Schimbările climatice vor accentua diviziunile în Europa. De ce ne este viața pusă în pericol. STUDIU

incendiii de vegetație
Incendiu de vegetație într-o pădure din Suedia. Incendiile au distrus aproape 178.000 de hectare de păduri și terenuri agricole în UE în anul 2018. Sursă foto: Getty Images

Schimbările climatice nu vor influența doar Europa, ci vor avea un impact direct și asupra Uniunii Europene.

Sudul continentului va fi afectat mai puternic decât nordul, ceea ce va conduce la o amplificare a diviziunilor existente între state, cu implicații profunde pentru marele proiect politic al continentului. Nordul Europei se va lupta cu inundații și incendii, determinate de încălzirea temperaturii medii globale cu până la 1,5 sau chiar 2 grade celsius față de perioada preindustrială.

În același timp, sudul Europei va fi lovit de secetă, căldură urbană și declin agricol, fapt care va reprezenta una din cele mai mari defecțiuni politice a Uniunii Europene, potrivit unei analize Politico Europe, care face parte dintr-o serie mai amplă de analize dedicate Conferinței Națiunilor Unite privind schimbările climatice din 2021, cunoscută și sub numele de COP26, care se va desfășura între 1 și 12 noiembrie în orașul Glasgow. 

Conform unui rezumat tehnic de 137 de pagini, publicat la sfârșitul lunii trecute, al unui raport de peste 4.000 de pagini realizat de Grupul interguvernamental de experți al ONU însărcinat cu evaluarea riscurilor asupra încălzirii globale datorită efectelor activității umane (IPCC), secolul XXI va fi un secol nemilos din punct de vedere al schimbărilor climatice, iar țările sărace vor resimți cel mai puternic consecințele. Concluziile generale ale raportului se vor regăsi probabil și în varianta oficială a raportului, care va fi publicată în februarie 2022, însă unele cifre și limba utilizată de oamenii de știință ar putea fi modificate, pe măsură ce raportul este revizuit de un număr de 195 de guverne în a doua jumătate a acestui an.

Cei mai importanți oameni de știință din lume în domeniul climei avertizează că miliarde de oameni sunt expuși riscului unei lipse cronice a resurselor de apă, zeci de milioane de persoane sunt expuse foametei, iar zonele din apropierea ecuatorului vor avea parte de o căldură în care nu se va putea supraviețui, cu excepția cazului în care se iau măsuri pentru a construi sisteme de apărare împotriva șocurilor climatice și pentru a reduce cât mai rapid emisiile de dioxid de carbon din atmosferă.

Doar pentru că lucrurile se pot agrava în altă parte nu înseamnă că Europa este în siguranță

„Întreaga populație europeană încă nu înțelege bine acest lucru”, a declarat Piers Forster, directorul Centrului Internațional Priestley pentru Climă de la Universitatea Leeds. „Ei încă nu știu cum îi vor afecta în mod personal schimbările climatice”, a mai transmis Forster, care și autor principal al unei secțiuni din raportul IPCC.

În timpul valului de căldură din 2003, orașele europene „și-au gătit locuitorii”, la propriu. La acea vreme s-a înregistrat cea mai fierbinte lună august din cel puțin a doua jumătate a mileniului, temperaturi de peste 30 de grade celsius fiind prezente aproape pe tot continentul, chiar și în zonele nordice, timp de săptămâni întregi. UE estimează că aproximativ 80.000 de oameni au murit atunci din cauza caniculei.

În orice scenariu viitor privind încălzirea climei, o vară precum cea din 2003 va fi parte din normalitate. Potrivit cercetărilor UE, la o încălzire a temperaturii medii globale cu 1,5 grade celsius față de perioada preindustrială, aproximativ una din cinci persoane din UE și Marea Britanie vor experimenta o căldură similară în fiecare an. La o creștere a temperaturii medii globale cu 3 grade celsius față de perioada preinustrială, căldura va fi resimțită în fiecare an de mai mult de jumătate din populația Marii Britanii și a Uniunii Europene. 

Căldura conduce, totodată, la instabilitate psihică. Cercetătorii italieni au descoperit o legătură puternică între urgențele psihiatrice și temperaturile zilnice ridicate. De asemenea, sinuciderile s-au dublat la Moscova în timpul unui val de căldură din 2010. La Madrid, incidentele de violență domestică și numărul femeilor ucise de partenerii lor cresc atunci când temperatura depășește 34 de grade. Totodată, nopțile cu temperaturi ridicate provoacă insomnii.

O parte din ce în ce mai mare a europenilor locuiesc în construcții din beton, care manifestă o concentrare termică importantă. Orașele sunt de obicei cu 5 până la 10 grade celsius mai calde decât zonele rurale. În cazul în care se vor face prea puține eforturi pentru a reduce emisiile globale de CO2 din atmosferă, orașele Europei s-ar putea încălzi între 6 și 10 de grade. În sudul continentului se vor resimți cele mai mari creșteri. În Roma și alte orașe mediteraneene, căldura va deveni atât de intensă încât sistemele arhitecturale tradiționale care se bazează pe ventilația naturală nu vor mai funcționa.

În prezent, milioane de oameni migrează din zonele rurale în spațiile urbane aglomerate de construcții. În același timp, populației Europei îmbătrânește și devine tot mai vulnerabilă. Serviciile medicale performante și o rată a natalității în scădere reprezintă faptul că numărul europenilor cu vârsta peste 65 de ani va crește cu aproximativ 40 de milioane până în 2050, chiar dacă numărul populației globale a intrat într-o fază lentă de scădere.

Persoanele în vârstă sunt expuse unui risc ridicat de a muri din cauza șocurilor termice și a insolației. Corpurile îmbătrânite sunt afectate mult mai rapid de căldura în excces și mult mai susceptibile la astm sau boli cardiovasculare ori respiratorii. În zilele de caniculă se poate observa o creștere a spitalizarii persoanelor în vârstă. Persoanele care îmbătrânesc sunt, de asemenea, mai predispuse la a fi diabetice. Acestea au de suferit, pentru că temperaturile caniculare determină dilatarea vaselor de sânge, absorb insulina și conduc la o scădere a zahărului din sânge. 

Lumea abia s-a încălzit cu mai mult de 1 grad celsius față de perioada industrială, însă consecințele deja se resimt puternic. În 2010, temperaturile caniculare au ucis 54.000 de persoane în Rusia și Europa Centrală. Opt ani mai târziu, în 2018, în timpul unui val brutal de căldură, accelerat de schimbările climatice, 104.000 de persoane și-au pierdut viața, mai mult decât în oricare altă regiune a lumii în acel an. Numai Germania a înregistrat la acea vreme aproximativ două treimi din decesele provocate de valul de căldură provenit din India, conform rapoartelor publicate în revista medicală britanică The Lancet. 

În cazul în care creșterea temperaturii medii globale nu depășește limitele Acordului de la Paris, adică 1,5 grade celsius, cazurile viitoare de decese din cauza caniculei vor fi concentrate în partea de sud și centrală a Europei. Dacă nivelul temperaturii medii globale atinge 3 grade celsius în următoarele decenii, aproximativ 200 de milioane de europeni, nu numai cei din sud, ci și mulți din nord sau din Marea Britanie, vor avea de suportat valuri de căldură din ce în ce mai intense. Fără schimbări rapide care să protejeze mediul, UE spune că temperaturile caniculare extreme ar putea ucide circa 95.000 de europeni în fiecare an, de peste 30 de ori mai mult decât rata medie actuală.

barbat care spune ca trebuie să salvăm planeta
Europenii din Nord vor trebui, în cele din urmă, să-i ajute pe europenii din Sud, la fel ca atunci când au oferit ajutoare financiare pentru regiunile producătoare de combustibili fosili, cu scopul de a-i ajuta pe oamenii din acele zone să renunțe la locurile de muncă poluante. Sursă foto: Getty Images

O soluție rapidă ar fi instalațiile de aer condiționat. Dar o astfel de soluție vine la pachet cu propriile sale probleme. Utilizarea energiei pentru răcirea clădirilor din zona mediteraneană se va dubla până în 2035. În plus, în Europa de Sud au început deja să se amplifice noi discrepanțe în ceea ce privește calitatea vieții, între cei care își pot permite să combată căldura prin diverse soluții și cei care nu își pot permite o instalație de aer condiționat.

Datele arată că Europa este destinată să devină un continent fierbinte. Chiar dacă nord-europenii se confruntă cu o creștere a temperaturii mai puțin abruptă, aceștia trebuie să înceapă să gândească precum europenii din zona de sud. Clădirile proiectate pentru a capta căldura în timpul iernii fac același lucru vara. Costă de patru ori mai mult să amplasezi o instalație de răcire a aerului într-o locuință deja construită decât să echipezi o nouă construcție cu instalații menite să combată temperaturile caniculare, potrivit Comitetului pentru schimbări climatice al Regatului Unit. Pentru a face față fenomenelor meteo extreme, străzile din Londra, Copenhaga și Bruxelles vor trebui să dobândească un sentiment aproape romantic, asemănător cu fațadele clădirilor din Roma și Marsilia sau aspectul utilitar al celor din Atena, Sevilla sau Napoli.

Jocurile foamei

Vestea bună, pentru cel puțin unii dintre fermierii europeni, constă în faptul că schimbările climatice pot aduce câștigători. Iernile mai calde, anotimpurile mai lungi și ploile mai intense conduc în anumite părți ale Europei, în special în nord, la o producție mai mare de alimente decât în prezent.

Cu toate acestea, pentru alte părți ale continentului, o lume mai caldă reprezintă un dezastru. Schimbările climatice vor atrage precipitații abundente peste tot în Europa. Zona de nord va deveni mai umedă decât în prezent, în timp ce zona de sud va ajunge la un grad de ariditate mai mare decât în prezent. Se preconizează că secetele vor deveni mai frecvente și mai extreme, traversând câmpiile din sudul și centrul Europei.

La o încălzire cu 2 grade a temperaturii medii globale, 9% din populația Europei nu va dispune de o aprovizionare corespunzătoare cu apă. În Europa de Sud, avertizează raportul IPCC, mai mult de o treime din populație va avea mai puțină apă decât are nevoie. Dacă temperaturile temperatura medie globală crește cu 3 grade față de perioada preindustrială, regiunile din Europa care suferă de secetă s-ar putea dubla de la 13% la 26%.

Zonele limitrofe Mării Mediterane vor fi cel mai grav afectate, iar proporția terenurilor agricole care se vor confrunta în mod regulat cu secetă se va extinde de la 28% la 49% în cazurile cele mai extreme. Perioada de secetă ar dura, de asemenea, mai mult, aproape jumătate de an față de două luni pe an, cum se întâmplă în prezent. Unele părți ale peninsulei Iberice ar putea înregistra un grad mare de ariditate timp peste șapte luni în fiecare an.

Lipsa precipitațiilor va îngreuna dezvoltarea multor culturi de bază în sudul Europei. Astfel, culturile tradiționale vor migra către zona nordică a continentului, având în vedere că temperaturile din Sahara încep să se resimtă tot mai pronunțat în zona mediteraneană. La o creștere a temperaturii medii globale cu 2 grade față de perioada preindustrială, biomurile agricole, care reprezintă un complex de ecosisteme, factori abiotici specifici și o floră și o faună specifică, se vor deplasa spre nord cu o rată de 25 de kilometri până la 135 de kilometri pe deceniu. 

Producția de grâu în Europa de sud, unde civilizațiile succesive au cultivat-o timp de mii de ani, va scădea cu 12%, dar va crește în același timp cu 5% în nord. În scenariile de încălzire extremă, producția de grâu din sud se prăbușește cu până la jumătate din totalul reprezentat astăzi. De asemenea, chiar dacă temperatura medie globală rămâne în limitele de 1,5 grade celsius, va fi aproape imposibil să se cultive porumb în mare parte din Spania, Franța, Italia sau zona balcanică, fără un sistem performant de irigații. O eventuală catastrofă a culturii de roșii în Italia ar face ca cele mai bune și mai multe roșii de pe continent să se găsească în Germania.

Unii dintre cei mai inspirați fermieri încearcă să rețină apă în sol prin răzuirea barajelor mici sau plantarea copacilor. Alții investesc în sistemele de irigație, care au capacitatea de a salva culturile. Însă, toate aceste soluții vor eșua în cele din urmă, după ce se vor izbi de penuria de apă din zona mediteraneană.

Multe femele agricole sunt deja abandonate pe tot continentul. În sud, Uniunea Europeană consideră că schimbările climatice sunt un nou factor major care determină multe familii să-și părăsească locuințele și chiar țara pentru a se muta în zone urbane. Astfel, comunitățile rurale și tradițiile din zona de sud încep să dispară rând pe rând. Fermele, gestionate din generație în generație de diverse familii, sunt lăsate în paragină, creând astfel noi habitate și crescând în același timp capacitatea de a alimenta solul cu combustibil uscat, care poate duce la incendii. În decembrie 2018, Curtea de Conturi Europeană a constatat că trei sferturi din Spania se confruntă cu un grad mare de deșertificare. În Cipru, 99% din teren ar putea deveni arid. 

Conform cercetătorilor efectuate de un grup de experți al Universității Anvers din Belgia în privința valorilor medii ale terenurilor agricole din UE și Marea Britanie până în 2100, ca urmare a schimbărilor climatice, s-a constat că există diferențe similare cu diviziunile dintre tărâmurile catolice din Europa și cele protestante. În nordul din ce în ce mai plin atât de soare, cât și ploaie, valoarea terenurilor crește cu aproximativ 9% pentru fiecare grad de creștere a temperaturii. Dacă nu se fac eforturi pentru a schimba tehnicile agricole în funcție de noul climat, valoarea terenurilor în multe părți din Spania, sudul Franței, Italia și Grecia ar putea stagna sau scădea în următorii 80 de ani. De departe, cea mai mare recesiune se va înregistra în Italia, care este în prezent unul dintre cei mai mari producători agricoli din Europa. 

Pe măsură ce temperaturile cresc, alte zone ale lumii, care au fost cândva productive, inclusiv Punjab, Orientul Mijlociu, regiunea Sahel din Africa sau Asia de Sud-Est, se vor confrunta cu o penurie de alimente. În consecință, oferta globală va fi redusă, crescând astfel prețul alimentelor.

Inundații și incendii sau despre cum „acasă” nu mai înseamnă siguranță

Temperaturile caniculare, perioadele de secetă tot mai mari și precipitațiile tot mai abundente vor amplifica și extinde zonele inundabile și incendiile din Europa, punând în pericol viața și proprietățile a zeci de milioane de oameni. 

ploaie torențială în Europa
Inundațiile ar putea deveni o problemă anuală pentru aproximativ 5 milioane de europeni. Sursă foto: Getty Images

Aerul cald reține mai multă apă, iar proiecțiile meteorologice sugerează că majoritatea regiunilor din Europa vor experimenta cu 35% mai multe furtuni extreme în timpul iernii, în special în nord. Dacă gradul de încălzire al temperaturii medii globale va depăși 1,5 grade, inundațiile ar putea deveni o problemă anuală pentru aproximativ 5 milioane de europeni, conform proiectului de raport al IPCC. 

O altă problemă este canalizarea din Europa, care nu a fost construită pentru schimbările climatice. Când precipitațiile extreme afectează zonele urbane concrete, sistemele de canalizare nu mai pot face față. În 2011, o ploaie în Copenhaga a inundat casele oamenilor, a deteriorat căile ferate și a blocat drumurile și metroul, ducând la costuri de zeci milioane de euro.

Clădirile, betonul sau asfaltul etanșează solul, lăsând foarte puține căi de evacuare pentru apa de ploaie. Astfel de situații predomină în orașe precum Paris, Salonic, București și Barcelona, ​​potrivit Agenției Europene pentru Mediu. Inundațiile sunt deosebit de periculoase pentru gospodăriile mai sărace, care tind să fie mai expuse, deoarece acestea apar în zone mai ieftine și care nu dispun de asigurare.

Dacă gradul de încălzire al temperaturii medii globale atinge 3 grade celsius până la sfârșitul secolului, inundațiile râurilor ar putea afecta în fiecare an aproape jumătate de milion de oameni față de 170.000 cât este media actuală. Prejudiciile ar putea crește cu până la șase ori mai mult față de 7,8 miliarde de euro pe an, cât este în prezent, a avertizat un grupul de cercetare al Comisiei Europene. În 2002, inundațiile fluviilor Europei Centrale, Elba și Dunărea, au ucis zeci de oameni și au distrus sute case, cauzând daune majore în Austria, Germania, Republica Cehă, Slovacia, Polonia, Ungaria, România și Croația.

Pe viitor, calculele arată că cele mai mari inundații fluviale vor fi concentrate în Europa Centrală și de Nord, precum și în Marea Britanie și Irlanda, în timp ce sudul se va confrunta cu valuri tot mai agresive de caniculă.

Ploaia nu este singura problemă legată de apă. Creșterea nivelului mării conduce, de asemenea, la creșterea riscurilor de inundații extreme și permanente de-a lungul coastelor Europei, în special pentru persoanele care trăiesc în orașele joase din Orlanda, Germania, Belgia și de-a lungul coastei nordice a Italiei, unul dintre cele mai importante puncte turistice din lume. Aceste fenomene vor costa mult guvernele acestor țări, chiar dacă UE reușește să reducă emisiile de CO2 și să stimuleze apărarea împotriva inundațiilor. Daunele cauzate de inundațiile din zonele de coastă s-ar putea intensifica de cel puțin 10 de ori până la sfârșitul acestui secol, potrivit raportului IPCC. 

În Marea Mediterană, nivelul mării ar putea crește cu până la 1,1 de metri până în 2100, în funcție de cât de mult se încălzește planeta. Acest lucru ar însemna că viața și traiul a 42 milioane de oameni care trăiesc în prezent în zonele joase, reprezentând 37% din zona de coastă a Europei, ar putea fi puse în pericol. În schimb, peninsula scandinavă nu va fi expusă unor astfel de situații critice, pentru că solul e încă într-un proces de revenire, după ce a fost acoperit de un strat consistent de gheață în ultima eră glaciară.

Inundațiile pun în pericol patrimoniul antic a Europei. Orașul italian Ravenna, odată capitala Imperiului Roman de Vest, Veneția și alte 47 de situri ale patrimoniului mondial UNESCO, se află în zonele cu risc mare de inundații în viitor.

Dar în timp ce unele părți din Europa vor fi inundate, altele vor arde la propriu. Incendiile au distrus aproape 178.000 de hectare de păduri și terenuri în UE în 2018. Suedia a cunoscut cel mai rău sezon de incendii forestiere din istoria sa în acel an, brigăzile de pompieri luptând împotriva flăcărilor până aproape de nordul Arcticii. Pe măsură ce temperaturile cresc și multe părți ale Europei devin tot mai uscate, astfel de incendii vor dura mai mult și se vor răspândi mai rapid, mai precizează raportul ICPP.

Europa de Nord și de Vest nu va fi imună, însă regiunea mediteraneană prezintă cel mai mare risc în privința posibilelor incendii de vegetație. Pădurile uscate din Spania, Franța, Italia, Grecia și Croația ard mai ușor decât în ​​nord. Spre exemplu, incendiile forestiere din 2017 au produs pagube însemnate în Portugalia, ucigând 64 de persoane și provocând în același timp o criză politică.

Incendii în portugalia în 2017
Un copac arde în timpul incendiilor de vegetație în regiunea Coimbra, Portugalia, pe 16 octombrie 2017. Sursă foto: Getty Images

Fumul provenit de la aceste incendii poate reprezenta, la rândul său, un element care crește gradul de mortalitate având în vedere că este compus din nori toxici care acoperă orașele. În timp ce datele privind impactul asupra incendiilor din Europa asupra sănătății sunt limitate, IPCC sugerează că peste 100 de persoane au murit prematur în Portugalia, ca urmare a calității slabe a aerului, intensificată de incendiile forestiere din 2017.

Schimbările climatice vor genera noi pandemii

Țânțarii trăiesc vieți scurte, în medie, de până la două săptămâni. Virușii care provoacă febra dengue, virusul West Nile și virusul chikungunya se incubează în intestinul țânțarilor înainte de a se strecura înapoi în glandele lor salive, gata să infecteze următoarea lor victimă. Acest proces durează în funcție de temperatură.

Clima mai rece a Europei făcea anterior viața dificilă pentru multe specii de țânțari și bolile pe care aceștia le purtau. Însă temperaturile în creștere au stimulat adaptarea unui purtător de boli deosebit de prolific: țânțarul tigru asiatic, numit într-un asemenea mod datorită dungilor albe care îi traversează corpul. Cunoscut drept cel mai invaziv țânțar din lume, a sosit în Italia în 1990 și este acum stabilit dincolo de Marea Mediterană, călătorind până la nord, în zona Belgiei și a Olandei. La o temperatură atmosferică de 18 grade celsius, țânțarii tigru nu pot să răspândească virusul chikungunya, o febră dureroasă pentru care nu există niciun vaccin sau tratament în prezent, în schimb pot infecta orice ființă umană la o temperatură atmosferică de 28 de grade celsius.

Cercetătorii de la Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor se așteaptă ca virusul chikungunya să se răspândească în Europa pe măsură ce temperatura se încălzește. Alături de acesta, se vor mai răspândi atât febra dengue, cât și virusul West Nile. În timpul valului de căldură din 2018, virusul West Nile a ucis 180 de persoane în 10 țări. Similar cu țânțarii, se așteaptă ca o gama largă de căpușe care pot transmite boli precum encefalita și boala Lyme să migreze spre nord, în zona scandinavă, sau în regiunile alpine cu altitudine mai mare, pentru că zona de sud va deveni prea caldă pentru supraviețuirea acestora. 

De asemenea, experții climatii consideră că temeraturile în creștere vor determina revenirea malariei, pe care Europa a eradicat-o printr-un uriaș program postbelic de pulverizare cu insecticide, drenare a mlaștinilor și terapie medicamentoasă. Marea Mediterană rămâne în întregime potrivită pentru transmiterea malariei și, odată cu încălzirea globală, insectele și paraziții din stomacurile lor și-ar putea recupera locul în Europa.

Schimbările climatice ar putea genera o criză de sănătate publică în viitor, dar oamenii de știință încă cercetează dacă au jucat un rol în apariția pandemiei COVID-19. „Nu se cunosc încă suficiente date pentru a spune că pandemia de coronavirus este legată de shimbile climatice”, se arată în proiectul de raport al IPCC, într-o secțiune specială dedicată virusului SARS-CoV-2. Cu toate acestea, raportul subliniază că „în general, se spune că schimbările climatice au crescut riscul apariției bolilor infecțioase prin conducerea mișcărilor de noi specii, inclusiv a vectorilor și a rezervoarelor de boli, în noi populații umane și viceversa”.

Regiunea nordică și regiunea sudică a Europei, tot mai departe una de cealaltă 

Pentru un continent obsedat de diviziunile sale, Uniunea Europeană a acordat puțină atenție modului în care schimbările climatice intensifică una din cele mai mari fracturi ale sale. IPCC și Comisia Europeană avertizează că schimbările climatice vor aprofunda inegalitatea dintre nord și sud, aceeași ruptură care aproape a înghițit zona euro în ultimul deceniu.

„Cred că aceasta va fi cea mai mare provocare pentru coeziunea Uniunii Europene, mai mare decât cea reprezentată de criza economică din 2008”, a spus Dara Murphy, fost ministru al Irlandei pentru Afacerile Europene.

În 2020, experții climatici ai Comisiei Europene au publicat un raport care a constatat că impactul economic al schimbărilor climatice ar fi de câteva ori mai mare în sud decât în ​​nord, în principal din cauza deceselor cauzate de căldură. Între 2000 și 2015, conform proiectului de raport al IPCC, Europa a pierdut 300 de miliarde de dolari în fiecare an din cauza schimbărilor climatice. Raportul avertizează că la o creștere cu 3 grade celsius a temperaturii medii globale față de perioada preindustrială, „pierderile economice pentru Europa sunt mult mai mari” decât la o creștere limitată la 1,5 grade. Acest lucru va avea ca efect „amplificarea disparităților economice existente între regiunile europene”, după cum atenționează ICPP. 

Productivitatea muncii va scădea, în special în zona mediteraneană, pentru că temperaturile caniculare îngreunează munca în aer liber și sporesc gradul de mortalitate. Nu mai departe de săptămâna trecută, Camara Fantamadi, o tânără de 27 de ani din Mali care muncea în agricultură, a murit în drumul spre casă după o zi întreagă în care a cules roșii în Puglia, o regiune din sudul Italiei care e situată între Marea Adriatică și Marea Ionică. Cazul ei a stârnit un val puternic de reacții printre localnici, iar autoritățile regionale au hotărât să le impună fermierilor să stopeze munca agricolă în intervalul orar cu cele mai călduroase temperaturi din zilele lucrătoare.

Spre deosebire de recesiunile ciclice, deficitul climatic se va produce în fiecare an. O creștere cu 2 grade a temperaturii medii globale va fi o realitate dăunătoare, pe care nordul va trebui să o suporte. Spre comparație, în sud, care se luptă deja cu limitele datoriilor impuse de Bruxelles, o creștere cu 2 grade a temperaturii medii globale va reprezenta o adevărată frână de mână economică.

o benner cu mesajul - avem nevoie de o schimbare -
European Green Deal, planul de eliminare completă a emisiilor de dioxid de carbon din UE până în 2050 nu va proteja blocul comunitar de toate coșmarurile climatice. Sursă foto: Getty Images

„Criza climatică ar putea deveni o problemă structurală pentru Uniunea Europeană”, a declarat Desmond Dinan pentru Politico. Autor al volumului „O uniune tot mai strânsă”, carte folosită de mulți studenți care încearcă să înțeleagă provocările legate de menținerea unității europene, Dinan a spus că se simte jenat că nu s-a gândit mai din timp la aceste problematici. 

„Până în prezent, Comisia Europeană nu a reușit să comunice acest risc într-un mod care să motiveze un răspuns din partea statelor membre”, a declarat Heather Grabbe, directorul al Open Society European Policy Institute. Este „o mare problemă”, a spus aceasta, dacă analiza „nu devine și un factor al narațiunii politice”.

Decidenții politici europeni încep să conștientizeze că planul de reducere al emisiilor de CO2 din UE nu vor proteja blocul comunitar de toate coșmarurile climatice. Astfel, Comisia Europeană a lansat în februarie o nouă strategie de adaptare la contextul climatic, care va furniza elementele de bază pentru un viitor răspuns la nivelul întregului bloc comunitar al UE. Însă „viteza de adaptare este mai mică decât cea a schimbărilor climatice”, conform raportului IPCC, care mai precizează că nici cele mai accelerate eforturi nu pot depăși toate efectele încălzirii globale.

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.