1 din 5 americani crede că în vaccinurile anti-Covid se află microcipuri. STUDIU

americanii cred ca vaccinurile au cip
20% dintre americani cred că vaccinurile conțin microcipuri. Foto: Profimedia Images

Un nou studiu arată că aproximativ 20% dintre americani cred în teoriile conform cărora vaccinurile împotriva Covid-19 conțin microcipuri.

1 din 5 persoane participante la studiu a răspuns că este „cu siguranță adevărat” că prin intermediul dozelor sunt „implantate cipuri”. Studiul a fost realizat de YouGov în colaborare cu The Economist și mai arată că 27% dintre cei cu vârste curprinse între 30-44 de ani susțin această teorie, notează Insider

Potrivit sondajului, 15% dintre americanii răspuns că această teorie a conspirației este „probabil adevărată”, iar alți 5% au spus că „este cu siguranță adevărată”.

De asemenea, cercetarea arată că 27% dintre cei cu vârste între 30 și 44 de ani susțin aceast lucru. Același studiu arată 8% dintre alegătorii Biden și 29% dintre alegătorii Trump consideră că pandemia este falsă și că nu există în realitate.

Încă de la începutul pandemiei, au apărut numeroase teorii ale conspirației, între care un posibil complot al miliardarului Bill Gates, dar teoria potrivit căreia vaccinurile provoacă infertilitate, conțin produse derivate din carne de porc sau embrioni umani.

În încercarea de a stopa dezinformările la nivel naționale, președintele SUA, Joe Biden, a afirmat public, în repetate rânduri, că aceste teorii care se propagă rapid pe rețelele sociale „ucid oameni”. 

Posibila explicație psihologică a teoriilor conspirației 

Dr. Geoffrey Dancy, un expert în teoriile conspirației, a precizat că recurgerea la conspiratorism apare în perioadele de mare incertitudine, atunci când oamenii căută explicații pentru lucruri pe care nu le pot explica.

„Marea putere a teoriilor conspirației este că le puteți oferi rapid și puteți indica pe cineva care să fie vinovat pentru probleme. Și cu siguranță asta se întâmplă. Deci, dacă aveți o pandemie, este de fapt un” plan”, oamenii au planificat. Fie Anthony Fauci sau Bill Gates au planificat acest lucru cu cercetările lor, fie au provocat-o (pandemia – n.r.) cu cercetările lor din China”, a precizat expertul american.

OMS a declarat de asemenea că, pe lângă lupta împotriva pandemiei de COVID-19, „luptăm împotriva unui val de dezinformare periculoasă care afectează lumea și care afectează lupta împotriva virusului”. 

„Nu ne luptăm doar cu virusul”, a declarat directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus. „Ne luptăm și cu trolii și cu teoreticienii conspirației „, a mai spus acesta.

Americanii care l-au scos pe fostul șef Renault-Nissan din Japonia ascuns într-o cutie au fost condamnați la închisoare

carlos ghosn
Michael și Peter Taylor. Sursa foto: AFP PHOTO / TAYLOR FAMILY / Profimedia Images

Un bărbat american și fiul lui au fost condamnați în Japonia pentru rolul avut în fuga fostului executiv auto Carlos Ghosn din țară, informează BBC.

O instanță din Tokyo l-a condamnat pe Michael Taylor, veteran al forțelor speciale americane, la doi ani de închisoare. Fiul lui, Peter Taylor, a fost condamnat la un an și opt luni de închisoare.

Cei doi au fost extrădați din SUA fiind suspectați că l-au scos pe fostul executiv din Japonia ascuns într-o cutie, la bordul unui avion privat, în timp ce aștepta să fie judecat.

Procurorii japonezi au cerut instanței pedepse de doi ani și 10 luni pentru Michael Taylor, respectiv doi ani și sase luni pentru fiul său Peter. Cei doi erau acuzați că au orchestrat fuga lui Carlos Ghosn în Liban și că au încasat 1,3 milioane de dolari pentru serviciile lor. Amândoi au recunoscut acuzațiile și au spus că regretă ce au făcut.

Michael Taylor, specialist în securitate, și fiul său Peter s-au luptat timp de patru luni pentru a evita extrădarea în Japonia, însă Curtea Supremă din SUA i-a încredințat autorităților japoneze în martie 2021.

Carlos Ghosn, fostul șef Nissan, este acum un fugar internațional care trăiește în țara sa natală Liban, stat care nu are tratat de extrădare cu Japonia.

În momentul evadării, Ghosn era eliberat pe cauțiune și aștepta începerea procesului în Japonia, fiind acuzat că a raportat venituri mai mici autorităților fiscale și că folosit în scopuri personale fonduri ale companiei Nissan. El a negat întotdeauna acuzațiile aduse de procurorii japonezi.

Într-un interviu acordat BBC, Carlos Ghosn a spus cum s-a deghizat pentru a trece neobservat pe străzile din Tokyo, de ce a fost aleasă o cutie muzicală de mari dimensiuni pentru a-l scoate din Japonia și ușurarea pe care a simțit-o când a aterizat în Liban.

Carlos Ghosn a fost arestat în decembrie 2018, după ce a fost suspectat de Nissan că a raportat venituri mai mici autorităților fiscale și că folosit în scopuri personale fonduri ale companiei. În acel moment, Ghosn era președintele Consiliului de Administrație Nissan. Deținea aceeași funcție la Renault și era și șeful alianței Renault-Nissan-Mitsubishi.

„Ziua libertății” prăbușește lira sterlină. Moneda britanică înregistrează cel mai scăzut nivel din aprilie

Lira sterlină
FOTO: Getty Images

„Ziua libertății” din Marea Britanie, în care au fost ridicate restricțiile anti-Covid, a venit cu o prăbușire a lirei sterline la cel mai scăzut nivel al său din ultimele trei luni, în contextul în care pare că prudența a dominat piețele globale, iar investitorii s-au îndreptat spre monede mai sigure, relatează Reuters.

Săptămâna trecută, lira sterlină a avut cea mai proastă săptămână din lună prin comparație cu dolarul american, iar această tendință descentată a continuat și luni, când lira britanică a atins valoarea de 1,37125 dolari, cel mai scăzut curs din 13 aprilie.

Prin comparație cu euro, lira a scăzut cu 0,2%.

Piețele globale au arătat semnele aversiunii la risc a investitorilor, câștigătoare fiind monedele sigure. Analiștii spun că acest fapt poate fi explicat prin teama de inflație și îngrijorările cu privire la evoluția epidemiei în contextul răspândirii variantei Delta. 

„Lumea va privi acest experiment britanic cu foarte mare interes”, a spus Jim Reid, strateg al Deutsche Bank.

„Ar putea să ne arate calea spre normalitate sau ar putea să fie o năuă avertizare pentru țările vaccinate că pandemia va mai fi o problemă pentru o perioadă mai lungă de timp”, a adăugat el.

Marea Britanie a renunțat, luni, la majoritatea restricțiilor anti-Covid din Anglia, regiunea cea mai mare și mai populată a țării, în ciuda avertismentelor experților sanitari. Pe finalul săptămânii trecute, Regatul înregistra aproximativ 50.000 de infectări pe zi,

Experții în sănătate consideră că legătura dintre infecția cu virusul SARS-CoV-2 și decesele provocate de acesta ar putea fi slăbită, însă în niciun caz întreruptă. Oamenii de știință din Marea Britanie susțin că transmiterea fără restricții va afecta în mod disproporționat copiii nevaccinați și tinerii care au suferit deja foarte mult de pe urma pandemiei.

Primul deținut transferat de Administrația Biden din închisoarea de la Guantanamo

Cuba, Guantanamo Bay, two buildings seen through a razor wire.
În centrul de detenție de la Guantanamo, Cuba, mai sunt închiși 39 de deținuți. Foto: Profimedia Images

Administrația Biden a transferat pentru prima dată un deținut din centrul de detenție din Guantanamo Bay, trimitând un bărbat marocan acasă, repatrierea lui Abdullatif Nasser a fost recomandată de un comitet de revizuire în iulie 2016, însă aceasta a rămas la Guantanamo pe durata președinției lui Donald Trump, scrie The Guardian.

Transferul lui Nasser ar putea sugera că Joe Biden depune eforturi pentru a reduce numărul deținuților de la Guantanamo, care acum se ridică la 39. George W Bush și Barack Obama au susținut procesul de transfer al prizonierilor, dar acesta s-a blocat sub Donald Trump.

Trump a spus chiar înainte de a prelua funcția că nu ar trebui să existe alte repatrieri din centrul de detenție. „Aceștia sunt oameni extrem de periculoși și nu trebuie lăsați înapoi pe câmpul de luptă”, spunea Trump.

Posibilitatea ca foști deținuți din Guantanamo să reia activitățile ostile a fost de multă vreme o preocupare care a jucat un rol central în dezbaterea privind eliberările. Datele arătau că în 2016 că aproximativ 17% din 728 de deținuți care au fost eliberați au fost „confirmați” și 12% erau „suspectați” că s-au angajat din nou în astfel de activități.

SUA au mulțumit Marocului pentru facilitarea transferului lui Nasser.

„Statele Unite felicită Regatul Maroc pentru parteneriatul său de lungă durată în asigurarea intereselor de securitate națională ale ambelor țări”, se menționează în declarația Pentagonului. „Statele Unite sunt, de asemenea, extrem de recunoscătoare pentru disponibilitatea Regatului de a sprijini eforturile continue ale SUA de a închide facilitatea de detenție de la Guantanamo.”

Nasser a fost membru al unui grup non-violent, dar ilegal marocan islamist din anii 1980, conform dosarului său de la Pentagon. În 1996, a fost recrutat pentru a lupta în Chechyna, dar a ajuns în Afganistan, unde s-a antrenat într-un lagăr al-Qaida. A fost capturat după ce s-a luptat cu forțele americane de acolo și a fost trimis la Guantánamo în mai 2002.

Un oficial militar numit să-l reprezinte în fața comisiei de examinare a spus că a studiat matematică, informatică și engleză la Guantanamo, creând un dicționar de 2.000 de cuvinte arabă-engleză. Oficialul a declarat consiliului că Nasser „regretă profund acțiunile sale din trecut” și și-a exprimat încrederea că se va reintegra în societate.

Qatar construiește primul stadion din istoria Cupei Mondiale care urmează să fie demolat la finalul competiției. FOTO

qatar
Imagine din 2020 cu stadionul Ras Abu Aboud din Doha. Sursa foto: AFP PHOTO / HO / QATAR’S SUPREME COMMITTEE FOR DELIVERY AND LEGACY

Stadionul Ras Abu Aboud din Qatar va fi primul stadion din istoria Cupei Mondiale construit cu intenția de a fi demolat la finalul competiției, informează CNN.

Arena va fi realizată prin îmbinarea a 974 de containere în apropierea portului Doha și va găzdui șapte meciuri de fotbal, inclusiv o partidă din sferturile de finală ale Cupei Mondiale 2022.

Toate containerele sunt realizate din oțel reciclat, iar numărul celor folosite – 974 – simbolizează codul de țară al statului asiatic. Când va fi gata, stadionul va putea găzdui 40.000 de oameni.

qatar
qatar
qatar
qatar
qatar
qatar
qatar
qatar
qatar
qatar
qatar
qatar
qatar
Imagine din 2020 cu stadionul Ras Abu Aboud din Doha. Sursa foto: AFP PHOTO / HO / QATAR’S SUPREME COMMITTEE FOR DELIVERY AND LEGACY

După încheierea Cupei Mondiale 2022, majoritatea componentelor arenei, inclusiv scaunele, containerele și acoperișul – vor fi dezasamblate și refolosite pentru alte evenimente sportive, în Qatar sau peste hotare.

„Arena cu 40.000 de locuri poate fi complet dezasamblată și transportată pentru a fi reconstruită în altă țară; sau pot fi construite două arene de 20.000 de locuri”, a declarat Mohammed Al Atwan, managerului proiectului Ras Abu Aboud, pentru CNN. „Toate componentele pot fi donate țărilor care au nevoie de infrastructură sportivă”, spune el.

Containerele sunt realizat pentru a putea fi transportate, pe apă sau prin aer, însă când se unesc ele formează o structură rezistentă.

Qatar promite măsuri pentru a compensa emisiile generate de Cupa Mondială 2022

Un raport FIFA estimează că evenimentul sportiv din Qatar va produce 3,6 milioane de tone de dioxid de carbon. Cu toate acestea, statul asiatic este hotărât să realizeze o Cupă Mondială cu o amprentă neutră de emisii de dioxid de carbon, prin compensarea emisiilor înainte, pe durata și după finalizarea evenimentului.

Organizatorii au promis să folosească metode de construcție sustenabile pentru realizarea infrastructurii, să folosească materiale eficiente și să planteze copaci în jurul construcțiilor pentru a reduce nivelul emisiilor de gaze cu efect de seră. Totodată, participanții vor primi recomandări privind felul în care pot reduce emisiile în privința transportului, cazării și alimentației.

După încheierea Cupei Mondiale 2022, Qatar spune ca va încerca să compenseze emisiile generate în timpul evenimentului prin construirea a două centrale solare uriașe în următorii 10-15 ani.

Construcția complexului de 450.000 de metri pătrați a început în 2017 și urmează să fie gata la finalul anului 2021, potrivit organizatorilor.

Totodată, spre deosebire de celelate stadioane de la Cupa Mondială din Qatar, care au sisteme puternice de răcire pentru a oferi o temperatură comfortabilă indiferent de căldura de afară, Ras Abu Aboud nu are nevoie de așa ceva, întrucât este poziționat lângă mare și beneficiază de briza răcoroasă a apei.

Alertă în Siberia. Fumul toxic se răspândește din cauza incendiilor de vegetație

smog rusia incendii siberia
Incendiile forestiere din Rusia au devastat deja peste 1,7 milioane de hectare. Foto: Captura video

Fumul toxic provocat de incendiile forestiere severe din Siberia continuă să se răspândească în Orientul Îndepărtat rus, relatează DPA luni. Iacuţia, capitala Republicii Saha, precum şi alte peste 60 de aşezări din regiune sunt afectate de fum dens, au anunţat autorităţile.

Purtat de vânt, fumul se îndreaptă spre est, a avertizat Ministerul pentru Situaţii de Urgenţă din regiunea Habarovsk din Orientul Îndepărtat rus, scrie Agerpres.

Locuitorii au fost îndemnaţi să poarte măşti de protecţie când ies afară din case şi să ţină uşile şi ferestrele închise.

Not only water but also earthquakes and fires worldwide
Russia: Huge forest fires 🔥 in Siberia have caused enormous damage!
Smoke-shrouded Yakutia, Siberia. Cities and towns were covered in smog from the wildfires. pic.twitter.com/fSB9jHqebP— Denise Sosa (@DeniseS0718) July 19, 2021

Pompierii au anunţat luni 190 de incendii în Republica Saha.

Conform datelor Serviciului Aerian pentru Protecţia Pădurilor, suprafaţa totală afectată de incendii s-a redus uşor în comparaţie cu ziua precedentă, la aproximativ 697.000 de hectare.

The western part of Yakutia on fire 🔥 #Siberia Praying for rainfalls! pic.twitter.com/Q86ncV4hhS— Bolot Bochkarev (@yakutia) July 18, 2021

Potrivit raportului, peste 2.000 de membri ai echipelor de intervenţie au fost desfăşuraţi în regiune. Aeronave pentru stingerea incendiilor au fost, de asemenea, trimise pentru a proteja satele de incendiile active în această zonă.

La nivel naţional, peste 6.500 de pompieri se luptă în prezent cu cele peste 300 de incendii răspândite pe o suprafaţă totală de 853.000 de hectare.

#SiberiaFire City of Yakutsk #Russia under huge smog from #WildFires !
It continues a month , over a million hectares burn 🔥…
👉#Save_Yakutia #СпаситеЯкутию pic.twitter.com/aVOKaMzXrt— iLikeGreen 🌍 (@AntonBoym) July 18, 2021

Numeroase focare din zonele nepopulate din Rusia sunt lăsate, însă, să ardă.

Conform EFE, incendiile forestiere din Rusia au devastat deja peste 1,7 milioane de hectare, aproape toate în Republica Saha.

imagine satelit rusia
Imagine din satelit cu incendiile din Siberia.

Republica Saha, cu o suprafaţă de peste 3,08 milioane de kilometri pătraţi, este cea mai mare entitate din Federaţia Rusă.

Rusia a testat o rachetă hipersonică „capabilă să lovească aproape orice țintă de pe glob și să evite scuturile americane”

racheta rusească
Rușii au lansat racheta hipersonică din Marea Barents. Foto: Captură Twitter

Rusia a testat o nouă rachetă de croazieră hipersonică „Tsirkon”, luni. Racheta a lovit o țintă terestră după ce a fost lansată din apropierea coastei Mării Barents, la o distanță de peste 350 kilometri, a anunțat agenția Interfax, citată de ministerul apărării rus și de Reuters.

🇷🇺#Russia|n Ministry of Defense publishes footage of the next stage of testing the Zircon hypersonic missile, during which the frigate Admiral of the Fleet Gorshkov successfully fired a product at a ground target at a distance of over 350 km.
The rocket’s flight speed was Mach 7 pic.twitter.com/cDn2FHsRBR— The RAGEX (@theragex) July 19, 2021

Racheta a fost lansată dintr-o navă care se afla în Marea Albă, a anunțat un amiral rus, citat de Interfax.

Într-un discurs susținut în martie 2018, Vladimir Putin preciza că rachetele hipersonice fac parte dintr-o „nouă generație de arme rusești capabile să lovească aproape orice țintă de pe planetă și să evite scuturile anti-rachetă americane”.

NATO caută un înlocuitor pentru Jens Stoltenberg. Klaus Iohannis e luat în calcul ca viitor secretar general

NATO Leaders Summit Takes Place In The UK - Day Two
După 72 de ani de la înființarea celei mai puternice alianțe militare din lume, multe voci europene sunt de părere că a venit vremea ca viitorul secretar general al NATO să fie o condus de o femeie. Sursă foto: Guliver/Gettyimages

Pe lângă provocările geopolitice și de securitate, Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) au o nouă misiune, aceea de a găsi un nou șef care să-l succeadă pe actualul secretar general, norvegianul Jens Stoltenberg, care își termină mandatul în septembrie 2022.

După 72 de ani de la înființarea celei mai puternice alianțe militare din lume, multe voci europene sunt de părere că a venit vremea ca viitorul secretar general al NATO să fie o condus de o femeie.

Cei 30 de aliați occidentali privesc lucrurile dintr-o perspectivă politico-strategică și se gândesc la numirea unei personalități din Europa de Est, o mișcare care ar da un semnal puternic față de „amenințarea” reprezentată de Rusia. România se numără printre țările NATO care și-au îndeplinit obligațiile inclusiv în privința alocării a 2% din PIB pentru apărare și, deși alegerea unui reprezentant din partea României la conducerea Aienței ar putea fi considerată puțin cam prea provocatoare la adresa Rusiei, varianta ca președintele Klaus Iohannis să devină viitorul secretar general al NATO nu este exclusă, notează Politico Europe.

Actualul secretar general al NATO, Jens Stoltenberg, care a ocupat în trecut și funcția de prim-ministru al Norvegiei, a devenit șeful Alienției în octombrie 2014, însă aliații au prelungit mandatul său în primăvara lui 2019 până în septembrie 2022, pentru a câștiga timp în găsirea unui succesor, pe de o parte, dar și pentru a evita posibilitatea ca Donald Trump, președinte al SUA la acea vreme, să impună un succesor al actualului secretar general, pe de altă parte. 

Discuțiile formale abia au început la sediul alianței, iar viitorul șef ar urma să fie anunțat la summitul liderilor NATO de la Madrid, programat pentru sfârșitul primăverii viitoare sau la începutul verii lui 2022. În cartierul general al NATO din Bruxelles, precum și în alte capitale ale aliaților, se speculează că mulți oficiali și diplomați consideră că succesorul lui Stoltenberg ar trebui să fie o femeie. De asemenea, alți diplomați consideră că ar fi un semnal important dat Moscovei și regimului autoritar condus de Vladimir Putin dacă viitorul secretar general al NATO ar fi ales dintr-un stat membru din Europa de Est. 

Cele trei femei care ar putea să-l succeadă pe Jens Stoltenberg

Trei nume se află în topul potențialilor pentru postul de viitor de secretarul general al NATO:

  • fosta președintă a Croației, Kolinda Grabar-Kitarović
  • fosta președintă a Lituaniei, Dalia Grybauskaitė
  • actuala președintă a Estoniei, Kersti Kaljulaid

Kolinda Grabar-Kitarović, un politician conservator de centru-dreapta, a fost prima femeie președintă a Croației, între 2015 și 2020. E văzută ca un potențial succesor, pentru că a mai lucrat la NATO, în calitate de secretar general adjunct pentru diplomația publică între 2011 și 2014. Contestatarii Kolindei Grabar-Kitarović susțin că aceasta a apelat la populism în campania pentru realegere. A pierdut, însă, scrutinul prezidențial în fața fostului prim-ministru de centru-stânga, Zoran Milanović.

Cu toate acestea, Kolinda Grabar-Kitarović se mândrește cu unul dintre cele mai impresionante CV-uri dintre potențialii viitori secretari generali ai NATO, pentru că a fost ministru al Afacerilor Europene, cât și ministru de Externe. Ea a avut, de asemenea, un rol puternic în parcursul aderării Croației la UE și NATO.  Kolinda Grabar-Kitarović a fost și ambasador al Croației în SUA între 2008 și 2011, ceea ce i-a oferit posibilitatea să-i construiască relații puternice în Washington DC. Acest lucru s-ar putea să o ajute să ajungă viitorul șef al NATO.

Invitată să țină un seminar în primăvară la American University Sine Institute of Policy and Politics, Kolinda Grabar-Kitarović a vorbit despre viitorul NATO, făcând trimitere la modul în care și-a petrecut timpul pe teren în Afganistan, în timpul stagiului de asistent al secretarului general.

„Mi-a plăcut slujba mea la NATO, cu tot ceea ce a presupus, de la experiența de lucra într-un astfel de mediu și până la colaborările pe care le-am avut”, a declarat Kolinda în cadrul prelegerii sale, la care era prezentat și fostul secretar general al NATO între 2004 și 2009, Jaap de Hoop Scheffer, care a fost și ministru olandez de Externe.

Multe voci europene susțin că este dificil ca aliații NATO să opteze pentru cineva care nu a servit anterior ca șef de stat sau de guvern. Având în vedere acest aspect, au apărut speculații recente conform cărora fostul prim-ministru britanic, Theresa May, ar fi un potențial candidat pentru poziția de secretar general.

Mark Sedwill, care a fost secretar de cabinet și consilier pentru securitate națională în timpul mandatului Theresei May și o scurtă perioadă și la începutul mandatului prim-ministrului Boris Johnson, a fost, de asemenea, considerat un potențial propunere a Marii Britanii pentru postul de succesor al lui Stoltenberg în fruntea NATO.

Un influent fost ambasador la NATO a declarat că există o așteptare generală că Marea Britanie să pună presiune pentru ca viitorul secretar general să fie din Marea Britanie. Această mișcare ar reprezenta o modalitate prin care Regatul Unit să demonstreze că nu și-a pierdut influența în Europa după Brexit.

Însă, mai mulți diplomați europeni susțin că fișa de competențe va fi considerată mult mai importantă decât naționalitatea, iar cele mai mari șanse le vor avea candidații care au abilități de conducere, management și comunicare. Acest lucru ar putea să dezavantajeze propunerile Marii Britanii, pentru că Theresa May nu s-a descurcat foarte bine să gestioneze procesul brexit. De asemenea, Mark Sedwill nu a ocupat niciodată funcția de ministru de Externe sau ministru al Apărării, două posturi văzute drept o cerință minimă pentru orice șef al NATO.

Lupta pentru putere și viitorul NATO

UA, Germania, Franța și Marea Britanie sunt, în mod tradițional, cele mai influente state în procesul de selectare a șefului alianței. Însă țările membre UE formează o majoritate zdrobitoare, 21 din 30 de membri NATO, iar ieșirea Marii Britanii din UE ar putea face ca Londra să nu mai aibă aceeași greutate în promovarea unui candidat. 

Există și țări UE, în mod special Italia, care cred că li se cuvine postul de secretar general. Federica Mogherini, fost ministru de externe al Italiei și fost șef al diplomației UE, și-a exprimat interesul în trecut. Surse diplomatice spun însă că Mogherini nu ar avea sprijnul Washingtonului, iar Enrico Letta care a deținut funcția de premier în perioada 2013-2014 ar fi un candidat italian cu șanse mai mari. 

De asemenea, Italia este una din țările UE care ar putea să numească viitorul secretar general al NATO. Federica Mogherini, fost ministru italian de Externe și fost  Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, își exprimase anterior interesul, numai că diplomații au spus că nu va avea sprijinul Washingtonului. Enrico Letta, care a fost prim-ministru al Italiei între aprilie 2013 și februarie 2014, este văzut un candidat mai viabil.

”Marea Britanie este dornică să aibă un cuvânt greu de spus la Bruxelles. Italienii vor spune că este rândul lor. Est-europenii a fel”, a comentat un oficial NATO.

Printre alți oficiali din Europa de Vest care ar putea fi incluși pe lista de nominalizați se numără și premierul olandez Mark Rutte, care lucrează acum la formarea unei noi coaliții guvernamentale, dar și ministrul belgian de Externe Sophie Wilmès, care anterior a fost și prim-ministru.

Europa de Est apr putea prelua conducerea NATO

Unii observatori ai NATO au spus că alegerea unui secretar general din țările baltice, în special a fostei președintă a Lituaniei, Dalia Grybauskaitė, ar putea fi văzută ca fiind prea ostilă față de Moscova, într-un moment în care președintele SUA, Joe Biden, încearcă să stabilizeze relațiile dintre Rusia și Occident.

Un fost oficial al NATO a spus că concursul pentru postul de secretar general ar putea fi privit doar în contextul unei game mai largi de posturi de conducere în cadrul Alianeți, care vor fi puse în joc. Sedwill, de exemplu, ar putea fi mai numit probabil ca adjunct al secretarului general, ceea ce ar spori influența Regatului Unit, fără a fi nevoie să câștige un concurs de popularitate.

Printre alți factori care ar putea determina numirea viitorului șef al NATO se numără și dacă țara de origine a unui anumit secretar general îndeplinește obiectivul NATO de a cheltui 2% din PIB pentru apărare, un argument simbolic, dar important, care ar putea spori șansele lui Kersti Kaljulaid, actualul președinte al Estoniei.

Kaljulaid a pierdut recent șansa de a deveni secretar general al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, o poziție care părea să se potrivească mult mai bine cu CV-ul ei. Înainte de a deveni președinte, în octombrie 2016, ea a servit timp de 12 ani ca reprezentant al Estoniei la Curtea de Conturi a UE.

România este un alt aliat al NATO care îndeplinește pragul de 2% din PIB alocat Apărării, ceea ce face ca președintele Klaus Iohannis să se numere printre potențialii candidați la poziția de secretar general.

La rândul său, Franța nu își va impune niciun candidat pentru funcția de secretar general, dar va exercita un drept veto pentru a elimina orice șansă pe care ar putea să o aibă Turcia de a revendica vreun post foarte înalt în ierarhia Alianței. Președintele francez Emmanuel Macron a declarat recent că e nevoie de o coeziune politică mai mare în NATO, un obiectiv pe care Jens Stoltenberg l-a aprobat ca parte a unui proces de „reflecție” mai amplu asupra viitorului Alianței.

Mitul celor 10.000 de pași pe zi a fost demontat. Câți pași trebuie, de fapt, să faci zilnic pentru o viață mai lungă

familie in parc
Mitul celor 10.000 de pași pe zi a fost demontat. Foto: Profimedia

Mersul pe jos face piciorul frumos… și nu numai. Medicii spun că plimbările lungi nu numai că ne ajută să ne menținem silueta, dar aduc și numeroase beneficii pentru sănătate.

Iar numărul magic ar fi 10.000 de pași zilnic, potrivit unui vechi mit. Însă, cercetătorii au descoperit că dacă parcurgi zilnic între 7.000 și 8.000 de pași, vei obține beneficii maxime pentru sănătate, potrivit Insider

În ciuda recomandărilor de pretutindeni, nu există nicio dovadă științifică care să ateste că 10.000 de pași efectuați zilnic reprezintă ținta ideală pentru sănătate sau scădere în greutate. Acest număr „magic” este unul aleatoriu, care a apărut în urma unei campanii publicitare în urmă cu zeci de ani.

Deși mersul pe jos este minunat pentru sănătatea ta, cercetările sugerează că 7.000 până la 8.000 de pași ar putea fi un obiectiv mai bun.

Recomandarea de 10.000 de pași pe zi a apărut ca un slogan de marketing

Recomandarea de 10.000 de pași parcurși zilnic a pornit dintr-o reclamă captivantă a japonezilor, spune Daniel Lieberman, paleoantropolog la Harvard, care a studiat evoluția exercițiilor fizice. Lieberman a scris în cea mai recentă carte a sa, „Exercised”, că Manpo-kei (tradus ca un contor de 10.000 de pași) a fost inventat în anii 1960 de compania japoneză Yamasa Tokei – producătorul primului pedometru comercial – care a ales numele pentru că suna bine. Și a funcționat. Compania și-a vândut produsul, iar conceptul a devenit popular în întreaga lume ca o măsură pentru sănătate.

Mersul pe jos este minunat, dar nu trebuie să atingi o anumită țintă pentru a te bucura de beneficii

Lieberman a declarat pentru Insider că există câteva avantaje pentru ținta de 10.000 de pași zilnic: este un număr ușor de ținut minte, distanța parcursă cu 10.000 de pași aduce beneficii pentru sănătate,  iar mersul pe jos este o activitate accesibilă pentru mulți.

„Cu toții avem instincte care ne fac să evităm activitățile inutile, așa că avem nevoie de ajutor pentru a începe orice program de exerciții fizice”, a spus Lieberman.

Dar nu este necesar să atingi 10.000 de pași pe zi, arată cercetările.

Un studiu din 2019 efectuat pe femei în vârstă a arătat că participantele care au parcurs 4.400 de pași pe zi au avut rate de mortalitate mai mici pe parcursul a patru ani față de cele care au mers aproximativ 2.700 de pași pe zi sau mai puțin. Însă beneficii mai mari apar la aproximativ 7.500 de pași parcurși pe zi, iar cercetătorii nu au observat beneficii suplimentare pentru 10.000 sau mai mulți pași parcurși zilnic.

Un alt studiu efectuat în 2020 a arătat că efectuarea a 8.000 până la 12.000 de pași pe zi a fost corelată cu un risc mai mic de a muri de orice cauză în timpul studiului, comparativ cu 4.000 de pași pe zi.

Aceste studii demonstrează că mersul pe jos aduce beneficii sănătății, indiferent dacă atingeți sau nu „numărul magic” de 10.000 de pași..

Proiectul Pegasus. Jurnaliști și activiști din întreaga lume ar fi fost spionați de regimuri autoritare

Computer Gaming Summit Held In Germany
Jurnaliști și activiști din întreaga lume ar fi fost spionați de regimuri autoritare. Foto: GettyImages

Investigația sugerează că au avut loc abuzuri pe scară largă cu ajutorul spyware-ului Pegasus, despre care compania insistă că este destinat numai pentru a fi utilizat împotriva criminalilor și teroriștilor.

Activiști pentru drepturile omului, jurnaliști și avocați din întreaga lume au fost spionați de guverne autoritare folosind un software vândut de compania israeliană de supraveghere NSO Group, potrivit unei investigații privind o scurgere masivă de date, publicată de The Guardian și alte 16 organizații media.

Pegasus este un malware care infectează dispozitivele iPhone și Android pentru a permite operatorilor să extragă mesaje, fotografii și e-mailuri, să înregistreze apeluri și să activeze în secret microfoane.

Scurgerea de date conține o listă cu peste 50.000 de numere de telefon despe care se crede că ar fi ale unor persoane care prezintă interes pentru clienții NSO începând cu 2016.

Forbidden Stories, o organizație media nonprofit din Paris, și Amnesty International au avut inițial acces la lista filtrată și au distribuit-o către publicații partenere unite în „proiectul Pegasus”.

Prezența unui număr de telefon pe listă nu arată dacă dispozitivul a fost infectat cu Pegasus sau a fost supus unei tentative de piratare. Cu toate acestea, pulicațiile consideră că datele indică potențialele ținte ale clienților guvernamentali ai ONS, identificate înaintea posibilelor încercări de supraveghere.

Pe listă sunt sute de directori de companii, personalități religioase, cadre universitare, angajați ai ONG-urilor, oficiali ai sindicatelor și oficiali guvernamentali, inclusiv miniștri și prim-miniștri.

Lista conține, de asemenea, numere de telefon ale membrilor familiei unui lider de stat, sugerând că acesta ar fi putut cere agențiilor de informații să încerce să-i monitorizeze rudele.

De asemenea, pe listă sunt numerele de telefon peste 180 de jurnaliști, inclusiv reporteri, redactori și editori de la Financial Times, CNN, New York Times, France 24, The Economist, Associated Press și Reuters.

NSO a precizat că „nu operează sistemele pe care le vinde clienților guvernamentali verificați și nu are acces la datele țintelor clienților săi”.

Compania a negat „afirmațiile false” făcute cu privire la activitățile clienților săi, dar a spus că va „continua să investigheze toate afirmațiile credibile de abuz și să ia măsurile corespunzătoare”.

Ea a adugat că lista nu poate fi a unor persoane „vizate de guvernele care folosesc Pegasus” și a spus că cifra de 50.000 este „exagerată”.

Luna trecută, NSO a publicat un raport în care susținea că are o abordare de lider în ceea ce privește drepturile omului și a publicat extrase din contractele sale cu clienții, care stipulează că trebuie să își folosească produsele doar pentru investigații penale și de securitate națională.

Nimic nu sugerează că clienții NSO nu au folosit Pegasus și în investigațiile privind terorismul și infracțiunile, iar grupul media a găsit numere aparținând unor presupuși infractori pe listă.

Cu toate acestea, gama largă de numere aparținând persoanelor care aparent nu au nicio legătură cu criminalitatea sugerează că unii dintre clienții NSO își încalcă contractele cu compania, spionând activiștii pro-democrație și jurnaliștii care investighează corupția, precum și adversarii politici. Această teză este susținută de analiza făcută pe telefoanele unui mic eșantion de jurnaliști, activiști pentru drepturile omului și avocați ale căror numere apar pe listă.

Cercetarea, efectuată de Laboratorul de securitate al Amnesty, partener tehnic al proiectului Pegasus, a găsit urme ale activității softului Pegasus pe 37 din cele 67 de telefoane examinate.

Analiza a arătat, de asemenea, că există legătură între ora și data în care un număr a fost introdus pe listă și debutul activității Pegasus pe dispozitiv. În unele cazuri, a fost vorba de o diferență de câteva secunde.

Analiza a identificat cel puțin 10 guverne considerate a fi clienți ai NSO care introduceau numere într-un sistem: Azerbaidjan, Bahrain, Kazahstan, Mexic, Maroc, Ruanda, Arabia Saudită, Ungaria, India și Emiratele Arabe Unite.

Claudio Guarnieri, șeful Laboratorului de securitate al Amnesty International, a spus că, după ce un telefon a fost infectat cu Pegasus, un client al NSO ar putea efectiv să preia controlul asupra acestuia, putând să extragă mesajele, apelurile, fotografiile și e-mailurile unei persoane, să activeze în secret camerele sau microfoane și să citească conținutul aplicațiilor de mesagerie criptate precum WhatsApp, Telegram și Signal.

Accesând sistemul de localizare GPS și senzorii telefonului, clienții NSO ar putea, de asemenea, să creeze un istoric al deplasărilor unei persoane și să urmărească locația lor în timp real, a adăugat el.