Ai dori să-ţi laşi copilul bogat? Învaţă-l să fie cinstit

Iubirea de bani pe toate le răstoarnă, le distruge, așa cum un tiran pune stăpânire pe o cetate, și lipsește sufletele oamenilor de frica de Dumnezeu.

De aceea suntem indiferenți și nu ne pasă nici de mântuirea noastră, nici de mântuirea copiilor noștri.

Scopul nostru e cum să devenim mai bogați și să ne lăsăm averea altora și aceștia, la rândul lor, altora și cei de după ei și tot așa. În felul acesta nu mai suntem stăpânii banilor și ai moșiilor noastre, ci tot ce facem este să le lăsăm moștenirea mai departe.

Ai dori să-ți lași copilul bogat? Învață-l să fie cinstit, pentru că numai așa își va putea păstra averea. Și, chiar dacă n-o mai sporește, n-o va micșora pe cea dobândită.

Dacă, însă, e viclean și dacă-i lași moștenire bogății nemăsurate, atunci fii sigur că nu va ști să le păstreze. Dimpotrivă, îl vei face să fie mai rău decât cei ajunși la sărăcia cea mai neagră.

E de preferat sărăcia în locul bogăției pentru cei ce nu știu să-și crească copiii așa cum trebuie. Aceasta pentru că sărăcia îi ține aproape de virtute fără voia lor, în timp ce bogăția nu-i lasă să fie înțelepți nici dacă ar dori-o, ci îi distruge, împingându-i spre rele și nenorociri nenumărate.

Sfântul Ioan Gură de Aur

Cum i-a scăpat justiția americană pe marii producători de ciocolată, acuzați că folosesc copii-sclavi în plantațiile de cacao

CHILD LABOR
Adolescent pe o plantație de cacao, în Mali, Africa. Foto: Profimedia Images

Curtea Supremă din SUA a decis că marile companii americane Nestle USA și Cargill nu pot fi acuzate de folosirea copiilor-sclavi în plantațiile de cacao din Africa.

Mai exact, Curtea Supremă a hotărât, cu un scor de 8-1, că marii producători de ciocolată nu pot fi trași la răspundere în Statele Unite pentru fapte de sclavie și trafic de minori comise pe continentul african, informează BBC.

Opt copii care susțin că au fost folosiți ca forță de muncă sclavă pe plantațiile de cacao din Coasta de Fildeș au dat în judecată unele dintre cele mai mari companii de ciocolată din lume. Aceștia acuză corporațiile că au ajutat și au instigat la aservirea ilegală a mii de copii din fermele de cacao din lanțurile lor de aprovizionare.

În luna februarie 2021, producătorii Nestlé, Mars, Hershey,Cargill, Olam, Barry Callebaut și Mondelez au fost numiți inculpați într-un proces intentat la Washington DC de International Rights Advocates (IRA), o asociație pentru drepturile omului, în numele a opt foști copii sclavi, forțați să lucreze fără plată pe plantațiile de cacao din Coasta de Fildeș. Corporațiile au fost acuzate că au ajutat și instigat la aservirea ilegală a mii de copii din fermele africane de cacao care fac parte din lanțurile de aprovizionare a marilor producători de ciocolată.

Reclamanții, toți originari din Mali și care acum sunt adolescenți, au solicitat despăgubiri pentru munca forțată și pentru suferința emoțională suferită și compensații suplimentare pentru supraveghere neglijentă și îmbogățirea nedreaptă a celor șapte producători de ciocolată.

Conform Curții Supreme a Statelor Unite, deși companiile Nestle și Cargille au furnizat „resurse tehnice și financiare” către fermele incriminate, nu au fost găsite dovezi care să demonstreze că „deciziile de business” adoptate în SUA au condus, în mod direct, la sclavie și muncă forțată în cazul minorilor.

70% din producția de cacao provine din Africa de Vest. Peste 1,5 milioane de copii, exploatați în fermele din Coasta de Fildeș și Ghana

Activiștii pentru drepturile omului, care se luptă de ani de zile cu marii producători de ciocolată în această privință, s-au arătat șocați de decizie.

„Ele (companiile) au decis asupra bugetelor, asupra planurilor, asupra aspectelor și detaliilor de business – iar toate astea s-au făcut în SUA”, a declarat Terry Collingsworth, director executiv la International Rights Advocates, o organizație care luptă pentru respectarea drepturilor omului și care a intentat în acest sens mai multe procese marilor corporații și companii multinaționale.

În replică, reprezentanții Nestle USA au declarat că „nu s-au angajat niciodată în acțiuni de exploatare prin muncă a copiilor”.

Conform BBC, în jur de 70% din producția mondială de cacao provine din Africa de Vest. Plantațiile din Coasta de Fildeș produc aproximativ 45% din oferta globală de cacao, un ingredient de bază al ciocolatei.

Se estimează că 1,56 de milioane de copii lucrează în fermele de cacao din Coasta de Fildeș și Ghana, conform unui raport publicat în 2020 de Departamentul Muncii din SUA.

Toți cei opt reclamanți care au dat în judecată marile companii de ciocolată au spus că au fost recrutați în Mali prin înșelăciune, înainte de a fi traficați peste graniță către fermele de cacao din Coasta de Fildeș. Acolo, ai au fost obligați să muncească pentru câțiva ani fără plată, fără documente și fără să aibă idee unde se aflau sau cum să se întoarcă la familiile lor.

Potrivit avocaților, unul dintre copii avea doar 11 ani când un localnic din orașul său natal i-a promis că va lucra pe Coasta de Fildeș pentru 25.000 franci CFA (34 lire sterline) pe lună. Documentele legale susțin însă că băiatul a lucrat doi ani fără a fi plătit vreodată.

Nokia pregătește telefoane cu sistem de operare HarmonyOS de la Huawei

Nokia pregătește telefoane cu sistem de operare HarmonyOS de la Huawei

HarmonyOS a fost anunțat oficial de curând drept un sistem de operare proprietar pentru dispozitivele Huawei, dar se pare că producătorul chinez deja își caută parteneri pentru a extinde acest software și pe telefoanele altor branduri.

Nokia pare să fie una dintre primele companii care va lansa smartphone-uri cu HarmonyOS, următoarele sale telefoane care urmează să fie lansate în China urmând să vină cu HarmonyOS instalat din fabrică.

Nokia ar putea fi primul partener Huawei pentru platforma software HarmonyOS

Strategia Huawei pare să fie destul de clară. Întrucât nu există un control software asupra pieței de smartphone-uri în China, unde Google nu activează într-o manieră oficială, Huawei are acum șansa de a se impune pe piață cu HarmonyOS, o alternativă la Android, care vine cu o suită de servicii chinezești. Astfel, telefoanele din China ale mai multor branduri ar putea avea un software unificat, așa cum se întâmplă în restul lumii cu platforma Android și serviciile Google.

Nokia X60 și X60 Pro par a fi primele telefoane non-Huawei care vor folosi noul sistem de operare HarmonyOS în China, alături de Huawei Mobile Services. Totuși, nu ar fi prima care adoptă HMS, întrucât Meizu a anunțat la începutul anului un telefon care beneficia de acestea, cât și de acces la AppGallery din fabrică.

Nu știm foarte multe detalii despre aceste telefoane, însă ar putea fi echipate cu hardware de top, putând reprezenta o alternativă bună la modelele Huawei, pe care compania momentan nu le mai poate produce.

Din informatii, se pare că X60 și X60 Pro de la Nokia vor integra display-uri curbate, baterii de 6.000 mAh, cât și camere foto cu senzori de 200 megapixeli cu optică de la ZEISS. De altfel, ecranele ar putea atinge valori de până la 144 Hz pentru rata de împrospătare și ar putea folosi un chipset din seria Snapdragon 800 de la Qualcomm. Având în vedere că există acum modelele 870, 888 și 888 Plus, este greu de știut ce va alege Nokia. Probabil că și prețul va influența această decizie.

Pe lângă Nokia și Meizu, există zvonuri care spun că și alte companii precum Oppo, Xiaomi și Vivo sunt în discuții cu Huawei pentru a adopta HarmonyOS pe piața din China. De altfel, tranziția nu ar fi așa complicată, întrucât HarmonyOS este în continuare o platformă compatibilă cu aplicațiile de Android obișnuite, folosind ca bază Android 10 în versiunea AOSP.

sursa: ITHome

Realme ar putea lansa un smartphone în parteneriat cu un producător de camere foto

Realme V5 5G – unul dintre cele mai ieftine smartphone-uri 5G de pe piaţă  cu preţ de plecare de 880 lei* : Gadget.ro – Hi-Tech Lifestyle

Parteneriatele dintre companii producătoare de echipamente foto și companii producătoare de smartphone-uri nu sunt tocmai noi.

Nokia avea un parteneriat cu ZEISS încă de pe vremea telefoanelor cu Symbian, însă acest tip de înțelegeri au devenit foarte populare în ultima vreme, după ce Huawei a anunțat parteneriatul cu Leica. Am văzut între timp accesorii și telefoane cu tehnologii Hasselblad, ZEISS pe modele de la Sony sau Vivo, cât și tehnologie Leica în smartphone-uri precum noul Sharp Aquos R6. Conform noilor informatii, a venit rândul brandului Realme să se alieze cu un brand foto.

Realme va lansa modelul GT Master Edition cu branding al unui partener din domeniul foto

Realme este un brand secundar pentru Oppo, oferind smartphone-uri cu capabilități înalte la prețuri accesibile. Compania a intrat de curând și în România și am testat deja patru dispozitive mobile ale sale: Realme 8 și Pro, Realme 8 5G și recentul Realme GT. Toate au excelat la capitolul performanță pentru categoria de preț în care sunt încadrate, însă camerele foto nu au fost tocmai impresionante.

Se pare că Realme a auzit criticile presei și fanilor și a luat decizia de a îmbunătăți această componentă. Conform Digital Chat Station, următorul telefon de top al companiei, Realme GT Master Edition, o versiune îmbunătățită a „flagship”-ului acestui brand, va folosi tehnologie foto de la un „producător veteran de camere foto”.

Din păcate, cam aici se termină informațiile pe care le avem la îndemână. Singura companie pe care o putem scoate imediat din ecuație este însă Sony, pe care Digital Chat Station a numit-o direct că nu este unul dntre posibilii parteneri. Având în vedere că Leica deja este în parteneriat cu Huawei și Sharp, ZEISS este partener Sony, Vivo și HMD, iar Hasselblad este partener OnePlus, rămân multe branduri de camere care ar putea să se implice în producția unui smartphone. Se zvonește că Samsung va alege Olympus drept partener în 2022, așa că putem scoate și acest brand din discuție. Rămân Canon, Nikon, Fujifilm, Panasonic și Pentax din domeniul camerelor profesionale.

Notă personală: Dacă ar fi să aleg un partener de camere pentru brandul Realme, m-aș orienta în probabil către Nikon. Compania japoneză are un branding apropiat cu cel Realme, cel puțin din punct de vedere al identității vizuale.

Ambele branduri folosesc culoarea galbenă, deci s-ar potrivi bine. Desigur, aceste parteneriate se fac în general din motive financiare, iar Realme va alege cel mai probabil compania care va cere cât mai puțin procent din profitul noilor smartphone-uri.

De obicei aceste parteneriate sunt doar „pe hârtie”, companiile producătoare de camere nefiind implicate decât cu rol consultativ în dezvoltarea telefoanelor.

sursa: Android Authority

Honor X20 SE: primul mid-range al brandului chinez de după separarea de Huawei

Honor X20 SE: primul mid-range al brandului chinez de după separarea de Huawei

Acum că Honor a lansat primele sale modele de smartphone-uri sub brand propriu, compania începe să se dezvolte în mai multe direcții.

Primele modele pe care le-a dezvăluit, care vor fi livrate și cu servicii Google în afara Chinei, au fost dispozitivele din gama Honor 50, echipate cu procesoare mid-range superioare, camere performante și design premium. Următorul smartphone pe care Honor îl lansează este însă un mid-range „veritabil”, cu mai puține capabilități premium, dar semnificativ mai ieftin: Honor X20 SE.

Honor X20 SE este un mid-range cu 5G

Modelul X20 SE a fost anunțat pentru piața din China și beneficiază de o configurație hardware obișnuită pentru segmentul mid-range din prezent. Vorbim despre un telefon cu ecran LCD de 6,6” cu rezoluție Full HD, un chipset MediaTek Dimensity 700, cameră de selfie de 16 megapixeli și un senzor de amprentă pe laterală. Telefonul beneficiază de configurații cu 6 sau 8 GB memorie RAM și stocare de 128 GB internă. Din păcate, nu există și un slot microSD, însă există o tăviță dual-SIM care permite utilizarea a două rețele 5G. Acumulatorul intern are o capacitate de 4.000 mAh și se încarcă rapid la 22.5W cu adaptorul din pachet.

Camera foto este echipată cu trei senzori, însă doar unul este cu adevărat util. Avem o cameră principală de 64 megapixeli, alături de o cameră macro de 2 megapixeli și o cameră de adâncime de 2 megapixeli pentru modul portret. De altfel, software-ul preinstalat este Android 11 cu Magic UI 4.1. În China, acesta vine fără servicii Google, însă nu mai există restricții asupra acestor aplicații în afara Chinei, așa că ne așteptăm ca și acest model să fie livrat cu servicii complete în Europa.

Prețul pentru varianta de bază a lui Honor X20 SE, cu 6 GB RAM este de 1.799 yuan, adică în jur de 235 euro. Modelul superior costă 1.999 yuan, adică 260 euro. Prețurile telefoanelor din Europa cresc în medie cu 20-30% față de prețul din China, deci probabil că vom vedea aceste dispozitive pe la 300 de euro în magazinele din regiune. Honor încă nu a anunțat disponibilitate telefoanelor sale în România, deși acestea vor ajunge în magazinele altor țări europene.

sursa: GSM Arena

Insule private, de vânzare în Grecia. De la cât pornesc prețurile și ce condiții li se pun cumpărătorilor

Insula St. Athanasios, Grecia
Insula St. Athanasios, Grecia. Foto: Twitter/ Greek House

Dacă ai visat vreodată să ai o insulă întreagă doar a ta și dispui de aproximativ două milioane de dolari, află că, în acest moment, în Grecia există cinci astfel de insule care așteaptă să aibă un proprietar.

Deși pentru oricine nu se numără printre bogații planetei, prețul poate părea una destul de mare, este mult mai mic în comparație cu cel al unei cabane de schi în stațiunea americană Aspen, de exemplu. În plus, oricine poate deveni proprietarul unei insule grecești, indiferent de naționalitate, potrivit greekcitytimes.

Grecia le permite de ani buni, atât localnicilor, cât și străinilor, să cumpere o insulă, anunţurile fiind publicate periodic pe site-urile de specialitate.

Deși oricine poate deveni proprietarul unei astfel de insule, indiferent de naționalitate, există câteva excepții atunci când este vorba despre o insulă aflată în apropierea unei frontiere naționale sau a unui teren militar. Astfel, cetățenii non-europeni nu vor primi permisiunea de cumpărare a insulelor în apropierea frontierelor naționale sau a punctelor strategice.

De ce ai nevoie pentru a cumpăra o insulă în Grecia

Pentru a deveni proprietarul unei insule grecești, este obligatoriu să obțineți un număr fiscal sau AFM. AFM-urile sunt accesibile și se pot obține de la orice birou fiscal, pentru asta fiind necesar doar un pașaport valabil.

Mai mult, fondurile pentru proprietățile cumpărate în Grecia trebuie să fie contabilizate prin intermediul unui „bilet roz”, care dovedește proveniența fondurilor. În cazul în care proveniența banilor nu poate fi dovedită sau dacă nu își emite un bilete roz, autoritățile elene își vor asuma banii drept venit.

De asemenea, cumpărătorii străini trebuie să își angajeze un avocat din Grecia, care să posede cunoștințe serioase privind dreptul funciar și imobiliar.

Nu în ultimul rând, este necesară expertiza unei persoane ce poate descifra și interpreta birocrația, deoarece toate documentele incluse în acest proces de achiziție a unei insule sunt exclusiv în limba greacă.

Ce insule sunt scoase la vânzare

Insula Rinia

Insula privată Rinia se află în vestul insulei Skyros din Marea Egee, la 4 kilometri de portul său. Insula Skyros este uşor accesibilă prin Aeroportul Internaţional Eleftherios Venizelos din Atena prin zboruri interne şi internaţionale, precum şi cu hidroavionul şi cu elicopterul.

Insula Rinia este plată şi acoperită în principal cu cedri de înălţime moderată. Principalele părţi ale teritoriului sunt straturi de argilă stâncoasă. Apele sale sunt albastre, cristaline şi unice.

O lege a fost adoptată şi semnată pe 8 august 2014 privind restricţii de construcţii aplicabile „terenurilor forestiere private” şi zonelor rurale pentru a acorda dezvoltarea proiectelor turistice. Prin urmare, potrivit agentului imobiliar, insula este subvenţionată pentru dezvoltarea construcţiilor pe întreaga sa suprafaţă.

Pot fi construite mici hoteluri, bungalouri, vile pe o suprafaţă de 550.000 de metri pătraţi.

Insula Rinia, Grecia
Insula Rinia, Grecia. Foto: Twitter/ Amazing Greece

Insula St. Athanasios

Frumoasa insulă St. Athanasios se află în Golful Corint, la doar 2,4 kilometri de oraşul Itea şi la mică distanţă de Delphi, staţiunea de schi Parnassos şi portul istoric Galaxidi, fiind practic la răscruce de drumuri între mai multe locații de interes, fiind perfectă pentru investitori. În prezent este listată pentru suma de 220.000 de euro.

Insula St. Athanasios, Grecia
Insula St. Athanasios, Grecia. Foto: Twitter/ Greek House

Insula Trinity

Insula Trinity, aflată în apropiere de Atena, i-a avut ca oaspeţi pe Winston Churchill şi The Beatles. Este localizată în sudul Golfului Evia.

Insula este în cea mai mare parte plată, cu vegetaţie ornamentală din abundenţă, incluzând aproximativ 350 de măslini, fistic, păduri de pin şi chiparos şi o varietate de pomi fructiferi (rodie, cais, piersic, migdal, smochin).

Preţul poate fi obținut de la agentul care a dat-o spre vânzare.

Insula Nissos Makri

Numită Nissos Makri, insula privată se află în sudul Echinades, în grupul insulelor Ionice. Este situată pe partea extremă sud-estică a Golfului Makri.

Insula Nissos Makri, Grecia
Insula Nissos Makri, Grecia. Foto: Twitter/MujdeAkn

Insula Kato Antikeri

Insula Kato Antikeri se află în nord-vestul Cicladelor din Marea Egee, având 272 acri, şi este potrivită pentru investiţii.

Putin: Și dacă scufundam distrugătorul britanic în Marea Neagră nu cred că ajungeam „în pragul celui de-al Treilea Război Mondial”

Distrugătorul britanic HMS Defender, urmărit de nave de patrulare rusești în Marea Neagră.
Distrugătorul britanic HMS Defender, urmărit de nave de patrulare rusești în Marea Neagră. Foto: Profimedia Images

Președintele rus Vladimir Putin a declarat miercuri că și dacă avioanele rusești ar fi scufundat distrugătorul britanic HMS Defender în Marea Neagră nu crede că lumea ar fi fost „în pragul celui de-al Treilea Război Mondial”. 

Nava britanică de război despre care Rusia afirmă că a intrat ilegal în apele sale teritoriale lângă Crimeea a făcut acest lucru pentru a observa cum reacționează forțele rusești, a declarat miercuri Vladimir Putin, în timpul conferinței anuale cu publicul, potrivit Reuters.  

Rusia a convocat-o pe ambasadoarea Marii Britanii la Moscova după incident. Rusia susține că HMS Defender a intrat în apele sale teritoriale, însă Marea Britanie și mare parte a lumii consideră că apele aparțin Ucrainei.

Rusia a anexat Crimeea de la Ucraina în 2014.

„A fost o provocare, bineînțeles”, a afirmat Vladimir Putin la conferința de miercuri.

„Dar și dacă am fi scufundat disrugătorul britanic lângă Crimeea, e puțin probabil că lumea s-ar fi aflat în pragul celui de-al Treilea Război Mondial”, a declarat Putin.

Autoritățile de la Moscova au anunțat că o navă militară rusă a tras focuri de avertisment asupra distrugătorului HMS Defender al Marinei Regale britanice, iar un avion rusesc a lansat bombe în calea sa, după ce nava NATO a intrat în apele ruseşti din Marea Neagră.

Ministerul britanic al Apărării a negat însă incidentul, spunând că nava „executa o trecere pașnică prin apele teritoriale ale Ucrainei, conform legislației internaționale”, iar rușii probabil „desfășurau un exercițiu cu trageri de artilerie în Marea Neagră”.

Un corespondent BBC aflat la bordul distrugătorului HMS Defender a spus că vasul de război a fost survolat de mai mult de 20 de avioane rusești și încadrat în mers de două nave rusești de coastă, care s-au apropiat mult, încercând să-l oblige să-și schimbe direcția. 

Kremlinul readuce în discuție incidentul cu nava britanică din Marea Neagră și vrea „un răspuns dur”

kremlinul nava britanica
Kremlinul amenință cu un „răspuns dur”, dacă navele străine vor intra în apele peninsulei Crimeea, pe care Rusia le consideră ape teritoriale ruse Foto: Profimedia

Intrarea, luna trecută, a unei nave britanice în ceea ce Moscova consideră că ar fi apele teritoriale ruse din apropierea peninsulei Crimeea este genul de provocare care necesită un răspuns dur, a declarat duminică purtătorul de cuvânt al Kremlinului, potrivit Reuters.

Dmitri Peskov a afirmat că incidentul respectiv a fost o „provocare bine pusă la punct”, iar reacţia preşedintelui Vladimir Putin a indicat în mod clar că orice eventuală repetare va atrage după sine un răspuns pe măsură.

„Este evident că reacţia va fi dură”, a subliniat Dmitri Peskov, într-o intervenţie la postul public rus de televiziune.

Săptămâna trecută, Rusia a contestat dreptul navei britanice HMS Defender de a traversa apele din apropierea peninsulei Crimeea, în timp ce Londra consideră că nava sa este total îndreptăţită să facă acest lucru.

Moscova susţine că nava britanică a intrat ilegal în apele sale teritoriale și a ameninţat că forţele ruse ar putea bombarda navele britanice, dacă acţiuni similare vor mai avea loc în apropiere de Crimeea, peninsulă anexată de Rusia în 2014. 

Rusia a acuzat Marea Britanie şi Statele Unite că încearcă să provocae un conflict în Marea Neagră şi a declarat că îşi va apăra graniţele folosind toate mijloacele posibile, inclusiv forţa militară

Sursa: Agerpres

Schimbările climatice vor accentua diviziunile în Europa. De ce ne este viața pusă în pericol. STUDIU

incendiii de vegetație
Incendiu de vegetație într-o pădure din Suedia. Incendiile au distrus aproape 178.000 de hectare de păduri și terenuri agricole în UE în anul 2018. Sursă foto: Getty Images

Schimbările climatice nu vor influența doar Europa, ci vor avea un impact direct și asupra Uniunii Europene.

Sudul continentului va fi afectat mai puternic decât nordul, ceea ce va conduce la o amplificare a diviziunilor existente între state, cu implicații profunde pentru marele proiect politic al continentului. Nordul Europei se va lupta cu inundații și incendii, determinate de încălzirea temperaturii medii globale cu până la 1,5 sau chiar 2 grade celsius față de perioada preindustrială.

În același timp, sudul Europei va fi lovit de secetă, căldură urbană și declin agricol, fapt care va reprezenta una din cele mai mari defecțiuni politice a Uniunii Europene, potrivit unei analize Politico Europe, care face parte dintr-o serie mai amplă de analize dedicate Conferinței Națiunilor Unite privind schimbările climatice din 2021, cunoscută și sub numele de COP26, care se va desfășura între 1 și 12 noiembrie în orașul Glasgow. 

Conform unui rezumat tehnic de 137 de pagini, publicat la sfârșitul lunii trecute, al unui raport de peste 4.000 de pagini realizat de Grupul interguvernamental de experți al ONU însărcinat cu evaluarea riscurilor asupra încălzirii globale datorită efectelor activității umane (IPCC), secolul XXI va fi un secol nemilos din punct de vedere al schimbărilor climatice, iar țările sărace vor resimți cel mai puternic consecințele. Concluziile generale ale raportului se vor regăsi probabil și în varianta oficială a raportului, care va fi publicată în februarie 2022, însă unele cifre și limba utilizată de oamenii de știință ar putea fi modificate, pe măsură ce raportul este revizuit de un număr de 195 de guverne în a doua jumătate a acestui an.

Cei mai importanți oameni de știință din lume în domeniul climei avertizează că miliarde de oameni sunt expuși riscului unei lipse cronice a resurselor de apă, zeci de milioane de persoane sunt expuse foametei, iar zonele din apropierea ecuatorului vor avea parte de o căldură în care nu se va putea supraviețui, cu excepția cazului în care se iau măsuri pentru a construi sisteme de apărare împotriva șocurilor climatice și pentru a reduce cât mai rapid emisiile de dioxid de carbon din atmosferă.

Doar pentru că lucrurile se pot agrava în altă parte nu înseamnă că Europa este în siguranță

„Întreaga populație europeană încă nu înțelege bine acest lucru”, a declarat Piers Forster, directorul Centrului Internațional Priestley pentru Climă de la Universitatea Leeds. „Ei încă nu știu cum îi vor afecta în mod personal schimbările climatice”, a mai transmis Forster, care și autor principal al unei secțiuni din raportul IPCC.

În timpul valului de căldură din 2003, orașele europene „și-au gătit locuitorii”, la propriu. La acea vreme s-a înregistrat cea mai fierbinte lună august din cel puțin a doua jumătate a mileniului, temperaturi de peste 30 de grade celsius fiind prezente aproape pe tot continentul, chiar și în zonele nordice, timp de săptămâni întregi. UE estimează că aproximativ 80.000 de oameni au murit atunci din cauza caniculei.

În orice scenariu viitor privind încălzirea climei, o vară precum cea din 2003 va fi parte din normalitate. Potrivit cercetărilor UE, la o încălzire a temperaturii medii globale cu 1,5 grade celsius față de perioada preindustrială, aproximativ una din cinci persoane din UE și Marea Britanie vor experimenta o căldură similară în fiecare an. La o creștere a temperaturii medii globale cu 3 grade celsius față de perioada preinustrială, căldura va fi resimțită în fiecare an de mai mult de jumătate din populația Marii Britanii și a Uniunii Europene. 

Căldura conduce, totodată, la instabilitate psihică. Cercetătorii italieni au descoperit o legătură puternică între urgențele psihiatrice și temperaturile zilnice ridicate. De asemenea, sinuciderile s-au dublat la Moscova în timpul unui val de căldură din 2010. La Madrid, incidentele de violență domestică și numărul femeilor ucise de partenerii lor cresc atunci când temperatura depășește 34 de grade. Totodată, nopțile cu temperaturi ridicate provoacă insomnii.

O parte din ce în ce mai mare a europenilor locuiesc în construcții din beton, care manifestă o concentrare termică importantă. Orașele sunt de obicei cu 5 până la 10 grade celsius mai calde decât zonele rurale. În cazul în care se vor face prea puține eforturi pentru a reduce emisiile globale de CO2 din atmosferă, orașele Europei s-ar putea încălzi între 6 și 10 de grade. În sudul continentului se vor resimți cele mai mari creșteri. În Roma și alte orașe mediteraneene, căldura va deveni atât de intensă încât sistemele arhitecturale tradiționale care se bazează pe ventilația naturală nu vor mai funcționa.

În prezent, milioane de oameni migrează din zonele rurale în spațiile urbane aglomerate de construcții. În același timp, populației Europei îmbătrânește și devine tot mai vulnerabilă. Serviciile medicale performante și o rată a natalității în scădere reprezintă faptul că numărul europenilor cu vârsta peste 65 de ani va crește cu aproximativ 40 de milioane până în 2050, chiar dacă numărul populației globale a intrat într-o fază lentă de scădere.

Persoanele în vârstă sunt expuse unui risc ridicat de a muri din cauza șocurilor termice și a insolației. Corpurile îmbătrânite sunt afectate mult mai rapid de căldura în excces și mult mai susceptibile la astm sau boli cardiovasculare ori respiratorii. În zilele de caniculă se poate observa o creștere a spitalizarii persoanelor în vârstă. Persoanele care îmbătrânesc sunt, de asemenea, mai predispuse la a fi diabetice. Acestea au de suferit, pentru că temperaturile caniculare determină dilatarea vaselor de sânge, absorb insulina și conduc la o scădere a zahărului din sânge. 

Lumea abia s-a încălzit cu mai mult de 1 grad celsius față de perioada industrială, însă consecințele deja se resimt puternic. În 2010, temperaturile caniculare au ucis 54.000 de persoane în Rusia și Europa Centrală. Opt ani mai târziu, în 2018, în timpul unui val brutal de căldură, accelerat de schimbările climatice, 104.000 de persoane și-au pierdut viața, mai mult decât în oricare altă regiune a lumii în acel an. Numai Germania a înregistrat la acea vreme aproximativ două treimi din decesele provocate de valul de căldură provenit din India, conform rapoartelor publicate în revista medicală britanică The Lancet. 

În cazul în care creșterea temperaturii medii globale nu depășește limitele Acordului de la Paris, adică 1,5 grade celsius, cazurile viitoare de decese din cauza caniculei vor fi concentrate în partea de sud și centrală a Europei. Dacă nivelul temperaturii medii globale atinge 3 grade celsius în următoarele decenii, aproximativ 200 de milioane de europeni, nu numai cei din sud, ci și mulți din nord sau din Marea Britanie, vor avea de suportat valuri de căldură din ce în ce mai intense. Fără schimbări rapide care să protejeze mediul, UE spune că temperaturile caniculare extreme ar putea ucide circa 95.000 de europeni în fiecare an, de peste 30 de ori mai mult decât rata medie actuală.

barbat care spune ca trebuie să salvăm planeta
Europenii din Nord vor trebui, în cele din urmă, să-i ajute pe europenii din Sud, la fel ca atunci când au oferit ajutoare financiare pentru regiunile producătoare de combustibili fosili, cu scopul de a-i ajuta pe oamenii din acele zone să renunțe la locurile de muncă poluante. Sursă foto: Getty Images

O soluție rapidă ar fi instalațiile de aer condiționat. Dar o astfel de soluție vine la pachet cu propriile sale probleme. Utilizarea energiei pentru răcirea clădirilor din zona mediteraneană se va dubla până în 2035. În plus, în Europa de Sud au început deja să se amplifice noi discrepanțe în ceea ce privește calitatea vieții, între cei care își pot permite să combată căldura prin diverse soluții și cei care nu își pot permite o instalație de aer condiționat.

Datele arată că Europa este destinată să devină un continent fierbinte. Chiar dacă nord-europenii se confruntă cu o creștere a temperaturii mai puțin abruptă, aceștia trebuie să înceapă să gândească precum europenii din zona de sud. Clădirile proiectate pentru a capta căldura în timpul iernii fac același lucru vara. Costă de patru ori mai mult să amplasezi o instalație de răcire a aerului într-o locuință deja construită decât să echipezi o nouă construcție cu instalații menite să combată temperaturile caniculare, potrivit Comitetului pentru schimbări climatice al Regatului Unit. Pentru a face față fenomenelor meteo extreme, străzile din Londra, Copenhaga și Bruxelles vor trebui să dobândească un sentiment aproape romantic, asemănător cu fațadele clădirilor din Roma și Marsilia sau aspectul utilitar al celor din Atena, Sevilla sau Napoli.

Jocurile foamei

Vestea bună, pentru cel puțin unii dintre fermierii europeni, constă în faptul că schimbările climatice pot aduce câștigători. Iernile mai calde, anotimpurile mai lungi și ploile mai intense conduc în anumite părți ale Europei, în special în nord, la o producție mai mare de alimente decât în prezent.

Cu toate acestea, pentru alte părți ale continentului, o lume mai caldă reprezintă un dezastru. Schimbările climatice vor atrage precipitații abundente peste tot în Europa. Zona de nord va deveni mai umedă decât în prezent, în timp ce zona de sud va ajunge la un grad de ariditate mai mare decât în prezent. Se preconizează că secetele vor deveni mai frecvente și mai extreme, traversând câmpiile din sudul și centrul Europei.

La o încălzire cu 2 grade a temperaturii medii globale, 9% din populația Europei nu va dispune de o aprovizionare corespunzătoare cu apă. În Europa de Sud, avertizează raportul IPCC, mai mult de o treime din populație va avea mai puțină apă decât are nevoie. Dacă temperaturile temperatura medie globală crește cu 3 grade față de perioada preindustrială, regiunile din Europa care suferă de secetă s-ar putea dubla de la 13% la 26%.

Zonele limitrofe Mării Mediterane vor fi cel mai grav afectate, iar proporția terenurilor agricole care se vor confrunta în mod regulat cu secetă se va extinde de la 28% la 49% în cazurile cele mai extreme. Perioada de secetă ar dura, de asemenea, mai mult, aproape jumătate de an față de două luni pe an, cum se întâmplă în prezent. Unele părți ale peninsulei Iberice ar putea înregistra un grad mare de ariditate timp peste șapte luni în fiecare an.

Lipsa precipitațiilor va îngreuna dezvoltarea multor culturi de bază în sudul Europei. Astfel, culturile tradiționale vor migra către zona nordică a continentului, având în vedere că temperaturile din Sahara încep să se resimtă tot mai pronunțat în zona mediteraneană. La o creștere a temperaturii medii globale cu 2 grade față de perioada preindustrială, biomurile agricole, care reprezintă un complex de ecosisteme, factori abiotici specifici și o floră și o faună specifică, se vor deplasa spre nord cu o rată de 25 de kilometri până la 135 de kilometri pe deceniu. 

Producția de grâu în Europa de sud, unde civilizațiile succesive au cultivat-o timp de mii de ani, va scădea cu 12%, dar va crește în același timp cu 5% în nord. În scenariile de încălzire extremă, producția de grâu din sud se prăbușește cu până la jumătate din totalul reprezentat astăzi. De asemenea, chiar dacă temperatura medie globală rămâne în limitele de 1,5 grade celsius, va fi aproape imposibil să se cultive porumb în mare parte din Spania, Franța, Italia sau zona balcanică, fără un sistem performant de irigații. O eventuală catastrofă a culturii de roșii în Italia ar face ca cele mai bune și mai multe roșii de pe continent să se găsească în Germania.

Unii dintre cei mai inspirați fermieri încearcă să rețină apă în sol prin răzuirea barajelor mici sau plantarea copacilor. Alții investesc în sistemele de irigație, care au capacitatea de a salva culturile. Însă, toate aceste soluții vor eșua în cele din urmă, după ce se vor izbi de penuria de apă din zona mediteraneană.

Multe femele agricole sunt deja abandonate pe tot continentul. În sud, Uniunea Europeană consideră că schimbările climatice sunt un nou factor major care determină multe familii să-și părăsească locuințele și chiar țara pentru a se muta în zone urbane. Astfel, comunitățile rurale și tradițiile din zona de sud încep să dispară rând pe rând. Fermele, gestionate din generație în generație de diverse familii, sunt lăsate în paragină, creând astfel noi habitate și crescând în același timp capacitatea de a alimenta solul cu combustibil uscat, care poate duce la incendii. În decembrie 2018, Curtea de Conturi Europeană a constatat că trei sferturi din Spania se confruntă cu un grad mare de deșertificare. În Cipru, 99% din teren ar putea deveni arid. 

Conform cercetătorilor efectuate de un grup de experți al Universității Anvers din Belgia în privința valorilor medii ale terenurilor agricole din UE și Marea Britanie până în 2100, ca urmare a schimbărilor climatice, s-a constat că există diferențe similare cu diviziunile dintre tărâmurile catolice din Europa și cele protestante. În nordul din ce în ce mai plin atât de soare, cât și ploaie, valoarea terenurilor crește cu aproximativ 9% pentru fiecare grad de creștere a temperaturii. Dacă nu se fac eforturi pentru a schimba tehnicile agricole în funcție de noul climat, valoarea terenurilor în multe părți din Spania, sudul Franței, Italia și Grecia ar putea stagna sau scădea în următorii 80 de ani. De departe, cea mai mare recesiune se va înregistra în Italia, care este în prezent unul dintre cei mai mari producători agricoli din Europa. 

Pe măsură ce temperaturile cresc, alte zone ale lumii, care au fost cândva productive, inclusiv Punjab, Orientul Mijlociu, regiunea Sahel din Africa sau Asia de Sud-Est, se vor confrunta cu o penurie de alimente. În consecință, oferta globală va fi redusă, crescând astfel prețul alimentelor.

Inundații și incendii sau despre cum „acasă” nu mai înseamnă siguranță

Temperaturile caniculare, perioadele de secetă tot mai mari și precipitațiile tot mai abundente vor amplifica și extinde zonele inundabile și incendiile din Europa, punând în pericol viața și proprietățile a zeci de milioane de oameni. 

ploaie torențială în Europa
Inundațiile ar putea deveni o problemă anuală pentru aproximativ 5 milioane de europeni. Sursă foto: Getty Images

Aerul cald reține mai multă apă, iar proiecțiile meteorologice sugerează că majoritatea regiunilor din Europa vor experimenta cu 35% mai multe furtuni extreme în timpul iernii, în special în nord. Dacă gradul de încălzire al temperaturii medii globale va depăși 1,5 grade, inundațiile ar putea deveni o problemă anuală pentru aproximativ 5 milioane de europeni, conform proiectului de raport al IPCC. 

O altă problemă este canalizarea din Europa, care nu a fost construită pentru schimbările climatice. Când precipitațiile extreme afectează zonele urbane concrete, sistemele de canalizare nu mai pot face față. În 2011, o ploaie în Copenhaga a inundat casele oamenilor, a deteriorat căile ferate și a blocat drumurile și metroul, ducând la costuri de zeci milioane de euro.

Clădirile, betonul sau asfaltul etanșează solul, lăsând foarte puține căi de evacuare pentru apa de ploaie. Astfel de situații predomină în orașe precum Paris, Salonic, București și Barcelona, ​​potrivit Agenției Europene pentru Mediu. Inundațiile sunt deosebit de periculoase pentru gospodăriile mai sărace, care tind să fie mai expuse, deoarece acestea apar în zone mai ieftine și care nu dispun de asigurare.

Dacă gradul de încălzire al temperaturii medii globale atinge 3 grade celsius până la sfârșitul secolului, inundațiile râurilor ar putea afecta în fiecare an aproape jumătate de milion de oameni față de 170.000 cât este media actuală. Prejudiciile ar putea crește cu până la șase ori mai mult față de 7,8 miliarde de euro pe an, cât este în prezent, a avertizat un grupul de cercetare al Comisiei Europene. În 2002, inundațiile fluviilor Europei Centrale, Elba și Dunărea, au ucis zeci de oameni și au distrus sute case, cauzând daune majore în Austria, Germania, Republica Cehă, Slovacia, Polonia, Ungaria, România și Croația.

Pe viitor, calculele arată că cele mai mari inundații fluviale vor fi concentrate în Europa Centrală și de Nord, precum și în Marea Britanie și Irlanda, în timp ce sudul se va confrunta cu valuri tot mai agresive de caniculă.

Ploaia nu este singura problemă legată de apă. Creșterea nivelului mării conduce, de asemenea, la creșterea riscurilor de inundații extreme și permanente de-a lungul coastelor Europei, în special pentru persoanele care trăiesc în orașele joase din Orlanda, Germania, Belgia și de-a lungul coastei nordice a Italiei, unul dintre cele mai importante puncte turistice din lume. Aceste fenomene vor costa mult guvernele acestor țări, chiar dacă UE reușește să reducă emisiile de CO2 și să stimuleze apărarea împotriva inundațiilor. Daunele cauzate de inundațiile din zonele de coastă s-ar putea intensifica de cel puțin 10 de ori până la sfârșitul acestui secol, potrivit raportului IPCC. 

În Marea Mediterană, nivelul mării ar putea crește cu până la 1,1 de metri până în 2100, în funcție de cât de mult se încălzește planeta. Acest lucru ar însemna că viața și traiul a 42 milioane de oameni care trăiesc în prezent în zonele joase, reprezentând 37% din zona de coastă a Europei, ar putea fi puse în pericol. În schimb, peninsula scandinavă nu va fi expusă unor astfel de situații critice, pentru că solul e încă într-un proces de revenire, după ce a fost acoperit de un strat consistent de gheață în ultima eră glaciară.

Inundațiile pun în pericol patrimoniul antic a Europei. Orașul italian Ravenna, odată capitala Imperiului Roman de Vest, Veneția și alte 47 de situri ale patrimoniului mondial UNESCO, se află în zonele cu risc mare de inundații în viitor.

Dar în timp ce unele părți din Europa vor fi inundate, altele vor arde la propriu. Incendiile au distrus aproape 178.000 de hectare de păduri și terenuri în UE în 2018. Suedia a cunoscut cel mai rău sezon de incendii forestiere din istoria sa în acel an, brigăzile de pompieri luptând împotriva flăcărilor până aproape de nordul Arcticii. Pe măsură ce temperaturile cresc și multe părți ale Europei devin tot mai uscate, astfel de incendii vor dura mai mult și se vor răspândi mai rapid, mai precizează raportul ICPP.

Europa de Nord și de Vest nu va fi imună, însă regiunea mediteraneană prezintă cel mai mare risc în privința posibilelor incendii de vegetație. Pădurile uscate din Spania, Franța, Italia, Grecia și Croația ard mai ușor decât în ​​nord. Spre exemplu, incendiile forestiere din 2017 au produs pagube însemnate în Portugalia, ucigând 64 de persoane și provocând în același timp o criză politică.

Incendii în portugalia în 2017
Un copac arde în timpul incendiilor de vegetație în regiunea Coimbra, Portugalia, pe 16 octombrie 2017. Sursă foto: Getty Images

Fumul provenit de la aceste incendii poate reprezenta, la rândul său, un element care crește gradul de mortalitate având în vedere că este compus din nori toxici care acoperă orașele. În timp ce datele privind impactul asupra incendiilor din Europa asupra sănătății sunt limitate, IPCC sugerează că peste 100 de persoane au murit prematur în Portugalia, ca urmare a calității slabe a aerului, intensificată de incendiile forestiere din 2017.

Schimbările climatice vor genera noi pandemii

Țânțarii trăiesc vieți scurte, în medie, de până la două săptămâni. Virușii care provoacă febra dengue, virusul West Nile și virusul chikungunya se incubează în intestinul țânțarilor înainte de a se strecura înapoi în glandele lor salive, gata să infecteze următoarea lor victimă. Acest proces durează în funcție de temperatură.

Clima mai rece a Europei făcea anterior viața dificilă pentru multe specii de țânțari și bolile pe care aceștia le purtau. Însă temperaturile în creștere au stimulat adaptarea unui purtător de boli deosebit de prolific: țânțarul tigru asiatic, numit într-un asemenea mod datorită dungilor albe care îi traversează corpul. Cunoscut drept cel mai invaziv țânțar din lume, a sosit în Italia în 1990 și este acum stabilit dincolo de Marea Mediterană, călătorind până la nord, în zona Belgiei și a Olandei. La o temperatură atmosferică de 18 grade celsius, țânțarii tigru nu pot să răspândească virusul chikungunya, o febră dureroasă pentru care nu există niciun vaccin sau tratament în prezent, în schimb pot infecta orice ființă umană la o temperatură atmosferică de 28 de grade celsius.

Cercetătorii de la Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor se așteaptă ca virusul chikungunya să se răspândească în Europa pe măsură ce temperatura se încălzește. Alături de acesta, se vor mai răspândi atât febra dengue, cât și virusul West Nile. În timpul valului de căldură din 2018, virusul West Nile a ucis 180 de persoane în 10 țări. Similar cu țânțarii, se așteaptă ca o gama largă de căpușe care pot transmite boli precum encefalita și boala Lyme să migreze spre nord, în zona scandinavă, sau în regiunile alpine cu altitudine mai mare, pentru că zona de sud va deveni prea caldă pentru supraviețuirea acestora. 

De asemenea, experții climatii consideră că temeraturile în creștere vor determina revenirea malariei, pe care Europa a eradicat-o printr-un uriaș program postbelic de pulverizare cu insecticide, drenare a mlaștinilor și terapie medicamentoasă. Marea Mediterană rămâne în întregime potrivită pentru transmiterea malariei și, odată cu încălzirea globală, insectele și paraziții din stomacurile lor și-ar putea recupera locul în Europa.

Schimbările climatice ar putea genera o criză de sănătate publică în viitor, dar oamenii de știință încă cercetează dacă au jucat un rol în apariția pandemiei COVID-19. „Nu se cunosc încă suficiente date pentru a spune că pandemia de coronavirus este legată de shimbile climatice”, se arată în proiectul de raport al IPCC, într-o secțiune specială dedicată virusului SARS-CoV-2. Cu toate acestea, raportul subliniază că „în general, se spune că schimbările climatice au crescut riscul apariției bolilor infecțioase prin conducerea mișcărilor de noi specii, inclusiv a vectorilor și a rezervoarelor de boli, în noi populații umane și viceversa”.

Regiunea nordică și regiunea sudică a Europei, tot mai departe una de cealaltă 

Pentru un continent obsedat de diviziunile sale, Uniunea Europeană a acordat puțină atenție modului în care schimbările climatice intensifică una din cele mai mari fracturi ale sale. IPCC și Comisia Europeană avertizează că schimbările climatice vor aprofunda inegalitatea dintre nord și sud, aceeași ruptură care aproape a înghițit zona euro în ultimul deceniu.

„Cred că aceasta va fi cea mai mare provocare pentru coeziunea Uniunii Europene, mai mare decât cea reprezentată de criza economică din 2008”, a spus Dara Murphy, fost ministru al Irlandei pentru Afacerile Europene.

În 2020, experții climatici ai Comisiei Europene au publicat un raport care a constatat că impactul economic al schimbărilor climatice ar fi de câteva ori mai mare în sud decât în ​​nord, în principal din cauza deceselor cauzate de căldură. Între 2000 și 2015, conform proiectului de raport al IPCC, Europa a pierdut 300 de miliarde de dolari în fiecare an din cauza schimbărilor climatice. Raportul avertizează că la o creștere cu 3 grade celsius a temperaturii medii globale față de perioada preindustrială, „pierderile economice pentru Europa sunt mult mai mari” decât la o creștere limitată la 1,5 grade. Acest lucru va avea ca efect „amplificarea disparităților economice existente între regiunile europene”, după cum atenționează ICPP. 

Productivitatea muncii va scădea, în special în zona mediteraneană, pentru că temperaturile caniculare îngreunează munca în aer liber și sporesc gradul de mortalitate. Nu mai departe de săptămâna trecută, Camara Fantamadi, o tânără de 27 de ani din Mali care muncea în agricultură, a murit în drumul spre casă după o zi întreagă în care a cules roșii în Puglia, o regiune din sudul Italiei care e situată între Marea Adriatică și Marea Ionică. Cazul ei a stârnit un val puternic de reacții printre localnici, iar autoritățile regionale au hotărât să le impună fermierilor să stopeze munca agricolă în intervalul orar cu cele mai călduroase temperaturi din zilele lucrătoare.

Spre deosebire de recesiunile ciclice, deficitul climatic se va produce în fiecare an. O creștere cu 2 grade a temperaturii medii globale va fi o realitate dăunătoare, pe care nordul va trebui să o suporte. Spre comparație, în sud, care se luptă deja cu limitele datoriilor impuse de Bruxelles, o creștere cu 2 grade a temperaturii medii globale va reprezenta o adevărată frână de mână economică.

o benner cu mesajul - avem nevoie de o schimbare -
European Green Deal, planul de eliminare completă a emisiilor de dioxid de carbon din UE până în 2050 nu va proteja blocul comunitar de toate coșmarurile climatice. Sursă foto: Getty Images

„Criza climatică ar putea deveni o problemă structurală pentru Uniunea Europeană”, a declarat Desmond Dinan pentru Politico. Autor al volumului „O uniune tot mai strânsă”, carte folosită de mulți studenți care încearcă să înțeleagă provocările legate de menținerea unității europene, Dinan a spus că se simte jenat că nu s-a gândit mai din timp la aceste problematici. 

„Până în prezent, Comisia Europeană nu a reușit să comunice acest risc într-un mod care să motiveze un răspuns din partea statelor membre”, a declarat Heather Grabbe, directorul al Open Society European Policy Institute. Este „o mare problemă”, a spus aceasta, dacă analiza „nu devine și un factor al narațiunii politice”.

Decidenții politici europeni încep să conștientizeze că planul de reducere al emisiilor de CO2 din UE nu vor proteja blocul comunitar de toate coșmarurile climatice. Astfel, Comisia Europeană a lansat în februarie o nouă strategie de adaptare la contextul climatic, care va furniza elementele de bază pentru un viitor răspuns la nivelul întregului bloc comunitar al UE. Însă „viteza de adaptare este mai mică decât cea a schimbărilor climatice”, conform raportului IPCC, care mai precizează că nici cele mai accelerate eforturi nu pot depăși toate efectele încălzirii globale.

11 bărbați bine înarmați și îmbrăcați în uniforme militare, arestați în SUA după ce și-au negociat predarea

incident massachusetts - politie
Poliția a fost nevoită să blocheze circulația pe o autostradă interstatală din Massachusetts, în timp ce negocia predarea unor indivizi puternic înarmați Foto: Twitter Poliția statului Massachusetts

Unsprezece bărbaţi bine înarmaţi şi îmbrăcaţi în uniforme militare au fost reţinuţi sâmbătă în apropiere de Boston, în statul Massachusetts (nord-estulul SUA), după ce, încolțiți de poliţie, au determinat închiderea unei importante autostrăzi pentru a-şi negocia predarea, relatează agențiile internaționale de presă.

Doi dintre bărbaţi au fost duşi în arest în zori, în timp ce poliţiştii au negociat cu liderii, în încercarea de a obţine predarea paşnică a acestora. Alţi şapte au fost reţinuţi după ora locală 10:00, potrivit poliţiei, care a rămas la faţa locului şi a descoperit alţi doi indivizi, ceea ce ridică numărul persoanelor arestate la 11.

Cum a început totul

Nu au fost raportate focuri de armă şi nimeni nu a fost rănit în timpul incidentului, care a început vineri noaptea, în jurul orei locale 01:00, când un poliţist rutier a văzut două maşini oprite cu avariile puse pe banda de urgenţă. În jurul lor se afla un grup de bărbaţi înarmaţi cu puşti şi pistoale.

Membrii grupului s-au împrăştiat într-o pădure din apropierea autostrăzii interstatale 95, după ce poliţiştii le-au cerut actele şi permisele de portarmă.

Poliţia a închis autostrada în apropiere de Wakefield, la circa 25 de kilometri nord de Boston, şi le-a cerut locuitorilor „să se adăpostească”.

Colonelul de poliţie Christopher Mason a declarat în jurul orei locale 7 a.m., într-o conferinţă de presă, că poliţia intenţionează să negocieze cu grupul.

Nouă ore de negocieri

Confruntarea a durat aproape nouă ore, dar poliția a reușit să rezolve situația „printr-o combinație de negocieri și măsuri tactice”, inclusiv prin utilizarea de vehicule blindate, a declarat colonelul Christopher Mason, citat de CNN.

Thank you to @MassDOT for providing heavy trucks to help secure scene. Situation ongoing. https://t.co/1ge5JUWEB4 pic.twitter.com/JFU7wPL0rQ— Mass State Police (@MassStatePolice) July 3, 2021

Pe măsură ce timpul trecea, unii membri ai grupului au început să stea de vorbă cu poliţiştii în apropierea maşinilor lor, în timp ce alţii au rămas ascunşi în pădure, potrivit presei locale.

În cele din urmă, toate persoanele s-au predat fără incidente.

Ulterior, liderul grupului a spus poliţiei că bărbaţii călătoreau din Rhode Island în Maine pentru a se antrena. Indivizii purtau „veste tactice” și uniforme de tip militar, dotate cu camere corporale de supraveghere. Aveau asupra lor puști și pistoale.

Potrivit presei locale, indivizii au declarat că sunt membri ai unei organizaţii numite Rise of the Moors şi, potrivit autorităţilor, nu recunosc legile americane, dar susţin că sunt paşnici, scrie Agerpres.