Simbolul mistic care te caracterizeaza, alege unul, si afla ce mesaj important are pentru tine

Test psihologic

In imaginea prezentata se afla sase simboluri diferite, fiecare simbolizand ceva pentru tine. Priveste-le cu atentie si alege-l pe cel care il consideri potrivit pentru tine.

Test psihologic – Primul semn

Daca ai ales acest semn, inseamna ca iti doresti sa gasesti o persoana pe care sa te poti baza in momentele grele ale vietii. Te simti singur, tragi peretii in jurul tau, nu te implici cu adevarat. Este timpul sa te uiti putin in oglinda si sa te regasesti din nou. Daca pastrezi dinstanta intre tine si restul lumii, vei fi foarte izolat. Cu toate acestea, daca reusesti sa iti regasesti motivatia si flacara din tine, spiritul tau de lupta se va intoarce. Cunoaste-te pe tine, stabileste-ti obiectivele si incearca sa te eliberezi de umbrele trecutului.

Al doilea semn

Acest semn va spune ca trebuie sa va concentrati si sa va decideti. Ai ajuns la o rascruce in viata ta si trebuie sa iei o dezicie. Este un pic mai dificil dar toate lucrurile in viata implica un risc. Trebuie sa fii puternic si sa iei decizia singur, dar in momentul de fata nu stii care este decizia corecta. Incercati sa va indepartati de marea intrebare si sa va focusati atentia pe detaliile mai mici . Urmati-va propriile idei, daca faceti acest lucru, veti lua o decizie buna.

Al treilea semn

Acest semn va spune ca trebuie sa va acordati mai multa atentie. Nu va suprimati dorintele si nevoile, deoarece acest lucru va poate otravi pentru mult timp. Nu va simtiti bine si asta poate fi din cauza unei relatii s-au a mediului de munca in care nu va puteti dezvolta. Ar trebui sa iti faci timp sa iti hranesti sufletul si sa iti faci planuri noi.

Al patrulea semn

Vestea proasta este ca ai probleme materiale in viata ta, dar vestea buna este ca poti elimina aceasta problema. Trebuie sa fiti mai constienti de banii dvs. si sa eliminati cheltuielile in plus. Al doilea pas ar fi sa iti atingi obiectivele. Acest lucru necesita multa atentie si energie. Cu decizii financiare solide, planificare si multa munca, veti putea crea conditiile de care aveti nevoie.

Al cincilea semn

Acest semn iti spune ca este timpul sa faci ceva pentru tine. Ai o multime de lucruri adunate in tine, o multime de sentimente, durere si griji maturate sub covor. Trebuie sa inveti sa iti exprimi sentimentele, deoarece mai devreme s-au mai tarziu vor exploda inevitabil, cu consecinte potential grave. Acceptarea faptelor si infruntarea sentimentelor este primul pas in rezolvarea oricarei dificultati.

Al saselea semn

Este timpul sa nivelezi! Datorita sarguintei, abilitati de a lupta si a multor invataturi, esti gata sa avansezi in cariera. Poti fi recunoscator ca nu ai renuntat la visele tale chiar si atunci cand te-ai confruntat cu capcanele. In plus, investitia dvs. anterioara in energie va aduce schimbari pozitive nu numai la locul de munca, dar si in viata privata. Acesta este momentul in care puteti culege laurii. Succesele va asteapta si vi le datorati singuri.

Charles Michel apără acordul privind investițiile dintre UE și China, înaintea întâlnirii cu Joe Biden

Belgium, Brussels: President Michel in video at the Leaders' Climate Summit. Charles Michel, President of the European Council and the Chinese President Xi Jinping on the screen
Parlamentul European a blocat, în luna mai, printr-o rezoluţie, procedurile de ratificare a Acordului de investiţii dintre Uniunea Europeană şi China. Foto: Profimedia Images

Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a apărat acordul privind investiţiile încheiat de Bruxelles şi Beijing, „un pas enorm în direcţia corectă”, înaintea întâlnirilor sale cu preşedintele american Joe Biden, transmite marţi AFP, potrivit Agerpres.

Preşedintele Consiliului European va participa la summitul G7, organizat în perioada 11-13 iunie în sud-vestul Angliei, înainte de a-l primi pe Joe Biden la Bruxelles, în 15 iunie, împreună cu şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Unul dintre subiectele de discuție între oficialii europeni și președintele SUA va fi și relația cu China. 

Uniunea Europeană „nu va face compromisuri legate de valorile şi libertăţile fundamentale şi de drepturile omului, dar vrem să ne reechilibrăm relaţia economică cu China”, a spus Charles Michel.

„În ultimii ani am decis să facilităm accesul la piaţa noastră unică, dar există o lipsă de reciprocitate”, a explicat el.

Comisia Europeană, care este responsabilă cu politica comercială a celor 27 de state membre UE, a încheiat la finalul anului 2020 un acord surpriză cu China privind investiţiile, după ani întregi de blocaj. Germania a fost unul dintre promotorii cei mai activi ai acestui text.

Parlamentul European şi ţările membre ar trebui să aprobe acordul care vizează deschiderea pieţei chineze pentru companiile din UE. Dar această ratificare este în prezent îngheţată din cauza sancţiunilor europene contra Chinei, acuzată de încălcarea drepturilor omului în regiunea Xinjiang.

Beijingul a ripostat prin adoptarea unor sancţiuni care vizează mai mulţi europarlamentari şi profesori universitari europeni.

Parlamentul European a blocat, în luna mai, printr-o rezoluţie, procedurile de ratificare a Acordului de investiţii dintre Uniunea Europeană şi China, cerând anularea sancţiunilor impuse de Beijing împotriva unor oficiali şi entităţi din spaţiul UE.

Europarlamentarii cer ca UE să-și intensifice coordonarea cu SUA atunci când vine vorba de relațiile cu China și să încurajeze, în schimb, cooperarea cu Taiwanul, care nu trebuie să fie „ținut ostatic” de acordul cu Beijingul.

De partea cealaltă, China a cerut Uniunii Europene să ratifice acordul de investiții „cât mai repede posibil” și să înceteze să se mai amestece în treburile sale interne.

Măsuri dure în Filipine. Președintele vrea ca persoanele care îi infectează pe alţii cu Covid să fie acuzate de omucidere

Preşedintele Filipinelor, Rodrigo Duterte, ține în mână o doză de vaccin anti-Covid
Preşedintele Filipinelor, Rodrigo Duterte, ține în mână o doză de vaccin anti-Covid. Foto: Profimedia Images

Preşedintele Filipinelor, Rodrigo Duterte, a declarat, în timpul unui discurs televizat, că nu exclude posibilitatea ca persoanele care ştiu că sunt infectate cu noul tip de coronavirus, dar care nu respectă regulile şi îi contaminează pe alţii, provocând decese, să fie acuzate de omucidere. 

Principalul consilier pe probleme juridice al preşedintelui, Salvador Panelo, care a fost prezent la întâlnirea cu Duterte, a propus ca aceste persoane să fie acuzate de omucidere, informează agenția TASS, citată de Agerpres. „Dacă omul ştie că are coronavirus, însă el a ieşit totuşi (din casă) şi a infectat un alt om, ceea ce a dus la decesul acestuia din urmă, atunci este vorba de omor calificat”, a susținut Panelo.

„Dacă el ştie că este infectat cu noul tip de coronavirus şi se comportă cu nepăsare, după cum a spus Panelo, acest lucru ar putea deveni omucidere”, a mai precizat președintele filipinez. 

Duterte susținuse anterior că vrea să găsească o lege potrivită pentru a-i trimite la închisoare pe cei care nu respectă carantina. El i-a ameninţat de asemenea cu pedepse cu închisoarea pe cei care participă la acţiuni în masă.

Pe 30 ianuarie 2020 în Filipine a fost înregistrat primul caz de contaminare cu noul tip de coronavirus. Până în prezent, numărul total de persoane contaminate a depăşit în Filipine 1,27 milioane, din care s-au vindecat 1,19 milioane şi au murit 21.900.

Autorităţile filipineze au aprobat până acum în regim de urgenţă utilizarea vaccinurilor de la Pfizer-BioNTech, Moderna, AstraZeneca, Janssen (Johnson&Johnson), dar şi a celui rusesc Sputnik V, chinezesc produs de Sinovac şi cel al companiei indiene Bharat Biotech.

Donald Trump a numit bitcoin „o înșelătorie împotriva dolarului”

donald trump despre bitcoin
Donald Trump susține că bitcoinul este o escrocherie care afectează valoarea dolarului. Foto: Profimedia

Fostul președinte al SUA, Donald Trump, a declarat într-un interviu acordat Fox Business că bitcoinul este o „escrocherie care afectează valoarea dolarului”.

Potrivit BBC, afirmația lui Trump vine în contextul în care El Salvador ar putea deveni prima țară din lume care adoptă în mod oficial bitcoin ca mijloc legal de plată. Astfel, criptomoneda ar urma să fie folosită în paralel cu moneda oficială a țării, dolarul american.

„Bitcoinul seamănă cu o înșelătorie. Nu-mi place pentru că este o altă monedă care concurează împotriva dolarului”, a afirmat Donald Trump. Fostul președinte american a spus că în opinia sa dolarul ar trebui  să fie moneda lumii.

„Nu cred că ar trebui să avem toate aceste criptomonede. Cred că ar trebui să le reglementeze foarte, foarte tare. În administraţia noastră a fost 6.000 de dolari şi mai puţin. Nu-mi place pentru că este o altă monedă care concurează împotriva dolarului. În esenţă, este o monedă care concurează cu dolarul. Vreau ca dolarul să fie moneda lumii. Asta am spus mereu”, a adăugat Trump în interviul de la Fox Business.

Afirmațiile sale au fost făcute în contextul în care El Salvador a anunțat că intenționează să adopte bitcoinul ca monedă legală de plată, alături de dolarul american, moneda oficială a acestei țări.

Nayib Bukele, președintele din El Salvador a precizat recent că adoptarea Bitcoin va face mai ușor transferul de bani din străinătate, de la cetățenii țării care locuiesc acum în afara granițelor țării.

Ratko Mladic, condamnat definitiv la închisoare pe viață pentru masacrul cu 8.000 de morți de la Srebrenița

Ratko Mladic
Imagine realizată în Sarajevo, în 1993, în care apare comandatul forțelor sârbe din Bosnia, generalul Ratko Mladic. Sursa foto: Profimedia Images

UPDATE: Fostul comandant sârb bosniac Ratko Mladic a pierdut apelul făcut la adresa condamnării din 2017 pentru genocid și crime împotriva umanității, informează BBC.

Tribunalul ONU a menținut sentința de închisoare pe viață pentru Mladic, acordată pentru rolul pe care acesta l-a avut în uciderea a 8.000 de bărbați și băieți musulmani în Srebrenița (Bosnia), în 1995.

Nu se știe pentru moment unde își va ispăși Ratko Maldic restul sentinței.

Panelul de apel compus din cinci persoane a anunțat că Mladic nu a reușit să ofere dovezi care să răstoarne condamnările anterioare.


O instanță a Organizației Națiunilor Unite (ONU) urmează să dea verdictul în cazul apelului făcută de fostul comandat sârb bosniac Ratko Mladic, condamnat pentru genocid și crime împotriva umanității, informează BBC.

Mladic a fost închis pe viață în 2017 pentru rolul avut în desfășurarea masacrului de la Srebrenița (Bosnia), unde aproape 8.000 de bărbați și băieți musulmani bosniaci au fost uciși. Fostul lider sârb bosniac Radovan Karadzic în 1994. El a fost condamnat în 2016 pentru genocid, crime de război și crime împotriva umanității.

Radovan Karadzic
masacrul de la srebrenița
masacrul de la srebrenița
masacrul de la srebrenița
masacrul de la srebrenița
masacrul de la srebrenița
masacrul de la srebrenița
masacrul de la srebrenița
masacrul de la srebrenița
masacrul de la srebrenița
masacrul de la srebrenița
masacrul de la srebrenița
masacrul de la srebrenița
masacrul de la srebrenița
Ratko Mladic
Sursa foto Profimedia Images.

Fostul lider sârb a refuzat să recunoască autoritatea tribunalului, numindu-l „un copil al puterilor vestice”. Avocații lui Mladici au susținut că el se afla departe de Srebrenița când avut loc masacrul.

Masacrul din Srebrenița (Bosnia), desfășurat într-o enclavă care ar fi trebuit să se afle sub protecția ONU, a fost cea mai gravă atrocitate petrecută în Europa după Al Doilea Război Mondial.

Mladic, supranumit „Măcelarul din Bosnia”, a fost unul dintre ultimii suspecți judecați la Tribunalul Penal Internațional ONU pentru fosta Iugoslavie. A fost arestat în 2011, după ce a fost căutat timp de 16 ani.

În 2017 a fost găsit vinovat de genocidul de la Srebrenița, dar achitat de genocidul desfășurat de armata sa în 1992, când musulmanii bosniaci și croații bosniaci au fost alungați din caselor lor sau deținuți în condiții inumane.

În 2016, aceeași instanță l-a condamnat pe fostul lider sârb bosniac Radovan Karadzic de planificarea masacrului de la Srebrenița, alături de alte infracțiuni. Sentința sa de 40 de ani pentru genocid a fost transformată în închisoare pe viață în 2019.

Audierea din august 2020 a fost întârziată de problemele de sănătate ale lui Mladic și de restricțiile impuse din cauza pandemiei de coronavirus. Mladic a rămas sfidător până la sfârșit, atacând instanța și procurorii. Legat de Srebrenița, el a spus că a semnat un acord cu armata musulmanilor bosniaci în care se angaja să nu se apropie de anumite zone protejate și că nu este vinovat de încălcarea lui.

„Mladic s-a ocupat de operațiunea Srebrenița”, a spus procurorul Laurel Baig. „S-a folosit de armata lui pentru a executa mii de bărbați și băieți”.

Genocidul de la Srebrenița

Între 1991 și 1999, statul Iugoslavia s-a despărțit violent în mai multe entități care au luat naștere pe teritoriile pe care se aflau atunci statele Serbia și Muntenegru, Bosnia și Herțegovina, Croația, Macedonia și Slovenia.

Dintre toate conflictele, cel din Bosnia a fost cel mai sângeros, întrucât acest teritoriu era cel mai divizat din punct de vedere etnic și religios.

Trupele armatei iugoslave, retrase din Croația și denumite Armata Sârbilor Bosniaci, au ocupat o bucată mare din teritoriul Bosniei. Peste un milion de musulmani bosniaci și croați au fost alungați din casele lor, într-un proces de purificare etnică. Până la încheierea războiului, în 1995, cel puțin 100.000 de oameni au murit.

În 1995, Mladic a dispărut și a trăit următorii ani ascuns prin Serbia, protejat de familie și foști membri ai forțelor armate. A fost găsit și arestat în 2011, în locuința unei rude din nordul țării.

Germania va repatria 22.500 de litri de bere din Afganistan

cutii bere
Sursa foto: Profimedia Images

Germania a anunțat că va aduce înapoi în țară peste 22.500 de litri de bere din Afganistan, în cadrul operațiunii de retragere a forțelor NATO, informează BBC.

Comandanții au interzis recent soldaților să consume alcool, întrucât violențele au crescut în Afganistan înaintea retragerii.

Forțele germane nu au reușit să vândă cantitatea de alcool pe plan local din cauza diferențelor de ordin religios și cultural.

Christina Routsi, un purtător de cuvânt al ministerului Apărării, a anunțat luni că a fost găsită o companie civilă pentru repatrierea berii.

În aprilie, președintele american Joe Biden a anunțat că forțele SUA se vor retrage din Afganistan până la 11 septembrie 2021. Aliații NATO au anunțat ulterior că vor face același lucru.

Publicația Der Spiegel a scris vineri că forțele germane aveau un surplus uriaș de alcool la bazele lor din Afganistan. Soldații germani aveau voie să consume două doze de bere pe zi, sau o măsură echivalentă din altă băutură alcoolică.

Peste 60.000 de doze de bere și sute de sticle de vin și șampanie se află la baza Marmal din nordul Afganistanului, potrivit Der Spiegel.

Christina Routsi a anunțat că aceste băuturi vor fi aduce înapoi în Germania până la retragerea ultimilor soldați germani.

Germania încă are peste 1.100 de soldați staționați în Afganistan.

Joe Biden l-a invitat la Casa Albă pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski

profimedia-0614686466
Președintele Volodimir Zelensky (s) va fi primit la Casa Albă de Joe Biden. Colaj foto: Profimedia Images

Preşedintele american Joe Biden l-a invitat la Casa Albă pe omologul său ucrainean Volodimir Zelenski, a anunţat luni consilierul său pentru securitate naţională, Jake Sullivan.

În cadrul unei convorbiri telefonice, Biden i-a declarat lui Volodimir Zelenski faptul că susţine „suveranitatea şi integritatea teritorială” a Ucrainei, a spus Jake Sullivan, cu câteva zile înainte de summit-ul de la Geneva dintre preşedintele SUA şi preşedintele rus Vladimir Putin.

„Aşteaptă cu nerăbdare să-l primească la Casa Albă în această vară”, a adăugat consilierul pentru securitate națională a președintelui SUA, conform Agerpres.

Jake Sullivan a fost trimis la Geneva pentru a pregăti, împreună cu omologul său rus, întâlnirea dintre Joe Biden și Vladimir Putin, prima de când preluarea mandatului de către președintele american.

În luna aprilie, preşedintele american Joe Biden a exprimat „sprijinul neclintit” al SUA pentru suveranitatea Ucrainei într-o convorbire telefonică cu omologul său ucrainean Volodimir Zelenski.

UE: Peste un milion de persoane au primit deja pașapoartele COVID

pasaport covid
Certificatele verzi de călătorie vor fi folosite în UE din această vară. Foto: Profimedia Images

Peste un milion de persoane au primit deja certificate digitale UE privind COVID-19.

Măsura ar trebui să faciliteze călătoriile în această vară în cadrul Uniunii Europene, conform comisarului european pentru justiţie Didier Reynders.

Pașapoartele COVID, care atestă că o persoană a fost vaccinată împotriva COVID-19, că a primit un rezultat negativ la testul de depistare a bolii sau că este imună după o infecţie, au început să fie emise în nouă ţări, a precizat executivul european: Bulgaria, Croaţia, Republica Cehă, Danemarca, Germania, Grecia, Polonia, Lituania şi Spania.

Aceste documente urmează să fie recunoscute de către toate ţările UE începând de la 1 iulie, în temeiul unei reglementări ce mai trebuie aprobată de Parlamentul European în cadrul unui vot al cărui rezultat va fi anunţat miercuri. Votul ar trebui să fie doar o formalitate, existând deja de acord în această privinţă între europarlamentari, informează Agerpres.

Înainte de intrarea în vigoare a acestei reglementări, UE şi-a lansat platforma tehnică care permite interoperabilitatea certificatelor, iar statele membre au început să emită aceste documente.

Certificatele COVID ale UE ar putea fi recunoscute și în SUA sau Marea Britanie

Aceste certificate trebuie să permită titularilor să evite carantina în ţara lor de destinaţie. Statele membre menţin totuşi posibilitatea de a impune măsuri restrictive suplimentare, de exemplu, în cazul apariţiei unei noi variante, dar acestea trebuie să fie „necesare şi proporţionale pentru a proteja sănătatea publică”.

„Aceasta va uşura viaţa cetăţenilor europeni. Certificatul numeric privind COVID îi va ajuta să călătorească în UE, fie din motive profesionale, familiale sau pentru recreere”, a mai SPUS comisarul european.

Comisia Europeană este de asemenea în discuţii cu Marea Britanie şi SUA, în încercarea de a ajunge la recunoaşterea reciprocă a certificatelor privind COVID.

În cazul României, platforma privind certificatele digitale COVID, implementată cu sprijinul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, va fi finalizată până la data de 1 iulie, a declarat directorul STS, Ionel-Sorin Bălan.

Ce recomandări încă nu a îndeplinit România pentru a scăpa de MCV și unde a înregistrat progrese. RAPORT

justitie statueta ciocan balanta
Raportul MCV din iunie 2021 arată că România a făcut progrese din 2019 până în prezent, însă mai este nevoie de reforme în sistemul de justiție pentru ca mecanismul să fie considerat încheiat. Foto: Getty Images

Ultimul raport privind Mecanismul de cooperare și de verificare (MCV) arată că România trebuie să mai lucreze la 7 recomandări din 2018 și 10 recomandări din 2017, făcute de Comisia Europeană, pentru a-și îndeplini obiectivele de reformare a sistemului de justiție.

“Punerea în aplicare a tuturor recomandărilor rămase este esențială pentru procesul de reformă, remediind efectele negative ale regreselor identificate în rapoartele MCV din 2017, 2018 și 2019 și permițând încheierea MCV”, arată raportul MCV emis de Comisia Europeană.

Obiectivul de referință 1: Independența sistemului judiciar și reforma sistemului judiciar

Legile justiției și garanțiile juridice pentru independența sistemului judiciar

Recomandări din 2018:

  • Suspendarea imediată a punerii în aplicare a legilor justiției și a ordonanțelor de urgență subsecvente.
  • Revizuirea legilor justiției, ținând seama pe deplin de recomandările formulate în cadrul MCV, precum și de recomandările Comisiei de la Veneția și ale GRECO.

Conform raportului, în ceea ce privește fondul, recomandările MCV indică o serie de domenii în care Comisia va acorda o atenție deosebită rezultatului revizuirii legilor justiției. Acestea includ aspecte legate de structuri și proceduri, cum ar fi desființarea SIIJ, regimurile de răspundere disciplinară, civilă și penală pentru judecători și procurori, răspunderea și numirea conducerii Inspecției Judiciare, procedurile de numire și de revocare din funcție a procurorilor de rang înalt, precum și rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție și al CSM. De asemenea, prezintă importanță și impactul reformelor asupra independenței și a organizării carierei magistraților.

Printre altele, specialiștii din Comisie menționează următoarele: 

“Având în vedere că legile justiției, în forma modificată în perioada 2018-2019, sunt încă în vigoare, preocupările legate de prejudiciile aduse funcționării sistemului judiciar persistă.

Un motiv serios de îngrijorare îl reprezintă în special existența și funcționarea SIIJ. Deși mai puține decât în anii precedenți, au existat noi cazuri de presiune din partea SIIJ asupra magistraților prin citații, preocupări cu privire la faptul că alegerea cazurilor care urmează să facă obiectul anchetelor este lipsită de obiectivitate, precum și exemple de scurgeri de informații către mass-media, care pot exercita presiune asupra judecătorilor și a procurorilor.

SIIJ are în continuare un impact negativ asupra cazurilor de corupție la nivel înalt. SIIJ intervine mai puțin în cazurile de corupție la nivel înalt aflate în curs – de exemplu, nu mai preia cazurile de corupție atribuite unor părți ale Ministerului Public – și practica problematică a retragerii căilor de atac în cauzele de corupție la nivel înalt a încetat după ce Curtea Constituțională a hotărât că transferarea căilor de atac către SIIJ este neconstituțională. Cu toate acestea, SIIJ continuă să solicite probe originale de la alte servicii ale Ministerului Public în cauzele de corupție aflate în curs, ceea ce riscă, în consecință, să perturbe desfășurarea cauzelor în fața instanțelor.

Parlamentul nu a fost de acord cu solicitarea guvernului de adoptare printr-o procedură de urgență, iar atunci când Camera Deputaților, ca primă cameră, a adoptat proiectul de lege în luna martie, a adăugat dispoziții care, în opinia sa, sunt menite să protejeze magistrații de anchetele de corupție abuzive, propunând ca o cerere de aprobare a trimiterii în judecată să treacă mai întâi pe la CSM37. Acest pas suplimentar a fost criticat de societatea civilă, de o mare parte a sistemului judiciar și chiar de CSM39, pe motiv că este echivalent cu o nouă formă de imunitate și ar putea fi considerat ca limitând răspunderea magistraților. Proiectul de lege se află în prezent în Senat, în calitate de cameră decizională. La 26 martie 2021, ministrul justiției a solicitat un aviz din partea Comisiei de la Veneția cu privire la proiectul de lege, în special cu privire la garanțiile suplimentare. Se preconizează că avizul Comisiei de la Veneția va fi adoptat în luna iulie.

În hotărârea sa din 18 mai 2021, CJUE a declarat că, pentru a fi compatibilă cu dreptul Uniunii, legislația prin care se înființează o astfel de secție specializată trebuie să fie justificată de imperative obiective și verificabile legate de buna administrare a justiției și să se asigure faptul că această secție nu poate fi utilizată ca instrument de control politic al activității judecătorilor și procurorilor și că secția își exercită competența în conformitate cu cerințele Cartei drepturilor fundamentale. În cazul în care nu îndeplinesc cerințele respective, aceste norme legislative ar putea fi percepute ca urmărind instituirea unui instrument de presiune și de intimidare a judecătorilor, care ar aduce atingere încrederii justițiabililor în justiție.

CJUE adaugă că normele legislative naționale în cauză nu pot avea ca efect ignorarea obligațiilor specifice care îi revin României în temeiul Deciziei privind MCV în domeniul luptei împotriva corupției.

În același timp, presiunea asupra resurselor umane ale instituțiilor judiciare continuă să crească, din cauza efectului combinat al lipsei de noi intrări în profesie în 2019 și 202028, al creșterii volumului de muncă alocat fiecărui judecător și fiecărui procuror, al unui număr tot mai mare de pensionări, al pragurilor de vechime disuasive pentru numiri și al restricțiilor privind delegările temporare (în special în cadrul Direcției Naționale Anticorupție).

Înrăutățirea în continuare a situației a fost evitată prin măsurile luate de guvern și de parlament pentru a amâna și, ulterior, a abroga intrarea în vigoare a dispozițiilor problematice referitoare la posibilitatea pensionării anticipate a magistraților după 20 de ani de serviciu și la creșterea numărului de judecători în anumite completuri de judecată”.

Constatarea Comisiei: Încheierea procesului legislativ îi va permite Comisiei să evalueze mai în detaliu progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor MCV referitoare la legile justiției.

Numiri în posturi de conducere în cadrul serviciilor de urmărire penală

  • Recomandarea din 2017: Punerea în practică a unui sistem robust și independent de numire a procurorilor de rang înalt, pe baza unor criterii clare și transparente, cu sprijinul Comisiei de la Veneția.
  • Recomandarea din 2018: Respectarea avizelor negative ale Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la numirea în posturi de conducere a procurorilor sau la revocarea procurorilor care ocupă posturi de conducere, până la instituirea unui nou cadru legislativ în conformitate cu recomandarea 1 formulată în ianuarie 2017.
  • Recomandarea din 2018: Relansarea unui proces de numire a unui procuror-șef al DNA cu experiență dovedită în urmărirea penală a infracțiunilor de corupție și cu un mandat clar pentru DNA de a continua efectuarea de anchete profesioniste, independente și imparțiale în materie de corupție.

Constatarea Comisiei: Pe scurt, s-a dat curs recomandării MCV privind numirea procurorului-șef al DNA. Procesul legislativ în curs de modificare a legilor justiției include dispoziții care vizează punerea în aplicare a recomandărilor cărora nu li s-a dat curs privind numirile în cadrul organelor de urmărire penală. Măsura în care vor fi fost puse în aplicare toate recomandările va putea fi evaluată odată ce acest proces se va fi încheiat.

Codurile de conduită

Recomandarea din 2017: Asigurarea faptului că în Codul de conduită pentru parlamentari, care este în curs de elaborare în Parlament, sunt incluse prevederi clare cu privire la respectul reciproc dintre instituții și se precizează în mod clar că parlamentarii și procesul parlamentar ar trebui să respecte independența sistemului judiciar. Un Cod de conduită similar ar putea fi adoptat pentru miniștri.

Constatarea Comisiei: Având în vedere evoluțiile care au avut loc în cursul mandatului legislativ anterior în ceea ce privește respectarea independenței justiției de către Parlament, nu se poate considera că această recomandare este îndeplinită. Noul parlament, care și-a preluat mandatul la începutul anului 2021, și dezbaterile anunțate pe teme legate de justiție oferă Parlamentului un nou prilej de a pune în aplicare în mod corespunzător Codul de conduită al deputaților și senatorilor, astfel încât să asigure îndeplinirea obiectivului recomandării, respectiv respectarea independenței justiției.

Codul penal și Codul de procedură penală

  • Recomandarea din 2018: Înghețarea intrării în vigoare a modificărilor aduse Codului penal și Codului de procedură penală.
  • Recomandarea din 2018: Redeschiderea procesului de revizuire a Codului penal și a Codului de procedură penală, ținând seama pe deplin de necesitatea de a se asigura compatibilitatea cu dreptul UE și cu instrumentele internaționale de luptă împotriva corupției, precum și de recomandările formulate în cadrul MCV și de avizul Comisiei de la Veneția.
  • Recomandarea din 2017: Faza actuală a reformei Codului penal și a Codului de procedură penală ale României ar trebui încheiată, iar Parlamentul ar trebui să își pună în practică planurile de adoptare a modificărilor prezentate de guvern în 2016, după consultarea cu autoritățile judiciare.

Constatarea Comisiei: Aceste diferite măsuri înseamnă efectiv că s-a renunțat la modificările care au fost considerate în recomandări ca însemnând un regres față de situația anterioară. Se creează astfel premisele pentru demararea procesului de revizuire a Codului penal și a Codului de procedură penală în lumina deciziilor Curții Constituționale, ținându-se seama pe deplin de necesitatea compatibilității cu dreptul UE și cu instrumentele internaționale de luptă împotriva corupției, precum și de recomandările formulate în cadrul MCV și de avizul Comisiei de la Veneția. În prezent, autoritățile române iau măsuri pregătitoare în acest sens.

Procedura legislativă în domeniul MCV

Recomandarea MCV din 2017: În vederea îmbunătățirii în continuare a transparenței și a predictibilității procesului legislativ, precum și pentru a consolida garanțiile interne în materie de ireversibilitate, Guvernul și Parlamentul ar trebui să asigure transparența totală și să țină seama în mod corespunzător de consultările cu autoritățile relevante și cu părțile interesate în cadrul procesului decizional și în activitatea legislativă legate de Codul penal și de Codul de procedură penală, de legile anticorupție, de legile în materie de integritate (incompatibilități, conflicte de interese, avere ilicită), de legile justiției (referitoare la organizarea sistemului justiției), precum și de Codul civil și Codul de procedură civilă, inspirându-se din transparența procesului decizional pusă în practică de guvern în 2016.

Constatarea Comisiei: Procedura legislativă aplicată pentru diferitele propuneri de reformă – privind SIIJ, privind legile justiției și, ulterior, privind Codul penal și Codul de procedură penală – reprezintă ocazia de a demonstra că se dă curs abordării sugerate în recomandare.

Executarea hotărârilor judecătorești de către administrația publică

Recomandarea MCV din 2017: Guvernul ar trebui să pună în practică un plan de acțiune corespunzător pentru a remedia chestiunea executării hotărârilor judecătorești și a aplicării de către administrația publică a jurisprudenței generate de instanțele judecătorești, inclusiv un mecanism care să furnizeze statistici fiabile care să permită monitorizarea pe viitor. Ar trebui, totodată, elaborat un sistem de monitorizare internă care să implice Consiliul Superior al Magistraturii și Curtea de Conturi pentru a se asigura punerea corectă în aplicare a planului de acțiune.

Constatarea Comisiei: De la ultimul raport, nu s-au făcut noi progrese semnificative în sensul punerii în aplicare a acestei recomandări.

Consiliul de Management Strategic și Planul de acțiune pentru implementarea Strategiei pentru dezvoltarea sistemului judiciar

Recomandarea MCV din 2017: Conducerea strategică a sistemului judiciar, respectiv ministrul justiției, Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte de Justiție și Casație și procurorul-general, ar trebui să asigure punerea în aplicare a planului de acțiune astfel cum a fost adoptat și să pună în practică o raportare publică periodică cu privire la punerea în aplicare a acestuia, inclusiv soluții la problemele reprezentate de numărul redus de grefieri, volumul de muncă excesiv și întârzierile în redactarea motivărilor hotărârilor.

Constatarea Comisiei: O nouă viziune și o nouă strategie pentru o dezvoltare eficace și durabilă a sistemului judiciar în următorii ani vor fi o completare importantă a cadrului juridic revizuit prin legile justiției. Acestea ar permite Consiliului de Management Strategic să devină un forum activ, în măsură să răspundă principalelor întrebări strategice relevante pentru sistemul judiciar, să acționeze în vederea obținerii consensului și să consolideze încrederea între principalele instituții judiciare și guvernamentale. Acesta ar fi un pas important pentru a demonstra că există structuri durabile, în măsură să continue reforma după încheierea MCV.

Transparența și răspunderea Consiliului Superior al Magistraturii

Recomandarea MCV din 2017: Noul Consiliu Superior al Magistraturii ar trebui să elaboreze un program colectiv pentru mandatul său, care să includă măsuri de promovare a transparenței și a responsabilizării. Acest program ar trebui să includă o strategie orientată către exterior, cu reuniuni deschise periodice cu adunările judecătorilor și procurorilor la toate nivelurile, precum și cu societatea civilă și cu organizațiile profesionale, precum și organizarea unor discuții privind rapoartele anuale în cadrul adunărilor generale ale instanțelor și ale parchetelor.

Constatarea Comisiei: Persistă preocupările privind capacitatea de acțiune și răspunderea CSM exprimate în rapoartele MCV din 2018 și 2019. Tonul mai consensual pe care l-a avut conducerea CSM anul acesta va contribui la restabilirea încrederii și a unității în cadrul sistemului judiciar și va permite CSM să își îndeplinească rolul stabilit în recomandare și în obiectivul de referință 1.

Inspecția Judiciară

Recomandarea MCV din 2018: Numirea imediată, de către Consiliul Superior al Magistraturii, a echipei interimare de conducere a Inspecției Judiciare și numirea, în termen de trei luni, prin concurs, a unei noi conduceri a Inspecției Judiciare.

Constatarea Comisiei: Deși s-a axat pe circumstanțele specifice de la momentul raportului din 2018, această recomandare se referă la preocupările importante cu privire la Inspecția Judiciară. Printre aceste preocupări s-au numărat recurența cu care au fost inițiate proceduri disciplinare împotriva magistraților care se opuneau în mod public direcției urmate de reforma sistemului judiciar și divulgările de documente în presă – care au fost utilizate apoi de politicieni pentru a ataca instituțiile judiciare – și prelungirea mandatului conducerii de către guvern. Aceste preocupări structurale nu au fost încă remediate, inclusiv în lumina recentei hotărâri a CJUE.

În prezent se înregistrează din nou progrese în ceea ce privește obiectivul de referință 1. Astfel cum se prevede în evaluarea detaliată a progreselor înregistrate cu privire la fiecare dintre recomandări, finalizarea amendamentelor la legile justiției, la Codul penal și la Codul de procedură penală, în conformitate cu recomandările, va fi esențială pentru măsurarea progreselor înregistrate în cadrul obiectivului de referință 1. Aceste legi sunt esențiale pentru găsirea unor soluții sustenabile pentru sistemul judiciar, iar progresele decisive vor avea un impact asupra evaluării multora dintre recomandări.

Citește și: CCR: Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție este constituțională

Obiectivul de referință 2: Cadrul de integritate și Agenția Națională de Integritate

S-a redus riscul de regres în ceea ce privește obiectivul de referință 2 identificat în 2019 ca urmare a modificărilor cadrului juridic privind integritatea. Există semne încurajatoare conform cărora noua legislatură ar putea stabili o cale clară către sustenabilitatea ANI și a cadrului legislativ privind integritatea și către îndeplinirea recomandării restante.

Punerea în aplicare a hotărârilor judecătorești referitoare la membrii Parlamentului

Recomandarea MCV din 2017: Parlamentul ar trebui să dea dovadă de transparență în procesul său decizional cu privire la acțiunile întreprinse în urma hotărârilor definitive și irevocabile având ca obiect incompatibilități, conflicte de interese și averi ilicite pronunțate împotriva membrilor săi.

Constatarea Comisiei: Experiența din legislatura anterioară pune sub semnul întrebării îndeplinirea acestei recomandări. Noua cooperare proactivă din cadrul noului Parlament ar putea reprezenta un moment de cotitură în ceea ce privește punerea în aplicare a legilor în materie de integritate și a hotărârilor judecătorești definitive referitoare la parlamentari. O abordare similară atunci când se invocă noi cazuri de incompatibilitate sau de conflicte de interese în ceea ce privește parlamentarii care își exercită mandatul ar duce la îndeplinirea acestei recomandări.

S-a redus riscul de regres în ceea ce privește obiectivul de referință 2 identificat în 2019 ca urmare a modificărilor cadrului juridic privind integritatea. Există semne încurajatoare conform cărora noua legislatură ar putea stabili o cale clară către sustenabilitatea ANI și a cadrului legislativ privind integritatea și către îndeplinirea recomandării restante.

Obiectul de referință 3: Combaterea corupției la nivel înalt

Direcția Națională Anticorupție și lupta împotriva corupției la nivel înalt

Constatarea Comisiei: Deși acțiunile conducerii DNA și ale guvernului care îi acordă sprijin au îmbunătățit situația, există în continuare unele provocări importante în ceea ce privește sustenabilitatea bunei funcționări a DNA și ireversibilitatea luptei împotriva corupției. Intențiile guvernului de a modifica atât legile justiției, cât și Codul penal și Codul de procedură penală vor fi pași importanți pentru a se asigura o bază mai solidă pentru activitatea de combatere a corupției la nivel înalt.

Ridicarea imunității parlamentarilor

Recomandarea MCV din 2017: Adoptarea unor criterii obiective pentru luarea și motivarea deciziilor de ridicare a imunității parlamentarilor pentru a se asigura faptul că imunitatea nu este folosită pentru a se evita cercetarea și urmărirea penală a infracțiunilor de corupție. De asemenea, guvernul ar putea avea în vedere modificarea legii pentru a limita imunitatea miniștrilor la perioada mandatului. Aceste măsuri ar putea fi luate cu ajutorul Comisiei de la Veneția și al GRECO. Parlamentul ar trebui să instituie un sistem de raportare periodică referitor la deciziile adoptate de camerele sale cu privire la solicitările de ridicare a imunității și ar putea organiza o dezbatere publică astfel încât Consiliul Superior al Magistraturii și societatea civilă să poată reacționa.

Constatarea Comisiei: Abordarea din Parlament a evoluat într-o direcție pozitivă, iar continuarea eforturilor în ambele camere ar permite o reevaluare a îndeplinirii recomandării.

Situația în ceea ce privește obiectivul de referință 3 s-a îmbunătățit de la ultima evaluare efectuată în 2019. Finalizarea reformelor menționate mai sus, atât reforma legilor justiției, inclusiv desființarea SIJ, cât și reforma Codului penal și a Codului de procedură penală, va fi un pas important către îndeplinirea obiectivului de referință.

Obiectivul de referință 4: Combaterea corupției la toate nivelurile

Strategia națională anticorupție

Recomandarea MCV din 2017: Continuarea punerii în aplicare a Strategiei naționale anticorupție, cu respectarea termenelor stabilite de Guvern în august 2016. Ministrul justiției ar trebui să instituie un sistem de raportare cu privire la punerea în aplicare efectivă a Strategiei naționale anticorupție (inclusiv cu privire la statisticile referitoare la incidentele de integritate din administrația publică, detalii privind procedurile disciplinare și sancțiunile și informații referitoare la măsurile structurale aplicate în domeniile vulnerabile).

Constatarea Comisiei: Pe scurt, sunt necesare eforturi suplimentare cu privire la strategia națională anticorupție pentru a se asigura o punere în aplicare eficace și intensificarea prevenirii și combaterii corupției în domeniile vulnerabile și la nivel local. Evaluările strategiei și angajamentul politic ferm vor asigura baza necesară pentru a putea evalua progresele în cadrul mecanismului privind statul de drept.

Progresele în ceea ce privește obiectivul de referință 4 ar putea fi accelerate și consolidate prin elaborarea noii strategii anticorupție pentru perioada 2021-2025 și printr-un angajament ferm de a transpune prioritățile politice în acțiuni concrete pe teren, inclusiv în domeniile vulnerabile și la nivel local.

La cât începe și cum poate fi văzută eclipsa de Soare, care va avea loc joi

eclipsa de soare
Cum poate fi văzută eclipsa de Soare, care va avea loc joi. Foto: Profimedia

Cei care vor să admire eclipsa parțială de Soare, care va fi vizibilă joi din România, trebuie să folosească filtre speciale, potrivit reprezentanților Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.

Eclipsa de Soare din 10 iunie se va vedea ca parțială din jumătatea de nord a României.

Potrivit reprezentanților observatorului, eclipsa începe cel mai devreme la ora 13.17, în nord-vest, și va avea ca acoperire maximă 2,1% din discul Soarelui.

Specialiștii atrag atenția că pentru a vedea eclipsa doritorii trebuie să folosească filtre speciale și că nu este indicat ca aceștia să privească direct Soarele.

„Dacă doriți să o priviți va trebui să folosiți un filtru special, denumit Mylar, sau cel mai dens filtru de sudură. Prin telescop eclipsa se poate observa prin proiecție, fără a privi Soarele.

Nu priviți direct Soarele pentru că puteți orbi”, au mai transmis pe pagina de Facebook a instituției reprezentanții Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.