România va produce drone militare Watchkeeper X, care au executat misiuni în Irak și Afganistan

drona watchkeerper
Drona Watchkeeper

România va produce drone Watchkeeper X, sisteme militare compatibile cu standardele NATO, care au executat deja misiuni în Afganistan și Irak.

Compania U-TacS, specializată în producerea de drone militare, a semnat un memorandum cu Aerostar Bacău pentru crearea unui consorțiu și va transfera tehnologie din Marea Britanie în România pentru producţia dronelor Watchkeeper X, a anunțat directorul general al companiei U-TacS.

Directorul general al U-TacS, Yogev Dahan, şi preşedintele şi director general al Aerostar Bacău, Grigore Filip, au semnat marţi la Bacău un Memorandum de Înţelegere pentru crearea unui consorţiu care să producă dronele Watchkeeper X.

„U-TacS este foarte mândră să fie parte din acest consorţiu, care va propune forţelor armate române sistemul de avioane fără pilot Watchkeeper X. Suntem foarte bucuroşi să ne aflăm astăzi aici şi să creăm acest consorţiu, cu companii partenere din industria românească, pentru a răspunde unui program cu un produs care noi credem că satisface în totalitate cerinţele partenerilor români şi suntem bucuroşi că în viitor vom putea să transferăm o serie de tehnologii din Marea Britanie în România”, a afirmat Yogev Dahan, potrivit Agerpres.

Consorţiul va include şi participarea companiilor Thales Systems România, Romaero SA şi a Institutului Naţional de Cercetare Aerospaţială din România „Elie Carafoli”, potrivit unui comunicat al U-TacS.

Compania U-TacS, joint-venture creat de companiile din industria apărării Elbit (Israel) şi Thales (Marea Britanie), intenţionează să coopereze cu mai multe firme din România pentru producerea locală a dronelor Watchkeeper X, fiind interesată de contractul de achiziţionare de drone în valoare de peste 270 de milioane de dolari anunţat de Ministerul Apărării Naţionale.

În cadrul ceremoniei de semnare a Memorandumului de Înţelegere, preşedintele şi director general al Aerostar Bacău, Grigore Filip, a subliniat că îşi doreşte ca parteneriatul dintre compania românească şi U-TacS să fie unul de succes pentru România.

„Acest moment constituie momentul de naştere a unui parteneriat pe care noi ni-l dorim de succes pentru Aerostar, pentru România şi pentru partenerii noştri din Anglia. E o coincidenţă fericită faptul că astăzi (marţi, n.r.), pe 20 iulie, este Ziua Aviaţiei, deci în România prin tradiţie azi se sărbătoreşte Ziua Aviaţiei, ziua aviatorilor, a piloţilor, a inginerilor, a tuturor celor care se ocupă de avioane, şi sper că ceea ce am făcut noi azi să fie un cadou pe care îl facem aviaţiei din România”, a menţionat preşedintele şi director general al Aerostar Bacău.

Dronă compatibilă cu standardele NATO

Directorul pentru Vânzări şi Dezvoltarea Produsului al U-TacS, Geraint Lloyd, a explicat că drona Watchkeeper X este compatibilă cu standardele NATO.

„Watchkeeper X este un UAV tactic, zboară cam la 16.000 de picioare (aproape 5.000 de metri – n.r.), operează la o viteză de aproximativ 85 de kilometri pe oră şi are ceea ce numim o capabilitate de supraveghere persistentă, transportând în permanenţă două sisteme de senzori. (…) Avem în spate ceea ce numim un senzor electro-optic, iar în faţă este un radar de la Thales, care oferă capabilităţi de operare în toate condiţiile atmosferice.

De asemenea, capacitatea de armare a acestei drone provine de la divizia noastră din Marea Britanie, iar punând toate acestea la un loc avem o soluţie compatibilă 100% NATO, certificată să opereze în spaţiul aerian civil. (…) Deci e un echipament cu uz dublu – militar şi civil.

Ca să concluzionez, credem, împreună cu partenerii noştri de astăzi, că acest sistem va răspunde în totalitate cerinţelor programelor de înzestrare ale Forţelor Armate Române”, a apreciat Geraint Lloyd.

Dronele construite de U-TacS folosesc tehnologia informaţiei produsă de compania britanică Thales, iar directorul pentru Apărare Aerospaţială şi Securitate al Thales Systems România, Cristian Silviu Şfichi, a subliniat, în cadrul ceremoniei semnării memorandumului, că ţelul acestei companii este de a produce pentru Armata Română un produs de calitate fabricat în România.

„Acest parteneriat este începutul unui drum (…), ţelul nostru final fiind de a livra Forţelor Armate Române un produs făcut în România, personalizat pentru cerinţele Armatei Române, care să poată să fie funcţional şi întreţinut şi operaţional mulţi ani de acum încolo. (…) Colegii mei, cei 600 de ingineri din Thales România – şi sperăm ca la sfârşitul anului să fim 800 – vă stau alături pentru a livra alături şi la timp un produs atât de necesar Forţelor Armate Române”, a precizat reprezentantul Thales Systems România.

Un model al dronei tactice Watchkeeper este expus într-unul dintre hangarele Aerostar.

Watchkeeper este cel mai mare program de drone tactice din Europa. Sistemul a fost testat în misiune în Afganistan şi Irak, unde a avut un rol crucial în protejarea trupelor. Watchkeeper operează în zone terestre, maritime şi de litoral, zi şi noapte, în condiţii de vreme extremă şi de vizibilitate redusă, inclusiv în zone fără acoperire GPS. Este un sistem certificat la standarde NATO şi, de asemenea, certificat pentru a zbura în spaţiul aerian civil.

În august anul trecut, Watchkeeper a monitorizat Canalul Mânecii, sprijinind eforturile de combatere a migraţiei ilegale. Designul modular al sistemului (arhitectura scalabilă) permite dezvoltări ulterioare care să ţină pasul cu avansul tehnologic, dar şi personalizări în funcţie de cerinţele şi nevoile utilizatorului.

Gazoductul Nord Stream 2 „ameninţă Ucraina şi întreaga Europă Centrală”. Declarație comună a Kievului şi Varşoviei

Joe Biden spune că gazoductul Nord Stream 2 este o „afacere proastă” pentru Europa
Gazoductul Nord Stream 2. Foto: Profimedia Images

Viitorul gazoduct Nord Stream 2 ameninţă Ucraina şi Europa Centrală pe plan „politic, militar şi energetic”, spun Kievul şi Varşovia, după ce Washingtonul şi Berlinul au ajuns la un compromis asupra acestui controversat proiect energetic.

„O astfel de decizie creează noi ameninţări pentru Ucraina şi Europa Centrală, la nivel politic, militar şi energetic”, au declarat într-un comunicat comun miniştrii de externe ai Ucrainei şi Poloniei, Dmitro Kuleba şi Zbygniew Rău, relatează AFP, citată de Agerpres.

Guvernele american şi german au anunţat miercuri un acord pentru a pune capăt disputei lor pe tema controversatului gazoduct Nord Stream 2.

Într-o declaraţie comună, Statele Unite şi Germania au vorbit despre noi sancţiuni în cazul unui derapaj al Moscovei în utilizarea acestui proiect şi se angajează să încerce să compenseze pierderile Ucrainei, care va fi privată de o parte din tranzitul de gaze ruseşti prin viitorul gazoduct.

„Dacă Rusia va încerca să utilizeze energia drept armă sau va comite alte acte agresive faţă de Ucraina, Germania se angajează, în acest acord cu noi, să ia măsuri la nivel naţional şi să exercite presiuni pentru adoptarea unor măsuri eficiente la nivel european, inclusiv sancţiuni pentru limitarea capacităţilor de exporturi ruseşti spre Europa în sectorul energetic”, a declarat un oficial al Departamentului de Stat al SUA.

Iahtul lui Kim Jong Un, cu piscină și tobogane, este în mișcare, în timp ce în Coreea de Nord este foamete

wonsan
Stațiunea de recreere a lui Kim Jong Un din Wonsan, Coreea de Nord, unde au fost surprinse, din satelit, cele două iahturi. Foto: captură Google Maps

Iahtul de aproape 80 de metri al lui Kim Jong Un a fost văzut în timp ce se mișca spre unitatea sa privată, în timp ce Coreea de Nord se confruntă cu foametea și cu o creștere a cazurilor de Covid-19, transmite Business Insider.

Compania de imagini satelitare Planet Labs a surprins imagini cu iahtul, precum și un al doilea iaht de 61 de metri, ancorat la plaja privată de lângă palatul lui Kim din Wonsan, pe 12 iulie.

Imaginile au fost publicate de către agenția de presă sud-coreeană NK News. Vremea din jurul Wonsan este caldă în luna iulie, iar temperatura era marți de 30 de grade Celsius.

Un mesaj publicat pe Twitter în luna mai despre mișcările iahtului au inclus și o imagine a iahtului.

Kim Jong Un may be in or planning a trip to North Korea’s central Wonsan bay.

Recent satellite imagery showed the DPRK leader’s luxury yacht being towed to his private mansion in the region — a rare appearance away from its typical parking spot.https://t.co/WvugvBIje3— NK NEWS (@nknewsorg) May 26, 2021

Cel mai mare dintre cele două ambarcațiuni este construit ca un parc de distracții plutitor, cu două tobogane cu apă, un piscină olimpică și salon lounge de mai multe etaje, potrivit sursei citate.

Nu este clar cine folosește ambarcațiunile de lux, care în trecut au fost împrumutate prietenilor și familiei.

Mișcările iahtului coincid cu zilele în care liderul de la Pyongyang nu a făcut apariții publice și pot fi un indicator destul de convingător privind mișcările sale, mai scrie NK News.

Anul trecut, în aprilie, în timpul unei perioade extinse în care s-a retras din aparițiile publice, iahtul de aproape 80 de metri a fost văzut mișcându-se în jurul aceluiași punct.

Cu o lună în urmă, Kim a făcut un anunț rar întâlnit. A spus că a existat o situație “tensionată” cu stocurile de mâncare ale Coreei de Nord, pe care el a atribuit-o taifunurilor din ultimul an. Prețurile la mâncare au crescut vertiginos iar un oficial ONU a propus ridicarea sancțiunilor pentru a preveni înfometarea populației, a relatat Reuters.

Statul comunist a mai sugerat recent că există o creștere a cazurilor de Covid-19, după ce Kim și-a schimbat oficialii de rang înalt, dând vina pe ei pentru o “mare criză” în răspunsul lor la pandemie.

Coreea de Nord nu publică informații despre epidemia de Covid-19, și susține de mult timp că a scăpat de virus, însă raportările din afara țării sugerează că au existat creșteri în ultimul an.

Țara a reacționat greu în încercarea de a accesa vaccinuri, în ciuda faptului că este îndreptățită la 2 milioane de doze prin schema COVAX a ONU, scrie Voice of America News.

Oficiali din SUA și Coreea de Nord spun că este plauzibil ca liderul nord-coreean s-a folosit de stațiune pentru a se adăposti de virus în luna mai, anul trecut, potrivit Sky News.

Kim Jong Un este un fumător înrăit, ceea ce reprezintă un factor de risc în complicațiile suferite din cauza Covid-19.

Washington Post: 10 prim-miniștri, 3 președinți și un rege sunt printre liderii mondiali care au fost spionați de software-ul Pegasus

cybersecurity, security, hacker
În jur de 50.000 de politicieni, activiști pentru drepturile omului, jurnaliști și avocați din întreaga lume au fost spionați printr-un soft vândut de compania israeliană de supraveghere NSO Group. Sursă foto: Getty Images

Regele Mohammed al VI-lea al Marocului, președintele francez Emmanuel Macron, președintele irakian Barham Salih, președintele sud-african Cyril Ramaphosa, premierul pakistanez Imran Khan, premierul egiptean Mostafa Madbouly sau prim-ministrul Marcolului, Saad-Eddine El Othmani, se numără printre cei 14 lideri politici mondiali ale căror telefoane au fost monitorizate prin softului de spionaj Pegasus, folosit de unii lideri mondiali pentru a-și spiona rivalii politici, scrie ziarul american Washington Post

De asemenea, șapte foști prim-miniștri au fost spionați de software-ul spyware Pegasus, produs de compania israeliană de supraveghere NSO Group. Potrivit investigației jurnalistice realizată de un consorțiu format din 17 organizații media conduse de publicația franceză non-profit Forbidden Stories, fostul premier al Yemenului, Ahmed Obeid bin Daghr, fostul premier al Libanului, Saad Hariri, fostul premier al Ugandei, Ruhakana Rugunda, fostul premier al Franței, Edouard Philippe, fostul premier al Kazahstanului, Bakitzhan Sagintayev, fostul premier al Algeriei, Noureddine Bedoui, cât și fostul premier al Belgiei, Charles Michel din Belgia, au fost spionați în vremea când erau șefi ai guvernelor din țara lor.

Numele acestor oficiali au apărut pe o listă cu peste 50.000 de numere de telefon, care erau monitorizate prin softul de spionaj Pegasus încă din 2016. Pe listă se mai află și alți 600 de oficiali guvernamentali, ambasadori ONU, diplomați internaționali și politicieni din 34 de țări, printre care Afganistan, Azerbaidjan, Bahrain, Bhutan, China, Congo, Egipt, Ungaria, India, Iran, Kazahstan, Kuweit, Mali, Mexic, Nepal, Qatar, Rwanda, Arabia Saudită, Togo, Turcia, Emiratele Arabe Unite, Regatul Unit și Statele Unite, dar și numele directorului general al OMS.

Niciunul dintre liderii politici nu și-au oferit telefoanele către cele 17 organizații media care au examinat lista numerelor de telefon. Asta înseamnă că nu a fost posibilă testarea criminalistică care ar fi putut dezvălui dacă telefonul mobil este sau a fost monitorizat prin software-ul spyware Pegasus. Totodată, nu a fost posibil să se stabilească dacă vreun client al companiei NSO a încercat să folosească softul Pegasus pe telefoanele acestor lideri politici și cu atât mai puțin dacă vreunul dintre aceștia au reușit să transforme telefonul mobil într-un „spion de buzunar” capabil să urmărească aproape orice mișcare, comunicare și relație personală a unui lider politic.

Negarea și „responsabilatea totală a clienților pentru utilizarea abuzivă a softului Pegasus”

Scopul listei este necunoscut, iar compania israeliană de supraveghere NSO Group contestă faptul că a fost realizată o listă a obiectivelor de supraveghere. „Datele au multe utilizări legitime și pe deplin adecvate, care nu au nimic de-a face cu supravegherea sau cu NSO”, se arată într-o declarație transmisă de Tom Clare, un avocat din Virginia care reprezintă compania NASO, către toate cele 17 publicații media care investighează subiectul.

Examinarea criminalistică efectuată de Amnesty’s Security Lab pe 67 de smartphone-uri care aparțineau unor persoane de pe acea listă a constat că pe 37 dintre acestea a fost implementat cu succes softul Pegasus sau a existat în trecut o tentativă de implementare a acestuia. Analizele efectuate de Amnesty au constatat, de asemenea, că multe dintre telefoane examinate au prezentat semne de infectare cu acest soft sau de încercare de implementare a acestuia la doar câteva minute sau chiar secunde după ce a fost examinate.

Compania NSO a susținut că are 60 de clienți ai agențiilor guvernamentale în 40 de țări. În fiecare caz, spune compania israeliană, țintele ar trebui să fie teroriști și criminali, cum ar fi pedofili, distribuitorii de droguri și traficanții de persoane. Compania a mai transmis că are o politică de interzicere în mod specific a monitorizării cetățenilor care respectă legea, inclusiv a oficialilor guvernamentali care își desfășoară activitatea.

Captură de ecran din 2021.07.22 la 07.45.11
Țările de pe glob unde softul Pegasus a fost folosit pentru spionarea politicienilor și jurnaliștilor. Caputră Foto: The Guardian.com

De altfel, directorul executiv al NSO, Shalev Hulio, într-un interviu telefonic acordat publicației Washington Post în weekend, după ce a fost dezvăluită în presa internațională investigația referitoare la „proiectul Pegasus”, a declarat că compania pe care o conduce are politici de prevenire a abuzurilor. „Fiecare acuzație privind utilizarea abuzivă a sistemului mă privește în mod direct și subminează încrederea pe care o oferim clienților noștri”, a spus Hulio, subliniind și că „trebuie să verificăm fiecare acuzație. Iar dacă vom descoperi că unele dintre cele rostite de presă sunt adevărate, atunci vom lua măsuri”. 

Compania israeliană NSO a transmis că monitorizează îndeaproape modul în care este folosit softul Pegasus și nu permite accesul la acest sistem pentru clienții care au tendința să îl utilizeze în mod abuziv. Însă, reprezentanții NSO au mai declarat că nu compania în sine, ci clienții săi sunt responsabili pentru utilizarea abuzivă a softului Pegasus.

Într-o scrisoare separată, transmisă marți către consorțiul celor 17 organizații media care au lucrat la investigația despre proiectul Pegasus, reprezentanții NSO au spus: „putem confirma că cel puțin trei nume din ancheta dumneavoastră, printre care președintele Emmanuel Macron, regele Mohammed VI și directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății, Tedros Ghebreyesus, nu sunt și nu au fost niciodată ținte ale clienților grupului NSO. Toți oficialii guvernamentali francezi și belgieni sau diplomații menționați pe listă nu sunt și nu au fost niciodată monitorizați de softul de Pegasus”.

Utilizatorul pierdere controlul

Oricât de frecventă ar fi spionarea liderilor politici, în general, dezvăluirile publice cu privire la o astfel de situație provoacă deseori controverse. Spre exemplu, când fostul angajat al Agenției Naționale de Securitate din SUA, Edward Snowden, a dezvăluit în 2013 că Statele Unite au monitorizat timp de mai mult timp un telefon folosit de cancelarul german Angela Merkel, povestea a provocat luni de revoltă în Germania și a tensionat relațiile bilaterale strânse între Washington și Berlin.

O persoană familiarizată cu operațiunile NSO, care a vorbit cu jurnaliștii de la The Washington Post sub protecția anonimatului, a declarat că printre clienții companiei NSO se numărau mai multe agenții din Mexic a căror activitate a fost suspendată între timp. Persoana a refuzat să precizeze care agenții au fost suspendate.

Dezvăluirile „proiectului Pegasus” au evidențiat că peste 15.000 de numere de telefon din Mexic sunt pe acea listă, inclusiv contactul fostului președinte mexican, Felipe Calderón. Ancheta a constatat că numărul de telefon al acestuia a fost interceptat după ce mandatul său s-a încheiat în 2012.

Numărul de telefon al premierului Republicii Burundi, Alain-Guillaume Bunyoni, a început să fie interceptat în 2018, cu puțin timp înainte ca acesta sa își preia mandatul. De asemenea, telefonul viitorului președinte al Kazahstanului, Kassym-Jomart Tokayev, cât și al viitorului său prim-ministru, Askar Mamin, au început să fie spionate la scurt timp după preluarea mandatului. 

Potrivit materialelor de marketing NSO și cercetătorilor în domeniul securității, softul Pegasus este conceput pentru a colecta fișiere, fotografii, jurnale de apeluri, înregistrări de localizare, comunicații și alte date private de pe smartphone-uri. Softul poate activa camere și microfoane unui telefon și pentru supravegherea în timp real utilizatorul acestuia. Adesea aceste interceptări se pot realiza fără ca țintele să primească niciun fel de alertă sau să ia vreo măsură. Softul Pegasus poate accesa atât sistemul iOS al iPhone, cât și dispozitivele Android, putând prelua controlul total al smartphone-urilor, fapt pe care industria de supraveghere îl descrie drept un atac „zero-click”.

Captură de ecran din 2021.07.21 la 20.10.13
Cum se infiltrează software-ul Pegasus într-un telefon și ce poate face. Caputră Foto: The Guardian.com

Indicii geografice

O revizuire a listei a arătat că unele telefoane ale liderilor au fost monitorizate de mai multe ori, la fel ca și numerele de telefon ale prietenilor, rudelor și asistenților lor. Spre exemplu, telefoanele asociaților președintelui mexican Andrés Manuel López Obrador au început să fie urmărite în perioada premergătoare alegerilor din 2018, pe care acesta le-a câștigat în cele din urmă, făcând ca partidul de guvernământ de la acea vreme să treacă în opoziție. Printre persoanele apropiate lui López Obrador, a căror smartphone-uri au fost monitorizate prin softul Pegasus, se numără soția sa, fiii acestuia, asistenții politici și chiar șoferul său personal, dar și cardiologul său personal.

„Abia acum am aflat că am fost spionat, atât eu, cât și soția mea, fiii mei și chiar medicul meu”, a declarat marți președintele López Obrador, adăugând că „în afară de problema legată de spionaj, imaginați-vă cât costă o astfel de operațiune și câți bani s-au dus pe acest spionaj?”

Numerele de telefon care aparțineau lui Charles Michel, Emmanuel Macron și a altor zeci de oficiali francezi au apărut pe o listă cu 10.000 de ținte ale oficialilor din Maroc și cele din Algeria vecină, un rival marocan. Contactul telefonic al lui Romano Prodi, fostul prim-ministru italian, apare, de asemenea, pe acea listă.

„Am fost conștienți de amenințări și s-au luat măsuri pentru a limita riscurile”, a declarat Charles Michel unui reporter pentru ziarul belgian Le Soir, organizație media care a făcut parte din consorțiul care a investigat Proiectul Pegasus. Charles Michel a demisionat din funcția de prim-ministru al Belgiei în 2019 pentru a deveni președintele Consiliului European.

La rândul său, contactul telefonic al premierului pakistanez Imran Khan a apărut într-un grup dominat de numere de telefon din India, în timp ce numerele de telefon ale președintelui irakian Barham Salih și ale fostului premier libanez Saad Hariri au fost grupate între mai multe numere de telefon care proveneau din Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită.

Totodată, numerele de telefon ale președintelui sud-african Cyril Ramaphosa, prim-ministrului ugandez Ruhakana Rugunda și al prim-ministrului Republicii Burundi, Alain-Guillaume Bunyoni, s-au regăsit într-un grup dominat de numere de telefon din Rwanda.

De altfel, Rwanda, Maroc și India au emis declarații oficiale prin care neagă implicarea în spionarea jurnaliștilor și a politicienilor.

Ministrul afacerilor externe al Rwandei, Vincent Biruta, a declarat că țara sa „nu posedă capacitate tehnică de a spiona”. La rândul său, Marocul și-a exprimat „marea uimire” cu privire la publicarea un informații conform cărora autoritățile de la Rabat au apelat la softul Pegasus pentru a se infiltra în telefoanele mai multor personalități publice naționale și străine și oficiali ai organizațiilor internaționale, declarând că acestea sunt „acuzații eronate”. „Marocul este un stat de drept, care garantează secretul comunicărilor personale prin forța Constituției”, a transmis regimul de la Rabat. Totodată, guvernul Indian a transmis că „acuzațiile privind supravegherea guvernamentală asupra anumitor persoane nu au nici o bază concretă și nici un adevăr asociat cu aceasta”.

„Încălcarea nejustificată” a datelor personale

Numărul de telefon al lui Emmanuel Macron a început să fie interceptat pe măsură ce se pregătea să se angajeze într-un turneu în Africa, cu opriri în Kenya și Etiopia. ALături de președintele francez, telefoanele altor 14 miniștri francezi au început să fie monitorizate de softul Pegasus.

„Dacă faptele sunt adevărate, acestea sunt în mod clar foarte grave”, a transmis Palatul Elysée într-un comunicat de presă.

La acea vreme în care au fost interceptate telefoanele oficialilor francezi, vecina Marocului, Algeria, trecea printr-o serie de tensiuni politice, după ce președintele său de atunci, Abdelaziz Bouteflika, tocmai anunțase că nu intenționează să candideze pentru un nou mandat.

Algeria a purtat un război sângeros de independență față de Franța în anii ‘50, iar mulți cetățeni francezi sunt de origine algeriană, cele două țări păstrând legături puternice, mai ales în ceea ce privește furnizarea de informații. Potrivit contextului de la acea vreme, pe lângă vizita lui Macron în Africa, națiunile din Uniunea Africană se pregăteau să ratifice un acord major de liber schimb.

Din punct de vedere istoric, comerțul și alte negocieri internaționale au fost ținte majore pentru colectarea informațiilor guvernamentale, deoarece toate părțile caută o perspectivă asupra gândirii partenerilor lor de negociere. 

La revenirea din spațiu, Bezos anunță două donații de 100 de milioane de dolari pentru un jurnalist și un bucătar

jeff bezos profimedia
Mesajul lui Jeff Bezos, după primul zbor în spaţiu. Foto: Profimedia

Jeff Bezos, fondatorul Amazon și cel mai bogat om din lume, a anunțat, după zborul în spațiu al capsulei New Shepard, că vrea să acorde câte 100 de milioane de dolari colaboratorului CNN Van Jones și chef-ului Jose Andres.

Bezos a spus că Jones și Andres sunt liberi să facă „ceea ce vor” cu banii.

„Ei pot da totul propriei lor organizații caritabile. Sau îi pot împărți. Depinde de ei”, a spus Bezos, citat de CNN.

Banii sunt legați de o inițiativă filantropică „surpriză”, numită Courage and Civility Award, a adăugat el, potrivit Mediafax.

Premiul își propune să îi onoreze pe cei care au „demonstrat curaj” și au încercat să fie unificatori într-o lume dezbinată, a adăugat Bezos.

Van Jones este cofondator al mai multor organziații non-profit, iar Jose Andres a înființat World Central Kitchen, o organizație non-profit care oferă hrană în urma dezastrelor naturale

Inițiativa filantropică a lui Bezos vine într-o perioadă în care el și colegii săi miliardari, precum Richard Branson, proprietarul Virgin Galactic, se confruntă cu critici pentru că și-au cheltuit banii pentru turismul spațial.

Bezos a fost criticat anterior pentru că nu s-a dovedit mai filantrop, dar a donat miliarde de dolari în ultimii ani pentru cauze precum schimbările climatice și băncile de alimente.

Românii cheltuie mult pe mâncare, dar o și aruncă. Trucuri simple pentru a evita risipa alimentară

Person Throwing Pepperoni Pizza In Dustbin
Românii din mediul urban aruncă cea mai multă mâncare, deși cheltuie pe hrană circa 40% din venitul lunar. Foto: GettyImages

4 din 5 români aruncă mâncare la gunoi.

Principalii responsabili de fenomenul risipei alimentare sunt consumatorii şi restaurantele, arată un studiu recent. Pandemia de COVID-19 a schimbat obiceiurile de cumpărare, dar nu și atitudinea oamenilor față de alimente.

129 de kilograme pe an. Aceasta este cantitatea de alimente pe care un român o aruncă la gunoi în fiecare an.

– 20 la sută să zicem. Legume. Din motive de organizare, adică rămâne în frigider, rămâne vechi.

– Am foarte mare grijă să cumpăr mâncare pentru cel mult două zile, cred că asta mă ajută să nu arunc atât de multă mâncare, dar se întâmplă uneori să nu ai dispoziție pentru un aliment anume pe care tu l-ai planificat pentru următoarea zi și atunci cu siguranță va expira și se va arunca.

În ultima perioadă, patronii de restaurante au fost nevoiți să renunțe la cantități mai mari de alimente.

Ninel Dănilă, patron de restaurante: „În principal legumele și fructele, e o cantitate pe care noi o aruncăm pentru că ele pot fi folosite maxim 2-3 zile și atunci, dacă se întâmplă ca Guvernul să ne zică de pe o zi pe alta că se închide activitatea la restaurante, atunci noi acea marfă o pierdem. Noi nu mai facem comenzi de marfă așa de mari, ne facem un calcul pe un minim necesar și marfa care expiră între 3 și 5 zile o luăm cât mai puțină.”

Potrivit unui studiu, 83 la sută din români spun că aruncă mâncare.

Aproximativ două treimi au afirmat că se pot bucura de aceeaşi cantitate de alimente, cu aceiaşi bani. Peste 10% din respondenți afirmă că au aruncat mai multă mâncare în ultima perioadă.

Cristina Pocol, prof. dr. la USAMV Cluj-Napoca: „Principala problemă rămâne lipsa de educație, sau mai bine zis lipsa de informare a consumatorului cu privire la risipa alimentară. Chiar dacă subiectul acesta stârnește interes în mulți dintre corespondenți, există o contradicție între interesul pentru risipa alimentară și comportamentul respectiv.”

Există câteva tehnici simple prin care putem valorifica mâncarea din frigider.

Camelia Gui, coordonator Food Waste Combat, președinte Banca de alimente Cluj: „M-aș rezuma la o regulă simplă, învață să îți prețuiești hrana, să îți înțelegi hrana: de unde vine, fii interesat de originea ei, cine ți-o produce. Și fii mai atent la cum mănânci, cât de des. E important să avem liste pentru că natura comercială a marilor lanțuri e astfel făcută încât să te încurajeze să cumperi mai mult decât ai nevoie. Să nu petreci mult timp la cumpărături, dar nici să nu iei în plus și apoi să îți arunci mâncarea.”

Oamenii din mediul urban aruncă cea mai multă mâncare, deși cheltuie pe hrană circa 40% din venitul lunar.

Aproape jumătate din producția mondială de mâncare este risipită. STUDIU

mancare aruncată
Producția de alimente are ca rezultat defrișarea unor suprafețe mari de teren, contribuind astfel la pierderea biodiversității, dispariția și degradarea solului. Atunci când se risipesc alimente, toată munca care pornește de la fermier și se termină în farfuria unui consumator devine inutilă și conduce la emisii suplimentare de CO2. Sursă foto: Getty Images

Lumea se confruntă cu o criza globală a deșeurilor alimentare. 40% din producția mondială de mâncare, reprezentând peste două miliarde de tone de alimente, rămân neconsumate la nivel mondial, o cantitate aproape dublă faţă de estimările anterioare, potrivit unui nou raport realizat de ONG-ul internațional pentru conservarea naturii și restaurarea ecologică a mediului natural World Wildlife Fund (WWF) în colaborare cu Tesco Plc, cel mai mare retailer din Marea Britanie, notează Bloomberg.

Conform acestui studiu, o cantitate estimată la 2,5 miliarde de tone de alimente s-a pierdut la nivelul fermelor sau a fost risipită de retaileri sau consumatori la nivel global, adică aproximativ 40% din producţie. Este vorba de o cifră aproape dublă faţă de o estimare anterioară care vorbea de 1,2 miliarde de tone de alimente pierdute la nivel mondial, în condiţiile în care fermele din ţările bogate sunt responsabile pentru o cantitate mai mare de alimente pierdute decât se credea iniţial, transmite Agerpres.

Risipa alimentară poluează și alimentează efectele negative ale schimbărilor climatice

De mai mulţi ani cercetătorii încearcă să pună laolaltă datele cu privire la amploarea risipei alimentare, care, potrivit Comitetului interguvernamental pentru studierea modificărilor climatice, este responsabilă pentru 10% din emisiile globale de gaze cu efect de seră. Această cantitate reprezintă echivalentul aproape dublu al emisiilor produse de toate mașinile conduse în SUA și Europa într-un singur an. Ultima analiză completă a alimentelor pierdute de la fermă şi până la farfurie a fost efectuată în 2011 de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) și evidenția că aproximativ 33% producţia mondială de alimente este risipită.

Captură de ecran din 2021.07.21 la 14.16.42
Amprenta de carbon a deșeurilor agricole. Captură foto: Bloomberg.com

„Cel mai probabil, problema este mai gravă decât credem. Ştim de mai mulţi ani că risipa şi pierderile de alimente reprezintă o problemă uriaşă care nu poate fi ignorată şi la rândul său ar putea reduce impactul sistemelor alimentare asupra naturii şi climei”, a declarat Pete Pearson, responsabil pentru risipa alimentară la WWF.

Noul raport publicat miercuri, care se bazează pe studiile realizate de FAO, arată că 1,2 miliarde de tone de alimente sunt pierdute la nivelul fermelor,  într-o primă cuantificare a pierderilor totale de alimente la fermă începând din 2011. Pentru producerea acestui total de 1,2 miliarde de tone sunt exploatați 4,4 milioane km pătrați de teren agricol și folosiți 760 km cubi de apă. Aceste cifre echivalează cu o masă terestră mai mare decât subcontinentul indian și un volum de apă echivalent cu 304 milioane de piscine olimpice. Iar această cantitate nu include resursele suplimentare utilizate pentru a produce alimente, care sunt irosite mai departe în lanțul de aprovizionare. Totodată, alte 931 milioane de tone de alimente sunt risipite la nivelul retailerilor şi consumatorilor, după cum a estimat la începutul acestui an Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu.

Captură de ecran din 2021.07.21 la 14.17.46
Totalul producției de deșeuri agricole împărțite pe categorii, care se pierd. Captură foto: Bloomberg.com

Însă, contrar presupunerilor anterioare conform cărora pierderea de alimente la nivelul fermelor reprezintă în principal o problemă pentru regiunile sărace, raportul realizat de WWF şi Tesco arată că, dimpotrivă, ţările cu venituri mari şi medii din Europa, America de Nord şi Asia industrializată, reprezentând 37% din populația globală, sunt responsabile pentru 58% din alimentele risipite la nivel mondial până la momentul recoltării, ceea ce reprezintă un total anual de 368 milioane tone. Spre comparație, , țările cu venituri mici, reprezentând 63% din populația globală, au o pondere de 54%, adică circa 291 milioane tone de alimente, în ceea ce privește risipa alimentară globală în stadiul de exploatare post-recoltare. 

Abordarea în trei pași pentru o mai bună gestionare a risipei alimentare: stabilirea țintei, măsurarea problemei și acțiunea 

Autorii raportului Driven to Waste: Global Food Loss on Farms cer guvernelor şi companiilor alimentare să adopte așa-numita strategie „Target-Measure-Act”, care prevede măsuri mai clare și care pot fi atinse pentru a reduce problema risipei alimentare. Conform acestei abordări, companiile stabilesc ţinte pentru reducerea risipei alimentare, măsoară şi raportează surplusul şi risipa şi adoptă măsuri în operaţiunile lor de la furnizori şi până la consumatori.

Cadrul „Target-Measure-Act” este u strategie aborbată de guverne, companii, organizații internaționale, instituții de cercetare, grupuri de fermieri, și societatea civilă dedicată acțiuni și accelerării progreselor către reducerea la jumătate a risipei de alimente și reducerea pierderilor de alimente.

pepene putrezit
Mai multe tone de pepeni verzi lăsați să putrezească pe un câmp. Aceștia au devenit astfel deșeuri alimentare încă din faza de exploatație agricolă. Sursă foto: Getty Images

Abordarea în trei etape este o modalitate deja dovedită de a obține rezultate rapide în privința combaterii deșeurilor alimentare:

  • Ținta = Țintele stabilesc ambiția, iar ambiția motivează acțiunea. Guvernele și companiile ar trebui să adopte obiective explicite pentru a reduce pierderile și risipa de alimente cu 50% de la fermă la furculiță. 
  • Măsurarea = Vechea zicală „ceea ce se măsoară este gestionat” este valabilă și pentru risipa de alimente și deșeuri. Guvernele și companiile ar trebui să-și măsoare pierderea de alimente și cantitatea de deșeuri alimentare pentru a identifica „punctele fierbinți” unde e necesară acțiune. Ulterior, rezultatele trebuie să fie publicate pentru a-i inspira și pe alții și pentru a putea fi monitorizat progresul care se va înregistra în timp.
  • Acțiunea = În cele din urmă, acțiunea este cea care contează cel mai mult. Pe baza informațiilor colectate în urma măsurătorilor, guvernele și companiile ar trebui să elaboreze și să pună în aplicare strategii pentru abordarea punctelor lor fierbinți privind risipa de alimente în cadrul exploatațiilor agricole sau cantitatea de deșeuri alimentare menajere. Parteneriatele public-private naționale pot fi o modalitate eficientă de a întreprinde acțiuni de colaborare pentru a găsi politici și practici pragmatice, care să implice pe toată lumea, de la fermieri la consumatori, într-o misiune comună.

Însă, strategia „Target-Measure-Act” privind abordarea sustenabilă a deșeurilor alimentare se referă în mod specific la pierderea de alimente și la deșeuri și stabilește doar un obiectiv măsurabil de reducere la jumătate a deșeurilor alimentare la sfârșitul perioadei de comercializare cu amănuntul și de consum până în 2030. Mai exact, obiectivele de reducere a pierderilor de alimente se referă numai la post-recoltare. Deși mai multe țări încep să elaboreze planuri de acțiune pentru a combate pierderea și risipa de alimente, acestea sunt adesea concentrate în cea de-a doua etapă a lanțului de aprovizionare, în mare parte deoarece amploarea și gravitatea problemei în cadrul exploatațiilor agricole încă nu stârnește un interes foarte mare.

Până acum doar 11 din cele 192 de planuri naţionale climatice, convenite în cadrul acordului de la Paris, menţionează pierderile şi risipa de alimente. Majoritatea acestor planuri aparţin unor state africane care au decis să abordeze problema pierderilor de alimente post-recoltare. 

Cei care schimbă jocul

„Este necesară acțiunea de combatere a pierderii de alimente la fermă la nivel global și nu doar în anumite regiuni. Intervențiile din trecut au avut tendința să se concentreze asupra soluțiilor tehnice, abordând problemele legate de tehnologia agricolă sau de depozitare, ignorând în mare parte factorii socio-economici și de piață care modelează sistemul agricol”, precizează raportul.

mâncare aruncată
Deșeuri alimentare în pungi de plastic lăsate lângă coșul de gunoi. Sursă foto: Getty Images

De asemenea, autorii raportului mai consemnează că „pierderea alimentelor la nivelul fermei este determinată de o multitudine de factori și decizii umane în etapele ulterioare ale lanțului de aprovizionare, în timp ce deșeurile alimentare provenite din lanțul de aprovizionare sunt adesea determinate de factori schimbători la nivelul fermei. Este puțin probabil ca intervențiile destinate factorilor de mediu și biologici ai „pierderii” de alimente să aibă succes până când nu vor fi susținute de modificări ale elementelor umane ale lanțului de aprovizionare”.

  • Piețele și lanțurile de aprovizionare: Structurile actuale ale pieței separă agricultorii de piața lor finală, ceea ce face dificilă luarea în considerare a infrastructurii și a pieței finale. Acest lucru poate duce la neconcordanțe în ceea ce privește volumul producției, timpul de plantare, soiurile plantate și timpul de recoltare, toate acestea putând influența nivelurile deșeurilor alimentare. În plus, practicile de piață mențin adesea un echilibru asimetric al puterii, care favorizează piețele față de agricultori. În multe lanțuri de aprovizionare, acest lucru slăbește capacitatea agricultorilor de a negocia și de a-și asigura veniturile, făcând mai dificilă combaterea sărăciei și investițiile în instruire și tehnologie pentru a reduce risipa de alimente.
  • Guvernele naționale: Guvernele naționale joacă un rol cheie în determinarea importanței acordate muncii în ceea ce privește risipa de alimente și etapele lanțului de aprovizionare care sunt prioritare. În ciuda contribuțiilor masive ale deșeurilor alimentare la amprenta națională de carbon, mai puțin de 6% dintre semnatarii Acordului Climatic de la Paris au inclus pierderea de alimente și deșeurile alimentare în planurile lor naționale privind emisiile de dioxid de carbon în atmosferă. Pierderea de alimente în cadrul fermelor trebuie să devină o prioritate pe agenda decidenților politici și să se transforme în obiective obligatorii din punct de vedere juridic de reducere a deșeurilor alimentare. De asemenea, aceste obiective trebuie să însemneze politici care protejează agricultorii de practicile comerciale neloiale. Totodată, guvernele ar trebui să le asigure fermierilor investiții în infrastructură, resurse pentru cercetare, dezvoltare și formare, dar și o legislație mai fermă în domeniul bunăstării animalelor și al pescuitului, care să aibă rolul de a reduce volumul deșeurilor alimentare din producția de animale și fructe de mare. În același timp, guvernele trebuie să revizuiască practicile de sprijinire a agricultorilor, care favorizează culturile destinate exportului față de cele destinate consumului intern.
  • Instituțiile multilaterale și ONG-urile: La nivel global, inițiativele privind deșeurile alimentare trebuie să depună eforturi mai mari pentru a realiza progrese substanțiale în ceea ce privește măsurarea și reducerea pierderilor încă din etapa de exploatație, adică atunci când alimentul se află încă în fermă. Acest lucru poate fi susținut de inițiative și programe viitoare care stabilesc obiective de reducere a pierderilor și a risipei de alimente cu 50% de la fermă la consumator, asigurând o mai mare ambiție și concentrare și sporind finanțarea pentru programe care urmăresc să intervină în această etapă a lanțului de aprovizionare. În plus, excluderea alimentelor deviate din lanțul de aprovizionare cu alimente umane către hrana animalelor din cauza supraproducției sau a neîndeplinirii specificațiilor din raportarea deșeurilor alimentare maschează adevărata măsură și factorii determinanți ai pierderii de alimente în ferme. Acest lucru ar trebui inclus în raportarea pierderilor de alimente și a deșeurilor pentru a spori accentul pe reducerea supraproducției și a amprentei de carbon din agricultură, precum și pentru a aborda practicile care stimulează risipa de alimente.
  • Cetățenii: Publicul joacă un rol activ, dar până în prezent neabordat, în ceea ce privește stimularea pierderii de alimente în etapa preliminară de cultivare și producție. Comunicarea acestui aspect le va permite să devină cetățeni activi în domeniul alimentar și îi va împuternici să preia controlul asupra opțiunilor lor alimentare. Acest lucru poate determina schimbări care să-i ajute pe agricultori să reducă pierderile și risipa de alimente și să promoveze o mai mare sănătate a mediului. 

Echipamente performante pentru imagistică medicală și radiologie disponibile la Spitalul Clinic SANADOR

Radiologie și Imagistică Digi24
Articol sustinut de SANADOR

Imagistica medicală și radiologia contribuie la completarea evaluării pacienților, furnizând date medicale esențiale pentru promptitudinea și corectitudinea diagnosticului, indiferent de complexitatea cazului medical evaluat.

SANADOR dispune de o gamă extinsă de servicii radiologice și imagistice moderne, facilitate de prezența tehnologiei de top și de medici specialiști cu experiență vastă în acest domeniu. Astfel, Spitalul Clinic SANADOR oferă posibilitatea pacienților de a beneficia de examinări complete în scopul evaluării afecțiunilor cu grad ridicat de dificultate. Prin aplicarea tehnicilor imagistice, precum RMN sau Tomografia computerizată, la SANADOR orice afecțiune poate fi evaluată precis, cu determinarea eficientă a gradului de evoluție al bolii și cuantificarea complianței la tratament.

Instrumentele performante disponibile la SANADOR pentru investigațiile imagistice alcătuiesc o paletă variată și completă datorită cărora pacienții pot beneficia de servicii medicale adaptabile pentru fiecare afecțiune sau necesitate medicală.

Radiografia reprezintă cea mai simplă formă de investigare din medicina tuturor timpurilor, ce poate oferi date concise cu privire la evoluția sau gravitatea bolilor, putând fi efectuate atât în scop diagnostic, cât și seriat, în dinamică cu scopul de a cuantifica evoluția terapeutică în timp.

Spitalul Clinic SANADOR dispune de echipamente de ultimă generație în radiologia digitală, Multix Impact și Luminos dRF Max, ce permit obținerea unor imagini calitative, cu un contrast superior, un nivel ridicat de vizibilitate al detaliilor, furnizând informații precise asupra structurilor examinate și folosind o doză de iradiere semnificativ redusă față de radiologia convențională clasică.

Departamentul de Radiologie și imagistică SANADOR permite efectuarea CT prin utilizarea tehnicilor revoluționare de scanare, precise, cu flexibilitate generoasă, cu putere diagnostică foarte ridicată, în mod rapid, nedureros și neinvaziv pentru pacient, datorită echipamentelor computer tomograf de ultimă generație: Siemens CT Somatom Definition A S 64 slice, Siemens Somatom Go Up, Somatom Definition Edge.

La SANADOR, pacienții pot beneficia de investigații RMN efectuate cu echipamente de ultimă generație RMN Siemens Magnetom Skyra 3T, RMN Philips Acheiva dSTREAM, RMN Siemens Magnetom Avanto Tclass 76×32, ce facilitează expunerea minimă la radiațiile ionizante, vizualizarea multidimensională a structurilor anatomice, fiind o examinare neiradiantă și neinvazivă pentru persoana evaluată.

Cel mai nou este echipamentul Magnetom Vida, din cadrul clinicii SANADOR Floreasca, fiind primul echipament RMN cu senzori Biomatrix adânc încorporați în arhitectura sistemului, ce ajută la obținerea de imagini clare, precise și de înaltă calitate. De asemenea, acest echipament inovativ oferă medicului examinator să aleagă modul de examinare, cu ajutorul funcției de captare a mișcărilor respiratorii și bătăilor cordului, fără de care calitatea imaginii ar scădea dramatic și ar putea fi necesară repetarea scanărilor.

Recomandarea investigațiilor imagistice are la bază evaluarea pacientului în cadrul consultației de specialitate și stabilirea planului de examinare conform protocoalelor în vigoare, urmând o structură logică de etape de diagnostic.

Mafia legumelor. Cum ajung să fie vândute din străinătate ca produse românești. Fermier: „Ministerul Agriculturii e surd”

Delicous and fresh red pepper background
Un intermediar din Macedonia a încercat să aducă în România ardei kapia și sa-i vândă ca produs românesc. Foto: Profimeia Images

Un fermier din Olt a stârnit revoltă după ce a spus că roşiile din Turcia se vând sub eticheta „Roşii România”. Mihai Chesnoiu a demascat cum anumiţi retaileri preferă să-şi alimenteze rafturile cu produse mai ieftine din import, minţindu-şi clienţii.

Mai mult decât atât, fermierul a fost căutat de un producător din Macedonia, care voia să-și vândă legumele din depozit cu etichetă românească. Transportul legumelor către România costa 1300 de euro.

„În 4 ore și un sfert am avut eticheta lipită pe lădițe, simularea etichetei și fotografiile cu marfa etichetată ca și „Produs de România. Am inventat o firmă, am făcut o simulare pe un laptop, am făcut eticheta, am trimis-o. În nici 20 de minute de când am trimis eticheta, am avut-o lipită pe ladă, cu propunerea unei cantități mari, cu costul transportului, prețul produsului, toate lucrurile negociate. Am dus discuția până la nivelul acela”, a povestit Chesnoiu.

Legumele erau, de fapt, produse în Macedonia.

„Suntem o țintă pentru toți cei din jur. E o piață foarte ușor de penetrat, o piață cu potențial mare”, a spus el.

„Sunt țări pentru care agricultura reprezintă o prioritate sau este un interes de stat. Aceste țări vin cu intervenții pentru producători, prin programe de subvenționare pe suprafață cum avem și noi, pentru utilaje, subvenționează și dobânzi bancare. Au și măsuri strict pe produs, cum am avut și noi programul „Tomata”. Toate acestea iau presiunea financiară din grija producătorului și îi permit lui să lucreze relaxat și să-și ducă până la capăt, cu tehnologiile complete până dincolo de recoltare”, a adăugat el.

Chesnoiu a spus că prețurile agreate cu intermediarul din Macedonia variau „între 0,063 și 0,065 pe kilogramul de ardei kapia, în funcție de ambalaj”.

„Dar am cerut și o emblemă pe ladă și au zis că e posibil, și am cerut un ambalaj specific firmei inventate de noi. Bineînțeles că nu am mers mai departe să le trimitem aceea emblemă. 1.300 euro costa transportul până la București, își asumau trecerea vamală. O firmă, se pare care avea experiență cu tranzitul vamal spre România”, a spus fermierul.

El adaugă că sunt țări din afara spațiului comunitar, mari producători agricoli, „care au fixat o țintă pe România, dar aceste țări au și măsuri de comercializare private, măsuri în promovare, ambalare, etichetare, transport”.

„Sunt state care subvenționează cu până la 100% transportul numai în situația exportului. Sunt țări precum Turcia, care au subvenții directe pe preț doar în caz de export, adică stimulează exportul, dar strict pentru UE”, a adăugat el.

Acest lucru îi face să aibă prețuri competitive.

Chesnoiu a mai spus că sunt puține țări ușor de „străpuns” de producători din afara spațiului comunitar.

„Ar trebui un cadru legislativ modificat, foarte bine pus la punct, specialiști bine informați care să comunice cu cei din sectorul vizat. Noi încercăm să comunicăm cu autoritățile, le transmitem asta de mai bine de 1 an și jumătate și nu primim răspuns”, a adăuga el.

Chesnoiu mai spune că Ministerul Agriculturii „este surd la această problemă” și „pune în pericol securitatea alimentară a țării”.

„Ideală ar fi o bună monitorizare a tranzitului vamal, monitorizare care ar trebui să meargă până la comercializare, ca să se asigure trasabilitatea produselor. Nu putem opri importurile, dar consumatorul român e înșelat și asta crește vânzarea lor. Fiecare supermarket lucrează cu firme care asigură produsele în depozit. Tind să cred că supermarketul știa de această practică, dar supermarketul o tolera pentru cantitățile aduse”, a spus el.

Fermierul spune că, în condițiile negociate cu producătorul din Macedonia, ardeiul kapia ajungea la jumătate din prețul producătorilor români.

„E o problemă foarte mare. În această perioadă, produsele astea, care ar trebui să fie pe raft în supermarketuri, au ajuns în piețe. Piețele en gros sunt pline de camioane cu roșii din Turcia, lădițele sunt de Turcia, numai că apar samsarii locali, care vând la tarabe.

Cumpără roșia de Turcia și nu trebui să eticheteze individual fiecare ladă. Pun afiș cu roșie de Izbiceni, Matca sau de unde au de unde au certificat de producător pe o arendă de 5 sau 7 ari”, a adăugat el.

Guvernul Franţei a anunțat că țara a intrat în al patrulea val al pandemiei de Covid

franta valul 4
Franţa se confruntă cu un al patrulea val al pandemiei. Foto: Profimedia Images

Franța a intrat în cel de-al patrulea val al pandemiei de coronavirus, a anunțat purtătorul de cuvânt al Guvernului. Vaccinarea este singura cale de ieşire din criza sanitată, susţin oficialii de la Paris. Executivul francez va impune restricţii privind permisele de sănătate începând de miercuri, nerespectarea prevederilor atrăgând sancţiuni.

Franţa a intrat în al patrulea val al pandemiei COVID-19, care are un impact mai puternic şi mai rapid din cauza variantei Delta a virusului, au anunţat autorităţile guvernamentale, notează Reuters.

Purtătorul de cuvânt al guvernului, Gabriel Attal, a declarat că Franța a înregistrat o creştere bruscă şi puternică a ratei de incidenţă.

O mare parte din cazurile noi sunt cu varianta Delta extrem de contagioasă care „contaminează la viteză de trăsnet”, reprezentând 80% din infectări, a adăugat el: „Am intrat într-un al patrulea val al virusului. Dinamica pandemiei este extrem de puternică. Vedem un val mai rapid, o pantă mai abruptă decât toate precedentele”.

În ultimele câteva zile, numărul total al infecţiilor a depăşit 10.000 de cazuri. Luni, cifra era de 4.151 cazuri şi 20 de decese.

Attal a reamintit că guvernul ia toate măsurile pentru a se asigura că acest nou val nu este „mai devastator” şi una dintre modalităţile definite de a limita circulaţia activă a virusului şi de a preveni mutarea acestuia într-un nou tip de variantă a fost vaccinarea.

„Vaccinarea limitează drastic numărul de forme grave”, a spus el, subliniind că cifrele actuale ale campaniei generale de vaccinare din Franţa nu au fost suficiente.

Proteste în Franța

Peste 100.000 de persoane au ieşit în stradă pentru a se opune planului propus de autorități de a face vaccinarea obligatorie pentru lucrătorii din domeniul sănătăţii şi de a impune restricţii de intrare în locuri publice, cafenele, restaurante, centre comerciale şi transportul public pe distanţe lungi pentru cei care sunt nevaccinate, notează Mediafax.

De miercuri intră în vigoare prima fază a permisului de sănătate – dovezi digitale pentru a arăta vaccinarea sau un test PCR / antigen negativ.

Nerespectarea regulilor de aprobare a sănătăţii va determina pedepse puternice variind de la 1.500 de euro (1.770 dolari) pentru prima dată la 45.000 de euro (53.102 dolari) pentru infractorii reincidenţi, împreună cu un an de închisoare.

Anti-vacciniștii francezi au etichetat această mişcare drept „dictatură a sănătăţii”, într-un moment în care mai multe ţări din lume aşteaptă accesul la vaccinuri împotriva COVID-19.

Attal a spus că guvernul nu va fi descurajat şi nici „nu va ceda dictaturii de imagini şocante, lozinci revoltătoare”