Englezii cer rejucarea finalei EURO 2020 contra Italiei: „I-au tratat ca pe niște sclavi!”. Câte semnături s-au strâns

Italy v England - UEFA Euro 2020: Final
Anglia a pierdut finala EURO 2020 în fața Italiei 

Câștigătoarea s-a stabilit la loviturile de departajare. Rashford, Sancho și Saka au fost jucătorii Angliei care au ratat, iar trofeul a ajuns în Italia după o pauză de 53 de ani.

Englezii cer rejucarea finalei EURO 2020 contra Italiei: „I-au tratat ca pe niște sclavi!”. Câte semnături s-au strâns

Cu toate acestea, fanii Angliei sunt nemulțumiți de deznodământ și au lansat o petiție prin care cer rejucarea finalei EURO 2020. Italienii sunt acuzați de „joc murdar”, în special pentru intervenția agresivă a lui Giorgio Chiellini asupra lui Bukayo Saka, din minutul 90+6, când fundașul italian l-a tras de tricou pe tânărul englez.

„Meciul disputat pe 11 iulie 2021 nu a fost corect deloc. Italienii au primit doar cartonaș galben atunci când îi trăgeau pe jucătorii englezi, tratându-i ca pe niște sclavi. Toate aceste împingeri, trageri și lovituri au fost permise pentru ca Italia să câștige?

profimedia-0620960798
Giorgio Chiellini a avut o intervenție dură asupra lui Bukayo Saka în finala EURO 2020 / Foto: Profimedia

Sunt, cu siguranță, decizii părtinitoare. Italia ar fi trebuit să primească un cartonaș roșu pentru jocul său, iar meciul să fie rejucat cu un arbitru corect. Nu a fost corect deloc”, a scris cel care a lansat una dintre petiții pe site-ul change.org. Aceasta a strâns deja peste 25.000 de semnături.

Petiții pentru rejucare au mai existat la meciurile Franța – Elveția (3-3, 4-5 d.l.d), când francezii l-au acuzat pe portarul Yann Sommer că nu a stat măcar cu un picior pe linia porții, dar și la duelul Anglia – Danemarca (1-1, 2-1 d.p), când englezii au beneficiat de un penalty ușor acordat, în urma unei căderi a lui Raheem Sterling în careu.

Așa cum era de așteptat, presa internațională scrie că UEFA nu va lua în calcul astfel de petiții în care se solicită rejucarea partidelor de la EURO 2020.

Legea care interzice sistarea agentului termic în perioada sezonului rece a fost promulgată

agent termic
Se interzice sistarea furnizării de agent termic primar în perioada sezonului rece

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, luni, actul normativ care vizează modificarea şi completarea Legii serviciului public de alimentare cu energie termică.

Legea nr. 325/2006, pentru modificarea alin. (5) al art. 10 din Legea nr. 121/2014 privind eficienţa energetică şi pentru completarea alin. (3) al art. 291 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal reglementează desfăşurarea activităţilor specifice serviciilor publice de alimentare cu energie termică în sistem centralizat şi prepararea apei calde de consum, respectiv producerea, transportul, distribuţia şi furnizarea energiei termice în sistem centralizat, în condiţii de eficienţă şi la standarde de calitate, în vederea utilizării optime a resurselor de energie şi cu respectarea normelor de protecţie a mediului, sănătăţii populaţiei şi dezvoltării durabile.

„Serviciul public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat face parte din sfera serviciilor comunitare de utilităţi publice şi cuprinde totalitatea activităţilor privind producerea, transportul, distribuţia şi furnizarea energiei termice, desfăşurate la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale sub conducerea, coordonarea, controlul şi responsabilitatea autorităţilor administraţiei publice locale sau asociaţiilor de dezvoltare comunitară, după caz, în scopul asigurării energiei termice necesare încălzirii şi preparării apei calde de consum pentru populaţie, instituţii publice, obiective social-culturale şi operatori economici”, prevede legea.

Furnizorii au obligaţia să asigure agent termic, așa cum este stipulat în contract

Potrivit actului normativ, producătorii/furnizorii agentului termic au obligaţia să asigure furnizarea agentului termic conform contractelor încheiate cu autorităţile administraţiei publice locale.

„Se interzice sistarea furnizării de agent termic primar în perioada sezonului rece, definită conform prevederilor legale, de către producătorii şi/sau furnizorii de agent termic primar, precum şi sistarea alimentării cu energie primară a acestora de către producătorii/furnizorii de energie primară”, se arată în textul legii, scrie Agerpres.

Documentul mai stabileşte, între altele, că serviciul public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat poate fi efectuat, în totalitate sau parţial, şi de către operatori privaţi, prin concesionare, parteneriat public-privat sau în oricare altă formă prevăzută de lege.

Va fi asigurat accesul nediscriminatoriu al utilizatorilor şi producătorilor de energie termică la reţelele termice şi la serviciul public de alimentare cu energie termică, în condiţiile legii.

Textul stipulează că înfiinţarea, organizarea, coordonarea, monitorizarea şi controlul serviciului public de alimentare cu energie termică constituie obligaţii ale autorităţilor administraţiei publice locale.

„Racordarea la reţelele de transport sau de distribuţie a energiei termice care aparţin proprietăţii publice sau private a unităţilor administrativ-teritoriale este liberă pentru orice producător de energie termică, în condiţiile legii. Autorităţile administraţiei publice locale sau asociaţiile de dezvoltare comunitară pot decide să suporte în tot sau în parte costurile de racordare a consumatorilor şi/sau a producătorilor, în funcţie de interesul comunităţii, cu respectarea prevederilor legale şi a condiţiilor de acordare a ajutorului de stat”, mai prevede legea.

Actul normativ defineşte condominiul ca fiind un sistem de încălzire având la bază multiple soluţii tehnice de încălzire ce pot utiliza în mod unic sau combinat mai multe surse de materie primă energetică asigurând reducerea emisiilor de carbon şi un grad înalt de eficienţă energetică.

„În imobilele de tip condominiu racordate la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică este obligatorie montarea sistemelor de măsurare până la 31 decembrie 2021 pentru individualizarea consumurilor de energie pentru încălzire/răcire şi apă caldă la nivelul fiecărui apartament sau spaţiu cu altă destinaţie decât cea de locuit.

În cazul în care utilizarea de contoare individuale nu este fezabilă (…) tehnic sau nu este eficientă din punctul de vedere al costurilor este obligatorie montarea sistemelor tehnice de stabilire a consumurilor individuale de energie termică, repartitoarelor de costuri, pe toate corpurile de încălzire din fiecare apartament sau spaţiu cu altă destinaţie decât cea de locuit”, se mai arată în textul legii.

Documentul stabileşte, de asemenea, că până la 31 decembrie 2021 Guvernul aprobă schema de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficienţă valabilă în perioada 2021-2029 elaborată de Ministerul Energiei. Legea prevede şi contravenţiile şi infracţiunile.

Anunțat inițial ca un mare proiect al UE, planul de cooperare militară între statele membre se confruntă cu mari probleme

Elicopter al forțelor armate germane (PESCO)
La trei ani și jumătate de când PESCO a fost lansat de liderii UE și etichetat drept un mare succes european, multe dintre proiecte sunt încă în faza de început, iar un număr semnificativ dintre acestea sunt în întârziere. Sursă foto: Getty Images

La mai bine de trei ani de când 25 de state membre ale UE și-au unit forțele și au lansat pactul european privind cooperarea militară, cunoscut sub numele de PESCO, în scopul de a consolida securitatea și apărarea blocului comunitar, majoritatea programelor încă nu au dat roade, potrivit unui document consultat de Politico Europe. 

Programul de Cooperare Structurată Permanentă (PESCO), reunește 25 de țări ale Uniunii Europene, care lucrează în grupuri mai mici la un total de 46 de proiecte comune. Proiectele acoperă domenii vaste precum spațiul terestru, maritim, aerian, spațial sau cibernetic și variază de la apărarea cu drone până la supravegherea maritimă ori instruirea serviciilor de informații.

Cu toate acestea, după trei ani și jumătate de când PESCO a fost lansat de liderii UE, multe dintre proiecte sunt încă în faza de început, iar un număr semnificativ dintre acestea sunt în întârziere.

Documentul, care reunește rapoartele privind progresul înregistrat în toate cele 46 de proiecte ale PESCO, reamintește că, în ciuda discuțiilor purtate de unii lideri și oficiali ai UE cu privire la obținerea unei „autonomiei strategice” a blocului comunitar, eforturile Uniunii Europene în domeniul militar încă mai au multe obstacole de depășit.

În documentul de 115 pagini, pregătit de secretariatul PESCO și trimis țărilor membre luna trecută, se precizează că au fost raportate întârzieri pentru 15 proiecte, în comparație cu termenele inițiale de implementare. În șase dintre cazuri, pandemia de COVID-19 este menționată ca motiv al întârzierii. În schimb, în celelalte cazuri nu se menționează niciun motiv specific.

Totodată, raportul menționează că în 14 dintre cazuri, anul în care un proiect era menit să înceapă „a fost decalat cu câțiva ani”, iar în șase dintre cazuri, anul „finașizării” a fost, de asemenea, amânat. „Niciun proiect nu este așteptat să înceapă să funcționeze mai devreme de data la care a fost programată finalizarea lui”, se mai arată în document. 

Diplomații europeni recunosc că PESCO se confruntă cu probleme. Însă unii subliniază că planul se află încă în etapele sale incipiente. De asemenea, aceștia susțin că mai importantă este direcția în care se îndreaptă PESCO decât viteza pe care o are în privința implementării proiectelor. „Ceea ce contează este că trenul a părăsit stația”, a declarat un înalt diplomat european pentru Politico. Un alt diplomat a spus că „unele dintre proiecte erau pur și simplu imature”.

Timp de decenii, UE nu a manifestat o dorință foarte mare de a se angaja în proiecte militare. De-a lungul timpului, unele țări membre au argumentat că apărarea este o chestiune care ține de guvernele naționale. Altele au susținut că UE este un proiect de pace și nu ar trebui să fie implicat în chestiuni ce țin de domeniul militar, subliniind că problemele militare și de apărare ar trebui să rămână în continuare doar responsabilitatea NATO.

La rândul lor, susținătorii unei cooperări militare mai mari a Uniunii Europene au transmis în repetate rânduri că Europa nu se poate baza întotdeauna pe SUA sau NATO și că țările membre ar putea realiza mult mai multe împreună decât lucrând la proiecte în mod independent. Totodată, ieșirea Marii Britanii din UE a înlăturat din PESCO unul dintre cele mai sceptice state în ceea ce privește o mai mare cooperare militară între membrii blocului comunitar.

PESCO reprezintă încercarea UE de a-și consolida capacitățile militare, fără a-i obliga pe toți membrii UE să ia parte la această cooperare. În plus, programul se dorește a evita suprapunerea cu NATO, o preocupare majoră manifestată în special în rândul țărilor din Europa de Est, care văd Alianța Atlanticului de Nord ca fiind crucială pentru a combate agresiunea rusă în regiune.

Administrația Biden s-a arătat mulțumită cu acest model limitat al PESCO. De altfel, poziția Casei Albe reprezintă o schimbare profundă de atitudine față de precedenta administrație. În urmă cu doar câteva luni, SUA chiar s-au alăturat unuia dintre proiectele PESCO, într-un program de mobilitate militară condus de Olanda, care urmărește să faciliteze accelerarea deplasărilor de trupe și echipamente în interiorul Europei.

Visul lui Juncker și „Frumoasa Adormită” care încă doarme

Fostul președinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a fost un mare susținător al PESCO în timpul mandatului său. Într-un discurs din iunie 2017, el a spus că a sosit momentul ca UE să înceapă să utilizeze o clauză din Tratatul de la Lisabona care „face posibil ca un grup de state membre cu aceleași idei să ducă apărarea europeană la nivelul următor”. „Este timpul să trezim Frumoasa Adormită”, declara Juncker la acea vreme.

Însă, documentul care reunește rapoartele privind progres înregistrat de PESCO evidențiază faptul că „frumusețea adormită” se trezește cu greu. Un total de 21 de proiecte sunt încă în faza de „idee”. Alte 17 sunt în faza de „incubație”, unde este definit domeniul de aplicare al proiectului. Doar opt sunt în penultima fază, cea de execuție. Niciunul nu se află în faza de „finalizare”.

În 2020, opt proiecte s-au mutat de la prima la a doua fază, iar patru s-au mutat de la a doua la a treia fază. Documentul menționează că „până în prezent nu au fost alocate resurse financiare naționale” pentru 20 de proiecte. Totuși, nu toate proiectele PESCO impun guvernelor statelor membre să ofere resurse financiare. Unele dintre proiecte, cum ar fi majoritatea inițiativelor de instruire, se bazează pe finanțarea din bugetul european.

Raportul arată, de asemenea, că oficialilor UE le este uneori greu să obțină o imagine de ansamblu adecvată a unui proiect. Spre exemplu, un proiect coordonat de Germania, EUFOR Crisis Response Operation Core, își propunea să ofere UE informații în timp util despre forțele militare care ar putea fi mobilizate pentru a răspunde la o situație de urgență. Dar, în mod ironic pentru un proiect menit să ofere planificatorilor o mai bună vizibilitate, raportul menționează că anul de finalizare a proiectului „nu este identificat”.

La rândul său, un proiect condus de Franța, numit „co-basing”, menit să ajute membrii UE să utilizeze în mod obișnuit bazele militare naționale, pare să aibă probleme serioase. Documentul privind progresul înregistrat de proiectele PESCO evidențiază că proiectul coordonat de guvernul de la Paris „are nevoie de o atenție specială sau de o examinare minuțioasă”, pentru că nu au fost alocate resurse până în prezent și nu are date țintă pentru execuție sau finalizare. Documentul subliniază că există „un interes scăzut” din partea membrilor PESCO pentru acest proiect, deoarece aceștia sunt deja angajați în activități. Se preconizează că coordonatorii proiectului iau în considerare „închiderea” sau utilizarea muncii efectuate până acum la acest proiect pentru un alt proiect din același domeniu.

Există, totuși, câteva reușite care-i încurajează pe oficialii europeni din domeniul Apărării. De exemplu, în domeniul virtual, un proiect coordonat de Lituania în scopul de a crea un „set de instrumente cibernetice comune” a fost pus în mișcare în 2020. Proiectul este susținut de un consorțiu industrial și se preconizează că acesta va fi implementat pe deplin anul viitor.

Un alt proiect care se așteaptă să dea roade în curând este un centru de comandă medicală europeană inițiat în 2019 și pe care l-a coordonat Germania. Se așteaptă ca aceasta să devină operațional anul viitor.

Într-un document de 39 de pagini privind statutul PESCO, pe care l-a coordonat Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe şi Politici de Securitate, perspectivele sunt mai optimiste. „În ceea ce privește proiectele, tendința generală este una pozitivă. Majoritatea proiectelor PESCO continuă să se dezvolte în conformitate cu foile de parcurs”, se arată în raportul condus de Josep Borrell.

Acesta mai precizează că este important ca „statele membre participante să depună eforturi pentru a obține rezultate tangibile conform planificării”. 

Un arhitect a construit pentru copiii săraci din Ghana o bibliotecă din 45.000 de sticle de plastic reciclate. FOTO

casa din sticle4
„Casa din sticle” va deveni biblioteca publică a unor copii din Ghana. Foto: Kokrobite Chiltern Centre/Facebook.com

O clădire aflată într-un campus din Kokrobite, o comunitate de pescari de la periferia capitalei Republicii Ghana, Accra,  a fost realizată din 45.000 de sticle de plastic reciclate, iar după ce va fi finalizată va funcţiona ca bibliotecă, spațiu de studiu și de distracție pentru copiii din regiune.

Proiectul aparține unui arhitect ghanez care spune că unele zone afectate de sărăcie din ţara situată în Africa de Vest nu pot oferi suficiente săli de clasă, astfel încât unii profesori sunt nevoiţi să ţină lecţii copiilor adunaţi la umbra copacilor. 

Situată într-un campus din Kokrobite, o comunitate de pescari de la periferia capitalei Republicii Ghana, Accra, clădirea se remarcă printre numeroasele construcţii modeste din jurul ei, relatează Xinhua. Martial Zohoungbogbo, care are dublă cetăţenie, ghaneză şi benineză, a construit ”casa din sticle” cu banii strânşi de el şi cu ajutorul multora dintre localnici.

casa din sticle5
casa din sticle1
casa din sticle4
Casa din sticle
casa din sticle3
Casa din sticle” va deveni biblioteca publica a unor copii din Ghana. Foto: Kokrobite Chiltern Centre/Facebook.com

”Copiii vor avea acces la internet, vor citi cărţi, vor participa împreună la cursuri şi vor avea în sfârşit un loc unde să se distreze”, a declarat el pentru Xinhua.

Kokrobite este una dintre cele mai slab dezvoltate comunităţi din regiune, unde majoritatea familiilor se bazează pe pescuitul tradiţional şi nu îşi pot permite o educaţie mai bună pentru copiii lor.

Clădirea, ridicată printr-o tehnică de construcţii pe bază de sticle de plastic

Arhitectul, care a sosit în această comunitate în urmă cu 30 de ani, a învăţat tehnica construcţiilor pe bază de sticle de plastic de la un arhitect german. După ce a aflat că în această zonă copiii sunt afectaţi de lipsa spaţiilor adecvate pentru educaţie, el s-a decis să utilizeze tehnica desprinsă pentru a aduce o schimbare, notează Agerpres, care citează Xinhua.

Clădirea constă în principal din sticle de plastic de două dimensiuni, după cum a explicat el. Sticlele mai mari, umplute cu pământ şi legate strâns între ele cu frânghii, sunt folosite drept ”cărămizi” pentru pereţi, în timp ce recipientele mai mici sunt dispuse în straturi, pe post de stâlpi.

Înainte de a utiliza această tehnică la construirea bibliotecii, arhitectul a finalizat un proiect similar, bazat pe aceeaşi tehnică, pentru o clasă de şcoală publică. El a lucrat aproape patru luni la acesta şi a fost lăudat de localnici.

Pentru Zohoungbogbo şi partenerii săi, cel mai mare obstacol în calea acestui proiect, pe lângă fondurile insuficiente, a fost lipsa sticlelor de plastic reciclate şi a forţei de muncă. Din fericire, ideea sa a ajuns în scurt timp la urechile multora, inclusiv ale reprezentanţilor unei companii de reciclare care au fost de acord să îi vândă sticle. De asemenea, elevi din comunitate s-au oferit voluntar să umple sticlele.

”Am umplut sticlele cu diferite tipuri de sol, chiar şi cu pământ din şanţ. Apoi l-am presat pentru a-l face mai compact, sticla umplută devenind astfel o cărămidă solidă necesară pentru construcţie. Apoi folosim argilă, ciment şi alte materiale pentru a continua”, a spus el.

În Ghana, mulți copii fac școală cu profesorii la umbra copacilor

Potrivit spuselor sale, ”casa din sticle” nu este doar ecologică, ci şi solidă şi sigură şi, cel mai important, uşor de reparat şi accesibilă pentru cetăţenii obişnuiţi.

El a subliniat că unele zone afectate de sărăcie din ţara situată în Africa de Vest nu pot oferi suficiente săli de clasă pentru copii, astfel încât unii profesori sunt nevoiţi să ţină lecţii copiilor adunaţi la umbra copacilor.

„Ne facem griji pentru ei şi a venit timpul să folosim ceea ce avem pentru a rezolva această problemă”, a spus Zohoungbogbo, adăugând că este încrezător că aceste condiţii de predare vor fi îmbunătăţite dacă această tehnică a „caselor din sticle” va fi introdusă în aceste zone.

El a declarat că are în vedere un plan extins pentru această bibliotecă, odată ce aceasta va fi finalizată, ce va include, printre altele, organizarea unei expoziţii dedicată copiilor având ca tematică biologia, dar şi a unor seminarii pentru părinţii din comunitate, pentru a contribui la creşterea nivelului de conştientizare cu privire la importanţa educaţiei.

„Casa din sticle” a devenit populară în Europa și Asia

Unul dintre cetăţenii din cadrul comunităţii, Asafoatse Nii Ayi Otumfuo, a declarat pentru Xinhua că această ”casă din sticle” a lui Zohoungbogbo va aduce o schimbare importantă, iar devotamentul său faţă de copiii care provin din familii cu venituri modeste exercită, de asemenea, o influenţă pozitivă asupra societăţii. ”Îl voi susţine mereu, pentru că el oferă copiilor noştri educaţie care, în opinia mea, este mult mai bună decât banii”, a spus Otumfuo, îndemnându-i totodată pe tinerii din ţară să profite de aceste oportunităţi pentru a se autodezvolta.

Potrivit arhitectului, ”casa din sticle” se bucură în prezent de atenţie, numeroase persoane din Europa şi Asia contactându-l şi exprimându-şi disponibilitatea de a învăţa tehnica pe care o foloseşte.

El a lansat, de asemenea, un apel autorităţilor guvernamentale pentru a oferi mai mult sprijin proiectului şi pentru a adopta soluţii diverse la problema lipsei de locuinţe cu care se confruntă ţara. ”Am înţeles că această ‘casă din sticle’ este cariera mea”, a declarat arhitectul.

Merkel anunță că Ucraina va rămâne țară de tranzit pentru gazul rusesc și după deschiderea Nord Stream 2: „Ne vom ține promisiunea”

Angela Merkel
Cancelarul german Angela Merkel. Foto: Profimedia Images

Ucraina poate avea încredere că Germania și Uniunea Europeană îi vor garanta statutul de țară de tranzit pentru gazul rusesc chiar și după deschiderea conductei Nord Stream 2, a spus luni cancelarul german Angela Merkel, potrivit Reuters.



În timpul unei conferințe de presă cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, Merkel a spus că UE este suficient de puternică pentru a se asigura că Rusia menține sistemul de conducte al Ucrainei în „portofoliul” de conducte care leagă Rusia de restul Europei.

„Uniunea Europeană și Germania vor avea grijă ca acest lucru să continue și după 2024”, a spus ea.

„Am făcut o promisiune Ucrainei și ne vom ține promisiunea. Este obiceiul meu să mă țin de cuvânt și cred că acest lucru se va aplica fiecărui viitor cancelar”, a adăugat ea.

Boris Johnson s-a adresat fanilor rasiști ai Angliei: „Sper că se vor târî înapoi sub bolovanul de sub care au ieșit la suprafață”

Boris Johnson
Boris Johnson a avut cuvinte dure pentru fanii rasiști care i-au hărțuit pe jucătorii de culoare ai naționalei Angliei, după înfrângerea din finala Euro 2020. Foto: Profimedia Images

Premierul britanic, Boris Johnson, a condamnat atacurile rasiste ale fanilor echipei Angliei la adresa jucătorilor de culoare și a adresat cuvinte dure rasiștilor.

Johnson le-a spus fanilor rasiști să se „târască înapoi sub bolovanul de sub care au ieșit la suprafață”. Premierul a lăudat naționala Angliei și pe jucători despre care a spus că „au jucat ca niște eroi”.

“Shame on you and I hope you’ll crawl back under the rock from which you emerged”

UK PM Boris Johnson condemns racism directed at some England players after team lost Euro 2020 final to Italy and says the Three Lions played like “heroes”
https://t.co/Q6yVjxsB2I pic.twitter.com/G7jntGHVj8— BBC News (UK) (@BBCNews) July 12, 2021

„Pentru acei rasiști care i-au hărțuit pe unii dintre jucători, le spun să le fie rușine și că sper că se vor târî înapoi sub bolovanul de sub care și-au făcut apariția. Pentru că toți acești jucători au jucat ca niște eroi și sunt sigur că acesta este doar începutul realizărilor lor.

Le spun să aibă succes la Qatar anul viitor – și să începem să îndrăznim că, împreună cu Irlanda, Regatul nostru Unit va putea să găzduiască Cupa Mondială în 2030”, a spus premierul britanic.

O companie americană a inventat „scociul” care nu face zgomot: Uline Quiet Tape

O companie americană a inventat „scociul” care nu face zgomot: Uline Quiet Tape

Avansul tehnologiei în secolul 20 a pus oameni pe Lună, roboți pe Marte și ne-a conectat pe toți prin intermediul internetului, însă anumite descoperiri nu au un impact atât de mare asupra civilizației.

Unele sunt doar pentru a ne face viața puțin mai ușoară, mai confortabilă sau mai simplă. De exemplu, dacă v-ați săturat de sunetul enervant al benzii adezive atunci când încercați să lipiți ceva cu ea, compania americană Uline anunță că a dezvoltat „scociul” silențios: Uline Quiet Tape.

Uline Quiet Tape este o invenție pe care unii probabil că o așteptau

Nu este clar cât de multe persoane care lucrează zilnic cu bandă adezivă se plâng de sunetul pe care aceasta îl face atunci când este folosită, însă Uline pare să creadă că există destulă cerere pentru a crea un astfel de produs. În exemplele date de către companie în clipul de prezentare, banda adezivă Uline Quiet Tape este prezentată drept o soluție pentru a nu deranja alte persoane atunci când împachetezi un colet într-un birou sau depozit.

De altfel, celălalt avantaj ale benzii Quiet Tape este faptul că are o culoare perfect transparentă, care nu se îngălbenește, aspectul coletelor fiind unul mult mai „îngrijit”. Având însă în vedere cum arată de obicei coletele după transport, fiind livrate cu lovituri și zgârieturi, probabil că nuanța „scociului” care ține cutia închisă este ultima problemă a celor care le primesc.

Uline a dezvăluit și soluția pe care a aplicat-o pentru a rezolva această problemă. Partea superioară, care nu include adeziv, este tratată cu o substanță care crește rezistența la lipire a suprafeței, astfel, adezivul „alunecă” atunci când banda este aplicată, rezultând utilizarea fără zgomot.

Din păcate, aceste role de bandă adezivă nu se găsesc „la bucată”, cel puțin nu încă. Uline oferă posibilitatea firmelor de a le cumpăra în pachete mari și le livrează în două dimensiuni. Prețul pentru o singură rolă este însă destul de mare, între 4 și 5 dolari, în funcție de cantitate și lățime.

sursa: Gizmodo

Primele machete de iPhone 13 demonstrează diferențele față de iPhone 12. Husele nu se vor potrivi între generații

Având în vedere că mai sunt doar două luni până când Apple va dezvălui în mod oficial noile modele din seria iPhone 13 (sau 12S?), este normal să începem să vedem și primele machete ale telefoanelor.

Chiar dacă la prima vedere, imaginile sugerează că aceste dispozitive vor păstra forma și dimensiunile dispozitivelor din 2020, la o privire mai atentă putem observa că sunt câteva diferențe importante, care vor da bătăi de cap unor producători de accesorii, întrucât anumite dimensiuni sunt diferite, deci vor fi necesare modele noi.

Toate dispozitivele iPhone 13 vor avea camere mai mari

Imaginile dezvăluie faptul că într-adevăr, noile telefoane vor păstra aceleași dimensiuni generale, adică diagonala ecranului și forma generală a corpului, însă vor fi mici diferențe în anumite puncte cheie. În primul rând, modulele de cameră for fi semnificativ mai mari pe toate cele patru modele noi. Atât modulul în sine, care găzduiește cei 2 sau 3 senzori foto, cât și lentilele, vor crește în dimensiuni. Astfel, husele de iPhone 12 nu vor putea fi instalate pe iPhone 13 fără să acopere anumite părți ale camerei. De altfel, pe modelele iPhone 13 și 13 Mini, camerele sunt acum dispuse pe diagonală în cadrul modulului, nu  pe verticală, ca în anii precedenți.

iPhone 13 dummies ¯\_(ツ)_/¯ pic.twitter.com/A0mjShgSTX

— Marques Brownlee (@MKBHD) July 9, 2021

Apoi, butoanele de pe laterale, precum cele de volum și butonul pentru modul silențios, au fost mutate puțin mai jos. Nu este clar de ce a fost necesară această schimbare, întrucât butoanele de pe iPhone au fost în aceeași poziție dintotdeauna, însă ar putea avea legătură cu schimbarea design-ului intern al telefoanelor. Se zvonește că noile modele vor folosi baterii de capacitate mai mare decât cele din seria iPhone 12.

Imagini cu noile dispozitive apar din mai multe surse, însă una dintre cele mai de încredere este Marques Brownlee, creatorul canalului de YouTube MKBHD.

Se pare că unii producători de huse au început deja producția și le-au instalat pe modelele vechi pentru a demonstra diferențele de dimensiuni și design.

sursa: GSM Arena

Nokia da in judecata Oppo, pentru utilizarea tehnologiilor brevetate fără licență

Nokia cheamă Oppo în instanță pentru utilizarea tehnologiilor brevetate fără licență

Nokia și Oppo, care au semnat în urmă cu doar câțiva ani un contract de licențiere a brevetelor pe mai mulți ani, vor ajunge în instanță în curând.

Compania finlandeză a înregistrat mai multe procese împotriva Oppo, spunând că producătorul chinez de smartphone-uri folosește brevetele sale esențiale și non-esențiale fără licență. Acest lucru pare să se întâmple după ce Nokia a încercat să negocieze prelungirea contractului din 2018.

Nokia susține că Oppo nu a dorit prelungirea contractului de licențiere

Conform Nokia, contractul său de licențiere a expirat, însă Oppo continuă să folosească tehnologiile sale brevetate. Brevetele fac referire la tehnologii de conectivitate, interfețe grafice și capabilități de securizare a dispozitivelor. Compania spune că Oppo a refuzat oferta de a reînnoi contractul, dar continuă să folosească tehnologiile licențiate anterior, chiar și fără contract.

Procesele au fost depuse în Europa și Asia, cele două piețe pe care Oppo are cea mai mare prezență pe piața de smartphone-uri.

Nokia, fiind unul dintre pionierii de pe piața de dispozitive mobile și rețele GSM, are înregistrate multe brevete de tehnologie în domeniu. De altfel, companii precum Samsung, Apple, LG, Lenovo și BlackBerry, au licențiat de-a lungul timpului tehnologie de la Nokia, iar unele dintre ele continuă să o facă.

Oppo se bucură în acest moment de o creștere impresionantă pe piața din Europa. După ce restricțiile SUA au dus la o scădere a cotei de piață a Huawei, cele mai mari beneficiare ale acestei acțiuni au fost Oppo și Xiaomi, care au înregistrat creșteri record în regiune. Oppo a intrat pe piața din România abia de la începutul anului 2020. La începutul anului 2021, Oppo era deja pe locul al patrulea în România, conform Canalys, cu o cotă de piață de 6%, la distanță mică de Apple, care avea atunci 7% și Xiaomi cu 16%.

sursa: GSM Arena

Nokia C30 este un nou smartphone de buget, cu acumulator de 6000mAh

Nokia C30 este un nou smartphone de buget, cu acumulator de 6000mAh

Complementând modelele C20 și C20 Plus, Nokia C30 oferă în plus un acumulator de capacitate mai mare și mai multă putere de procesare.

Lansate în luna iunie 2021, Nokia C10, C20 și C20+ sunt produse smartphone adresate cumpărătorilor cu buget foarte limitat, disponibile cu prețuri de sub 100 de euro.

Ambele folosesc același design, dar beneficiază de configurații puțin diferite, chiar dacă au ecrane HD+ de 6,5”, baterii de 3.000 mAh și camere de 5 megapixeli identice. Acestea sunt modele cu Android Go, deci specificațiile sunt extrem de limitate.

nokia c30

Nokia C10 folosește un chipset Unisoc SC7331E pe 28nm, cu CPU quad-core la 1,3 GHz. Telefonul este oferit în configurații cu 1 GB RAM și 16 GB stocare, 2 GB RAM și 16 GB stocare sau 2 GB RAM și 32 GB Stocare. Bateria acestui model, dar și a lui C20, este detașabilă și poate fi înlocuită de utlizator.

Nokia C20 folosește tot un chipset Unisoc, dar un model superior, SC9863A octa-core la 1,6 GHz, cu configurații 1+16 și 2+32 GB.

Ajungând la noul model Nokia C30, acesta ar putea sosi inclusiv pe piața europeană în perioada lunii august, echipat cu un ecran HD+ de 6.82 inch, cameră principală de 13MP și cameră selfie de 8MP.

Având în vedere dimensiunea ecranului, acumulatorul de 6000 mAh este mai degrabă o necesitate decât un moft, însă acesta ar trebui să ofere măcar două zile de autonomie.

Configurația de bază pornește de la 2GB memorie RAM și 64GB stocare internă, ambele reprezentând un upgrade major față de seriile C10 și C20 deja lansate. Lista dotărilor este completată cu slot microSD, conectivitate 4G LTE, ieșire jack 3.5mm pentru căști și conector micro-USB.

Ajutat de construcția din plastic, Nokia C30 nu ar trebui să cântărească mai mult de 191 grame, în condițiile unei grosimi a carcasei de aproximativ 8.6 mm.