Nalba mare, o plantă pentru afecțiunile stomacale

E plantă ierboasă întâlnită în zonele foarte umede, de la care se recoltează rădăcinile, frunzele şi florile.


Rădăcinile se spală, se despică şi se usucă, iar frunzele se recoltează cu mâna, având grijă să nu fie atacate de insecte şi apoi se pun în camere aerisite.

Datorită mucilagiilor produse de nalbă, aceasta se foloseşte în special pentru căile respiratorii.

Infuzia şi decoctul sunt de ajutor şi în cazurile de inflamare a vezicii urinare, a diareii şi a problemelor intestinale.

NOTA.

Continutul acestui articol este doar pentru informare publica si nu se vrea a fi un substitut pentru sfatul medicului. Pentru un diagnostic corect, va recomand sa consultati un medic specialist.

Diavolii tasmanieni aduși pe o insulă acum 10 ani, pentru salvarea speciei, au ucis întreaga populație locală de pinguini

Tasmanian devil
Sursa foto: Profimedia Images

Diavolii tasmanieni introduși pe o insulă australiană acum 10 ani, pentru protejarea speciei, au decimat populația locală de pinguini, informează The Guardian.

Tentativa de a salva specia diavolilor tasmanieni, introducând o populație redusă pe o mică insulă australiană, a avut consecințe catastrofale pentru fauna locală de păsări, inclusiv eradicarea micilor pinguini.

Insula Maria are 116 kilometri pătrați și este localizată la est de Tasmania, iar în urmă cu 10 ani găzduia peste 3.000 de perechi de pinguini mici. Numărul acestor păsări a început să scadă odată cu aducerea diavolilor tasmanieni, în 2012, însă organizația BirdLife Tasmania susține că cea mai recentă cercetare realizată de autorități arată că pinguinii mici au dispărut în totalitate de pe insulă.

Insula Maria avea ca scop conservarea numărului de Diavoli tasmanieni. Aici urma să ia naștere o populație izolată, neafectată de boala foarte contagioasă care îmbolnăvește animalele de cancer. 28 de Diavoli tasmanieni au fost eliberați pe insulă în 2012 și 2013, iar numărul lor crescuse la aproximativ 100 până în 2016.

Doctorul Eric Woehler de la organizația Birdlife Tasmania spune că dispariția populației de păsări este o consecință tragică, dar nu surprinzătoare. „De fiecare dată când oamenii au introdus, accidental sau în mod intenționat, mamifere pe insule oceanice, au obținut același rezultat… un impact catastrofal asupra unei sau mai multor specii de păsări”, a spus Woehler. „Dispariția a 3.000 de perechi de pinguini dintr-un parc național care ar fi trebuie să fie un refugiu pentru această specie este o lovitură puternică”.

Un raport din 2011 al autorităților tasmaniene previziona că introducerea mamiferelor carnivore va avea „un impact negativ asupra coloniilor mai multor specii de pe insula Maria, inclusiv pinguinii mici, din cauza caracterului de prădător al Diavolului”.

„Pinguinii din Australia se confruntă cu amenințări mari din cauza activităților oamenilor și animalelor domestice și sălbatice”, a spus Woehler. „Insulele oceanice, precum insula Maria, sunt foarte importante pentru pinguini, întrucât acolo nu se confruntă cu aceleași amenințări”.

Cercetările desfășurate anul trecut au arătat că Diavolii tasmaniei au decicmat și coloniile altor păsări de pe insula Maria. „Datorită dimensiunii mai mari și abilității lor de a săpa, Diavolii tasmanieni au avut avut un impact mai mare asupra coloniilor decât oposumii sau pisicile”.

Woehler a vorbit și despre schimbări comportamentale în cazul unor gâște care își fac de obicei cuiburi la sol. „Primim informații potrivit cărora gâștele încearcă să-și facă cuiburi în copaci, pentru a se feri de prădători”, spune el.

Raționamentul de acum 10 ani prin care s-a stabilit introducerea unei populații de Diavoli tasmaniei pe Insula Maria a fost valid, pentru că atunci impactul bolii asupra Diavolilor nu era bine cunoscut. Un studiu publicat în 2020 a descoperit că este puțin probabil ca boala să ducă la dispariția speciei, întrucât rata îmbolnăvării s-a redus. Insula Maria a fost considerat un loc perfect pentru diavolii tasmanieni, întrucât nu avea mașini și drumuri, dar găzduia mai multe specii de marsupiale care puteau fi vânate. 

Când vom renunţa la cărbune? Ţările G7 vor să o facem cât mai repede dar nu au reuşit să stabilească un calendar precis

Turow Power Plant in Bogatynia, Poland - 02 Jan 2021
Termocentrală pe cărbune. Foto: Profimedia Images

Ţările din grupul G7 nu au reuşit să se înţeleagă în privinţa stabilirii unui calendar clar prin care să se elimine complet folosirea cărbunelui în scopul producerii energiei electrice, au declarat surse din cadrul UE pentru Politico.

Summit-ul G7, desfăşurat în Marea Britanie şi la care au participat liderii principalelor state industrializate ale lumii, s-a încheiat astfel fără semnarea unui angajament ferm cu privire la această problemă esenţială a luptei împotriva schimbărilor climatice, chiar dacă premierul britanic, citat de BBC, a recunoscut că ţările G7 sunt responsabile pentru producerea a 20% din totalul emisiilor globale de carbon.

Beneficiind de sprijinul UE, Marea Britanie a promis eliminarea treptată a folosirii cărbunelui până în anii 2030. Draftul hotărârii care a ajuns pe masa liderilor G7 a conţinut însă doar o promisiune pentru accelerarea procesului de eliminare a combustibilor fosili folosiţi în producerea energiei electrice.

Astfel, în lipsa unui calendar clar de implementare a procedurilor, documentul final al reuniunii va avea o valoare mult mai scăzută comparativ cu acordul istoric la care ţările G7 au ajuns în luna mai, când s-a decis oprirea finanţării internaţionale pentru exploatarea cărbunelui. 

„Ne este foarte clar că o astfel de acţiune trebuie să înceapă cu noi”, a declarat premierul britanic Boris Johnson.

Dar, deşi este ceva „fantastic” faptul că fiecare ţară din G7 s-a angajat să reducă emisiile de carbon, acest lucru trebuie făcut imediat şi, în acelaşi timp, ţările dezvoltate trebuie să ajute pe cele mai puţin dezvoltate să facă acelaşi lucru.

Liderii G7 au promis că vor renunţa complet la fabricile de cărbune, în cazul în care acestea nu dispun de tehnologii de captare şi stocare a emisiilor de carbon.

China e responsabilă singură de producerea a 27% din poluarea mondială

Decizia privind renunţarea completă, într-un viitor apropiat, la exploatarea cărbunelui în scopul producerii de energie electrică este văzută drept una dintre cele mai importante din istoria omenirii.

În afară de ţările G7, responsabile de 20% din producerea gazelor cu efect de seră, China (care nu face parte din G7) rămâne cel mai mare poluator al planetei, responsabilă cu producerea a 27% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră.

„Suntem pe punctul de a destabiliza întreaga planetă”, a declarat cunoscutul naturalist şi realizator TV sir David Attenborough.

Acordul de la Paris din 2015 vizează menţinerea încălzirii planetei sub nivelul de +2 grade Celsius şi, dacă e posibil, la +1,5 grade Celsius.

Pentru a spera în respectarea obiectivului de +1,5 grade Celsius, trebuie reduse emisiile cu 7,6% anual în perioada 2020-2030, potrivit ONU, obiectiv tot mai greu de atins în condiţiile în care planeta se încălzeşte mai repede decât se anticipase..

La fel ca electronicele, oamenii au un termen de expirare ce nu poate fi ocolit

La fel ca electronicele, oamenii au un termen de expirare ce nu poate fi ocolit foto: http://www.pexels.com

Un studiu recent publicat arată că oamenii au „scris” în gene un termen de expirare pentru durata de viață, care odată atins împiedică organismul uman să se mai auto-repare.

Potrivit oamenilor de știință, limita ”absolută” a longevității umane este între 120 și 150 de ani, după care nicio metodă curativă sau de prelungire a vieții nu mai poate amâna inevitabilul. Studiul arată că după această vârstă corpul uman își pierde complet abilitatea de a se ”recupera” după stresul vieții de zi cu zi. Asta include toate aspectele ce periclitează sănătatea oamenilor, începând cu răniri și julituri ușoare, până la boli comune cauzate de viruși și microbi.

Aceeași cercetători spun însă că există loc pentru dezvoltarea unor noi forme de terapie care să extindă anduranța corpului uman. Și chiar dacă respectivele terapii nu duc în mod direct la atingerea unor durate de viață record, ar putea ajuta o mare parte din populație să trăiască mai mult și mai sănătos.

Cercetătorii au analizat seturi mari de date din SUA, Marea Britanie și Rusia, care au inclus informații medicale anonimizate cuprinzând peste 500.000 de persoane. Au fost analizate inclusiv date provenite din simple analize de sânge, în mare măsură reprezentative pentru starea de sănătate a oamenilor.

În special, cercetătorii au documentat doi parametrii din rezultatele testelor de sânge, vizând trei grupe de vârstă diferite. De interes special sunt două tipuri diferite de celule albe din sânge, care luptă împotriva bolilor și reprezintă o măsură a variabilității dimensiunii celulelor roșii din sânge. Aceste cifre cresc pe măsură ce o persoană îmbătrânește, ceea ce oamenii de știință numesc biomarker al îmbătrânirii.

Oamenii de știință au folosit analiză computerizată pentru a determina ceva cunoscut ca un indicator dinamic de stare a organismului, valabil pentru fiecare persoană. În esență este vorba despre determinarea unor etaloane pentru măsurarea vârstei biologice a persoanei respective. Numărul de modificări observate a fost folosit pentru a cuantifica modul în care o persoană își va reveni de la stres, cum ar fi rănirea sau boala.

Datele sugerează că limita absolută a anduranței umane se află undeva în intervalul 120 – 150 de ani, variind de la o persoană la altă. Odată ce limita este atinsă, rezistența la boli de tot felul și capacitatea de regenerare a organismului ar dispărea în întregime, lăsând persoana în imposibilitatea de a supraviețui.

Cei care nu învață matematică nu se dezvoltă cognitiv și cerebral într-un mod adecvat – studiu Oxford

Copil matematică
Ilustrație: Profimedia Images

Neasimiliarea cunoștințelor de matematică în perioada adolescenței afectează negativ dezvoltarea cerebrală și cognitivă, conform unui studiu științific care sugerează că nestudierea acestei discipline după vârsta de 16 ani reprezintă un dezavantaj. 

Studiul, publicat de revista PNAS şi la care au participat 133 de elevi cu vârste cuprinse între 14 şi 18 ani, a fost realizat de departamentul de Psihologie Experimentală de la Universitatea Oxford. Studiul a arătat că elevii care nu învăţau matematica aveau o cantitate mai mică a unui aminoacid crucial pentru plasticitatea cerebrală (acidul gamma-aminobutiric – GABA) dintr-o zonă cheie în care intervin multe funcţii cognitive importante, precum raţionamentul, rezolvarea problemelor, memorarea şi învăţarea, relatează Agerpres.

Bazându-se pe cantitatea acestui aminoacid deţinută de fiecare elev, cercetătorii au putut face o deosebire clară între cei care studiau şi cei care nu studiau matematica, indiferent de capacităţile lor cognitive. De asemenea, cantitatea de acid gamma-aminobutiric a prognozat cu succes reuşitele în acest domeniu 19 luni mai târziu, potrivit Universităţii Oxford.

Roi Cohen Kadosh, profesor de neuroştiinţă cognitivă la Oxford a explicat că abilităţile matematice sunt asociate unei serii de avantaje legate de obţinerea unui loc de muncă, de statutul socio-economic, sau de sănătatea mentală şi cea fizică.

„Adolescenţa este o perioadă importantă din viaţă asociată unor schimbări cerebrale şi cognitive. Din păcate, a renunţa la matematică la această vârstă poate provoca o breşă între adolescenţii care abandonează această disciplină şi cei care continuă să o studieze”, a spus el.

Acest studiu, potrivit autorilor, oferă un nou nivel de înţelegere biologică a impactului pe care îl are educaţia în dezvoltarea creierului şi a efectului reciproc între biologie şi educaţie. Însă nu toţi adolescenţii continuă să înveţe matematica, astfel încât trebuie investigate şi posibile alternative, discipline ca logica sau raţionamentul care implică aceeaşi zonă cerebrală.

„Deşi am început acest studiu înainte de pandemia de coronavirus, mă întreb cum se va repercuta lipsa accesului la educaţie, în general, şi la matematică, în particular, asupra dezvoltării cerebrale şi cognitive a copiilor şi a adolescenţilor”, a mărturisit profesorul Roi Cohen Kadosh.

Procesorul Dimensity 900 de la MediaTek țintește spre segmentul mid-range superior. Primele teste de performanță

Procesorul Dimensity 900 de la MediaTek țintește spre segmentul mid-range superior. Primele teste de performanță

Pe segmentul mid-range superior, Qualcomm nu întâlnește foarte multă concurență din partea altor producători de procesoare.

Astfel, modelele Snapdragon 765 și 750 au devenit foarte populare printre producătorii care doresc să ofere un nivel de performanță înalt, la un preț mai mic. Se pare însă că în curând vor avea o alternativă atractivă, și probabil mai ieftină, sub forma lui Dimensity 900 de la MediaTek. Procesorul a fost depistat online în baza de date GeekBench și pare să întreacă în performanță modelele de la Qualcomm.

Dimensity 900 ar putea fi folosit în telefoane performante de buget

Conform testelor din GeekBench 5, noul Dimensity 900, integrat într-un model de la Oppo (CPH2251), este un procesor construit pe arhitectură de 6nm. Acesta beneficiază de o configurație cu 8 nuclee în format 2+6 la 2,4 GHz și atinge un scor de performanță ridicat pentru segmentul de medie. Vorbim despre un scor Single-Core de 729 puncte și Multi-Core de 2147 puncte. Acesta este de asemenea echipat cu un modem 5G, deci probabil că este vorba despre unul dintre modelele Oppo Reno6 5G sau o variantă derivată a acelui model.

Practic, MediaTek a venit cu o alternativă la procesoarele Qualcomm lansate anul trecut. Deja producătorul american oferă Snapdragon 780G și 778G, ambele construite pe arhitecturi mai noi decât modelele 765 și 750, care oferă performanță îmbunătățită și funcții premium.

Totuși, Dimensity 900 nu este departe, iar un preț mai mic l-ar putea face o alegere populară pe dispozitivele performante de buget. În ultimii ani, MediaTek a început să câștige teren, în special în rândul companiilor producătoare de smartphone-uri din China.

Produsele sale par să fie întotdeauna cu o generație în urma Qualcomm la nivel de performanță, însă funcțiile pe care le oferă la un preț mai mic justifică de multe ori alegerea unui astfel de procesor, iar modem-urile 5G de la MediaTek s-au dovedit a fi destul de rapide pentru dispozitivele în care au fost integrate.

sursa: Nashvillechatterclass

Cum te poti porta, în altă rețea de telefonie: situațiile în care ți-ar putea refuza dreptul

Cum te portezi în altă rețea de telefonie: situațiile în care ți-ar putea refuza dreptul

Dacă intenționezi să îți portezi numărul de telefon, trebuie să știi că procedura este foarte simplă.

Totuși, dacă nu ții cont de niște reguli simple, te poți trezi că ți-a fost respinsă cererea de portare către o altă rețea.

Autoritatea Naționala pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) a derulat în luna aprilie o campanie de control de tip “mystery shopping” la principalii operatori de servicii de comunicații electronice (Vodafone Romania S.A., Orange România S.A., RCS & RDS S.A. și Telekom Romania Mobile Communications S.A.).

Scopul acțiunii ANCOM era de a verifica modul în care furnizorii respecta dispozițiile legale privind portabilitatea.

Din cele 16 acțiuni de control (câte patru acțiuni la fiecare furnizor) desfașurate, într-un caz a fost constatat refuzul portarii numarului de telefon. Este vorba de societatea Telekom Romania Mobile Communications S.A. și, pentru ca nu era la prima abatere de acest gen, compania a fost sancționata cu amenda contravenționala în cuantum de 15.000 lei. În cazul celorlalți trei furnizori verificați nu au fost identificate nerespectari ale prevederilor legale.

Cum se realizează portarea?

Dacă ai decis că vrei să îți portezi numărul de telefon, trebuie să completezi o cerere către noul furnizor pe care ți l-ai ales.

Cererea trebuie să conțină solicitarea de transfer a numărului tău de telefon. Odată cu depunerea cererii și acceptarea acesteia de către noul furnizor (furnizor acceptor), contractul cu vechiul furnizor (furnizor donor) încetează automat, nefiind necesar vreun demers suplimentar din partea utilizatorilor.

Motive pentru care cererea de portare poate fi refuzată

Operatorul acceptor poate refuza portarea numărului în cazul în care nu furnizează tipul de serviciu solicitat de utilizator (de exemplu, serviciul de telefonie prepaid).

Operatorul donor poate refuza cererea de portare în următoarele condiții:

-cererea nu este corect completată;
-datele de identificare a abonatului sunt incorecte sau nu corespund cu numărul a cărui portare se solicită;
-numărul se regăsește în una dintre categoriile de resurse de numerotație exceptate de la portabilitatea numerelor;
-operatorul donor nu furnizează servicii prin intermediul numărului respectiv (de exemplu, prin încetarea contractului ca urmare a unei solicitări venite din partea utilizatorului anterior depunerii cererii de portare); de aceea, utilizatorii sunt sfatuiți sa NU solicite încetarea contractului încheiat cu furnizorul donor în situația în care doresc sa își porteze numărul de telefon;
-numarul pentru care se solicită portarea nu a fost utilizat pentru convorbiri în rețeaua operatorului donor;
-cartela SIM este declarata pierdută/furată.

Nu pot constitui motive de refuz al cererii de portare:

-existența unor datorii ale abonatului către operatorul donor;
-existența unei durate minime a contractului încheiat cu operatorul donor;
-suspendarea furnizării serviciului prin intermediul numărului respectiv.

Portarea numărului de telefon către un alt operator nu anulează obligațiile asumate de utilizatori la semnarea contractului cu operatorul inițial. De exemplu, dacă se solicită portarea înainte de expirarea perioadei minime a contractului, este posibil ca utilizatorul să fie nevoit să achite penalități de reziliere anticipată, iar dacă sunt facturi restante, acestea vor trebui achitate. Același principiu se aplică și în cazul în care utilizatorii au achiziționat echipamente odată cu achiziționarea serviciului de comunicații electronice.

De aceea, utilizatorii sunt sfătuiți să verifice dacă la data la care urmează să se efectueze portarea a expirat perioada minimă contractuală cu furnizorul pe care îl părăsesc.

Valul de caniculă a dus la cel mai mare consum de energie într-o zi de vară din ultimii 20 de ani

linii de inalta tensiune energie curent soare
Vineri s-a înregistrat un consum mediu de 7.298 MW, cel mai mare dintr-o zi de vară de la începutul anilor 2000. Foto: Getty Images

Consumul mediu de energie a fost, vineri, de 7.298 MW, cel mai mare dintr-o zi de vară de la începutul anilor 2000, informează Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica.

„În contextul valului de caniculă care a afectat întreaga ţară la sfârşitul săptămânii trecute, vineri, 25 iunie 2021, la nivelul Sistemului Electroenergetic Naţional s-a înregistrat cel mai mare consum de energie electrică din sezonul verii, de la începutul anilor 2000. Valoarea instantanee maximă atinsă a fost de 8.434 MW, la ora 12:48, valoarea medie orară a fost de 8.349 MW, în intervalul 13-14, iar consumul mediu al zilei a fost de 7.298 MW”, arată un comunicat de presă.

Precedentul record a fost atins în vara anului 2019, în data de 2 iulie, când s-a înregistrat o medie orară de 8.335 MW, în intervalul 13-14, respectiv o medie a consumului din întreaga zi de 7.287 MW.

„Reţeaua Electrică de Transport gestionată de CNTEE Transelectrica SA este operată la parametri optimi pentru asigurarea continuităţii în alimentare cu energie electrică, în condiţii meteorologice de căldură extremă”, subliniază reprezentanţii companiei.

Vineri, patru judeţe s-au aflat sub avertizare Cod roşu de caniculă, fiind înregistrate temperaturi maxime extreme, comparabile cu recordurile absolute ale perioadei, potrivit Agerpres. De asemenea, a fost Cod portocaliu de căldură şi disconfort termic accentuat în Oltenia şi în cea mai mare parte a Transilvaniei, înregistrându-se temperaturi maxime cuprinse frecvent între 35 şi 39 de grade în Oltenia.

În aceeaşi perioadă, restul ţării, inclusiv Capitala, s-au aflat sub Cod galben de caniculă şi disconfort termic ridicat, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) a depăşit pragul critic de 80 de unităţi. În Muntenia, Dobrogea, Moldova şi estul Transilvaniei maximele termice s-au situat, în general, între 33 şi 37 de grade.

O practică barbară a vânătorilor din Franța, oprită în justiție. Păsările cântătoare nu mai pot fi prinse cu capcane cu lipici

profimedia-pasare prins in lipici
Curtea Europeană de Justiție a cerut Franței să scoată în afara legii vânătoarea cu lipici a păsărilor. Foto: Profimedia Images

Cea mai înaltă instanță de apel din Franța a decis că vânătoarea păsărilor cântătoare cu capcane cu lipici este ilegală, afirmând că o derogare care a permis această practică încalcă legislația europeană, scrie The Guardian.

De generații, vânătorii, în special cei din sudul Franței, au prins păsări cântătoare punând pe bețe sau pe ramurile copacilor clei, în timp ce foloseau alte păsări prinse în cuști pentru a le atrage în capcană. Păsările sunt prinse pentru sport sau mâncare. Odată ce păsările sunt blocate în lipici, adesea sunt folosite ca „momeală” pentru a atrage alte păsări pe care vânătorii le împușcă.

Legislația europeană a interzis practica din 1979, despre care se arată că este crudă și un pericol pentru speciile amenințate. Franța a fost singura țară din UE care a dat o derogare de la interdicție, în baza unui decret din 1989 care permite practica barbară, atâta timp cât este „selectivă, controlată și în cantitate limitată”.

În martie, Curtea Europeană de Justiție a cerut Franței să scoată în afara legii vânătoarea cu lipici a păsărilor cântătoare, despre care a spus că nu este selectivă și a încălcat normele Uniunii Europene. Curtea UE a decis că păsările capturate, chiar dacă sunt curățate și eliberate, pot suferi daune ireparabile. Acum, instanța franceză a anunțat că a anulat legislația care permitea vânătoarea cu lipici.

Vânătorii francezi ucid aproximativ 17 milioane de păsări pe an din 64 de specii, mai mult decât orice altă țară europeană. Dintre aceste specii de păsări, dintre care multe sunt migratoare, 20 se află pe lista roșie a speciilor pe cale de dispariție din Europa, potrivit Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii.

În 2019, vânătorii au avut permisiunea de a prinde în capcane cu lipici 42.500 de sturzi și meri, jumătate din cota din anul precedent. În 2020 nu a mai fost dată o derogare, în așteptarea deicizie Curții Europene de Justiție. 

Vânătorii resping acuzațiile de cruzime, spunând că păsările blocate sunt îndepărtate rapid și eliberate dacă nu sunt una dintre speciile pe care au voie să le prindă.

Două organizații de mediu au susținut cazul împotriva ministerului francez de mediu, spunând că practica „barbară” constituie cruzime împotriva animalelor.

UE a aprobat legislația pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 55% până în 2030. Un singur stat s-a abținut

furnale carbune fum gaze cu efect de sera
UE a aprobat legislația care face obligatorie implementarea politicilor de reducere a gazelor cu efect de seră cu 55% până în 2030. Foto: Getty Images

Acordul statelor membre survine după ce plenul Parlamentului European a dat joi undă verde angajamentului UE de a atinge neutralitatea climatică până în 2050, adică să nu emită mai multe gaze cu efect de seră decât poate absorbi, şi să-şi reducă emisiile nete de CO2 cu cel puţin 55% în anul 2030 faţă de 1990.

Cele 27 de state membre ale Uniunii Europene au aprobat luni, cu o singură abţinere, cea a Bulgariei, textul legislativ prin care ţintele de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră devin obligatorii din punct de vedere juridic, în timp ce Comisia Europeană pregăteşte un pachet consistent de politici menite să combată schimbările climatice, relatează Reuters.

Miniştrii celor 27 de state membre au aprobat luni legea ce cuprinde acest angajament, cu excepţia reprezentantului Bulgariei, care s-a abţinut. ”Compromisul final nu reflectă suficient poziţia noastră naţională”, a declarat un purtător de cuvânt al guvernului de la Sofia, fără alte explicaţii.

Legislaţia europeană necesară aplicării Pactului Verde european nu stabileşte obiective precise de reducere a emisiilor pentru fiecare ţară în parte, ci doar o ţintă globală la nivel comunitar, concesie făcută pentru a obţine consimţământul statelor cu economii încă intensive în carbon, precum Polonia, Ungaria sau Slovacia.

În timp ce statele mai bogate vest-europene sunt în general favorabile unor politici de mediu mai dure, ele se lovesc de opoziţia ţărilor central şi est-europene, care atrag atenţia că economiile lor încă nu sunt suficient de competitive pentru a face faţă schimbărilor implicate de atingerea obiectivelor de mediu europene şi, prin urmare, au nevoie de finanţări pentru a putea susţine costurile generate de aceste transformări.

Consecinţa compromisului legislativ la care s-a ajuns astfel va fi o revizuire a circa 50 de norme legislative europene ce privesc diferite teme, precum comercializarea certificatelor pentru emisiile de CO2, impulsionarea folosirii vehiculelor electrice, fiscalitatea verde sau dezvoltarea tehnologiilor pe bază de hidrogen şi a noilor materiale mai sustenabile.

Comisia Europeană va prezenta pe 14 iulie un pachet substanţial de politici menite să asigure atingerea ţintei diminuării emisiilor de CO2 în deceniul care se încheie în 2030.

Textul legislativ adoptat luni de statele membre prevede şi crearea unui organism care să verifice coerenţa între obiectivele climatice şi politicile implementate pentru a le atinge, precum şi a unui mecanism de tip bugetar prin care vor fi calculate emisiile totale pe care le va putea produce UE în perioada 2030-2050 conform ţintelor stabilite.