Un laborator independent a descoperit 78 de loțiuni și soluții de protecție solară care conțin benzen, o substanță cancerigenă

Sunblock lotion
Laboratorul independent Valisure a descoperit benzen, o substanţă cancerigenă, în 78 de loţiuni şi soluţii de protecţie solară. Foto: Getty Images

Compania Johnson&Johnson a retras cinci dintre loţiunile sale de protecţie solară ce erau comercializate sub formă de spray, după ce în urmă cu câteva luni laboratorul independent Valisure a descoperit benzen, o substanţă cancerigenă, în 78 de loţiuni şi soluţii de protecţie solară, transmite Live Science.

Compania a făcut anunţul în cursul acestei săptămâni, după ce a desfăşurat o serie de teste proprii. Produsele retrase de pe piaţă sunt Neutrogena Beach Defense, Neutrogena Cool Dry Sport, Neutrogena Invisible Daily, Neutrogena Ultra Sheer şi Aveeno Protect + Refresh, conform unui comunicat al companiei.

După ce a descoperit benzen în 78 de soluţii de protecţie solară, inclusiv produse din gama Neutrogena şi Aveeno, laboratorul Valisure a transmis o petiţie Administraţiei americane pentru Alimente şi Medicamente (FDA) prin care a solicitat retragerea de pe piaţă a celor 78 de produse, precum şi declanşarea unei anchete privind modul de fabricare ale acestor produse, transmite Agerpres.

Conform publicaţiei Washington Post, compania Johnson & Johnson a deschis o investigaţie asupra gamei proprii de produse de protecţie solară, după ce a primit raportul cu rezultatele laboratorului Valisure.

Benzenul este un lichid incolor sau de culoare galben deschis care se formează în mod natural sau în urma activităţilor umane, conform Centrului american pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor (CDC). Spre exemplu, emisiile automobilelor sau arderea de cărbune sau de petrol pot duce la degajarea de benzen în aer.

Expunerea la niveluri ridicate de benzen produce cancer la oameni, în special cancere ale sângelui, aşa cum este leucemia.

Autorităţile americane limitează expunerea la benzenul din aer la locul de muncă la cel mult 1 parte pe milion (ppm) pe zi sau la un maxim de 5 ppm pe o perioadă de 15 minute, conform Societăţii Oncologice Americane. Agenţia americană pentru Protecţia Mediului (EPA) limitează cantitatea de benzen din apa potabilă la 0,005 ppm (5 părţi la miliard).

Compania Johnson & Johnson nu a dezvăluit cantitatea de benzen descoperită în produsele sale, dar a precizat, în conformitate cu instrucţiunile EPA, că „la nivelul detectat în testele noastre, nu este de aşteptat să apară efecte adverse asupra sănătăţii în urma expunerii zilnice la benzen din aceste produse de protecţie solară cu aerosoli”. Cu toate acestea, compania a luat decizia voluntară de a retrage aceste produse „din precauţie”, conform comunicatului.

Compania a deschis o investigaţie pentru a afla de ce sunt aceste produse contaminate cu benzen, o substanţă ce nu face parte din lista de ingrediente.

Conform agenţiei Reuters, produsele de protecţie solară menţionate au fost retrase de pe rafturile farmaciilor şi supermarketurilor din Marea Britanie.

Cutie de viteze manuală sau automată, care este cea mai bună?

Care este mai bună dintre o cutie de viteze manuală sau una automată este o dezbatere aproape la fel de veche ca alegerea motorizării unei mașini (benzină, diesel sau electrică).

Înainte de a alege ce transmisie să aibă următoarea mașină, este esențial să știți care sunt avantajele și dezavantajele.

Care este diferența dintre o cutie de viteze manuală și una automată?

O mașină cu transmisie manuală are un sistem pe care îl acționează șoferul prin apăsarea pedalei ambreiajului și maneta de selectare a treptei. Majoritatea vehiculelor din România au cutii de viteze manuale.

O mașină automată schimbă vitezele automat în funcție de viteza cu care călătoriți și nu are pedală de ambreiaj. Folosind o componentă numită convertizor de cuplu, transmisia automată face toată munca pentru șofer. Trebuie doar să stabiliți dacă mergeți înainte, înapoi sau dacă parcați.

Avantajele și dezavantajele unei transmisii automate

Este mai ușor de condus. Multor oameni le plac mașinile automate pentru confortul lor. Sunt ușor de utilizat, deoarece nu există pedala de ambreiaj.

Trecerile dintre trepte se fac cu mai multă finețe. Cutiile de viteze automate oferă o tranziție perfectă între treptele de viteză, oferind o manevrare confortabilă, fără smucituri.

Avantaj în traficul bară la bară. Dacă oprești și pornești des în trafic, poate deveni o corvoadă să apeși constant pedala ambreiajului. Transmisiile automate necesită mai puțin efort.

Principalul dezavantaj al automatelor este că, în general, acestea costă mai mult, atât cele aflate pe mașinile noi, cât și second-hand, deci nu sunt ideale dacă aveți un buget limitat.

O mașină cu automată este mai plictisitor de condus. Unii șoferi consideră că automatele nu sunt la fel de distractive precum cele manuale.

Avantajele și dezavantajele unei transmisii manuale

O cutie de viteze manuală vă oferă mai mult control asupra mașinii.

Unele automate pot fi lente și mai greoaie. O cutie de viteze manuală este mai eficientă la transferul puterii de la motor la roți, astfel încât să puteți accelera într-un ritm mai rapid.

Este mai ieftin de întreținut. O cutie manuală necesită în general mai puțină întreținere, deoarece nu are mecanisme atât de complexe precum una automată. Reparațiile tind să fie semnificativ mai ieftine.

Nu sunt la fel de sigure. Când manevrați o mașină cu transmisie manuală, trebuie să luați o mână de pe volan pentru a schimba vitezele. Mașinile automate sunt mai sigure, deoarece puteți ține ambele mâini pe volan și vă puteți concentra mai mult la drum.

Discomfort la piciorul stâng. Apăsarea constantă al ambreiajului poate deveni inconfortabilă, deoarece piciorul stâng nu se odihnește, mai ales dacă conduceți în zone aglomerate.

În aceste condiții, revenind la întrebarea din titlu, nu există un răspuns corect sau greșit. Dar, știind avantajele și dezavantajele celor două tipuri de transmisii, rămâne ca fiecare șofer să decidă care i se potrivește cel mai bine.

Oppo a deschis o fabrică de smartphone-uri în Turcia

Oppo a deschis o fabrică de smartphone-uri în Turcia

Oppo, cel de-al patrulea producător de smartphone-uri din lume, care se află între Apple și Vivo în clasamentul mondial, anunță extinderea capacității de producție în afara Chinei.

Compania a anunțat că noua sa fabrică din Turcia, situată în Tuzla, este deja funcțională încă din luna mai. Pe lângă posibilitatea de a produce mai multe smartphone-uri, noua fabrică ar putea scădea și din costurile de transport către UE.

Fabrica Oppo din Turcia va produce modele din seriile A și Reno Lite

Pe lângă capacitatea de a asambla smartphone-uri în noua fabrică, Oppo a primit și o certificare CKD (Completely Knocked Down) în Turcia pentru aceasta, lucru care permite fabricii să construiască dispozitive și accesorii de la zero aici.

„Dezvoltarea acestei fabrici de ultimă generație din Tuzla, Istanbul, marchează o altă etapă importantă în extinderea continuă a companiei OPPO în regiune. Suntem extrem de recunoscători pentru generozitatea și sprijinul oferit de oameni în ceea ce privește operațiunile noastre comerciale și construcția acestei facilități. ” a declarat Johnny Zhang, președintele Regiunii Europei Centrale și de Est la OPPO. „Noua fabrică reprezintă doar una dintre acțiunile prin care vrem să demonstrăm devotamentul nostru față de piața locală și clienții fideli pe care îi avem”.

Fabrica Oppo are o suprafață de 10.200 metri pătrați și 850 de angajați, dintre care 99% sunt cetățeni turci. Aceștia însă nu asamblează toate smartphone-urile manual. Fabrica funcționează pe o linie de fabricație SMT (Surface Mount Technology), care automatizează o mare parte din proces. Oppo estimează că pe întregul lanț de aprovizionare, noua fabrică de smartphone-uri creează 10.000 de locuri de muncă.

Primele modele care sunt construite în fabrica din Turcia sunt modelele din seriile A și Reno Lite, unele dintre cele mai bine vândute modele ale companiei. Oppo mai deține alte 9 fabrici în China, India, Asia de Sud și Europa de Est.

Mii de cai de curse tineri sunt uciși cu cruzime la un abator din Marea Britanie după ce nu mai pot participa la competiții

Race horse in stable.
Ilustrație: Profimedia Images

Mii de cai de curse din Marea Britanie și Irlanda sunt duși la abatoare și uciși cu cruzime după ce nu mai pot intra în competiții, conform unei investigații BBC. Unele dintre animale au aparținut și au fost antrenate de nume mari din lumea curselor de cai.

Imaginile de pe camerele de filmat, obținute în secret, arată că regulile menite să asigure că animalele nu suferă când sunt ucise sunt ignorate complet și cu frecvență la unul dintre cele mai mari abatoare din Regatul Unit.

Reprezentanții acestui abator au negat, însă, că ar fi avut loc abuzuri.

Un expert care a urmărit imaginile, obținute cu ajutorul unor camere instalate de Animal Aid, o organizație pentru protejarea animalelor, spune că acestea reprezintă o dovadă clară că regulile au fost încălcate.

În februarie, o fotografie cu un antrenor de top, Gordon Elliott, stând pe cadavrul unui cal a provocat indignare și șoc în domeniul curselor. El a fost, ulterior, suspendat până în 9 septembrie pentru fapta sa.

Incidentul a produs indignare dar a și arătat care este soarta acestor animale, care fie mor în timp ce aleargă în curse, în antrenamente sau, când nu mai pot face asta, trimise la abator.

Conform informațiilor BBC și Animal Aid, peste 4000 de cai de curse au fost uciși în Marea Britanie și Irlanda de la începutul lui 2019, majoritatea antrenați în Irlanda.

Caii sunt uciși cu cruzime, în grupuri, și lăsați să agonizeze înainte să moară

Animal Aid, care încearcă de multă vreme să atragă atenția asupra situației animalelor folosite la curse și să oprească această practică, a instalat camere ascuns la abatorul Drury and Sons din Anglia. Abatorul deține licență pentru sacrificarea de cai.

„Când am privit aceste imagini am fost pur și simplu uluiți de numărul de cai tineri pursânge”, a spus Dene Stansall, purtătorul de cuvânt al Animal Aid. Imaginile au fost surprinse la sfârșitul anului 2019 și în primele zile din 2020. În ele se pot vedea cum caii, majoritatea tineri, sunt uciși fără respectarea regulilor.

Mulți dintre caii împușcați au avut cariere extraordinare în curse și au câștigat mii de lire sterline. Trei dintre ei fuseseră antrenați chiar de Gordon Elliott, în Irlanda. Conform acestuia, caii fuseseră scoși de la curse din cauza unor răni și fuseseră trimiși să fie relocați sau eutanasiați.

Camerele de filmare au surprins încălcarea frecventă a regulilor de eutanasiere a animalelor. Conform acestora, caii nu trebuie uciși în prezența altor cai. Imaginile arată cai împușcați în grupuri în 26 de ocazii pe parcursul a patru zile.

Daniel Mills, specialist veterinar de la Universitatea din Lincoln spune că „sunetul de armă îi va speria iar moartea unui cal din apropiere produce o suferință mare cailor”.

De asemenea, conform regulilor, cei de la abator erau obligați să se asigure că moartea survine rapid, însă imaginile arată că animalele deseori agonizau o vreme înainte să moară. Mulți dintre ei erau chiar împușcați de la distanță.

„Dacă acesta este modul uzual în care sunt uciși, atunci avem o mare problemă”, a adăugat el.

Prețul țițeiului scade cu doi dolari după ce grupul OPEC+ a fost de acord cu majorarea producției

pompa benzina getty crop
Foto: Getty Images

Preţul ţiţeiului a scăzut semnificativ luni, după ce grupul OPEC+ (compus din Organizaţia Statelor Exportatoare de Petrol şi alţi mari producători) a reuşit să depăşească disensiunile interne şi a fost de acord cu majorarea producţiei, sporind temerile privind un surplus de combustibil, pe fondul creşterii numărului de cazuri noi de infectare cu COVID-19, transmite Reuters.

Anul acesta, cotaţia barilului de ţiţei a urcat cu peste 40%, în urma redresării cererii de petrol, pe măsură ce economia mondială îşi revine din pandemia de coronavirus (Covid-19).

La bursa ICE Futures din Londra, cotaţia barilului de petrol Brent din Marea Nordului cu livrare în luna septembrie a scăzut luni cu 1,92 dolari, ajungând la 71,67 dolari.

La bursa New York Mercantile Exchange (Nymex), cotaţia barilului de petrol ‘light sweet crude’ cu livrare în luna august a scăzut cu 1,92 dolari, la valoarea de 69,87 dolari.

Miniştrii Energiei din grupul OPEC+ au căzut duminică de acord să majoreze producţia începând din luna august, în încercarea de a ţine sub control preţurile la ţiţei care au atins cel mai ridicat nivel din ultimii doi ani. Acordul prevede că OPEC+ îşi va majora producţia cu 400.000 de barili pe zi în fiecare lună începând din luna august şi până în luna decembrie a acestui an.

De asemenea, grupul a convenit să prelungească pactul de producţie până la finele lui 2022, în loc de luna aprilie 2022, conform înţelegerii anterioare, în ideea de a dispune de o marjă de manevră în cazul în care revenirea economiei globale va fi afectată de noile tulpini de coronavirus.

„Capacităţile de producţie suplimentare, pe termen lung, din ţările OPEC+, sunt principalul motiv al scăderii cotaţiei barilului de ţiţei. Rămânem încrezători că piaţa petrolului este în faza finală a evoluţiei sale ascendente”, a apreciat Carsten Menke, analist la Julius Baer.

Anul trecut OPEC+ şi-a redus producţia cu aproximativ 10 milioane de barili pe zi, ca urmare a prăbuşirii cererii şi preţurilor din cauza pandemiei. Începând din luna mai a acestui an OPEC+ a redeschis treptat robinetul, dar în continuarea producţia sa este cu aproximativ 5,8 milioane barili pe zi mai mică decât era înaintea pandemiei.

Săptămâna trecută, Organizaţia Statelor Exportatoare de Petrol şi-a menţinut estimările privind redresarea solidă a cererii de ţiţei în acest an, după redresarea economiei, şi a previzionat o creştere suplimentară a cererii de produse petroliere în 2022 similară nivelului de dinaintea pandemiei.

Cererea va urca anul acesta cu 5,95 milioane de barili pe zi (bpd), sau 6,6%, a prognozat OPEC. Este a treia lună consecutivă în care OPEC îşi menţine previziunile.

Anul viitor, cererea va creşte cu 3,4%, la 99,86 milioane bpd, în medie cu peste 100 milioane bpd în semestrul doi din 2022. Conform OPEC, în 2019 cererea de ţiţei s-a situat la 99,98 milioane bpd.

„În 2022, aşteptările solide pentru o creştere a economiei globale şi succesul campaniei de vaccinare şi imunizarea naturală, în special în economiile emergente şi statele în curs de dezvoltare, vor majora consumul de ţiţei la un nivel similar celui de dinaintea pandemiei”, se arată în raportul lunar al OPEC.

„Eforturile OPEC+ au ajutat substanţial la reechilibrarea pieţei”, apreciază Organizaţia Statelor Exportatoare de Petrol.

Funcționalitatea always-on display ar putea ajunge pe următoarea generație iPhone

Funcționalitatea always-on display ar putea ajunge pe următoarea generație iPhone

iPhone 13 ar putea fi prima generație iPhone cu suport always-on display, la mulți ani după ce această dotare a debutat pe dispozitivele cu sistem Android.

În fiecare an, Apple „uimește” pe aproape nimeni adăugând noii generații iPhone cel puțin una dintre dotările deja comune în tabăra rivală, Android. Anul acesta, fanii iPhone vor primi funcționalitatea always-on display, utilă pentru afișarea de mesajelor de notificare și alte informații utile, pe ecranul aparent „stins”.

Interesant este că Apple oferă deja această dotare, însă doar pe dispozitivele Apple Watch, constrâns de limitările specifice acestui tip de dispozitiv, mult prea compact pentru a putea găzdui un acumulator suficient de generos.

Profitând de o nouă generație de ecrane, mai eficiente în privința consumului de energie, Apple pare că va aduce funcționalitatea always-on display și pe telefoanele din generația iPhone 13.

Specifică ecranelor cu tehnologie OLED, funcționalitatea always-on display permite afișarea de informații esențiale, în mod alb-negru, fără a crește prea mult consumul bateriei.

Spre exemplu, poate fi afișată  ora exactă și nivelul de încărcare a bateriei, mesaje de notificare și alte detalii care nu implică folosirea de elemente grafice sofisticate.

Însă potrivit zvonurilor, noul ecran OLED cu tehnologie LTPO nu este singurul aspect care face posibilă funcționalitatea always-on display pe telefoanele iPhone 13, Apple crescând și capacitatea bateriei, profitând de noi tehnologii care evită compromisul unei carcase mai voluminoase.

Astfel, telefoanele iPhone 13 echipate cu ecran LTPO vor putea folosi rata de refresh la 120Hz cu impact minim asupra bateriei, timpul de împrospătare a imaginii coborând în mod automat la cea mai mică valoare necesară pentru tipul de conținut afișat.

În mod evident, pentru funcționalitatea always-on display va fi selectată cea mai mică rată  de refresh suportată (ex. 1Hz), consumul bateriei cu iluminarea parțială a ecranului OLED fiind deja la un nivel foarte redus.

În timp ce nevoia fanilor pentru această dotare nu este bine documentată, autonomia deseori mediocră a bateriei iPhone este un subiect destul de des discutat, pe care Apple pare că îl va ameliora odată cu seria iPhone 13.

Hackeri chinezi acuzați în SUA de atacuri cibernetice la nivel global. SUA, UE, Marea Britanie – acțiune comună împotriva Chinei

hackeri chinezi fbi
Hackeri chinezi puși sub acuzare în SUA pentru atacuri cibernetice la nivel global. Sursă foto: justice.gov

Patru cetățeni chinezi au fost puși sub acuzare în Statele Unite pentru atacuri cibernetice împotriva a zeci de companii, universități și agenții guvernamentale din SUA și străinătate, a anunțat luni Departamentul american de Justiție, potrivit Reuters.

Într-o acțiune comună de amploare, Statele Unite, Marea Britanie și UE acuză Ministerul Securității de Stat din China de o campanie de hacking la nivel global, atribuindu-i atacuri cibernetice executate de grupări de hackeri care lucrează pentru Beijing.

Atacurile au fost sprijinite de Ministerul Securității de Stat din China și au vizat informații de care să poată beneficia companii chinezești, inclusiv procese de cercetare și dezvoltare, potrivit actului de acuzare citat de Departamentul de Justiție al SUA într-un comunicat remis luni.

Actul de acuzare în original poate fi consultat aici:

Act acuzare hackeri chinezi SUA

Acuzații nu au avut deocamdată niciun punct de vedere, potrivit Reuters.

Cei patru acuzați și oficiali chinezi de la Departamentul Securității de Stat din Hainan au încercat să ascundă rolul guvernului chinez în furtul de informații, folosind o companie-paravan, potrivit actului de acuzare, care datează din luna mai și a fost declasificat vineri.

Campania de atacuri a vizat secrete comerciale din mai multe domenii – aviație, apărare, educație, sănătate, guvern, biofarma, marină, se arată într-un comunicat al Departamentului de Justiție

Victimele atacurilor sunt din Austria, Cambodgia, Canada, Elveția, Germania, Marea Britanie, SUA, Indonezia, Malaezia, Norvegia, Arabia Saudită, Africa de Sud.

„Aceste acuzații evidențiază încă o dată că China continuă să folosească atacuri cibernetice pentru a fura ceea ce realizează alte țări, în totală desconsiderare a angajamentelor sale bilaterale și multilaterale”, a declarat procurorul general adjunct al SUA, Lisa Monaco.

Trei dintre acuzați, Ding Xiaoyang, Cheng Qingmin și  Zhu Yunmin, sunt ofițeri ai Departamentului Securității de Stat din Hainan (care face parte din Ministerul chinez al Securității de Stat), responsabili cu coordonarea echipelor de hackeri și oameni de legătură în companiile-paravan.

Al patrulea acuzat, Wu Shurong, angajat al companiei-paravan Hainan Xiandun Technology Development Co. Ltd., „a creat malware, a spart sisteme informatice ale unor guverne străine, companii și universități și i-a supervizat pe ceilalți hackeri de la Hainan Xiandun”, mai arată Departamentul de Justiție.

Marea Britanie și UE acuză China de atacuri cibernetice

Pe lângă Statele Unite, și Marea Britanie și Uniunea Europeană au acuzat China de un atac cibernetic major în cursul acestui an, scrie BBC. Atacul ar fi vizat peste 250.000 de servere Microsoft Exchange din întreaga lume.

„Atacul cibernetic asupra serverelor Microsoft Exchange de către grupări sprijinite de statul chinez a fost un comportament nesăbuit, dar urmând un model cunoscut, în același timp. Guvernul chinez trebuie să înceteze acest sabotaj cibernetic sistematic, în caz contrar trebuie să se aștepte că vom lua măsuri”, a declrat ministrul britanic de Externe, Dominic Raab, potrivit BBC.

„Compromiterea și exploatarea serverelor Microsoft Exchange a subminat securitatea și integritatea a mii de computere și rețele din întreaga lume, inclusiv din state UE și din instituții UE. Atacul a permis accesul unui mare număr de hackeri, care au continuat atacurile. Acest comportament iresponsabil și dăunător a avut ca urmare riscuri de securitate și pierderi economice importante pentru instituții guvernamentale și pentru companii private și a avut efecte sistemice asupra securotății, economiei și societății noastre, în sens larg”, se arată într-un comunicat al Înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe.

Hackeri sprijiniți de China au exploatat o vulnerabilitate care permite plasarea unor scripturi în sistem, care funcționează ca o „ușă din spate”, facilitând exploatări ulterioare. Acest lucru a fost folosit apoi de alte grupări de hackeri, lăsând sistemele vulnerabile la atacuri de tip ransomware și spionaj.

Microsoft a anunțat detalii ale acestui atac în luna martie, spunând că un grup numit Hafnium, cu legături în China, este responsabil. China a negat acuzațiile.

MAE român: Acțiuni asociate cu China

Tot luni, Ministerul român de Externe a luat poziție în privința atacurilor cibernetice împotriva serverelor Microsoft Exchange. MAE s-a alăturat poziției celorlalte țări și a spus că aceste „activități cibernetice maligne” sunt asociate cu China și încalcă normele internaționale privind „comportamentul responsabil statal în spațiul cibernetic”. 

„Ministerul Afacerilor Externe își exprimă solidaritatea cu Statele Unite ale Americii, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord și ceilalți parteneri în contextul îngrijorărilor exprimate public cu privire la derularea operațiunilor cibernetice maligne asupra Microsoft Exchange Server, precum și cu privire la campania cibernetică a grupării APT40, acțiuni evaluate ca fiind asociate cu Republica Populară Chineză și care au vizat instituții guvernamentale și industrii cheie la nivel european și internațional.

Aceste activități cibernetice maligne au fost derulate cu ignorarea cadrului normativ internațional privind comportamentul responsabil statal în spațiul cibernetic așa cum este definit în rapoartele consecutive ale Grupului ONU de Experți Guvernamentali/UNGGE, reafirmate de către Grupul de Lucru ONU cu Participare Deschisă/OEWG și aprobate de către Adunarea Generală a ONU”, se arată într-un comunicat MAE remis luni.

ASTAZI 20 IULIE, Sfantul Proroc Ilie

Sfantul Proroc Ilie Tesviteanul este sarbatorit in fiecare an, pe 20 iulie.

Sfantul Ilie era fiul unui preot al Legii vechi, care locuia in cetatea Tesve, din Galaad (Israel), situata dincolo de Iordan. De aici avem si numele prorocului – Ilie Tesviteanul.

Potrivit traditiei, Sovac, tatal lui Ilie, a vazut oameni imbracati in vesminte albe care il inveleau pe Ilie in haine de foc si ii dadeau sa manance o flacara. Preotii templului din Ierusalim au interpretat vedenia astfel: Ilie a fost ales de Dumnezeu pentru slujirea profetica.

Sfantul Ilie a trait cu peste opt sute de ani inainte de intruparea Mantuitorului, pe vremea regelui Ahab. Si-a desfasurat activitatea in regatul Israel din Samaria.

Regele Ahab, la indemnul sotiei sale, introduce in regatul israelitean cultul zeului Baal. La porunca lui Dumnezeu, Sfantul Ilie ajunge la curtea regelui Ahab si ii vesteste acestuia ca Dumnezeu va pedepsi poporul prin seceta. Cerurile vor fi inchise timp de trei ani si jumatate.

Sfantul Ilie se ascunde de furia lui Ahab la paraul Cherit, unde va fi hranit de un corb, apoi la vaduva din Sarepta Sidonului. In casa acestei vaduve, prorocul Ilie va face minuni: il va invia pe fiul acesteia si ii va inmulti faina si uleiul.

Spre sfarsitul anilor de seceta, pentru cunoasterea adevaratului Dumnezeu, Sfantul Ilie ii propune imparatului sa ridice un jertfelnic pe Muntele Carmel si sa se roage mai intai prorocii lui Baal, apoi el lui Dumnezeu. Acesta a fost momentul in care Ilie a inlaturat cultul zeului Baal. El a reusit sa coboare foc din cer peste jertfa sa, ceea ce 450 de preoti ai lui Baal nu au reusit sa faca.



Sfantul Ilie, Inaintemergator al Mantuitorului



Din cartea a IV Regi, capitolul doi, aflam ca prorocul Ilie dupa ce a lasat ca urmas pe Elisei, a fost luat de un car de foc si inaltat la cer, fara a trece prin moarte. O parte din comentatorii acestui text, sustin ca Ilie a fost luat cu trupul la cer ca raspuns la modul in care el a vietuit. Alti comentatori afirma ca scopul pentru care Ilie a fost ridicat cu trupul la cer, este acela ca el va reveni la sfarsitul lumii, ca un al doilea Inaintemergator al Mantuitorului, pentru a vesti a doua venire a lui Hristos spre a judeca neamul omenesc.



Unde s-a inaltat Ilie?



Daca tinem seama ca raiul a fost inchis dupa caderea oamenilor in pacat, nu putem sa evitam intrebarea: unde a fost inaltat Sfantul Ilie? Sfantul Ioan Gura de Aur sustine ca Ilie a fost imbracat de Dumnezeu in haina ingereasca. Iar Sfantul Maxim Marturisitorul afirma: „Dumnezeu a aratat din vechime maririle minunilor si semnelor si s-a folosit de modul innoirii, mutand spre alt chip de viata decat cel in trupul supus stricaciunii pe fericitii Ilie si Enoh, nu prin prefacerea firii, ci prin schimbarea conducerii si indrumarii ei“. Aceste afirmatii ne-ar face sa vorbim de prezenta sa in lumea ingerilor.



Sfantul Ilie alaturi de Moise pe Tabor



Cinstea deosebita de care s-a bucurat Sfantul Ilie inaintea lui Dumnezeu, se vede in prezenta sa pe muntele Taborului alaturi de Moise, atunci cand Mantuitorul s-a schimbat la Fata inaintea ucenicilor Lui. Moise si Ilie au fost de fata langa Domnul in slava, primul ca primitorul si datatorul Legii, al doilea ca cel mai neinfricat luptator impotriva dusmanilor lui Dumnezeu.

Este de retinut ca in timpul vietii sale, Ilie nu s-a invrednicit de o vedere „fata catre fata”. Potrivit relatarilor din cartea III Regi, cap. 19, se spune ca atunci cand i s-a aratat Dumnezeu, Sfantul Ilie si-a acoperit fata cu mantia, pentru ca nu putea privi slava lui Dumnezeu. Dar aceasta vedere devine posibila dupa inaltarea sa la cer, cand pe Muntele Taborului, Ilie a vazut slava lui Dumnezeu atunci cand Hristos s-a schimbat la fata.



Sfantul Proroc Ilie, precursor al ascetismului crestin



Prin retragerea sa in singuratate, Sfantul Ilie devine arhetipul monahilor crestini. Sfantul Macarie Egipteanul, definea la inceputul „Epistolei” sale, tipul celui desavarsit: „Vreau sa stii, iubite frate, ca cel afierosit lui Dumnezeu trebuie sa fie un barbat deplin; ca nu numai el trebuie sa fie in Dumnezeu, ci si Dumnezeu trebuie sa fie intru el, dupa cum Domnul insusi spune: Intru cel care ramane intru Mine si Eu voi ramane intru El (Ioan 15, 5)”. Un astfel de model a fost Sfantul Ilie, remarcandu-se prin lipsa de patimi, prin refuzarea savarsirii raului si a participarii la idolatrie, intr-un cuvant un „om launtric curat de care vorbea Legea veche”.

Manifestul propagandistic al lui Putin: „Rușii și ucrainenii sunt un singur popor”. România „a ocupat” Basarabia și Bucovina de Nord

Vladimir Putin
Vladimir Putin susține că rușii și ucrainienii „sunt un singur popor”. Sursă foto: Profimedia Images

Pe 12 iulie, Kremlinul a publicat pe site-ul oficial al președinției un articol de opinie al președintelui Vladimir Putin, intitulat „Despre unitatea istorică a rușilor și ucrainenilor”, care fusese anunțat pe 30 iunie 2021, în timpul celei de-a 18-a conferință anuală cu cetățenii.

Conținutul articolului, care se concentrează pe analiza istoriei relațiilor ruso-ucrainene, este dominat de afirmația că ucrainenii sunt o parte străveche, inseparabilă a „națiunii ruse triune” (poporul multinațional al Federației Ruse). Majoritatea articolului este dedicat tezei conform căreia rușii, ucrainenii, dar și bielorușii sunt același popor, însă Vladimir Putin face trimitere și la Basarabia și Bucovina de Nord, despre care spune că „au fost ocupate” de către România în 1918, la finalul Primului Război Mondial.

Vladimir Putin susține că această comunitate (referindu-se la comunitatea ucraineană) se bazează pe o istorie comună cu Rusia, care se întinde pe o mie de ani și care ține de limbă, identitatea etnică „rusă”, sfera culturală comună și religia ortodoxă. Legătura ucrainienilor cu statul rus este specială și organică, susține liderul de la Moscova, precizând că orice încercare de a rupe sau slăbi această legătură, care ar putea fi inspirată și influențată doar de actori externi, va duce inevitabil la prăbușirea statalității Ucrainei.

„Rusia jefuită”

În textul său de 5.000 de cuvinte, Vladimir Putin pleacă de la o idee mai veche a sa, conform căreia distrugerea Uniunii Sovietice a fost o catastrofă geopolitică, cea mai mare din secolul XX. Astfel, propune o incursiune în istorie, care începe din zorii poporului rus, atunci când se vorbea o limbă rusă veche, potrivit lui Putin, iar cnezatele rusești erau răsfirate și subjugate de mongolii Hoardei de Aur. Vladimir Putin spune că o parte din teritoriul baltic a fost rus. Zona Galiției din centrul Europei a fost, de asemenea, populată de ruși, precum și zone din Ucraina, Polonia și Ungaria.

Liderul de la Kremlin pune la îndoială în mod deschis legitimitatea granițelor actuale ale Ucrainei și susține că o mare parte din Ucraina modernă ocupă ținuturi istorice rusești, precizând în același timp că „Rusia a fost jefuită” de teritorii de-a lungul timpului. Totodată, Vladimir Putin sugerează o posibilă nouă anexare a teritoriului ucrainean, susținând: „Devin din ce în ce mai convins de un lucru: Kievul pur și simplu nu are nevoie de Donbas”.

În ceea ce privește România, președintele Putin susține că „în 1940, în Ucraina Sovietică a intrat o parte din Basarabia, dar și regiunea Bucovinei de Nord, ocupate de România în 1918”. De asemenea, în 1948 a fost încorporat și teritoriul insulei Șerpilor din Marea Neagră. În accepțiunea președintelui rus, granițele dintre fostele republici care făceau partea din Uniunea Sovietică erau simbolice. Vladimir Putin spune că „țările care au făcut parte din URSS ar trebui să revină acum la granițele pe care le aveau în momentul în care au intrat în Uniune”.

NATO rămâne cel mai mare dușman al Rusiei lui Putin

Președintele rus este în mod clar preocupat de activitatea sporită a NATO în regiunea Mării Negre și de cooperarea activă a Ucrainei cu Alianța politico-militară a Atlanticului de Nord. Vladimir Putin susține că Occidentul „guvernează” Ucraina, precizând în același timp că Ucraina se confruntă la momentul actual cu  „crearea unui climat de frică în toată societatea ucraineană, o retorică agresivă, prezența curentului neonazist și militarizarea țării”.

„Asistăm nu doar la o dependență completă, ci și la un control extern direct, inclusiv prin supravegherea autorităților ucrainene, a serviciilor de securitate și a forțelor armate de către consilieri străini”, spune Vladimir Putin, care subliniează și „dezvoltarea“ militară a teritoriului Ucrainei, dar și desfășurarea infrastructurii NATO, făcând trimitere la exercițiile la scară largă ale NATO în Ucraina.

Ca de fiecare dată, Vladimir Putin adoptă poziția „sfătuitorului care vrea binele Ucrainei”, apelând la un joc de propagandă care să-i sperie pe ucraineni și să-i facă să înțeleagă că Occidentul „nu este cel mai bun partener”.

„Desfășurarea infrastructurii NATO în Ucraina este doar o deghizare pentru preluarea restului economiei ucrainene și exploatarea resurselor sale naturale. Vânzarea terenurilor agricole va fi următorul pas și este evident cine se va ocupa de acest lucru. Da, din când în când, Ucrainei i se oferă într-adevăr resurse financiare și împrumuturi, dar i se impune condiții specifice, urmărindu-se numai propriul interes al companiilor occidentale. Cine va plăti aceste datorii înapoi? Se pare că acest lucru va trebui făcut nu numai de generația de astăzi a ucrainenilor, ci și de copiii, nepoții și, probabil, strănepoții lor”, punctează Vladimir Putin în manifestul său. 

Occidentul și proiectul anti-Rusia

Vladimir Putin spune că autorii occidentali ai „proiectului anti-Rusia” au influențat sistemul politic ucrainean în așa fel încât președinții, membrii parlamentului și miniștrii să se schimbe, însă „atitudinea de separare și dușmănie față de Rusia să rămână în continuare”.

„Pacea”, susține Putin, a fost principalul slogan electoral al președintelui în exercițiu, făcând referire la președintele Volodimir Zelenski, dar fără să-i pronunțe numele.

„El a preluat puterea în urma unor promisiuni care s-au dovedit a fi minciuni, pentru că nimic nu a fost schimbat. Din contră, în anumite privințe, situația din Ucraina și din jurul regiunii Donbas a degenerat și mai mult”, remarcă Vladimir Putin, care mai spune că „în proiectul anti-Rusia nu există loc nici pentru o Ucraina suverană, nici pentru forțele politice care încearcă să-și apere adevărata independență. Cei care vorbesc despre reconciliere în societatea ucraineană, despre dialog, despre găsirea unei ieșiri din impasul actual sunt etichetați ca agenți pro-ruși”. Numai cei care urăsc Rusia sunt considerați „genul potrivit de patrioți”, conform logicii lui Putin. „Acest lucru înseamnă că statalitatea ucraineană se construiește pe ură, ceea ce reprezintă un fundament foarte șubred pentru suveranitate, care e împovărat de un risc imens de insecuritate”, mai spune acesta.

Cele mai importante puncte din manifestul propagandistic al lui Vladimir Putin, care fac referire la istoria relației dintre Ucraina și Rusia:

  • Vladimir Putin susține că „nu există argumente istorice care să justifice afirmația că o națiune ucraineană separată exista înainte de perioada sovietică. Proclamarea națiunii ucrainene a reprezentat doar o mișcare prin care Imperiul austro-ungar să își urmărească interesele de mare putere. După primul război mondial, după ce și-a rupt legătura cu Rusia, statul ucrainean a avut o durată scurtă de timp, care s-a sfârșit prin cedarea controlului deplin al Ucrainei către forțele externe, mai întâi către Germania, apoi către Polonia”, e de părere președintele rus. Acesta spune că toți cei care au predat recent controlul țării „forțelor externe” ar trebui să-și amintească acest lucru. Cultura malorusiană (numele dat unei părți a teritoriului Ucrainei zilelor noastre până la sfârșitul secolului al XIX-lea) și cultura ucraineană au înflorit datorită politicilor Imperiul Rus și ulterior ale imperiului Imperiul Sovietic, susține Putin.
  • Rusia vede existența națiunii ucrainene „cu respect”. Cu toate acestea, Ucraina actuală își datorează forma teritorială perioadei sovietice, remarcă Vladimir Putin. Liderul de la Moscova spune că Ucraina a beneficiat de „recăpătarea” vechilor ținuturi rusești în detrimentul Poloniei, României și Cehoslovaciei, și a obținut teritorii care au fost luate de la “Rusia istorică”. În consecință, dacă Ucraina este hotărâtă să își conserve relațiile de prietenie cu Rusia, adică moștenitorul URSS, aceasta ar trebui să revină la granițele sale din 1922. 
  • „Rusia a făcut mult pentru a ajuta statul ucrainean să prospere după 1991, oferindu-i asistența economică semnificativă”, susține Putin. Acesta e de părere că ruptura legăturilor dintre cele două țări a dus la degradarea economică a Ucrainei. În prezent, Ucraina este „cea mai săracă țară din Europa”, notează președintele rus, care mai susține că autoritățile ucrainene au „irosit și spulberat realizările multor generații”, chiar dacă cele două națiuni au încă „o mare afecțiune” una pentru cealaltă.
  • „Ucraina este afectată de o slăbiciune persistentă a instituțiilor sale de stat și a devenit un ostatic al voinței geopolitice a altcuiva”, a declarat Vladimir Putin, care a acuzat în același timp autoritățile de la Kiev că acestea „mitologizează și rescriu istoria”, o acuzație des folosită de Moscova  împotriva acelor state învecinate care lucrează la combaterea propagandei istorice rusești. În accepțiunea lui Vladimir Putin, „tragedia comună a colectivizării” din anii ‘30 este prezentată în mod fals ca un genocid al poporului ucrainean. 
  • Putin a criticat, de asemenea, politica lingvistică a guvernului de la Kiev și legea cu privire la popoarele indigene din Ucraina. Potrivit interpretării sale, „asimilarea forțată” a etnicilor ruși este în curs de desfășurare și tot acest proces conduce la „formarea unui stat ucrainean pur din punct de vedere etnic și agresiv față de Rusia”. Consecințele acestei abordări sunt  comparabile cu „utilizarea armelor de distrugere în masă” împotriva Rusiei, susține Vladimir Putin. În plus, acesta a criticat independența Bisericii Ortodoxe Ucrainene, văzând acest lucru ca pe o lovitură dată unității spirituale a celor două națiuni și ca rezultat al intervenției flagrante a autorităților seculare în viața bisericească.
  • Potrivit manifestului propagandistic al lui Vladimir Putin despre unitatea istorică a rușilor și ucrainenilor, Occidentul intenționează să transforme Ucraina într-o națiune „anti-rusă”, care să reprezinte o barieră între Rusia și Europa. Acest lucru reflectă planurile concepute în trecut de „ideologii polono-austrieci” care intenționau să creeze astfel de proiecte anti-rusești, susține liderul de la Kremlin. Vladimir Putin mai spune că transformarea Ucrainei într-o barieră contravine intereselor națiunii ucrainene, care a fost exploatată în trecut de Polonia, Austria-Ungaria și Germania nazistă. 
  • Vladimir Putin a reiterat, totodată, unele dintre argumentele sale exprimate anterior cu privire la cauzele destabilizării Ucrainei după 2014. Proiectul „anti-rus” a fost respins de milioane de ucraineni, susține liderul rus, făcând referire la scrutinul electoral din Crimeea. De asemenea, într-o încercare de a justifica războiul din Ucraina, Putin a susținut că separatiștii din estul Ucrainei au pus mâna pe arme pentru a preveni, de fapt, curățarea etnică. 
  • Moscova nu va permite niciodată ca „teritoriile sale istorice”, cu tot cu oamenii care locuiesc acolo, să fie utilizate împotriva Rusiei. Cei care întreprind o astfel de încercare își vor distruge propria țară, a accentuat Putin. Acesta a mai făcut referire și la cooperarea între statele vecine, dând drept exemplu modelul relațiilor germano-austriece și americano-canadiene, în care statele similare din punct de vedere etnic, care vorbesc aceeași limbă, sunt strâns integrate, rămânând însă suverane.
  • În textul său, Vladimir Putin vede Polonia ca pe un imperiu care concurează cu Rusia, deși are capacități mai reduse. Politica sa față de Ucraina s-a bazat întotdeauna pe polonizarea forțată și catolicizarea populației locale, susține președintele rus, care mai subliniază că încorporarea unei porțiuni din Ucraina în Rusia în secolul al XVII-lea a fost un act de voință democratică de ambele părți. Anexările ulterioare ale țărilor poloneze, în secolul al XVIII-lea și mai târziu sunt, consderă Putin, au făcut parte dintr-un procesul de recuperare și reunificare a vechilor țări rusești.

Articolul semnat de președintele Vladimir Putin a stârnit un val de reacții, atât în Occident, cât și în Rusia, dar mai ales în Ucraina. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a răspuns inițial cu o declarație ironică la articolul lui Vladimir Putin, spunându-le jurnaliștilor că este „invidios” pe faptul că Vladimir Putin are suficient timp liber pentru a cerceta istoria popoarelor lor, conform Radio Free Europe

Amplul articolul de opinie semnat de Vladimir Putin într-un mod atât de formal a alimentat inevitabil speculațiile privind faptul că Moscova ar putea pregăti terenul pentru o escaladare majoră a ostilităților în zona de est a Ucrainei. Drept urmare, Atlantic Council, un think-tank american care se ocupă cu domeniul afacerilor internaționale, a invitat mai mulți de comentatori ucraineni și internaționali să-și împărtășească gândurile cu privire la ceea ce poate însemna textul lui Putin pentru viitoarea politică a Rusiei față de Ucraina.

Anders Aslund, cercetător în cadrul think-tank-ului Stockholm Free World Forum, a denumit articolul lui Putin drept „un curs de dezinformare” și „încă un pas făcut înaintea unei declarații de război”.

Între timp, ziarul rus Moskovsky Komsomolets a susținut că eseul președintelui rus reprezintă un „ultimatum al Kremlinului pentru Ucraina”.

Melinda Haring, director adjunct al Centrul Eurasia din cadrul Atlantic Council, a declarat că articolul „delirant și periculos” al lui Putin dezvăluie ceea ce știam deja: că Moscova nu poate renunța la influența și dorința de stăpânire a Ucrainei.

„Textul lui Putin ar trebui să inspire Occidentul să-și dubleze eforturile pentru a consolida capacitatea Kievului de a-și alege propriul viitor”, a spus Haring.

Danylo Lubkivsky, director al  Kiev Security Forum, a spus că Vladimir Putin înțelege faptul că statalitatea ucraineană și naționalismul ucrainean reprezintă o amenințare la adresa imperialismului rus.

„Mulți dintre sfătuitorii lui susțin utilizarea forței în Ucraina, dar deocamdată liderul rus nu are soluții. În schimb, a scris un articol de propagandă, care e conceput să ofere adepților ideologiei sale „Lumea Rusă” subiecte de dezbatere. Argumentele lui Putin sunt slabe, iar acesta repetă pur și simplu ceea ce spun rușii anti-ucraineni de zeci de ani. Concret, eseul lui Putin nu este decât o expresie a agoniei imperiale”, remarcă Danylo Lubkivsky. 

La rândul său, Alexander Motyl, profesor de științe politice la Universitatea Rutgers din SUA, susține că nu există nimic în articol care să nu fi fost deja spus în istoriografia sau propaganda imperială, sovietică sau post-sovietică rusă.

„Întrucât articolul nu spune nimic nou, nu prezice nimic nou în politica lui Putin față de Ucraina. La fel ca în cazul tuturor politicilor lui Putin față de Ucraina, acest eseu se va întoarce împotriva lui, pentru că ucrainenii se vor supăra pe faptul că li se țin din nou lecții cu privire la identitatea lor”, susține profesorul Motyl. 

Brian Whitmore, cercetător coordonator în cadrul Atlantic Council, consideră că afirmațiile inexacte și denaturate ale lui Vladimir Putin nu sunt nici noi, nici surprinzătoare.

„Ideile scrise de Putin nu fac altceva decât să repornească niște discuții care să-i servească președintelui rus în acțiunile de propagandă privind imperialismul rusesc. La urma urmei, Putin este omul care i-a spus președintelui american George W. Bush, în timpul unui schimb de replici la summitul NATO din 2008 organizat la  București, că Ucraina nu era o țară adevărată. Afirmația lui Putin conform căreia adevărata suveranitate a Ucrainei este posibilă doar în parteneriat cu Rusia este falsă, pentru că pentru Ucraina, parteneriatul cu Rusia a însemnat în principal subjugare față de Moscova”, susține Brian Whitmore.

Eseul liderului rus dezvăluie mai multe despre el decât despre Ucraina. Îl arată ca fiind un conducător care este pregătit să construiască narațiuni istorice false pentru a-și justifica visele imperiale, mai punctează Brian Whitmore.

Notă editorială: Din primăvara anului 2014, Ucraina și Rusia sunt parte dintr-un conflict armat în partea de est a Ucrainei, care a produs până în prezent peste 14.000 de victime în rândul populației ucrainiene și a condus la strămutarea a milioane de persoane. Kremlinul continuă să ocupe peninsula Crimeea și o mare parte din regiunea industrială Donbas din estul Ucrainei. La începutul acestui an, Moscova a adunat peste 100.000 de soldați în apropierea graniței cu Ucraina, în ceea ce unii observatori militari au descris ca fiind o repetiție generală pentru o ofensivă rusă de anvergură asupra statului ucrainean. 

Infringement 2021: România și alte state membre UE, amenințate cu amenzi pentru încălcarea drepturilor lucrătorilor detașați

Thumbnail

Sursa imagine Dreamstime.com

Comisia Europeană amenință cu sancțiuni România și alte 23 de state UE, în cadrul unei proceduri de infringement deschise pentru încălcarea legislației europene privind protecția lucrătorilor detașați.

Executivul european a decis joi, 15 iulie, să trimită scrisori de punere în întârziere următoarelor țări: România, Belgia, Bulgaria, Cehia, Danemarca, Germania, Estonia, Irlanda, Grecia, Franța, Croația, Italia, Cipru, Letonia, Lituania, Luxemburg, Ungaria, Malta, Olanda, Austria, Polonia, Slovenia, Slovacia și Finlanda.

Comisia acuză aceste țări de nealinierea mai multor dispoziții naționale la Directiva privind asigurarea respectării aplicării directivei privind detașarea lucrătorilor (2014/67/UE).

Directiva privind asigurarea respectării aplicării urmărește să consolideze aplicarea practică a normelor privind detașarea lucrătorilor prin abordarea aspectelor legate de combaterea fraudei și a eludării normelor, de accesul la informații și de cooperarea administrativă dintre statele membre ale UE.

În special, directiva prevde următoarele:

  • definește cerințele administrative și măsurile de control pe care statele membre le pot impune pentru a monitoriza respectarea normelor privind detașarea lucrătorilor;
  • apără drepturile lucrătorilor detașați și îi protejează împotriva represaliilor (tratament nefavorabil din partea angajatorului în cazul în care aceștia inițiază proceduri judiciare sau administrative împotriva angajatorului dacă drepturile lor nu sunt respectate);
  • se asigură că drepturile lucrătorilor detașați în situații de subcontractare sunt protejate;
  • asigură aplicarea și colectarea eficace a sancțiunilor administrative și a amenzilor în toate statele membre ale UE;
  • obligă statele membre să instituie sancțiuni eficace, proporționale și cu efect de descurajare.

Comisia poartă un dialog cu cele 24 de state membre ale UE care nu au transpus corect unele sau toate dispozițiile directivei menționate mai sus.

Executivul comunitar spune că vrea astfel să se asigure că normele în vigoare vor permite ca detașarea lucrătorilor să continue în cadrul pieței unice fără obstacole inutile pentru angajatori, asigurându-se în același timp drepturile lucrătorilor detașați.

Statele membre în cauză au la dispoziție 2 luni pentru a lua măsurile necesare; în caz contrar, Comisia poate decide să trimită avize motivate, următoarea etapă în procedura de infringement. În cel mai rău caz, dacă statele nu se conformează, Comisia Europeană le dă în judecată la Curtea de Justiție a UE, care poate decide inclusiv sancțiuni de milioane de euro împotriva țărilor contraveniente.