală, care ar putea amenința ulterior interesele economice și strategice chineze în întreaga regiune.

„Deși regimul de la Beijing se raportează pragmatic la realitățile puterii din Afganistan, agenda ideologică a talibanilor nu a reprezentat niciodată un sentiment confortabil pentru China”, a spus Andrew Small, care a mai adăugat că „guvernul chinez se teme de un posibil efect inspirațional al succesului talibanilor în Afganistan, care s-ar putea extinde în rândul militanților din toată regiunea asiatică, inclusiv în rândul talibanilor pakistanezi”.

Această amenințare la adresa securității a fost subliniată luna trecută, când nouă muncitori chinezi au fost uciși într-un atentat sinucigaș în Pakistan, unul dintre cele mai mortale atacuri asupra cetățenilor chinezi de peste mări din ultimii ani. Autoritățile centrale de la Islamabad au declarat că atacul a fost efectuat de „talibanii pakistanezi din Afganistan”.

CHINA TIANJIN WANG YI AFGHANISTAN TALIBAN POLITICAL CHIEF MEETING (CN)
Imaginea oficială după întâlnirea desfășurată pe 28 iulie 2021 în nordul Chinei, la Tianjin, între Wang Yi, consilierul de stat chinez și ministrul de Externe și mullahul Abdul Ghani Baradar, șeful politic al talibanilor din Afganistan și probabil viitorul președinte al Emiratului Islamic al Afganistanului. Sursă foto: Profimedia Images

Comportamnetul „iresponsabil” al SUA și propaganda Chinei 

Neliniștea Beijingului în ceea ce privește potențialele efecte negative care ar putea fi generate de tensiunile din Afganistan s-a reflectat în declarațiile ministerului de Externe Wang Yi, care a criticat în mod repetat SUA pentru că a acționat „iresponsabil” prin „retragerea sa grăbită” din Afganistan.

Cu toate acestea, Beijingul a transmis că nu are intenția de a trimite trupe în Afganistan pentru a umple vidul de putere lăsat în urmă de SUA, așa cum au sugerat unii analiști. Într-un articol publicat duminică în Global Times, cotidianul tabloid aflat sub controlul Partidului Comunist Chinez, au fost citați câțiva experții care au declarat că o astfel de speculație este „complet neîntemeiată”.

„Cea mai mare măsură pe care China o poate lua este să evacueze cetățenii chinezi dacă apare o criză umanitară masivă sau să contribuie la reconstrucția și dezvoltarea țării după război prin realizarea mai multor proiecte în cadrul programului său de comerț și infrastructură pentru centuri și drumuri. Însă, aceste măsuri pot fi implementate numai atunci când siguranța și stabilitatea socială sunt restabilite în țara devastată de război”, se mai prevede în articolul de pe Global Times. 

În același timp, mass-media de stat chineză a descris situația din Afganistan ca pe „umilire” majoră pentru SUA și a folosit această etichetă pentru a susține superioritatea așa-numitei politici a Chinei de „neamestec” în afacerile interne ale altor țări, măsură politică care ar fi parte a principiilor cheie ale Beijingului în materie de politică externă, pe care le-a stabilit fostul prim-ministru chinez Zhou Enlai încă din anii ‘50.

„Schimbarea drastică a situației din Afganistan este, fără îndoială, o lovitură grea pentru SUA. Aceasta reprezintă eșecul complet al intenției SUA de a remodela Afganistanul”, se precizează în editorialul din Global Times. „Această înfrângere a SUA este o demonstrație mai clară a impotenței SUA decât Războiul din Vietnam”, se mai subliniază în același articol, în care fraza „SUA sunt într-adevăr un tigru de hârtie” este îngroșată. 

Abordarea pragmatică a Beijingului și realitatea din teren

Regimul de la Beijing a transmis în mai multe rânduri că este conștient de costurile situației de securitate din Afganistan, după ce mai multe analize recente ale mass-media de stat din China au denumit Afganistanul drept „cimitirul imperiilor”.

În loc să urmeze calea SUA, China va adopta probabil o abordare pragmatică față de Afganistan. Prin expunerea mediatică oferită vizitei delegației talibane în China luna trecută, Beijingul transmite mesajul comunității internaționale potrivit căruia este dispus să recunoască și să se ocupe de un guvern taliban, atât timp cât se potrivește intereselor sale.

Luni, Ministerul de Externe al Chinei a declarat că speră ca talibanii să își poată îndeplini promisiunile de a asigura „o tranziție pașnică” a situației politice din Afganistan. De asemenea, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Chinei, Hua Chunying, a transmis că speră că noul Emiratul Islamic al Afganistanului să „poată reduce toate tipurile de terorism și acte criminale din țară, să permită poporului afgan să stea departe de război și să le permită afganilor să își reconstruiască frumoasa patrie”.

Totodată, oficialul chinez a mai subliniat faptul că regimul de la Beijing condus de Xi Jinping respectă „voința și alegerea” poporului afgan, după ce „situația politică din Afganistan a suferit schimbări majore”.

Încrederea Beijingului în relațiile cu talibanii se reflectă chiar la fața locului în orașul Kabul. În timp ce SUA și aliații săi se luptă să evacueze ambasadele din Afganistan, misiunile diplomatice ale Chinei și Rusiei au o abordare mai calmă, iar personalul diplomatic pare să rămână pe loc.

Într-o declarație emisă duminică, ambasada chineză de la Kabul a declarat că a solicitat diferitelor părți din Afganistan să „protejeze siguranța cetățenilor chinezi, a instituțiilor chineze și a intereselor chineze”. În plus, misiunea diplomatică a Beijingului a transmis că nu a primit niciun raport cu privire la posibile victime în rândul cetățenilor chinezi din Afganistan. În aceeași declarație, China le-a transmis cetățenilor de origine chineză din Afganistan să „urmărească îndeaproape evoluția situației de securitate, să sporească măsurile de siguranță și să se abțină de la a ieși afară din locuințe”.

La conferința de presă de luni, Hua Chunying a confirmat că ambasada Chinei la Kabul este încă în funcțiune, adăugând că au fost evacuați în prealabil majoritatea cetățenilor chinezi din Afganistan.

Un autobuz autonom a lovit un sportiv cu deficiențe de vedere de la Jocurile Paralimpice de la Tokyo

Olympic and Paralympic Village Media Tour
Autobuzele autonome fabricate de Toyota erau folosite pentru a transporta sportivi și personal în timpul Jocurilor Olimpice și Paralimpice de la Tokyo. Foto: Takashi Aoyama/ Getty Images

Autobuzele autonome care transportă sportivii prin Satul Olimpic de la Tokyo au fost oprite după ce unul dintre ele a călcat un pieton.

Presa locală scrie că victima este un judoka japonez cu deficiențe de vedere. El s-a ales cu vânătăi la cap și la picioare. Cel mai probabil, el va rata competiția, deoarece are nevoie de două săptămâni de îngrijiri medicale și trebuia să intre în concurs astăzi.

Un ziar nipon a spus că vina pentru accident aparține operatorilor umani care erau la bordul autobuzului autonom.

Vehiculul a identificat pietonul și s-a oprit, dar oamenii l-au pus iar în mișcare deoarece nu credeau să sportivul va intra pe carosabil. Toyota, firma care a produs autobuzul, a spus că va colabora cu poliția.

Cum ajung porumbeii să devină un pericol pentru rețeaua de internet prin satelit a lui Elon Musk

porumbei pe o antena de satelit
Un expert în securitate cibernetică din Anglia spune că porumeii îi perturbează noul serviciu de internet prin satelit furnizat de compania Starlink a lui Elon Musk. Foto: Profimedia Images

Un expert în securitate cibernetică din Anglia spune că porumeii îi perturbează noul serviciu de internet prin satelit furnizat de compania Starlink a lui Elon Musk, potrivit BBC.

„Merge foarte bine, dar am observat o serie de întreruperi – unele de o secundă, altele mai lungi”, spune profesorul Alan Woodward de la Universitatea din Surrey.

Întreruperile, crede el, ar putea fi provocate de „porumbeii enervanți”, cărora le place să stea pe „farfuriile” antenelor.

Pentru că locuiește într-o zonă în care internetul prin fibră optică este inaccesibil, Woodward spune că este încântat să fie unul dintre cei care testează sistemul Starlink.

Musk a anunțat recent că a livrat 100.000 de terminale pentru testare.

Mica antenă rotundă primește și trimite semnale către sateliții care trec pe deasupra sa și care fac parte dintr-o constelație de 1.700 de sateliți aflați la circa 550 km altitudine. Aceștia au o viteză suficient de mare pentru a orbita Pământul la fiecare aproximativ 90 de minute.

Woodward continuă să investigheze cauza principală a problemelor, deși un expert a declarat pentru BBC că „un porumbel așezat pe o antenă Starlink i-ar diminua cu siguranță performanța”.

Porumbeii nu au fost singura problemă, totuși, întrucât săptămâna aceasta, o întrerupere majoră i-a lovit pe utilizatorii serviciului Starlink din întreaga lume. Conexiunea, a spus Woodward, „a dispărut complet”.

Serviciul, aflat încă oficial în versiune beta, pare să fi fost oprit de aproximativ o oră pentru mulți utilizatori, iar Starlink nu a explicat de ce.

Vitezele oferite de rețeaua lui Musk sunt în medie de aproximativ 150-200 Mbps pentru download și 10-20 Mbps pentru upload.

În februarie, Musk a anunțat că Starlink speră să dubleze viteza maximă oferită, dar tipul de serviciu pe care îl vor avea utilizatorii prin intermediul sateliților LEO va depinde de mulți factori.

Unul, spun experții, va fi câte alte antene sunt în apropiere. Starlink limitează în prezent numărul de utilizatori pentru fiecare zonă de acoperire.

Erdogan: Turcia nu are nicio rezervă să cumpere noi rachete rusești S-400

Lansare rachetă de către sistemul S-400
istem antiaerian rusesc S-400 achiziţionat de Turcia. Foto: Profimedia Images

Turcia ia în considerare achiziţionarea unui nou lot de rachete din sistemul rusesc de apărare S-400, în ciuda faptului că afacerea este un punct sensibil în relaţia cu SUA, aliate în cadrul NATO.

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat că nu are „nicio rezervă” în legătură cu posibilitatea de a cumpăra mai multe rachete din sistemul S-400, a relatat duminică agenţia naţională de presă Anadolu, preluată de dpa și Agerpres.

Erdogan a precizat că va discuta despre această chestiune în următoare sa vizită în Rusia.

Şeful agenţiei naţionale ruse de export al armelor Rosoboronexport, Aleksander Miheiev, a spus în urmă cu câteva zile că negocierile cu Turcia privind achiziţionarea de noi rachete din sistemul S-400 sunt aproape de finalizare.

„În viitorul apropiat, noi şi partenerii noştri vom începe redactarea şi semnarea contractului”, a spus Miheiev.

Turcia şi SUA au o lungă dispută în legătură cu achiziţionare acestui sistem de apărare, iar anul trecut, în timpul fostului preşedinte american Donald Trump, Washingtonul a impus chiar sancţiuni din cauza afacerii.

SUA se tem că Rusia ar putea obţine date despre capacităţile de a fi nedetectat ale avionului de luptă F-35 prin radarul sistemului S-400, motiv pentru care Turcia a fost exclusă de la achiziţionarea avionului, chiar dacă a fost un partener în construirea modelului şi a vrut să cumpere mai multe aeronave.

Rusia va expulza un comediant azer pentru că i-ar fi insultat pe ruși într-o glumă: „Prezența sa amenință ordinea publică”

Comediantul azer Idrak Mirzalizade
Rusia va expulza un comediant azer pentru că i-ar fi insultat pe ruși într-o glumă: „Prezența sa amenință ordinea publică”.

„În discursul său public, Idrak Mirzalizade a folosit expresii care incită la ură și dușmănie față de persoanele de naționalitate rusă, umilind demnitatea lor umană”, se spune în declarația Ministerul Afacerilor Interne.

„În acest sens, prezența sa pe teritoriul Federației Ruse a fost recunoscută ca amenințând ordinea publică și drepturile și interesele legitime ale altora”, a adăugat aceasta.

Idrak Mirzalizade, care deține un pașaport belarus dar este de origine azeră, a stârnit controverse cu o glumă la o populară emisiune de pe YouTube în această primăvară.

În gluma sa, Mirzalizade a povestit cum el și fratele său găsiseră o saltea pătată de fecale într-un apartament ai cărui chiriași anteriori erau etnici ruși, remarcând că „aparent, rușii se mânjesc cu rahat și se duc la culcare” – un comentariu care a stârnit indignare pe rețelele sociale și televiziunea de stat.

La începutul lunii august, tribunalul districtului Tagansky din Moscova l-a găsit vinovat pe Mirzalizade sub acuzația de „umilire a unui grup de persoane vizate pe criteriu național” și l-a condamnat la 10 zile de detenție administrativă.

Mirzalizade s-a declarat nevinovat, dar în instanță și-a cerut scuze „persoanelor care l-au văzut și l-au interpretat greșit”.

Mai mulți comedianți ruși de seamă s-au pronunțat în sprijinul lui Mirzalizade în urma hotărârii, organizând un concert în solidaritate cu el și declarând că „o glumă nu este o infracțiune”.

Benzina cu plumb a fost oficial eliminată la nivel mondial, după ce Algeria a epuizat ultimele stocuri

pompa de benzina
Foto: Guliver/Getty Images

Benzina cu plumb a fost oficial eliminată la nivel mondial. Anunțul a fost făcut de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), care a salutat o „etapă majoră” ce va permite salvarea în fiecare an a peste 1,2 milioane de vieţi şi va economisi peste 2.400 miliarde de dolari.

La aproape un secol de la lansarea primelor avertismente cu privire la efectele toxice ale benzinei cu plumb, Algeria, ultima ţară din lume care utiliza acest tip de carburant, a epuizat luna trecută ultimele stocuri, a precizat PNUD.

„Punerea în practică reuşită a interzicerii benzinei cu plumb constituie o etapă majoră pentru sănătatea la nivel mondial şi pentru mediul nostru”, a declarat Inger Andersen, directorul executiv al PNUD, organizaţie cu sediul la Nairobi, capitala Kenyei.

În urmă cu doar 20 de ani, peste o sută de ţări din întreaga lume utilizau încă benzina fără plumb, în pofida a numeroase studii ştiinţifice care demonstrau legătura între acest carburant şi morţile premature, efectele nefaste asupra sănătăţii şi poluarea aerului şi solului.

Primul semnal de alertă a fost tras în 1924, când zeci de muncitori au fost internaţi în spital şi cinci au fost declaraţi morţi după ce au suferit de convulsii la o rafinărie care produce benzină cu plumb în New Jersey (SUA). Cu toate acestea, până în anii 1970, aproape toată benzina vândută la nivel mondial conţinea plumb.

În anul 2002, când PNUD a lansat campania sa vizând interzicerea benzinei cu plumb, mai multe mari puteri economice, precum SUA, China şi India, încetaseră deja să mai utilizeze acest carburant. Cu toate acestea, benzina cu plumb a continuat să fie utilizat în ţările cu venituri reduse.

În 2016, după ce Coreea de Nord, Birmania şi Afganistan au încetat să mai vândă benzină cu plumb, doar în câteva state au continuat să mai funcţioneze benzinării care furnizau acest carburant. În cele din urmă, Algeria a urmat Irakul şi Yemenul, ultimele ţări care au eradicat benzina fără plumb.

Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) estimează într-un comunicat de presă că eliminarea benzinei cu plumb va permite „evitarea a peste 1,2 milioane de decese premature, creşterea cu câteva puncte a coeficientului de inteligenţă la copii, realizarea unor economii de 2.440 miliarde de dolari la nivel mondial şi reducerea ratei criminalităţii”.

Chiar şi aşa, PNUD subliniază că utilizarea combustibililor fosili trebuie redusă în mod considerabil pentru a frâna efectele schimbărilor climatice, în special având în vedere creşterea exponenţială a vânzărilor de autovehicule pe pieţele emergente, scrie Agerpres.

„Sectorul transporturilor este responsabil pentru aproape un sfert din emisiile mondiale de gaze cu efect de seră şi până în 2050 ar urma să crească până la o treime” subliniază PNUD, adăugând că 1,2 miliarde vehicule ar urma să fie introduse în circulaţie în următoarele decenii.

„Această cifră include şi milioanele de vehicule la mâna a doua care vor fi exportate de Europa, SUA şi Japonia spre ţările cu venituri medii şi mici. Acestea vor contribui la încălzirea planetei, iar poluarea aerului este susceptibilă să provoace accidente”, adăugă Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD).