Danemarca, prima țară europeană care renunță aproape complet la purtarea măștii

danemarca renunta la masti
Până la 1 septembrie, Danemarca renunță complet la obligativitatea purtării măștii de protecție Foto: Guliver/GettyImages

Danemarca devine prima țara europeană care renunță aproape complet la purtarea măștii de protecție.

Cu o excepție: va trebui purtată în transportul în comun, dacă sunt și pasageri fără loc pe scaun. La nivel european, numărul de noi cazuri este în scădere, iar rata vaccinării cu cel puțin o doză a depășit 50 la sută. Marea Britanie, în schimb, a amânat un nou set de măsuri de relaxare, după creșterea numărului de cazuri noi. 

Danemarca a anulat pentru aproape toate spaţiile publice dispoziţiile care vizau purtarea obligatorie a măştilor sanitare, începând de luni. Guvernul de la Copenhaga şi majoritatea partidelor parlamentare s-au pus de acord pentru a elimina aceste reglementări, aflate în vigoare de mai multe luni, iar rezidenţii danezi trebuie de acum înainte să poarte măşti sanitare doar atunci când folosesc transportul public şi doar atunci când nu stau pe scaune.

Masca, eliminată complet până la 1 septembrie

În plus, obligativitatea purtării măştilor sanitare va fi complet eliminată în Danemarca până la 1 septembrie, scrie Agerpres. Restricţiile antiepidemice din această ţară au fost eliminate gradual începând din primăvara anului 2021 şi aproape toate spaţiile publice au fost redeschise, cu excepţia cluburilor de noapte, care îşi vor relua activitatea în septembrie.

Numărul noilor infectări cauzate de virusul SARS-CoV-2 a crescut uşor după relaxarea restricţiilor, însă această creştere nu a fost una dramatică. În ultimele zile, rata de incidenţă a infectărilor a scăzut din nou, doar 222 de cazuri noi fiind înregistrate marți – cel mai scăzut număr raportat după luna februarie – și doar un deces.

Noile măsuri de relaxare au fost luate în Danemarca, cu toate că potrivit celor mai recente cifre comunicate de Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC), Danemarca a avut o rată de incidenţă de 215 infecţii la 100.000 de locuitori în ultimele două săptămâni, cea mai ridicată din spaţiul economic european. Rata de vaccinare în Danemarca este însă foarte bună: 54,8 la sută din populația eligibilă a fost vaccinată cu cel puțin o doză.

Situația în alte state, inclusiv în România

Sunt însă state care deși înregistrează date similare atât în privința vaccinării, cât și în privința răspândirii bolii nu au adoptat încă măsuri de relaxare în ceea ce privește renunțarea la masca de protecție. În Germania, spre exemplu, este încă obligatorie purtarea ei în toate spațiile publice închise (la cumpărături, în transportul în comun etc), deși rata de vaccinare cu o doză a ajuns la 54,7 la sută, iar incidența cazurilor noi este de 0,6 la mie.

În Portugalia, unde rata vaccinării cu o doză este de 51 la sută, iar incidența cazurilor noi este de 0,73 la mie, masca este obligatorie în toate spațiile publice.

În România, începând cu jumătatea lunii mai s-a renunțat la obligativitatea purtării măștii de protecție în spațiile publice deschise – cu unele excepții (spațiile care se pot aglomera foarte ușor). Incidența în țara noastră este foarte bună, de 0,12 la mie, în schimb, rata de vaccinare cu o doză a atins doar 29 la sută din populația eligibilă.

Talibanii se laudă că i-au „învins” pe americani și se pregătesc să preia controlul în Afganistan: „Guvernul nu va mai sta cinci zile”

talibani
Sursa foto: Getty Images

Talibanii se pregătesc să preia controlul Afganistanului după aproape 20 de ani de când au fost alungaţi de la putere în urma intervenţiei militare americane, lăudându-se că i-au „învins” pe americani, comentează AFP.

„Aceşti americani aroganţi au crezut că îi pot elimina pe talibani”, ironizează mollahul Misbah, comandantul insurgenţilor din provincia Ghazni, devastată de lupte, din partea central-estică a ţării.

„Dar talibanii i-au învins pe americani şi pe aliaţii lor. Şi cu voia lui Allah, un regim islamic va fi reinstaurat în Afganistan atunci când americanii vor fi plecat”, susţine un alt reprezentant taliban, care s-a prezentat agenţiei de presă franceze drept responsabil pentru sănătatea publică în Ghazni.

În timp ce discuţiile interafgane, care au debutat în septembrie în Qatar, bat pasul pe loc, talibanii profită de retragerea în curs de desfăşurare a forţelor americane pentru a câştiga teren.

De la lansarea unei noi faze a operaţiunilor la începutul lunii mai, insurgenţii au preluat controlul a cel puţin 30 din aproximativ 400 de districte, informează Agerpres.

Din moment ce sprijinul aerian american s-a diminuat, forţele afgane se luptă pentru aprovizionarea numeroaselor avanposturi încercuite de talibani, determinând trupele să-şi abandoneze poziţiile, în special în zonele rurale, notează AFP.

Talibanii au preluat controlul asupra a două districte din Ghazni, o provincie-cheie situată între două rute importante care leagă Kabul de Kandahar (sud), al doilea oraş ca mărime a ţării.

De acum, talibanii sunt prezenţi în aproape toate provinciile afgane şi încercuiesc mai multe mari oraşe.

Este strategia pe care au aplicat-o în anii 1990 pentru a cuceri aproape întreaga ţară şi a-şi instala regimul, care a căzut după intervenţia americană din 2001.

Multora le este teamă că ei pregătesc o ofensivă majoră asupra oraşelor după plecarea americanilor şi a aliaţilor lor.

Guvernul asigură că armata este capabilă să-i respingă, insistând asupra punctelor slabe ale insurgenţilor: lipsa de arme grele şi incapacitatea de a rezista loviturilor forţelor aeriene guvernamentale.

Dar mollahul Misbah nu se arată îngrijorat. Potrivit lui, victoria va fi de partea talibanilor de îndată ce trupele internaţionale îşi vor fi încheiat retragerea – teoretic nu mai târziu de 11 septembrie – după cum a declarat preşedintele american Joe Biden.

„Odata americanii plecaţi, guvernul nu va mai sta nici măcar cinci zile”, susţine comandantul taliban, ghidându-i cu mândrie pe reporterii AFP într-o clinică capturată de insurgenţi ale cărei ziduri încă mai poartă urme de luptă.

„Când stăpânii vor fi înfrânţi, sclavii nu vor mai putea învinge Emiratul Islamic”, ia în derâdere acesta armata afgană, în timp ce dă ordine prin radio.

Ministerul afgan al Apărării a refuzat să facă vreun comentariu cu privire la aceste afirmaţii.

Potrivit unui purtător de cuvânt al talibanilor din Peshawar (Pakistan), care se exprimă sub rezerva anonimatului, viitorul acestui război se va decide la nivel de conducere.

„Este normal ca comandanţii militari să dorească să utilizeze forţa”, spune el, dar „deciziile sunt luate de cei de la vârf, de consiliul liderilor. Şi comandanţii se vor supune”, încearcă să asigure el.

În spatele frontului, talibanii administrează în mod curent zonele pe care le controlează.

Mollahul Misbah gestionează de doi ani, cu sprijinul Comitetului internaţional al Crucii Roşii (CICR), prin intermediul Semilunii Roşii, clinica ocupată prin lupte.

Locuitorii primesc medicamente şi îngrijiri aici. Combatanţii talibani răniţi sunt, de asemenea, trataţi acolo şi evacuaţi rapid pentru a evita atacurile aeriene.

Clinica oferă, de asemenea, instruire în acordarea de prim ajutor, de care se ocupă angajaţii CICR – care instruiesc totodată şi forţele guvernamentale din Ghazni, în conformitate cu carta de neutralitate a organizaţiei.

Prezenţa crescândă a talibanilor în apropiere de Ghazni ridică temeri privind un posibil atac asupra capitalei provinciei. Acest scenariu s-a întâmplat deja în 2018, când bazarul a fost distrus şi mulţi civili ucişi, scrie AFP.

Rusia și-a activat stațiile anti dronă înainte de întâlnirea Biden-Putin. Orice dronă ucraineană va fi considerată un act de agresiune

militari rusi in crimeea
Militarii ruși execută exerciții în Crimeea. Foto: Profimedia Images

Rusia își activează staţiile de război electronic din Crimeea, în special în zona graniţei administrative cu Ucraina, înaintea întâlnirii la vârf dintre preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său american Joe Biden.

Acțiunea are rolul de a împiedica eventuale provocări ucrainene: orice dronă ucraineană care va intra în spațiul aerian rusesc va fi considerată ca un act de agresiune, a declarat un responsabil militar rus din structurile de forţă din Crimeea pentru agenţia de presă RIA Novosti.

„Staţiile de război electronic vor fi activate miercuri în Crimeea pentru a împiedica eventuale provocări din partea Ucrainei. Este cel mai reţinut pas posibil, dar necesar pentru prevenirea incidentelor”, a indicat interlocutorul agenţiei ruse de presă, sub rezerva anonimatului.

În acest context el a avertizat că „intrarea vreunei drone ucrainene în spaţiul aerian al Crimeii va fi catalogată drept un act de agresiune, prin urmare aparatul va fi distrus”, conform agenţiei de presă citate.

„Pentru a evita posibilitatea unor astfel de incidente activarea staţiilor de război electronic este în curs de desfăşurare. Vom vedea clar unde se îndreaptă drona şi o vom ‘anihila’ înainte de a intra în spaţiul nostru aerian sau vom ‘prelua’ controlul asupra dronei şi o vom întoarce în direcţia de unde a venit”, a indicat aceeaşi oficialitate militară, potrivit Agerpres.

Dmitri Belik, deputat în Duma de Stat (camera inferioară rusă) din partea Crimeii, a declarat anterior că este necesar ca Rusia să prevină posibilitatea oricărei provocări din partea Ucrainei înaintea summitului Putin-Biden, motiv pentru care activarea staţiilor de război electronic la graniţa cu Ucraina în Crimeea este cea mai buna soluţie, notează publicaţia Vzgliad (pro-Kremlin).

Preşedinţii Rusiei, Vladimir Putin, şi SUA, Joe Biden, se întâlnesc miercuri la Geneva în cadrul unui summit destinat să aplaneze tensiunile ruso-americane şi să încerce să identifice sectoarele în care Rusia şi SUA ar putea coopera.

China, raid militar fără precedent în zona aeriană a Taiwanului. Beijing acuză Taipei de „conspirație” pentru obținerea independenței

Taiwan: 9 PLA aircrafts enter Taiwan’s ADIZ
Avioanele chineze au efectuat o incursiune aeriană fără precedent în zona aeriană a Taiwanului. Foto: Profimedia

28 de avioane militare chineze, inclusiv bombardiere cu capacitate nucleară, au intrat marţi în Zona de identificare a apărarii aeriene din Taiwan, într-o incursiune fără precedent.

Raidul a avut loc în aceeaşi zi în care marina americană a anunţat că un grup aeronaval condus de portavionul USS Ronald Reagan a intrat în Marea Chinei de Sud, în cadrul unei misiuni de rutină. China acuză Taiwanul că ar fi provocat tensiuni și conspiră cu țări străine pentru a obține independența.

Douăzeci şi opt de avioane ale forţelor aeriene chineze, inclusiv avioane de vânătoare şi bombardiere cu capacitate nucleară, au intrat marţi în Zona de identificare a apărarii aeriene din Taiwan (ADIZ), cel mai mare număr de avioane într-o zi de când au început să fie făcute publice astfel de date din septembrie trecut, a declarat executivul insulei, citat de EFE, scrie Agerpres.

Incidentul intervine după ce liderii G7 au publicat duminică o declaraţie comună în care reproşează Chinei o serie de probleme şi subliniază importanţa păcii şi a stabilităţii în strâmtoarea Taiwan, comentarii pe care Beijingul le-a denunţat ca fiind drept „calomnii”.

Întrebat într-o conferinţă de presă dacă activitatea militară are vreo legătură cu declaraţia G7, Ma Xiaoguang, purtător de cuvânt al Biroului chinez pentru afaceri taiwaneze, a răspuns că guvernul Taiwanului este cel care a provocat tensiunile. Beijingul consideră că guvernul insulei lucrează cu ţări străine pentru a obţine independenţa formală, notează Reuters.

„Nu vom tolera niciodată încercările de a obţine independenţa sau o intervenţie gratuită în problema Taiwanului de către forţe străine, deci trebuie să reacţionăm cu fermitate la astfel de acte de conspiraţie”, a insistat purtătorul de cuvânt citat.

Raid aerian de proporții

Taiwanul, guvernat democratic, a denunţat în ultimele luni numeroase misiuni ale forţelor aeriene chineze în partea de sud-vest a zonei sale de apărare antiaeriană lângă insulele Pratas, controlate de Taiwan.

De această dată avioanele chineze s-au aflat nu doar într-o zona apropiată de insulele Pratas, dar bombardiere şi mai multe avioane de vânătoare au survolat sudul Taiwanului, aproape de extremitatea sudica a insulei principale.

În raidul aerian de marţi au fost implicate un avion antisubmarin Y-8, un avion de recunoaştere Y-8, patru bombardiere de tipul H-6, două avioane radar KJ-500, şase avioane de vânătoare J-11 şi 14 avioane de vânătoare J-16, conform unui comunicat al ministerului taiwanez, citat de EFE.

Forţele aeriene ale Taiwanului au emis avertismente radio şi şi-au mobilizat unităţile până când avioanele chineze au părăsit zona, menţionează textul.

Acțiune de descurajare

Raidul aerian chinez a avut loc în aceeaşi zi în care marina americană a anunţat că un grup aeronaval condus de portavionul USS Ronald Reagan a intrat în Marea Chinei de Sud în cadrul unei misiuni de rutină.

„Grupul Ronald Reagan nu a interacţionat cu niciun avion militar chinez”, a declarat într-un e-mail un purtător de cuvânt al grupului, Joe Keiley, întrebat dacă vreun avion militar chinez s-a apropiat de navele americane.

Un înalt funcţionar taiwanez, familiarizat cu planificarea securităţii în Taiwan, a declarat pentru Reuters că nu exclude ca raidul de marţi să fi fost un mesaj trimis de Beijing SUA, în timp ce grupul aeronaval traversa canalul Bashi, care separă Taiwanul de Filipine şi duce în Marea Chinei de Sud.

„Este o acţiune de intimidare strategică a armatei americane. Au dorit ca SUA să le remarce capacităţile şi să le descurajeze”, a afirmat acesta, adăugând că Taipeiul ar trebui să acorde atenţie faptului că armata chineză a început să efectueze exerciţii la sud-est de zona ADIZ a Taiwanului.

Transport de ajutoare SUA cu un avion militar

La începutul lunii iunie, un grup de senatori americani au mers în Taiwan cu un avion militar capabil să transporte trupe și armament greu, pentru a anunța donarea a 750.000 de doze de vaccin anti COVID. Un analist de politică externă chinez, apropiat guvernului de la Beijing, a calificat gestul drept „cea mai serioasă provocare” a Statelor Unite.

De asemenea, un ziar naționalist chinez, Global Times, a avut o reacție privind taerizarea unui avion militar american în Taiwan. „Vor să facă din aterizarea pe insulă a unui C-17 un fapt care trebuie acceptat de continent (China continentală – n.r.), pavând drumul pentru continuarea înțelegerilor secrete dintre SUA și Taiwan”, a scris tabloidul duminică.

Esență de vanilie, obținută din PET-uri uzate

Vanilla extract
Sticlele de plastic uzate au putut fi transformate în substanța care dă aroma de vanilie. FOTO: Getty Images

Sticlele de plastic uzate au putut fi transformate în substanța care dă aroma de vanilie, după ce cercetătorii au folosit bacterii modificate genetic. 

Microbii au descompus polimetrii din care sunt fabricate PET-urile și astfel s-a obținut vanilină. Această substanță are o largă utilizare, de la industria alimentară și cosmetică, la industria farmaceutică, a produselor de curățare și a erbicidelor, iar cererea globală este în creștere.

Transformarea PET-urilor în acest mod ar putea face procesul de reciclare mult mai atractiv și eficient.

În prezent, materialele plastice își pierd aproximativ 95% din valoare după o singură utilizare.  

Airbnb a plătit 7 milioane de dolari unei turiste care a fost violată

aplicatie airbnb
Airbnb a plătit 7 milioane de dolari unei turiste care a fost violată. Foto: Profimedia

7 milioane de dolari a plătit Airbnb unei turiste după ce aceasta ar fi fost violată într-un apartament din New York, scrie BBC.

Australianca a primit banii după atacul în care a fost amenințată cu un cuțit și care a avut loc în 2015, de Revelion.

În seara atacului, victima și prietenii ei au ridicat cheile proprietății de la un magazin din apropiere. Potrivit raportului, suspectul a făcut copii pentru cheile apartamentului, pe care le-a folosit pentru a intra în locuință înainte de atac.

Femeia s-a întors în apartament la scurt timp după miezul nopții, iar suspectul, Junior Lee, în vârstă de 24 de ani, ar fi așteptat-o ascuns în baie, relatează Bloomberg. Bărbatul a fost acuzat de agresiune sexuală, acuzații la care a pledat nevinovat. În acest moment, Junior Lee se află în arest.

După presupusul atac, o echipă din partea Airbnb a contactat departamentul de poliție local pentru a oferi ajutor și pentru a caza victima într-un hotel. De asemenea, s-a oferit să plătească consilierea și transportul mamei victimei din Australia.

Potrivit Bloomberg, Airbnb a plătit 7 milioane de dolari și, potrivit înțelegerii, victima nu poate da în judecată Airbnb sau pe gazda apartamentului unde a avut loc incidentul.

Purtătorul de cuvânt al Airbnb, Ben Breit, a declarat pentru New York Post: „În cazurile de agresiune sexuală, înțelegerile la care am ajuns permit victimelor să vorbească liber despre experiențele lor. Aceste reguli se aplică și în cazul din New York”.

De la atac, compania nu și-a revizuit regulile privind cheile și unde le pot lăsa gazdele. De asemenea, gazdele de pe platformă nu sunt obligate să folosească dispozitive de blocare sau să schimbe codurile pentru tastaturi între rezervări și nici nu sunt obligate să spuna cine mai are copii ale cheilor.

Cu toate acestea, a introdus o serie de reduceri pentru gazdele care doresc să cumpere articole precum încuietori inteligente și detectoare de zgomot.

Kim Jong Un dă vina pentru criza alimentară din Coreea de Nord pe taifunuri și pandemia de coronavirus

Kim Jong Un cu pumnul ridicat
Kim Jong Un la o întâlnire a comitetelor Partidului Muncitorilor din Coreea. Foto: Profimedia Images

Liderul nord-coreean Kim Jong Un a declarat că economia țării a crescut, dar a cerut măsuri pentru a îmbunătăți situația alimentară „tensionată”, cauzată de pandemia de coronavirus și de taifunurile de anul trecut, scrie Reuters, citând presa de la Phenian.

Kim Jong Un a condus marți ședința plenară a comitetului central al Partidului Muncitorilor, unde au fost luate în discuție politicile majore și măsurile necesare pentru rezolvarea problemelor economice, potrivit agenției oficiale KCNA.

Comitetul a stabilit țeluri și sarcini pentru a îndeplini planul economic cincinal stabilit în februarie, inclusiv creșterea producției de alimente și metal. 

Liderul nord-coreean a spus că economia a crescut în prima jumătate a anului, cu un avans al industriei de 25% față de anul trecut.

Dar există și „o serie de deviații” în eforturile partidului de a implementa planul, din cauza unor obstacole, cum ar fi rezervele de alimente, a mai spus Kim Jong Un.

„Situația alimentelor pentru populație devine tensionată, pentru că sectorul agricol nu a reușit să îndeplinească planul de producție la cereale, din cauza pagubelor produse de taifunul de anul trecut”, a declarat Kim. 

Partidul s-a angajat să direcționeze toate eforturile către agricultură anul acesta și discută modalități de a contacara pandemia de coronavirus, a mai scris agenția KCNA.

În ianuarie, Kim a declarat că planul cincinal anterior a eșuat în aproape toate sectoarele, iar criza de energie și de alimente a fost exacerbată de sancțiunile economice.

Coreea de Nord nu a raportat oficial niciun caz de coronavirus, iar țara a impus restricții dure, inclusiv de circulație în interiorul granițelor.

Atac armat asupra unei mașini blindate pe o autostradă din Italia. Hoții au pus cuie pe șosea și au incendiat mai multe mașini

captura video jaf autostrada
Atacatorii au incendiat mai multe mașini și au blocat autostrada. Foto: Captură video

Un atac cu explozibili și împușcături a avut loc luni, pe Autostrada A1 care leagă Modena de Bologna, în Italia.

Hoții au vrut să jefuiască o mașină blindată de transport valori. Aceștia au pus cuie pe asfalt, au incendiat mai multe autoturisme și au folosit arme de foc. Potrivit autorităților, jaful a eșuat, însă hoții au reușit să scape. Din fericire, nu au fost răniți, scrie La Stampa.

Hoții înarmați au pus mai întâi cuie pe carosabil pentru a opri traficul și mașina blindată. Apoi, pentru a crea o diversiune și a împiedica accesul forțelor de securitate la mașina pe care vreau să o jefuiască au amenințat cu arma mai mulți șoferi, forțați să iasă din mașinile lor care au fost incendiate. În total, șase mașini au ars. Apoi au forțat doi șoferi de camioane să blocheze drumul cu TIR-urile lor.

Martorii au auzit câteva explozii și câteva împușcături, însă, potrivit autorităților, nu au fost răniți. O coloană de fum de pe autostradă a fost vizibilă de la câțiva kilometri distanță, porțiunea de autostradă a fost închisă în ambele direcții și traficul a fost deviat pentru a permite intervenția autorităților.

Ceva a mers însă prost în planul atacatorilor și nu au reușit să jefuiască mașina de valori. Presa din Italia scrie că hoții au tras în geamul blindatei dar nu au reușit să îl spargă, iar cei doi agenți de securitate s-au baricadat în interior, refuzând să deschidă ușile și, prin urmare, să permită accesul hoților la bunuri (autoritățile nu au precizat ce conținea transportul).

Hoții au fugit cu două maşini albe în direcţia Bologna, fiind căutați de polițiști.

Evaluare Națională 2021. Câți elevi s-au înscris anul acesta la examenul de Capacitate

Peste 131.000 de elevi s-au înscris pentru a susţine Evaluarea naţională 2021
Peste 131.000 de elevi s-au înscris pentru a susţine Evaluarea naţională 2021 FOTO: Getty Images

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a declarat miercuri că peste 131.000 de elevi absolvenţi de gimnaziu s-au înscris pentru a susţine Evaluarea naţională 2021, care începe pe 22 iunie cu proba la Limba şi literatura română.

„Pentru Evaluarea naţională sunt înscrişi peste 131.000 de elevi din cei 147.660 de elevi. Deci aproape 90% sunt înscrişi pentru Evaluarea naţională. În urma ultimelor verificări au fost eliminaţi acei elevi care, din păcate, nu au putut să îşi încheie situaţia şcolară. Nu au fost cazuri multe, din fericire. Sunt peste 131.000 de elevi la momentul la care vorbim. Am înţeles că mai sunt verificări în încă patru judeţe. Se vor finaliza în cursul zilei de astăzi”, a spus Cîmpeanu, într-o conferinţă de presă.

Potrivit ministrului, la examenul de bacalaureat s-au înscris 77% din absolvenţii de liceu din promoţia curentă.

La bacalaureat sunt înscrişi, din promoţia curentă, 114.143 de elevi din clasele terminale. Raportat la peste 148.000 de elevi din clasele terminale, asta înseamnă un procent de 77%. Numărul elevilor de clasa a XII-a este de 152.000, iar numărul elevilor elevilor de clasa a XIII-a este de 21.000. În total de 173.000. Raportarea celor înscrişi la bacalaureat promoţia curentă faţă de numărul total al elevilor înscrişi în clasa a XII-a plus numărul elevilor înscrişi în clasa a XIII-a nu este corectă, deoarece în clasa a XII-a avem între cei 152.000 elevi un număr de 19.000 de elevi în clasa a XII-a seral plus 6.000 de elevi în clasa a XII-a frecvenţă redusă. Ei trebuie să îşi continue cursurile în clasa a XIII-a pentru a putea susţine examenul de Bacalaureat. Deci numărul corect la care trebuie să ne raportăm este cel de 148.000. Raportând 114.000 la 148.000, avem un procent de 77% din promoţia curentă. Din promoţiile anterioare avem un număr de peste 19.000 de elevi, aproape 20.000 de elevi înscrişi din promoţiile anterioare. Anul trecut numărul celor înscrişi din promoţiile anterioare a fost de 31.000”, a explicat Cîmpeanu.

El a spus că doreşte promovarea unei ordonanţe de urgenţă prin care să fie constituit un corp al profesorilor pentru şcoala în spital.

„Dorim promovarea unei ordonanţe de urgenţă prin care să constituim un corp al profesorilor pentru şcoala în spital şi să organizăm sistemul în aşa măsură încât fiecare elev să aibă acces la educaţie. Nu este vina lor că se află în aceste situaţii. Situaţiile punctuale cu acel elev dintr-un spital din Franţa sau elevul dintr-un spital din Turcia au fost reglementate, vor susţine examenele naţionale aşa cum au cerut şi aşa cum am promis public. Cu implicare ambasadelor, la iniţiativa Ministerului Educaţiei, aceşti copii vor susţine examenul”, a mai arătat ministrul.

Calendar Evaluare Naţională 2021

  • 07 – 11 iunie 2021 – Înscrierea la evaluarea naţională
  • 22 iunie 2021 Limba şi literatura română – probă scrisă
  • 24 iunie 2021 – Matematica – probă scrisă
  • 25 iunie 2021 – Limba şi literatura maternă – probă scrisă
  • 29 iunie 2021 (până la ora 14:00) – Afişarea rezultatelor înaintea contestaţiilor
  • 29 iunie 2021 (ora 16:00 – ora 19:00) – 30 iunie 2021 (ora 8:00 – ora 12:00) – Depunerea contestaţiilor
  • 30 iunie – 4 iulie 2021 – Soluţionarea contestaţiilor
  • 4 iulie – Afişarea rezultatelor finale

A început întâlnirea Biden-Putin la Geneva

Vladimir Putin si Joe Biden
Întâlnirea din 2011, de la Moscova, dintre Joe Biden și Vladimir Putin Sursă foto: Profimedia Images

Toți ochii sunt ațintiți astăzi spre Elveția, acolo unde Joe Biden și Vladimir Putin se întâlnesc la Villa La Grange de pe malul lacului Geneva.

Întâlnirea oficială între cei doi președinți are loc într-un moment în care relațiile dintre Rusia și SUA au ajuns la un nou punct critic, demn de epoca Războiului Rece.

UPDATE ora 14: Putin a ajuns primul la întâlnire

Joe Biden a sosit marți seara la Geneva, în timp ce Vladimir Putin a ajuns cu puțin înainte de începerea întâlnirii, care era programată la ora 14, ora României. De la aeroport el a ajuns direct la vila la care are loc întâlnirea.

Cu puțin timp înainte ca cei doi președinți să sosească, unde se aflau deja miniștrii de externe Antony Blinken și Serghei Lavrov, angajații făceau ultimele pregătiri pentru summit, și aspirau covorul roșu de la intrare. 

pregatiri pentru intalnirea Biden Putin la Geneva
Se curăță covorul pe care pășesc cei doi șefi de stat. Sursa foto: Profimedia Images Sursa foto: Profimedia Images
putin a sosit la geneva
Sursa foto: Profimedia Images

Știrea inițială

Întrevederea cu președintele rus este ultimul eveniment de pe agenda turneului european realizat de președinte american Joe Biden în ultima săptămână și în urma căruia au fost adoptate niște poziții mult mai clare din partea Occidentului față de abuzurile regimurilor autoritare din Rusia și China.

Pe masa discuțiilor se vor afla subiecte complicate, precum evitarea unei confruntări directe între cele două țări, cazul Navalnîi și respectarea drepturilor omului, situația din Belarus, războiul din Ucraina și atacurile hackerilor ruși, însă nimeni nu se așteaptă la un rezultat major în urma discuțiilor, având în vedere că diferențele dintre Casa Albă și Kremlin par să fie în prezent ireconciliabile în ceea ce privește o gamă extrem de largă de probleme, după cum indică Foreign Policy.

Primul test diplomatic major al Administrației Biden

Atât Casa Albă, cât și Moscova sunt de acord că relația dintre cele două superputeri se află într-un moment foarte prost, având în vedere că cei doi ambasadori sunt retrași temporar de la post, înalți oficiali ruși sunt ținta sancțiunilor americane, iar doi foști pușcași marini americani se află în închisorile rusești, unul dintre ei ispășind o pedeapsă de 16 ani pentru spionaj. În aceste condiții, ambele țări vin cu poziții prestabilite destul de puternice.

„Mă întâlnesc cu domnul Putin pentru a-i spune ce-mi doresc ca el să știe”, a declarat președintele Biden săptămâna trecută, atunci când a coborât pe pământ european. Ulterior, șeful Casei Albe le-a spus militarilor adunați la baza aeriană britanică Mildenhall că Statele Unite doresc o relaţie stabilă şi previzibilă cu Rusia, dar vor răspunde într-un mod puternic şi semnificativ dacă guvernul rus se angajează în activităţi nocive.

La rândul său, președintele rus Vladimir Putin, într-un interviu acordat în urmă cu două zile canalului de televiziune NBC, a spus că este „grotesc” să se afirme că Moscova duce un război cibernetic împotriva SUA. Într-o notă ironică, liderul de la Kremlin s-a declarat surprins că nu a fost încă acuzat că ar fi provocat mişcarea Black Lives Matter. De asemenea, Vladimir Putin a vorbit și despre un posibil schimb de prizonieri între Rusia şi SUA, arătându-se deschis faţă de o astfel de posibilitate.

„Da, da, da, desigur”, a răspuns Putin atunci când a fost întrebat despre un posibil schimb între doi americani încarceraţi în Rusia (Paul Whelan şi Trevor Reed) şi ruşi aflaţi în detenţie în SUA. În plus, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a atras atenția, la sfârșitul lunii trecute, că nu ar trebui să existe „așteptări mari” în privința întâlnirii dintre cei doi șefi de stat. Totuși, acesta a precizat că reuniunea în sine este „foarte importantă”, după cum relatează Reuters.

În ciuda faptului că nu sunt așteptate mari victorii diplomatice după întrevederea dintre președintele rus și cel american, experții think tank-ului american Council on Foreign Relations anticipează că Moscova și Washingtonul vor stabili măcar „liniile roșii” ale relației bilaterale, care să blocheze orice posibilă escaladare a conflictului diplomatic ruso-american.

Jocul de șah al Washingtonului

În ciuda criticilor sale la adresa lui Vladimir Putin, președintele Joe Biden este cel care a cerut organizarea întâlnirii cu liderul de la Kremlin. Faptul că este dispus să se întâlnească așa de repede cu omul care l-a numit „ucigaș” sugerează că summitul SUA-RUSIA este unul important pentru președintele rus.

„Summitul plasează Rusia în aceeași ligă cu SUA, iar pentru Putin, acest simbolism este important”, a declarat pentru BBC Andrei Kortunov, director al think-tank-ului RIAC din Moscova.

Într-un articol de opinie publicat în The Moscow Times, istoricul și profesorul Mark Galeotti, specializat în securitate rusească, susține că întâlnirea lui Biden cu Putin va fi „centrată în jurul emoțiilor”. Acesta mai scrie că președintele Biden nu este obligat să țină seama de toanele emoționale ale președintelui Putin, dar ar trebui măcar să știe cu cine are de-a face, pentru că liderul de la Moscova este un om care crede în permanență că Rusia e nedreptățită. În aceste condiții, a înțelege psihologia adversarului și „emoțiile” lui Vladimir Putin nu înseamnă a-i da dreptate, ci poate chiar dimpotrivă, consideră Galeotti, care mai spune că ar fi o eroare să se creadă că soluția este să i se pună lui Vladimir Putin în față reguli și exigențe stricte, așteptând ca el deodată să înțeleagă că nu este bine să fie represiv acasă și revanșist cu vecinii.

Ce au gândit predecesorii lui Biden despre Putin

Vladimir Putin, la putere în Rusia de peste două decenii, a avut de-a lungul timpului mai multe întâlniri cu diferiți președinți americani. După cum evidențiază The Moscow Times, Bill Clinton l-a catalogat pe Vladimir Putin drept un lider “rece și dur“, scriind în memoriile sale că fostul președinte al Rusiei, Boris Elțîn, a ales un succesor care avea abilitățile și capacitatea de a gestiona turbulenta viață politică și economică a Rusiei.

Președinții americani si Vladimir Putin
Întâlnirile directe dintre Vladimir Putin și foștii președinți americani. Sursă foto: Profimedia Images

La rândul său, președintele George W. Bush l-a numit inițial pe Vladimir Putin „un tip rece”, iar după prima lor întâlnire din Slovenia, în 2001, a spus că l-a privit în ochi pentru a-i „simți sufletul”, declarând că liderul de la Kremlin „este un om care își iubește țara”. Însă, relația dintre Bush și Putin s-a înrăutățit la scurt timp, iar președintele american i-a spus fostului premier britanic Tony Blair că aproape și-a pierdut cumpătul în timpul unei întâlniri cu Vladimir Putin, înfuriindu-se atât de tare încât era să sară peste masă și să-l lovească.

Relațiile dintre SUA și Rusia au devenit mai calde în mandatul lui Barack Obama.

„Nu am o relație personală proastă cu Vladimir Putin. Când avem conversații, suntem sinceri și ne contrazicem pentru a deveni constructivi”, declara fostul președinte american în 2013. În memoriile sale,  în schimb, Barack Obama scria că Vladimir Putin i-a adus aminte de baronii politici pe care i-a întâlnit în Chicago, spunând despre liderul rus că era „ca un baron local cu rachete nucleare și drept de veto în Consiliul de Securitate al ONU”.

Predecesorul lui Joe Biden, Donald Trump, a făcut atât de puțin efort pentru a-și masca admirația față de liderul rus, încât mulți dintre actorii politici din Washington, D.C. s-au întrebat dacă nu cumva securitatea Casei Albe ar fi fost compromisă de agențiile de spionaj de la Kremlin. De altfel, Donald Trump este liderul care a ignorat aproape toate cutumele diplomatice ale președinților americani în raport cu Moscova, declarând în 2018, după un summit comun cu Putin, că este mai înclinat să-l creadă pe președintele rus decât pe anchetatorii FBI în legătură cu amestecul Moscovei în alegerile prezidențiale americane din 2016.

Președintele american Joe Biden se va exprima, singur, în conferinţa de presă de după întâlnirea cu Vladimir Putin. Casa Albă a anunțat că o conferinţă de presă „solo” este „formatul adecvat” pentru a prezenta clar subiectele care au fost evocate, atât cu privire la posibilele convergenţe, cât şi cu privire la temele despre care Statele Unite „au adevărate îngrijorări”. O abordare care securizează orice posibil moment în care Vladimir Putin l-ar putea pune în dificultate pe Joe Biden, așa cum a făcut-o în trecut cu George Bush, când le-a declarat reporterilor, în timpul unei conferințe de presă comune cu liderul SUA, că Rusia nu ar vrea să aibă o democrație ca în Irak.

Mizele întâlnirii de la Geneva

Joe Biden și Vladimir Putin vor căuta să găsească un punct comun și să îmbunătățească dialogul, după cum observă TIME. Unele aspecte asupra cărora Biden și Putin ar putea cădea de acord ar fi pandemia de coronavirus, instabilitatea din Orientul Mijlociu, criza climatică și găsirea de noi modalități pentru extinderea tratatului New START, care este singurul acord de neproliferare nucleară rămas între Moscova și Washington.

De asemenea, Biden va pulsa, dorind ca Moscova să fie de acord să abordeze problema criminalilor cibernetici care operează din Rusia și care, doar în ultimele săptămâni au provocat daune majore prin atacurile asupra conductei Colonial Pipeline, care a generat o criză temporară de combustibil în unele state americane, și a celui mai mare producător de carne din lume, compania JBS.

Fostul ambasador american în Rusia, Michael McFaul, a scris în Washington Post că, cel mai probabil, reuniunea de la Geneva se va concretiza cu câteva succese minore: revenirea la posturi a ambasadorilor celor două țări, o relaxare a restricțiilor impuse ambasadelor și consulatelor din cele două țări, eliberarea unuia sau mai multor americani deținuți acum în închisorile rusești și un cadru de lucru pentru reluarea discuției despre controlul armelor nucleare. „Nici Biden și nici Putin nu vor face mari eforturi pentru a oferi ceva semnificativ, de substanță. Rezultatele reuniunii vor fi de aceea, foarte probabil, limitate”, crede diplomatul american.

În ciuda faptului că a Putin a făcut eforturi în ultimele săptămâni pentru a sublinia că Occidentul are intenții ostile față de Rusia, liderul de la Kremlin va dori să reducă costurile și riscurile asociate cu această relație confruntațională cu Vestul, după cum susține Andrei Kortunov, directorul think-tank-ului RIAC din Moscova.

Acesta mai atrage atenția că ultimele sancțiuni economice ale Occidentului au redus capacitatea guvernului de a împrumuta bani, iar alte sancțiuni ar putea fi și mai dureroase pentru întreaga societate rusească, generând o problemă pentru economia greu încercată a Rusiei într-un an cu mize electorale puternice.