Afganii acuză SUA că au părăsit fortăreața Bagram în timpul nopții, fără să anunțe. 5.000 de deținuți talibani, lăsați în bază

bagram
Un soldat al Armatei Naționale Afgane (ANA) își face o poză selfie cu telefonul mobil în interiorul bazei aeriene Bagram, după plecarea trupelor americane și internaționale. Sursa foto: Profimedia Image

Armata SUA a părăsit baza aeriană Bagram în timpul nopții, fără să anunțe partea afgană, a declarat noul comandat a ceea ce a fost cândva cea mai mare fortăreaţă militară a forţelor internaţionale din Afganistan.

Generalul Asadullah Kohistani a spus că trupele americane au părăsit Bagram vineri, la ora 3 dimineața, și că armata afgană a aflat de plecare abia după câteva ore, informează BBC.

Baza Bagram conține și o închisoare, iar înăuntru ei s-ar afla aproximativ 5.000 de deținuți talibani.

bagram
bagram
bagram
bagram
bagram
Bagram
bagram
bagram
bagram
bagram
bagram
bagram
bagram
bagram
bagram
bagram
bagram

Talibanii au început să câștige teren în Afganistan în timp ce forțele internționale își organizau retragerea, iar generalul Asadullah Kohistani a spus că trupele afgane se așteptă ca talibanii să atace Bagram. Vorbind cu reporterii la baza aeriană, Kohistani a declarat că a primi deja informări potrivit cărora talibanii „avansau în zonele rurale” din apropiere.

„Dacă ne comparăm cu americanii, este o mare diferență. Însă încercăm să facem tot ce putem pentru a proteja oamenii cu ce avem la dispoziție”, a spus generalul Kohistani.

Bagram, vulnerabilă în cazul unui atac

SUA a anunțat vineri că a evacuat Bagram, încheindu-și oficial campania militară din Afganistan înaintea termenului de 11 septembrie anunțat de președintele Joe Biden.

După retragerea pe timp de noapte, baza Bagram a trecut în posesia unei forțe militare inferioare, care ar putea avea dificultăți în a o apăra în cazul unui atac taliban.

Generalul Kohistani are aproape 3.000 de soldați, cu mult mai puțini față de cei câțiva zeci de mii de militari care ocupau anterior baza.

Aproximativ 1.000 de soldați afgani au trecut luni granița în Tadjikistan, după ce au fost încercuiți de talibani în nordul țării, ridicând temeri privind capacitatea armatei afgane de a opri avansul grupării insurgente.

Baza Bagram a avut mulți ocupanți de-a lungul timpului

Baza Bagram a fost avut diferiți proprietari de-a lungul timpului.

Ea a fost construită de americani în anii ’50, pentru Afganistan, însă a căzut sub control sovietic când Armata Roșie a invadat țara, în 1979. Ulterior, baza a fost ocupată de guvernul afgan susținut de Moscova, apoi de mujahedini, înainte să ajungă în mâinile talibanilor la mijlocul anilor ’90, când insurgenții au ajuns la putere.

Când SUA au invadat Afganistanul, în 2001, au înlăturat talibanii de la putere și au preluat controlul bazei, transformând-o într-un complex militar uriaș.

Viktor Babarîko, unul dintre cei mai puternici rivali ai lui Lukaşenko, condamnat la 14 ani de închisoare

Viktor Babarîko
Viktor Babarîko a fost condamnat la 14 ani de închisoare. Foto: Profimedia Images

Un tribunal din Belarus l-a condamnat marţi pe Viktor Babarîko, unul dintre cei mai puternici rivali ai preşedintelui Aleksandr Lukaşenko, la 14 ani de închisoare pentru corupţie, transmit Reuters şi AFP.

Înaintea şedinţei în care a fost anunţată decizia judecătorilor, avocaţii lui Babarîko au declarat că acuzaţiile împotriva clientului lor au fost fabricate în scopul zădărnicirii ambiţiilor lui politice.

Fost şef al Belgazprombank, Viktor Babarîko (57 de ani) intenţiona să se prezinte la alegerile prezidenţiale din august 2020, dar a fost arestat cu câteva săptămâni înainte de scrutin.

Procurorii ceruseră o pedeapsă de 15 ani de închisoare pentru Babarîko, care îşi susţine nevinovăţia.

Arestarea lui Babarîko în iunie 2020 a făcut ca echipele de campanie ale diferiţilor critici ai regimului să-şi unească eforturile şi să o susţină pe Svetlana Tihanovskaia, al cărei soţ – un cunoscut blogger – fusese şi el arestat.

Serghei Tihanovski se află şi astăzi în închisoare, iar soţia sa cu cei doi copii mici ai lor trăiesc în exil.

Anunţul realegerii lui Aleksandr Lukaşenko a declanşat o mişcare de protest, care a scos în stradă timp de mai multe luni zeci de mii de oameni, însă a fost reprimată cu brutalitate de către regim, scrie Agerpres.

Nava Ever Given va părăsi mâine Canalul Suez, la trei luni după ce a blocat calea navigabilă și a fost sechestrată de Egipt

ever given
Imagine din satelit publicată de Maxaar Technologies pe 29 martie, când nava Ever Given era aproape de deblocare. Sursa foto: AFP PHOTO / Satellite image ©2021 Maxar Technologies

Un tribunal din oraşul egiptean Ismailia a ridicat marţi ordinul de restricţie care viza nava portcontainer Ever Given, decizie care va permite navei să îşi reia, miercuri, navigaţia prin Canalul Suez, informează Reuters, citând un avocat şi mai multe surse judiciare.

La finele lunii martie, nava „Ever Given”, cu o lungime de 400 de metri, a eşuat pe diagonala canalului Suez, din cauza vântului puternic însoţit de o furtună de nisip care a redus vizibilitatea, blocând una dintre cele mai aglomerate rute de navigaţie ale lumii.

După ce a fost repusă pe linia de plutire, în data de 29 martie, nava a fost vizată de un ordin de restricţie, în condiţiile în care Autoritatea Canalului Suez (SCA) a încercat să obţină despăgubiri de la proprietarul navei, firma japoneză Shoei Kisen şi asiguratorii săi, informează Agerpres.

ever given
ever given
Ever Given
ever given
ever given
ever given
nava ever given in canalul suez
profimedia-0601963911
ever given
ever given
ever given
O imagine aeriană din 27 martie în care apare nava Ever Given blocată pe diagonală în Canalul Suez. Sursa foto: Profimedia Images

Proprietarul navei şi asiguratorii au anunţat duminică un acord cu Autoritatea Canalului Suez (SCA) privind despăgubirile ce vor fi plătite pentru că „Ever Given” a blocat traficul prin canal.

Ahmed Ali, un avocat care reprezintă firma japoneză Shoei Kisen, a declarat marţi că a fost informat de o decizie a tribunalului economic din Ismailia prin care este ridicat ordinul de restricţie care viza nava Ever Given.

La rândul său, Autoritatea Canalului Suez (SCA) a informat şi ea că navei Ever Given i se va permite miercuri să îşi reia navigaţia.

Canalul Suez, care leagă Mediterana de Marea Roşie, asigură cea mai scurtă rută de transport maritim între Asia şi Europa. În 2020, au trecut prin această cale maritimă aproape 19.000 de nave, adică o medie de 51,5 nave în fiecare zi.

Inițiativa lui Macron pentru includerea luptei contra schimbărilor climatice în constituția Franței a eșuat în Senat

Emmanuel Macron
Președintele Franței, Emmanuel Macron, la conferința ONU pe probleme legate de criza climatică. Foto: Getty Images

Prim-ministrul Franței, Jean Castex, a anunțat, marți, că inițiativa pentru includerea luptei împotriva schimbărilor climatice în constituția franceză a eșuat după un vot negativ primit în Senatul francez, relatează Reuters.

Amendamentul constituțional trecuse, anterior, de votul din Adunarea Națională, camera inferioară a legislativului.

Senatul francez a votat, luni, împotriva planurilor de a organiza un referendum național pentru includerea amendamentului în constituție.

Acesta fusese promis de președintele Emmanuel Macron ca răspuns la criticii săi care i-au reproșat că nu acționează suficient în lupta împotriva schimbărilor climatice.

„Acest vot, din păcate, pune capăt procesului de amendare a constituției, despre care continuăm să credem că este esențială. Este profund regretabil”, a comentat Castex cu privire la eșecul inițiativei.

Amendamentul trecuse de votul de la camera inferioară a parlamentului francez în martie, însă încă de atunci existau incertitudini cu privire la votul din Senat.

Iniţiativa legislativă a fost aprobată cu 391 de voturi pentru, 47 împotrivă şi 115 abţineri în Adunarea Naţională

Articolul legislativ, elaborat pe baza recomandărilor Convenţiei Cetăţeneşti privind Climatul, avea următorul conţinut: Franţa „garantează protejarea mediului şi a diversităţii biologice, precum şi lupta împotriva dereglărilor climatice”.

Lukașenko amenință că va lăsa „mase de imigranți” să intre în Europa ca răspuns la sancțiunile UE

președintele belarusului aleksandr lukasenko
Aleksandr Lukașenko. Foto: Profimedia Images

Aleksandr Lukașenko amenință Europa că „nu va mai opri masele de refugiați” care vor să intre în Europa și că nu va mai permite tranzitarea bunurilor europene cu destinația Rusia și China.

Amenințările vin ca răspuns la sancțiunile impuse de Uniunea Europeană regimului de la Minsk, după reprimarea violentă a protestelor și după deturnarea unui avion pentru a aresta un disident.

Lukașenko spune că Belarusul nu îi va mai opri pe refugiații care vin din țări precum Afganistan, Siria și Irak și care se îndreaptă spre Europa – „Nu vom opri pe nimeni!” – a exclamat Lukaşenko într-o reuniune a guvernului său consacrată măsurilor de contracarare a sancţiunilor europene, marți.

„Oamenii au plecat din zone de război spre Europa, unde este cald şi confortabil”, iar Germania are nevoie de muncitori, a spus el, conform dpa, citat de Agerpres.

În aceeaşi reuniune de guvern, Lukaşenko a declarat că Minsk-ul nu va mai permite tranzitarea mărfurilor prin Belarus spre China şi Rusia. „Vă amintiţi de Skoda şi Nivea şi aşa mai departe? Le-am spus: băieţi, va mulţumesc şi la revedere!”, a spus Lukașenko.

„La fel trebuie procedat şi cu nemţii. N-au decât să-şi livreze produsele în Rusia şi China prin Finlanda. Sau prin Ucraina – sunt drumuri bune pe acolo”, a mai adăugat dictatorul bielorus.

Referitor la afluxul brusc de migranţi în Lituania, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat că regimul de la Minsk ar putea avea un rol în această situaţie, potrivit AFP. Grănicerii lituanieni au reţinut în ultimele 24 de ore 131 de migranţi, în principal din Africa şi din Orientul Mijlociu, în special din Irak, ceea ce ridică la 1.300 numărul intrărilor ilegale de migranţi detectaţi în ţară de la începutul anului faţă de doar 81 pentru întreg anul 2020.

„Există într-adevăr o suspiciune că regimul bielorus are un rol”, a afirmat Michel în timpul unei vizite în oraşul de frontieră lituanian Medininkai. „Nu suntem naivi în Europa. Nici nu suntem intimidaţi!”, a spus el presei.

Michel a avut o întâlnire cu şefa guvernului lituanian Ingrida Simonyte, care a apreciat că afluxul „îngrijorător”de migranţi a fost „inspirat de structurile guvernamentale din Belarus”.

Aleksandr Lukaşenko, aflat la putere din 1994, a acuzat marţi autorităţile lituaniene că ele însele au declanşat acest aflux de migranţi, prin anunţul făcut luni că vor reduce procedura pentru solicitarea de azil la zece zile.

„Dacă declaraţi întregii lumi că îi veţi înregistra şi mai repede pe cei care vin prin Belarus, aceştia îşi vor continua drumul. Le deschideţi şi mai larg uşa acestor migranţi”, a spus Lukaşenko, citat de agenţia de stat belarusă Belta.

Belarusul a anunţat la sfârşitul lunii iunie suspendarea participării sale la Parteneriatul estic al UE, lansat în 2009, destinat să apropie şase foste republici sovietice de Uniunea Europeană, precum şi retragerea ambasadorului său la Bruxelles, ca represalii pentru noile sancţiuni europene decise după deturnarea unui avion Ryanair la bordul căruia se afla un oponent al regimului, care a fost arestat pe aeroportul din Minsk.

Belarusul, situat la porţile UE şi având graniţe comune cu Polonia, Letonia şi Lituania, a ameninţat de asemenea cu încetarea cooperării sale în ceea ce priveşte lupta împotriva imigraţiei ilegale şi a criminalităţii organizate. 

Ce spun femeile-soldat din Ucraina obligate să defileze pe tocuri 4 ore pe zi. Ministerul Apărării își apără decizia

femei-soldat-ucraina1
Ce spun femeile-soldat din Ucraina obligate să defileze pe tocuri 4 ore pe zi FOTO: Profimedia Images

Ministerul Apărării din Ucraina și-a apărat decizia de a pregăti femeile din serviciul militar să defileze pe tocuri de ziua independenței, în urma unui val de reacții negative exprimate de oameni politici și societatea civilă din țară.

Femeile din forțele armate ucrainene vor defila la parada din 24 august, la a 30-a aniversare a independenței față de Uniunea Sovietică, relatează CNN. Maiorul Evgeny Balabushka – ofițerul care le pregătește pentru acest moment – a confirmat că planul de a purta tocuri înalte în timpul paradei rămâne în picioare. Într-o declarație preluată și pe pagina de Facebook a Ministerului Apărării din Ucraina, Balabushka a spus că femeile se antreneză de două ori pe zi pentru a stăpâni pașii și progresează bine.

profimedia-0619267152
profimedia-0619267151
femei-soldat-ucraina1
femei-soldat-ucraina2
femei-soldat-ucraina3
Ce spun femeile-soldat din Ucraina obligate să defileze pe tocuri 4 ore pe zi FOTO: Profimedia Images

Antrenamentele se desfășoară dimineața, de la 7:30 la 8:30 și după-amiaza, de la 15:00 la 18:00. Între antrenamente, „fetele se odihnesc”. Maiorul Balabushka a spus că acest program a fost stabilit pentru a evita orele la care temperaturile sunt ridicate și a adăugat că, cel mai probabil, în apropierea datei de 24 august, „programul de antrenament va deveni mai strict”.

Ivanna Medvid, cadet la Institutul Militar al Universității Naționale Taras Shevchenko din Kiev, se antrenează de mai bine de o lună. „Astăzi, pentru prima dată, antrenamentul se desfășoară în pantofi cu tocuri”, a declarat ea pentru Army Inform, agenția de știri a ministerului apărării. „Este puțin mai greu decât în ​​ghete, dar încercăm”.

Decizia de a defila pe tocuri înalte a enervat o serie de parlamentari, după ce presa locală a preluat imagini publicate de ministerul apărării.

Elena Kondratyuk, vicepreședinte al parlamentului ucrainean, s-a alăturat membrilor parlamentului din grupul „Oportunități Egale” pentru a face un apel la ministrul apărării, Andrei Taran, să reevalueze decizia. Și Olga Stefanishina, viceprim-ministru pentru integrarea europeană și euro-atlantică a Ucrainei, Marina Lazebnaya, ministru al politicii sociale, Yulia Laputina, ministrul afacerilor veteranilor, au semnat o declarație comună prin care critică decizia.„Pantofii cu toc sunt incompatibili cu capacitatea de luptă a soldaților”, se spune, între altele, în apel.

Ca răspuns la critici, ministerul apărării a încărcat pe Facebook o serie de imagini cu femeile soldat din alte forțe armate purtând tocuri înalte. Însă Olga Stefanishina a subliniat că, deși armatele din unele țări membre NATO includ tocuri în ținuta femeilor, ele nu sunt purtate în timpul defilărilor.

Oficialii au solicitat ministerului să înlocuiască pantofii cu toc și să numească un consilier care să efectueze un sondaj în rândul femeilor din sectorul de securitate și apărare pentru a afla ce părere au despre condițiile de muncă, inclusiv despre uniformele lor.

Câte ore ți-ar lua să citești cele mai bune cărți scrise vreodată

Câte ore ți-ar lua să citești cele mai bune cărți scrise vreodată

Se spune că ecranizarea unei cărți nu va fi niciodată mai bună decât cartea în sine.

Ai citit aici cam cât timp ți-ar lua să te uiți la cele mai populare seriale din toate timpurile. Acum, hai să vedem de cât timp ai avea nevoie ca să citești toate bestsellere din lume.

De obicei, filmele și serialele care au succes în cinematografe și platforme de streaming sunt adaptări cinematografice ale cărților celebre. „Game of Thrones”, unul dintre cele mai vizionate seriale TV, nu face excepție. A fost creat pe baza romanului fantastic al lui George R. R. Martin „Cântec de gheață și foc”.

Ultimele două cărți din serie încă nu au fost lansate, dar fanii pot totuși să le devoreze pe cele cinci care sunt deja scoase. Călătoria în jurul lumii Westeros ar dura aproximativ 97 de ore pentru un cititor mediu – este cel mai lung timp din această comparație, conform unei cercetări făcută de Picodi.com.

Cele mai bune cărți ar necesita 42 de zile de citit

Pe locul al doilea, se află cel mai faimos vrăjitor din lume – Harry Potter. Milioane de oameni au urmărit filmele pe baza cărților scrise de J. K. Rowling. Cititul despre această lume a vrăjitorului ar dura 65 ore.

În al treilea rând, avem o serie despre dragostea vampirilor în lumea modernă a scriitorului american Stephenie Meyer „Twilight” – sunt incluse 4 volume care fac 34 ore de lectură.

Cărțile care necesită cel mai puțin timp includ titluri precum „Micul prinț” de Antoine de Saint-Exupéry (1 oră), „Alice în Țara Minunilor” de Lewis Carroll (1,5 ore) și „Alchimistul” de Paulo Coelho (2,5 ore).

Lista celor mai bine vândute cărți din lume este dominată de autori britanici și americani. Cu toate acestea, nu numai lucrările lor sunt vândute în milioane de exemplare.

Printre cele mai bine vândute cărți se numără și „Numele trandafirului” de Umberto Eco (Italia, 12,5 ore), „Un veac de singurătate” de Gabriel García Márquez (Columbia, 8,5 ore), precum și „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov (8,5 ore) și „Lolita” de Vladimir Nabokov (8 ore) – ambii ruși.

Dacă cineva ar citi 8 ore pe zi, citirea tuturor bestsellerurilor ar dura 42 de zile.

Clasamentul bestsellerurilor mondiale include titluri vândute în peste 30 de milioane de exemplare în întreaga lume. Timpul de citire s-a bazat pe presupunerea că un timp mediu de citire în limba engleză durează 250 de cuvinte pe minut.

Google anunță îndepărtarea mai multor aplicații din Play Store care furau parolele Facebook

Google anunță îndepărtarea mai multor aplicații din Play Store care furau parolele Facebook

În ciuda eforturilor depuse de Google, Play Store încă nu este o sursă perfect sigură de aplicații pentru Android, șansele de a-ți compromite telefonul sau tableta instalând diverse aplicații mai mult sau mai puțin frecventate fiind destul de mari.

Problema este că aplicațiile din Play Store nu se limitează doar la mici abateri de la regulile trasate de Google, ci comit încălcări flagrante ale politicilor de confidențialitate, sustrăgând date sensibile de pe telefoanele utilizatorilor și facilitând infiltrarea altor elemente malware mult mai periculoase.

Potrivit specialiștilor în securitate ai companiei Dr. Web, un număr de aplicații listate în catalogul Play Store acționau ca și malware de tip troian, atrăgând utilizatorii pe false pagini de login Facebook create cu scopul „recoltării” datelor de login.

Aplicațiile ce au cumulat peste 5.8 milioane de instalări apăreau folosind denumiri populare la căutări, pozând în aplicații de tip horoscop, sau pentru curățarea fișierelor redundante lăsate în urmă de alte aplicații folosite pe dispozitivele cu Android.

Concret, autorii aplicațiilor condiționau parte din funcționalitatea oferită de autentificarea cu contul de Facebook, atrăgând victimele pe o falsă pagină de sign-in. În realitate, ecranul de login rula de pe unul dintre serverele găzduite de autorii aplicațiilor.

Deși, Google a înlăturat între timp aplicațiile problematice, dispariția acestora ar putea fi doar temporară, autorii acestora putând, teoretic, să le reîncarce folosind alte conturi de dezvoltator. Astfel, apariția unor aplicații cu scop vădit rău intenționat în Play Store este mai degrabă rezultatul unor deficiențe sistemice pe partea de securitate și nu doar o „scăpare” din partea Google.

Cât despre cele 5.8 milioane de conturi Facebook, potențial compromise, se poate presupune că acestea sunt deja accesate în scopuri clandestine, folosind datele de  autentificare obținute.

Goana după hidrogen. Cât de aproape este viitorul în care mașinile electrice vor fi istorie

hyperion masina
Un start-up american, Hyperion, susține că hypecarul lor intitlulat XP-1 este capabil să atingă o autonomie de 1.600 de km cu trei motoare electrice propulsate de hidrogen.

Prima a fost benzina. A dominat lumea auto de la apariție, până aproape acum. Apoi a venit dieselul.

Începând cu anii ’90, guvernele din UE au investit masiv în stimulente pentru propulsoarele pe motorină.

Motivul era că au emisii mai mici de noxe în comparație cu cele pe benzină. Asta până la cutremurul Dieselgate.

În fața schimbărilor climatice tot mai accentuate, lumea, cu câteva excepții, a luat decizia să reducă radical efectul de seră și noxele. Sute de miliarde de euro au fost redirecționate către automobilul electric. Goana e în toi, dar apar și marile semne de întrebare: Oare la nivel global poluează mai puțin?

Reciclarea viitoarelor zeci de milioane de acumulatori e prietenoasă cu mediul? Se pare că nu. Așa s-a ajuns la ceea ce pare a fi ultima redută previzibilă în momentul actual. Hidrogenul. Modul de a produce energie în urmă căreia să rezulte doar apă. Apa din care a fost creat hidrogenul cu ajutorul energiei solare.

Soarele care trăiește doar cu hidrogen. Un fel de perpetuum mobile.

Hidrogenul nu este un combustibil nou folosit pentru transport. Utilizarea lui a fost, însă, mai mult experimentală de-a lungul istoriei. Prima dată acest gaz a umplut un balon. S-a întâmplat acum mai bine de 230 de ani, când profesorul Charles – cel care a descoperit legea gazelor ce îi poartă numele și pe care am învățat-o în liceu, la orele de fizică – a umplut un dirijabil și a reușit să plutească în aer timp de 45 de minute.

Hidrogenul a fost folosit doar pentru că era un gaz mai ușor decât aerul. Abia în secolul XX, avea să fi utilizat pentru imensa lui putere energetică. Pentru a ne face o idee de forța acestui atom, trebuie doar să ne gândim că atunci când nu va mai exista hidrogen în Soare, steaua noastră va muri și noi odată cu ea.

Hidrogenul a fost folosit pentru propulsie în 1937 când germanii au construit un avion cu reacție, HeS1. Apoi, atunci când a fost nevoie să ridice masivele rachete în spațiul cosmic.

Rezervoarele acelea imense pe care le vedeam dezintegrându-se în atmosferă odată ce vehiculul spațial a învins gravitația și a părăsit Pământul conțin hidrogen lichid.

În combinație cu oxigenul, rezultă o temperatură de ardere de 3300 °C și o viteză de evacuare a gazelor de 15.800 de km/h. Au existat încercări de a folosi hidrogenul în motoarele cu ardere internă, însă nu este rentabil în primul rând pentru că butelia cu hidrogen este voluminoasă în raport cu energia pe care o poate elibera în procesul de ardere.

O butelie de 60 de litri poate înmagazina în condiții de presiune normală doar 5 grame de hidrogen. Pentru a avea echivalentul energetic a 20 de litri de benzină e nevoie de 5 kilograme de hidrogen.

Așadar, care e soluția? Pentru că nu putea monta pe un automobil un rezervor de 60 de mii de litri, putem folosi însă unul de 60 de litri care să reziste la 1.000 de atmosfere, ajungând astfel la hidrogenul lichid. Doar că pentru a lichefia trebuie să atingem temperatura de -253 de grade celsius. Cifrele par să facă inutilă orice încercare de a te depalsa pe baza acestui gaz. Și totuși, există astfel de mașini, iar viitorul mai mult ca sigur că va fi al lor.

Cum funcționează tehnologia

Dacă este așa de complicat, implicit și scump în acest moment, se ridică întrebarea: De ce așa mult chin? Pentru că automobilul electric nu poate fi decât o etapă din depoluarea masivă și rapidă a Terrei în încercarea de a ne salva. Omenirea se află într-un moment critic, iar creșterea temperaturii medii cu câteva grade ne-ar aduce în momentul în care situația va fi ireversibilă, adică orice am face nu mai putem stopa evoluția naturii.

Automobilul electric doar scoate poluarea din marile metropole și o transferă în anumite puncte în care se produce energia. Aceasta poate fi obținută din materiale fosile, hidrocarburi, hidrocentrale sau centrale atomice.

Mult prea rar, din câmpuri eoliene sau solare. Per total, poluarea prin folosirea automobilelor electrice nu s-ar reduce atât cât ne-ar trebui. Apare apoi marea problemă a acumulatorilor. Producerea lor implică exploatări miniere poluante, la fel ca și procesul de fabricație, reciclarea sau eliminarea lor.

Soluția ar fi folosirea motoarelor electrice, dar alimentate de la o altă sursă de energie locală. Cum ar fi cea obținută din combinația hidrogenului cu oxigenul din aer. Ar rezulta energie care să învârtă axul motorului sincron și apă. Avantajele unui astfel de proces nu ar fi doar o poluare zero, ci și o autonomie mult mai mare decât a actualelor modele electrice. 1000 de kilometri este o bornă destul de ușor de atins de automobilele pe bază de hidrogen.

motor pe hidrogen

La fel cum performanțele unor astfel de automobile pot fi amețitoare. În 2016, o companie americană prezenta un prototip de camion intitulat Nikola One care era capabil să atingă 1.000 de cai putere, un cuplu de 2.711 Nm și o autonomie incredibilă de 2.000 de km.

Compania și-a mai revizuit visele și acum oferă spre vânzare, în SUA, un camion alimentat pe hidrogen, ce urmează să intre în producție, care oferă o autonomie de 1.600 de km și o putere de 645 de de cai în condițiile unei realimentări în mai puțin de 20 de minute. Performanțe care nu pot fi atinse acum de niciun echivalent pe acumulatori.

Un alt start-up american, Hyperion, susține că hypecarul lor intitlulat XP-1 este capabil să atingă o autonomie de 1.600 de km cu trei motoare electrice propulsate de hidrogen care pot dezvolta 1.000 de cai putere. Suta de km/h ar fi atinsă în 2,2 secunde, viteza maximă ar fi de 354 de km/h. Reîncărcarea, în mai puțin de cinci minute.

Cât costă un automobil pe hidrogen

Cum de n-am trecut încă la hidrogen, dacă toate lucrurile par așa frumoase? În primul rând, pentru că un automobil pe hidrogen este o întreagă uzină. Și nu una ieftină. Sunt doar câțiva producători care s-au aventurat în a produce mașini de serie pe hidrogen, iar clientela este mai degrabă excentrică, decât avidă de energie verde.

Numărul mărcilor care produc mașini pe hidrogen pot fi numărate pe degetele de la o mână, iar înainte de pandemie, pe la sfârșitul anului 2019 fuseseră vândute la nivel mondial undeva pe la 7.500 de unități, din cele aproximativ 350 de milioane de automobile pe combustie internă care au fost comercializate numai în ultimii cinci ani.

În acest moment, pe piață există trei modele cu hidrogen: Toyota Mirai, Hyundai Nexo și Honda Clarity. Mirai, viitor în limba japoneză, este cel mai răspândit din cele trei, chiar dacă a apărut după Clarity-ul rivalilor de la Honda. Mirai este un vehicul care asigură o autonomie de 500 – 700km pe baza unei pile de combustie cu polimer care este capabilă să livreze 128 de kWh.

Ca să vă faceți o idee, unii dintre cei mai răspândiți și mai puternici acumulatori folosiți pe mașinile electrice la ora actuală – cum ar fi Niro, Kona, ID4 – sunt de circa 72 kWh.

Bateria folosită drept buffer cântărește circa 45 de kg, de zece ori mai puțin decât una de la o electrică clasică. Motorul sincron, care face transferul cuplului de 221 de Nm pe puntea spate, are 182 de cai putere, dar poate atinge suta de km/h în doar 9 secunde. Alimentarea se face dintr-un rezervor în care încap doar 5,6 kg de hidrogen, însă acesta este în stare lichidă și este comprimat la o presiune enormă de 700 de ori mai mare decât cea atmosferică.

De aici și necesitatea siguranței sporite care trebuie asigurată tancului în care se ține lichidul extrem de inflamabil. Temperatura la arderea hidrogenului este atât de mare încât fierul depășește punctul de fierbere și începe să se vaporizeze. Avantajul este că o alimentare a tancului de hidrogen se face în doar cinci minute, comparabilă cu un plin obișnuit pe benzină.

Așadar, hidrogenul este capabil să asigure o autonomie mult mai mare ca a unui automobil electric. Recent, Mirai a reușit să atingă un record de 1003 kilometri cu un singur plin fiind condus de patru șoferi pe drumurile publice din sudul Parisului. Precedentul record era deținut de Hyundai Nexo care la jumătatea lunii mai parcursese 887 kilometri cu un singur plin. Nexo are un motor de 163 de cai putere, care-i asigură un sprint până la sută în 9,2 secunde.

toyota hidrogen
Foto: Toyota Mirai

Viteza este limitată la 179 de km/h. Spre deosebire de Mirari, Nexo este un SUV. Prețul lui este de 60.000 de dolari, comparabil cu cel al rivalului de la Toyota.

BMW a început deja testarea prototipului i Hydrogen NEXT, un model bazat pe actualul X5, care își propune să ofere o putere de 374 CP în baza unei pile de combustie care generează o putere electrică de până la 125 kWh.

Alianța Stellantis a anunțat că va folosi hidrogenul în cadrul unor modele hibride. Mărcile Peugeot, Citroen și Opel din trust ar urma să dezvolte vehicule comerciale, chiar de la sfârșitul acestui an, care să aibă o autonomie de 400 de kilometri și un timp de încărcare de 3 minute.

Trenuri și autobuze

Propulsia cu hidrogen este ceva mai avansată atunci când avem de-a face cu mijloacele de transport mai mari. Pe străzile din lume circulă deja 160 de autobuze care funcționează pe bază de hidrogen, iar primarul Emil Boc și-ar dori așa ceva și în Cluj.

Prețul unui astfel de autobuz ajunge la 1,5 milioane de euro, este capabil de o autonomie ce atinge 300 de km și poate fi alimentat în trei minute.

Hidrogenul are ceva mai mult spațiu la dispoziție fiind depozitat în tuburi plasate pe plafon, așa că presiunea folosită este la jumătate față de cea folosită la autoturisme, circa 350 de atmosfere. Trenurile sunt alte ținte pentru locomoția pe hidrogen și ar putea fi folosite chiar și în România, în curând, dacă ținem cont de afirmațiile ministrului Transporturilor Cătălin Drulă care ar vrea să fim pionieri în domeniu altături de Olanda, Italia, Austria și Germania.

tren pe hidrogen

Unde va produce România hidrogen

Dincolo de provocarea tehnică pe care o presupune construirea unui astfel de automobil va exista o lipsă acută a stațiilor de încărcare. În România, la această oră, nu există niciuna, dar avem perspective pentru că prin Planul Național de Reziliență, o părticică din acele miliarde de euro va fi folosită la construirea unor fabrici de hidrogen care ar urma să alimenteze nu doar eventualele automobile – care nu se află momentan în oferta pentru clienții români – dar și trenurile pe hidrogen pe care Ministerul Transportului intenționează să le achiziționeze sau magistralele de gaz metan noi.

Ministrul Energiei, Virgil Popescu, declara că, cel mai probabil, prima uzină de hidrogen ar urma să fie construită în zona Cernavodă unde există suficientă apă din Dunăre și energie electrică de la centrala atomică.

UE estimează că Europa va avea nevoie de trei milioane de puncte publice de reîncărcare electrică şi 1.000 de staţii de alimentare cu hidrogen pentru a atinge până în 2030 ținta de 30 de milioane de vehicule cu zero emisii. Japonezii, pionieri în domeniul hidrogenului și cei mai mari susținători ai acestui combustibil, au demarat încă din 2018 astfel de proiecte.

Toshiba a finalizat recent construcția unei centrale electrice de hidrogen de 10MW alimentată din 20MW panouri fotovoltaice în prefectura Fukushima, în zona în care a avut loc catastrofa nucleară din 11 martie 2011 . „Hidrogenul produs la FH2R va fi folosit pentru alimentarea sistemelor staționare de combustie cu hidrogen, pentru a asigura dispozitivele mobile, mașinile și autobuzele pe bază de celule cu combustibil”, declarau oficialii Toshiba.

Centrala este capabilă să producă 1.200 de metri cubi de hidrogen pe oră. Hidrogenul reprezintă în acest moment ceea ce, la apogeul motoarelor diesel, însemna automobilul electric, chiar dacă acum o asemenea investiție poate părea de-a dreptul extravagantă, mai ales într-o țară în care mare parte din populație arde lemne în sobe pentru a se încălzi, cum făcea și cu mii de ani în urmă.

Valul de căldură în ţările nordice, unde s-au înregistrat 35 de grade. Arctica se încălzeşte de trei ori mai repede decât restul planetei. STUDIU

New big terrace with restaurantsopened at Keskustori square in tTampere Finland
Oameni la terase în Tampere, Finlanda, ţară unde s-a înregistrat cea mai caldă lună iunie din istorie. Foto: Profimedia Images

Un studiu arată că Arctica se încălzeşte de trei ori mai repede decât restul planetei, informează AFP.

Ţările nordice au fost lovite de un val de căldură, după ce temperaturile s-au apropiat de recordurile absolute stabilite în această regiune, unde termometrele indică de câteva zile valori cuprinse între 30 şi 35 de grade Celsius.

În Kevo, o localitate din nordul Finlandei, a fost măsurat un nou record de căldură, după ce meteorologii au anunţat duminică 33,5 grade Celsius, o valoare care reprezintă cea mai ridicată temperatură înregistrată în nordul ţării după recordul absolut în domeniu, 34,7 grade Celsius, stabilit în anul 1914, potrivit agenţiei de presă STT.

La nivel naţional, iunie 2021 a fost cea mai caldă lună iunie raportată în Finlanda de la debutul măsurătorilor meteorologice din 1844, cu o temperatură medie de 16,5 grade Celsius, care a depăşit precedentul record din anii 1950, a confirmat Institutul naţional de meteorologie.

În Suedia, iunie 2021 a fost din nou cea mai caldă a şasea lună a anului înregistrată la Stockholm (cu o valoare medie de 19,3 grade Celsius) de meteorologii locali, depăşind recordurile precedente din 2018 şi 2019.

În Norvegia, Institutul de Meteorologie a înregistrat duminică 34 grade Celsius la Saltdal, o localitate dintr-un comitat situat în proximitatea Cercului Polar, această valoare reprezentând cea mai ridicată temperatură întregistrată în întreaga ţară în acest an. Ea este cu doar 1,6 grade Celsius mai mică decât recordul absolut de temperatură din Norvegia.

„Nopţi tropicale” – atunci când valorile din termometre nu scad sub pragul de 20 de grade Celsius – au fost înregistrate în mai multe zone din Norvegia, informează Agerpres.

Vara anului 2021 a fost deja marcată de un record absolut de temperatură în Canada, care s-a apropiat de valoarea de 50 de grade Celsius la umbră, sub efectul unei „cupole de căldură”.

De asemenea, Noua Zeelandă a trecut prin cea mai caldă lună iunie înregistrată de la începutul măsurătorilor meteorologice, conform statisticilor oficiale, în ciuda faptului că țara a fost lovită de un vortex polar în urmă cu o săptămână.

Potrivit unui raport publicat în mai, Arctica se încălzeşte de trei ori mai repede decât restul planetei noastre, confruntându-se cu o creştere a valorilor de temperatură mult mai rapidă decât se aşteptau specialiştii şi care este departe de a se fi încheiat.