ASTAZI 10 IUNIE 2021. Înălțarea Domnului – Ziua Eroilor

Inaltarea Domnului
Inaltarea Domnului Foto: Basilica.ro

Pe 10 iunie 2021, ortodocșii sărbătoresc Înălțarea Domnului, consacrată prin hotărârile BOR și ca Ziua Eroilor. Înălțarea Domnului se sărbătorește în fiecare an la 40 de zile de la Paște.


Prin hotărârile Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din anii 1999 și 2001, sărbătoarea Înălțării Domnului a fost consacrată că Zi a Eroilor și sărbătoare națională bisericească.

Astfel, în toate bisericile, mănăstirile și catedralele ortodoxe din țară și străinătate se face pomenirea tuturor eroilor români căzuți de-a lungul veacurilor pe toate câmpurile de lupta pentru credință, libertate, dreptate și pentru apărarea țării și întregirea neamului, se arată într-un comunicat al Patriarhiei.


Prin legea 379/2003 privind regimul mormintelor şi operelor comemorative de război, cea de-a patruzecea zi de la Sfintele Paşti, sărbătoarea Înălţării Mântuitorului Iisus Hristos.

La ora 12.00, în ziua de joi, 10 iunie 2021, clopotele bisericilor ortodoxe din Patriarhia Română vor fi trase în semn de neuitare, prețuire și recunoştinţă faţă de eroii care s-au jertfit pentru neam, credinţă şi ţară., a fost proclamată Ziua Eroilor, ca sărbătoare naţională a poporului român.

Obiceiuri de Înălțarea Domnului

În popor există credința că odată cu Înălțarea Domnului, se înalță și sufletele celor adormiți de la Săptămâna Luminată încoace. Sufletele care rătăceau, deveneau strigoi și provocau neajunsuri oamenilor și animalelor.

De aceea în această zi se practicau ritualuri magice de apărare: erau culese și sfințite plante despre care se crede că au proprietăți apotropaice (leuștean, alun, paltin); se buciuma la răspântia drumurilor și pe dealuri; oamenii se încingeau peste brâu cu ramuri de leuștean; și erau date de pomană bucate pentru morți.


Catedrala Națională din București este dedicată memoriei tuturor eroilor români, primul ei hram fiind Înălțarea Domnului – Ziua Eroilor, iar al doilea hram este Sfântul Apostol Andrei, Ocrotitorul României.

Dictatura militară în Myanmar: Acuzații „absurde” de corupție împotriva lui Aung San Suu Kyi, șefa fostului guvernului civil

aung san suu kyi a fost arestata profimedia-0586381818
Aung San Suu Kyi, șefa de facto a guvernului din Myanmar, a fost arestată de armată pe 1 februarie. Foto: Profimedia Images

Suu Kyi este acuzată că a primit mită constând în „600.000 de dolari și câteva kilograme de aur”.

Fosta lideră birmană Aung San Suu Kyi, înlăturată de la putere și arestată în urma loviturii de stat care a readus dictatura militară în Myanmar, a fost inculpată pentru corupție, transmit agențiile internaționale de presă care citează publicația oficială The Global New Light of Myanmar.

De asemenea, șefa fostului guvern civil din Myanmar este urmărită în justiţie pentru utilizarea abuzivă de terenuri pentru fundaţia umanitară Daw Khin Kyi, pe care o conducea.

„Aceste acuzaţii sunt absurde”, a reacţionat unul dintre avocaţii fostei lidere birmaneze, care a subliniat că scopul acţiunii în justiţie este de a o ţine pe Aung San Suu Kyi (75 de ani) departe de scena politică şi de a-i afecta imaginea, informează Agerpres.

La 1 februarie 2021, Aung San Suu Kyi, șefa partidului Liga Națională pentru Democrație (LND), aflat la guvernare în Myanmar, a fost arestată de armată împreună cu alți oficiali ai acestui partid. Lovitura de stat a avut loc în această țară care s-a aflat sub o dictatură militară vreme de 49 de ani.

Aung San Suu Kyi a condus o luptă fără violenţă împotriva dictaturii în ultimele două decenii ale regimului militar din 1962-2011. Armata şi-a justificat lovitura de stat acuzând Liga Naţională pentru Democraţie, partidul lui Aung San Suu Kyi, de obţinerea unei victorii zdrobitoare printr-un vot manipulat, deşi comisia electorală a respins iniţial plângerile regimului militar.

Lovitura de stat din Myanmar a fost urmată de proteste reprimate violent de forţele de securitate birmane, care în ultimele luni au ucis 860 de civili, inclusiv femei şi copii, potrivit Asociaţiei de asistenţă pentru deţinuţii politici (AAPP). Aproximativ 5.000 de persoane au fost plasate în detenţie, organizaţiile neguvernamentale denunţând cazuri de execuţii extrajudiciare, de tortură şi de violenţe contra femeilor.

Procedură de infringement împotriva Ungariei după suspendarea licenţei unui post de radio independent

Microphone in radio station
Comisia Europeană a anunţat miercuri că a lansat o procedură infringement împotriva Ungariei, după suspendarea licenței postului de radio independent Klubradio. Foto: Profimedia

Comisia Europeană a anunţat miercuri că a lansat o procedură de infringement împotriva Ungariei, după suspendarea licenței postului de radio independent Klubradio. Decizia a fost văzută ca o nouă lovitură dată pluralismului media.

Klubradio, ale cărui jurnale de ştiri şi dezbateri sunt deseori critice la adresa guvernului condus de premierul suveranist Viktor Orban, este difuzat online din februarie, după ce i-a fost respins apelul de a-şi păstra licenţa de exploatare, relatează AFP, citată de Agerpres.

Comisia consideră că „deciziile Consiliului Media din Ungaria de a refuza înnoirea drepturilor Klubradio sunt disproporţionate şi netransparente şi, prin urmare, contrare dreptului european”.

Bruxellesul consideră de asemenea că legea „a fost aplicată discriminatoriu în acest caz specific”.

Procedurile de atribuire de frecvenţe, de prelungire sau de revocare a acestor drepturi sunt supuse regulilor codului european de comunicaţii electronice.

„Le-am cerut autorităţilor ungare să găsească o soluţie astfel încât Klubradio să continue să emită. Ele nu au răspuns„” a scris pe Twitter Vera Jourova, vicepreşedintă a Comisiei Europene, pentru a explica iniţierea acestei proceduri, care poate duce la o sesizare a Curţii de Justiţie a UE.

Ungaria are acum la dispoziţie două luni pentru a răspunde scrisorii Comisiei Europene.

Majoritatea instituţiilor media independente din Ungaria au fost nevoite în ultimii ani să îşi închidă porţile sau au fost preluate de apropiaţi ai puterii, o ameninţare a pluralismului denunţată în UE şi, recent, de SUA.

Autoritarea ungară de reglementare media, ai căror şefi sunt apropiaţi ai partidului de guvernare, Fidesz, a transmis în septembrie 2020 că Klubradio nu a respectat regulile administrative pentru înnoirea licenţei. La 30 martie, Consiliul Media a atribuit frecvenţa Klubradio unui alt post, Spirit FM, care aparţine unui grup media apropiat de Viktor Orban.

Klubradio, care a început să emită în anii 1990, s-a confruntat cu o serie de obstacole şi de bătălii juridice după venirea la putere în 2010 a guvernului de dreapta al lui Orban.

În raportul său privind statul de drept în Ungaria publicat în septembrie, Comisia Europeană atrăgea atenţia că „pluralismul pieţei media este grav ameninţatăt” în această ţară.

Ungaria este de asemenea vizată de o procedură declanşată pentru risc de „încălcare gravă” a valorilor UE, care poate în teorie să ducă la o suspendare a dreptului de vot în Consiliu, dar care se dovedeşte a fi ineficientă în practică.

UEFA EURO 2020. Transport gratuit pentru cei care au cumpărat bilete la meciurile din București. Proiectul de OUG

metrou-metrorex
Spectatorii UEFA EURO 2020 care au cumpărat bilete pentru meciurile care se vor juca la București vor avea transport gratuit cu metroul și pe linia de cale ferată București-Otopeni. Foto: Metrorex

Spectatorii UEFA EURO 2020 care au cumpărat bilete pentru meciurile care se vor juca la București vor avea transport gratuit cu metroul și pe linia de cale ferată București-Otopeni, potrivit unui proiect de ordonanță de urgență publicat de Ministerul Transporturilor.

Aceștia vor avea transport gratuit în ziua meciului pentru care au bilet, până la ora 23:59, și în ziua următoare.

Personalul acreditat UEFA – voluntari și mass-media – va avea transport gratuit cu metroul și pe linia ferată spre aeroport pentru toată perioada desfășurării turneului UEFA EURO 2020 la București, în perioada 10-29 iunie 2021.

Eliberarea titlurilor de călătorie se va face pe baza biletului de acces la meciurile campionatului UEFA EURO 2020, pentru spectatori, și pe baza legitimației oficiale pentru personalul acreditat UEFA.

Decontarea gratuităților se va face prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Operatorii de transport feroviar și operatorul de transport cu metroul vor transmite deconturile către Ministerul Transporturilor până la data de 25 iulie 2021.

Patru meciuri din cadrul UEFA EURO 2020 vor avea loc la București, în 13, 17, 21 și 28 iunie.

Primul meci va fi între Austria și Macedonia de Nord, în 13 iunie, de la ora 19.00. În 17 iunie joacă Ucraina cu Macedonia de Nord, de la ora 16.00. În 21 iunie va avea loc meciul Ucraina-Austria, de la ora 19:00. În 28 iunie va avea loc una din partidele din optimi.

Volkswagen va primi despăgubiri de 288 milioane de euro de la foștii directori pentru scandalul Dieselgate

volkswagen - GettyImages-489540512
Foto: Guliver/Getty Images

Volkswagen va primi despăgubiri în valoare de 288 milioane de euro de la foştii directori pentru scandalul Dieselgate, a anunțat grupul auto german Volkswagen, după ce a ajuns la un acord amiabil cu un grup de patru foşti directori, printre care şi fostul director general Martin Winterkorn.

În luna septembrie 2015, Volkswagen, cel mai mare constructor auto mondial, a provocat un şoc după ce a recunoscut că a utilizat un soft care falsifică rezultatele testelor antipoluare ale motoarelor diesel. La o săptămână după declanşarea acestui scandal, Martin Winterkorn, care la acea dată era director general la Volkswagen, şi-a dat demisia.

Volkswagen a decis că Martin Winterkorn nu şi-a îndeplinit responsabilităţile pentru că nu a clarificat rapid şi pe deplin circumstanţele care au stat în spatele deciziei de a utiliza un software ilegal la numite modele echipate cu motoare diesel şi în consecinţă a demarat o acţiune în justiţie împotriva fostului său CEO, scrie Agerpres.

În conformitate cu înţelegerea anunţată miercuri, Martin Winterkorn şi fostul CEO de la divizia Audi, Rupert Stadler, vor plăti despăgubiri în valoare de 11,2 milioane euro, respectiv 4,1 milioane de euro. De asemenea, un fost membru în consiliul de administraţie de la Audi, Stefan Knirsch, a acceptat să plătească despăgubiri în valoare de un milion de euro, iar fostul membru în boardul Porsche AG, Wolfgang Hatz, a acceptat să plătească suma de 1,5 milioane de euro.

La aceste sume se adaugă plăţi pentru asigurările încheiate de Volkswagen drept acoperire pentru responsabilitatea foştilor săi manageri, plăţi care se ridică la un total de 270 milioane de euro.

Acest acord amiabil, care mai trebuie aprobat la Adunarea Generală Anuală din 22 iulie, este un punct de cotitură în eforturile Volkswagen de a pune capăt celui mai mare scandal din istoria companiei, scandal care a costat grupul peste 32 de miliarde de euro sub formă de rechemări la service, amenzi şi cheltuieli juridice.

Organizaţiile rusești care au conexiuni cu Navalnîi, declarate „extremiste” de justiție. Liderii și membrii lor nu au voie să candideze

Alexei Navalnîi, în sala de judecată
Alexei Navalnîi, în sala de judecată. Foto: Agerpres/EPA

Un tribunal rus a aprobat miercuri o solicitare a procurorilor de a declara drept „extremiste” organizaţiile care au conexiuni cu opozantul Kremlinului, Alexei Navalnîi, aflat în închisoare.

Decizia permite scoaterea unor astfel de organizaţii în afara legii, precum şi creşterea represiunii la adresa susţinătorilor acestora. În plus, o lege adoptată săptămâna trecută de parlamentul rus le interzice liderilor, membrilor și susținătorilor organizațiilor declarate „extremiste” sau „teroriste” să mai participe la alegeri.

Hotărârea tribunalului, care intră în vigoare imediat, interzice efectiv membrilor unor astfel de grupuri să participe la alegerile parlamentare din acest an.

„S-a recunoscut că aceste organizaţii nu doar că au diseminat în mod voluntar informaţii care incită la ură şi ostilitate faţă de reprezentanţii puterii, ci au comis de asemenea infracţiuni şi delicte extremiste”, a declarat presei reprezentantul procuraturii, Aleksei Jafiarov, după anunţarea deciziei, potrivit Agerpres, care preia AFP.

Această hotărâre vizează în special Fondul pentru lupta împotriva corupţiei (FBK), cunoscut pentru anchetele sale răsunătoare cu privire la stilul de viaţă al elitelor din Rusia şi delapidările comise de acestea, precum şi birourile regionale ale opozantului Alexei Navalnîi, care se ocupă de organizarea manifestaţiilor şi a campaniilor electorale.

Navalnîi, care execută o pedeapsă de doi ani şi jumătate cu închisoarea pe baza unor acuzaţii pe care liderul opoziţiei ruse le consideră măsluite, a negat acuzaţiile de extremism, pe care le-a explicat ca fiind o încercare de a elimina opoziţia la adresa partidului de guvernământ Rusia Unită, în perspectiva alegerilor parlamentare din septembrie.

După decizia de miercuri a justiţiei, Navalnîi a promis că „nu va da înapoi”.

„Ne vom descurca, vom evolua, ne vom adapta. Dar nu ne vom îndepărta de obiectivele şi ideile noastre. Aceasta este ţara noastră şi nu avem alta”, a scris opozantul rus pe contul său de Instagram după anunţarea hotărârii.

Consiliul Federației, camera superioară a Parlamentului Rusiei, a adoptat săptămâna trecută o lege prin care introduce o interdicție temporară pentru liderii și membrii organizațiilor considerate extremiste sau teroriste de a participa la alegeri. Criticii spun că Moscova vrea să se asigure că opozanții regimului nu vor lua parte la alegerile din Rusia. 

Persoanale declarate prin decizie a instanței ca făcând parte din organizații extremiste sau teroriste nu au voie să candideze la niciun fel de scrutin, potrivit noii legi.

Fondatorii și conducătorii acestor organizații au interdicție de participa la alegeri timp de cinci ani de la decizia instanței prin care organizația a fost interzisă sau desființată.

Membrii acestor organizații, precum și persoanele implicate în astfel de activități au interdicție timp de trei ani.

Miliardarul, mai discret, care va ajunge în spațiu înaintea lui Elon Musk și Jeff Bezos

Miliardarul, mai discret, care va ajunge în spațiu înaintea lui Elon Musk și Jeff Bezos Foto: Profimedia Images

Jeff Bezos, fondatorul companiilor Amazon și Blue Origin, va zbura în spațiu pe 20 iulie.

Se pare, însă, că americanul nu va fi primul fondator de companie spațială privată care va face acest lucru.

Virgin Galactic se pregătește să îl trimită pe fondatorul ei în cosmos pe 4 iulie. Astfel, britanicul Richard Branson ar putea ajunge în spațiu înaintea unor miliardari mai proeminenți, precum Bezos și Elon Musk.

Capsula New Shepard (Foto: Blue Origin)

Compania lui Musk, SpaceX, transportă, începând din mai 2020, oameni spre și dinspre Stația Spațială Internațională. Miliardarul nu s-a aventurat, totuși, încă în spațiu.

În trecut, el s-a arătat interesat să i se alăture japonezului Yusaku Maezawa în călătoria lui în jurul Lunii, programată pentru anul 2023.

Nava Crew Dragon a SpaceX (Foto: Wikipedia)

Branson l-a felicitat pe Bezos pentru intenția de a merge în spațiu, dar nu a spus că și el este aproape să facă același lucru. Virgin Galactic trebuie să obțină permisiune de la Federal Aviation Authority pentru călătoria miliardarului. Compania are voie să zboare, deocamdată, doar cu angajați.

Potrivit Parabolic Arc, Branson a decis să facă acest lucru după ce a aflat despre planurile lui Bezos.

Cursa pentru zboruri comerciale în spațiu este strânsă

Cel mai recent, nava dezvoltată de Virgin Galactic, numită VSS Unity, a zburat pe 22 mai. Aceasta este dusă la mare altitudine de un avion, iar apoi se duce la limita spațiului cu ajutorului motoarelor proprii.

VSS Unity (Foto: Profimedia Images)

Blue Origin plănuiește să trimită șase oameni dincolo de linia Karman, aflată la o altitudine de 100 km, la bordul capsulei New Shepard. Aceștia vor putea admira planeta de sus timp de 10 minute, înainte de a se întoarce la sol. Linia Karman este considerată de mulți a fi granița dintre atmosferă și spațiu.

Cei care doresc să zboare alături de Bezos, pe 20 iulie, licitează pentru un loc liber disponibil. Prețul acestuia a ajuns la 3,8 milioane de dolari. Ceilalți trei pasageri urmează să fie anunțați.

Sursa: Inverse

Google complică aparent fără motiv interfața Play Store

Google complică aparent fără motiv interfața Play Store

Aplicația Google Play Store tocmai ce primește o revizie majoră la partea de interfață, completând schimbările la partea de navigare și meniul settings cu secțiunea My apps & games.

Modificările apărute deja pentru o parte dintre utilizatorii incluși în grupul de testare sunt aplicate acum la scară largă, Google părând să ignore feedback-ul primit, cum că noua formă de prezentare mai degrabă complică lucrurile, decât să le simplifice.

Astfel, în luna aprilie Google a scos din aplicația Play Store arhicunoscutul meniu „haburger, legând setările relevante de pictograma contului Google, afișată în colțul dreapta-sus. Pentru cine nu a primit memo-ul de forma unui mesaj de notificare, găsirea acestora ar fi putut dura săptămâni, timp în care interfața Play Store ar fi părut „stricată”, cumva.

Play Store

Continuând cu „renovarea” forțată, Google modifică acum și funcționarea secțiunii My apps & games. În noua formulă, meniul afișat sub pictograma profilului de avatar va dispărea, apărând în schimb meniul Manage apps & device. Interfața din acest meniu apare drastic schimbată, opțiunile Updates, Installed, Library tab-ul Share dispărând din peisaj.

În schimb, te alegi cu doar două tab-uri: Overview și Manage.

Tab-ul Overview, afișat primul, include statistici ale funcției de scanare Play Protect, capacitatea de stocare utilizate și opțiuni share pentru distribuirea aplicațiilor preferate, rating-uri acordate și review. Important de știut, vechia secțiune Updates este schimbată cu Update all și See details.

Dacă toate aplicațiile instalate sunt deja actualizate, vei putea afla informații despre modificările aduse la secțiunea See recent updates din cadrul tab-ului Manage.

Tab-ul Manage include o listă detaliată cu jocurile și aplicațiile instalate, complet cu informații despre ultima folosire a aplicației și spațiul de stocare ocupat. Tot de aici vei putea verifica și disponibilitatea eventualelor actualizări pentru aplicațiile instalate.

Joe Biden, la sosirea în Europa: „Mă întâlnesc cu domnul Putin pentru a-i spune ce-mi doresc ca el să știe”

G7 Summit
oții Joe și Jill Biden, la coborârea din US Air Force One, la baza militară Mildenhall, Suffolk, înaintea summitului G7 care va fi organizat în UK. Foto: Profimedia Images

Președintele Joe Biden a avertizat că Rusia se va confrunta cu consecinţe „puternice şi semnificative” dacă se angajează în activităţi nocive. Declarația a fost făcută la sosirea președintelui american, la bordul US Air Force One, la baza aeriană britanică Mildenhall, în primul turneu în străinătate pe care președintele american îl face de la preluarea mandatului.

La finalul turneului, Joe Biden se va întâlni la Geneva cu președintele rus, Vladimir Putin, informează BBC și Reuters.

„Particip la G7, la reuniunea ministerială NATO şi apoi mă întâlnesc cu domnul Putin pentru a-i spune ce îmi doresc ca el să ştie”, a declarat  Joe Biden, în fața unei audiențe formate din aproximativ 1.000 de soldaţi şi familiile acestora la baza aeriană britanică Mildenhall.

„Nu căutăm un conflict cu Rusia. Vrem o relație stabilă și previzibilă, dar sunt clar: Statele Unite vor răspunde într-un mod puternic și semnificativ dacă guvernul rus se angajează în activități nocive”, a declarat preşedintele Biden la începutul vizitei sale de opt zile în Europa, informează Agerpres.

Joe Biden a declarat că este hotărât să reconstruiască legăturile transatlantice şi să reformuleze relaţiile cu Rusia după patru ani dificili sub conducerea fostului preşedinte republican Donald Trump, a cărui politică de impunere de tarife şi retragere din tratate a tensionat relaţiile SUA cu aliaţii săi importanţi.

Joi, preşedintele american are prevăzută în Cornwall o discuţie cu premierul britanic Boris Johnson. După ce va participa timp de trei zile la summit-ul G7, Joe Biden şi soţia sa, Jill, vor fi primiţi de Regina Elisabeta la Castelul Windsor.

Care vor fi principalele subiecte de discuție ale întâlnirii Biden-Putin

Ulterior, Joe Biden se va deplasa la Bruxelles pentru discuţii cu liderii NATO şi ai UE. Este de aşteptat ca agenda discuţiilor să fie dominată de Rusia, China şi eterna problema a convingerii aliaţilor NATO de a contribui mai mult la apărarea comună.

Turneul european al preşedintelui SUA se încheie cu întrevederea de la Geneva cu omologul rus Vladimir Putin.

Întâlnirea dintre Joe Biden și Vladimir Putin este programată pe 16 iunie, la Geneva, și este considerată a fi „piatra de temelie” a călătoriei președintelui SUA, o oportunitate de a comunica direct liderului rus îngrijorările americane cu privire la subiecte precum atacurile cu viruşi de tip ransomware provenind din Rusia, ori agresiunea Moscovei împotriva Ucrainei.

Întâlnirea față în față dintre Joe Biden și Vladimir Putin vine în contextul unor relații din ce în ce mai tensionate cu Rusia, după evenimentele recente – deturnarea avionului în Belarus, comportamentul agresiv al Rusiei la granițele Ucrainei, precum și otrăvirea și încarcerarea disidentului Alexei Navalnîi.

China spune că investigarea originilor Covid „politizează” pandemia și că ar trebui investigate laboratoare secrete din toată lumea

institutul de virusologie din wuhan china profimedia

China reacționează la intențiile administrației Biden de a trece din nou la cercetarea originilor coronavirusului, după noi indicii care au alimentat teoria că virusul a scăpat dintr-un laborator, relatează Reuters.

Beijingul acuză SUA că „politizează” originile pandemiei și cere o „investigație temeinică a laboratoarelor secrete din toată lumea”.

Beijingul spune că „politizarea originilor Covid-19 nu va face decât să pericliteze investigațiile și să submineze efortul global de a opri pandemia”. Remarca a fost făcută de ambasada chineză la Washington, după ce președintele Joe Biden a cerut o nouă evaluare a informațiilor cu privire la originile Covid-19.

Ambasada chineză spune, într-un comunicat de miercuri, că „unele forțe politice au o fixație pe manipularea politică și pe aruncatul de vinovății”.

În contextul în care Organizația Mondială a Sănătății începe o nouă fază a studiilor asupra originilor coronavirusului, China se află sub presiune pentru a permite accesul cercetătorilor care investighează inclusiv posibilitatea ca SARS-CoV-2 să fi scăpat dintr-un laborator din Wuhan.

China a negat în mod repetat această ipoteză și a menținut ideea conform căreia SUA ș alte țări încearcă „să distragă atenția de la propria incapacitate de a opri virusul”.

Chinezii spun că sprijină „un studiu cuprinzător al tuturor cazurilor timpurii de Covid-19 din lume și o investigație temeinică a laboratoarelor secrete din toată lumea”. Tabloidul The Global Times, parte a publicațiilor Partidului Comunsit Chinez a scris, miercuri, că dacă această teorie privind originea Covid este investigată, atunci și SUA trebuie să permită investigații în propriile laboratoare de la Fort Detrick.

Eforturile de propagandă ale Chinei s-au concentrat și pe susținerea teoriei conform căreia coronavirusul își are originile în altă țară și a intrat în China prin comerțul de alimente congelate cu restul Asiei.

Originile coronavirusului au fost subiectul numeroaselor teorii ale conspirației promovate online și offline dar și al acuzațiilor dintre puterile lumii. Situația a alimentat tensiuni și conflicte în Statele Unite și China printre altele, iar încercările inițiale ale Chinei de a mușamaliza și a își acoperi urmele, inclusiv prin arestarea jurnaliștilor și pedepsirea medicilor care vorbeau despre gravitatea situației nu au făcut decât să mărească neîncrederea și să alimenteze conflictele.