Warhammer Age of Sigmar: Storm Ground, un nou joc de strategie fantasy

Warhammer Age of Sigmar: Storm Ground, un nou joc de strategie fantasy Foto: Focus Home Interactive

Anul 2021 se anunță bogat pentru fanii universului Warhammer, indiferent de diversele sale versiuni.

Pe lângă Total War: Warhammer III și shooter-ul Necromunda: Hired Gun, pasionații jocurilor create de Games Workshop vor mai primi în cursul acestui an și Warhammer Age of Sigmar: Storm Ground, a cărui lansare este programată pentru sfârșitul primăverii.

Acțiune și strategie bazată pe ture

Vorbim despre un joc de strategie bazat pe ture, axat însă pe acțiune, în care jucătorii vor putea controla trei facțiuni din acest univers fantasy – Stormcasts, Nighthaunt și Maggotkin – pe parcursul campaniilor single player cu elemente roguelike, dar și în confruntări online PvP.

Fiecare bătălie dusă la bun sfârșit va debloca noi cărți de joc, ce vor acorda jucătorilor unități noi, abilități, arme și echipamente pentru a-și putea îmbunătăți și personaliza armatele și pentru a descoperi noi combinații, capabile să acomodeze stilul de joc al fiecăruia.

Warhammer Age of Sigmar: Storm Ground este realizat de studioul Gasket Games și va fi publicat de Focus Home Interactive pe 27 mai 2021, în versiuni pentru PC, dar și pentru consolele PlayStation 4, Xbox One și Nintendo Switch. Precomenzile sunt disponibile acum, iar cei care aleg această metodă de achiziție vor primi, ca bonus, Spoils of War Weapon Pack, ce le va oferi acces la câte o armă exclusivă pentru fiecare dintre cele trei armate din joc.

Sursa: All Games Delta

Președintele Cehiei contrariază. Nu e convins de implicarea Moscovei în explozia pentru care guvernul său a expulzat 18 diplomați ruși

milos zeman scandal cehia rusia spionaj profimedia-0604196217
Președintele ceh Milos Zeman este un politician care de-a lungul anilor a stârnit o serie de cotroverse și scandaluri Foto: Profimedia

Președintele Milos Zeman a sugerat însă că explozia s-ar putea să fi fost, totuși, un accident, provocat de o manipulare greșită a explozibililor, și a spus că nu există dovezi concludente ale unui presupus sabotaj rus.

Președintele ceh Milos Zeman, cunoscut pentru pozițiile sale controversate și gesturile bizare, a șocat din nou, după ce a pus la îndoială teza emisă recent de propriul său guvern privind implicarea Rusiei în explozia unui depozit de armament din Cehia, motiv pentru care guvernul de la Praga anunțase la 17 aprilie expulzarea a 18 diplomați ruși.

Declarațiile lui intervin în condițiile în care lumea occidentală transmite, de o săptămână, mesaje de solidaritate și de sprijin pentru Cehia, după ce guvernul acestei țări a dezvăluit o agresiune gravă din partea spionajului rus pe teritoriul său. Șeful comisiei parlamentare cehe pentru afaceri externe, Ondrej Vesely, a spus chiar, referindu-se la explozia produsă la depozitul de muniţii de la Vrbetice, că a fost „cel mai mare atac pe teritoriul ceh, după 1968”.

Guvernul de la Praga a acuzat doi agenți din spionajul militar rus (GRU) că au fost implicați în explozia de la Vrebretice, din 2014, soldată cu doi morți. Premierul ceh Andrej Babis a declarat că autoritățile au obținut „dovezi incontestabile”, în urma investigațiilor desfășurate de serviciul de contrainformații al țării. Cei doi suspecți ar fi fost implicați și în otrăvirea cu noviciok, în 2018, la Salisbury, în Marea Britanie, a agentului rus Serghei Skripal și a fiicei acestuia.

Ce a declarat la televiziune președintele Milos Zeman

Însă președintele Milos Zeman, care nu o dată a adoptat atitudini pro-ruse, a contrazis poziția guvernului într-o declarație televizată transmisă duminică, relatează Euronews.

„Lucrăm cu două ipoteze în investigație. Prima este că explozia s-a produs ca urmare a manipulării materialului de către personal nespecializat”, a declarat Zeman. „A doua ipoteză este o intervenție din partea spionajului străin. Eu consider în mod serios ambele versiuni posibile”, a adăugat șeful statului ceh. El a avertizat totodată în privința oricărei „forme de isterie” și a cerut ca Republica Cehă să aștepte rezultatele anchetei oficiale. 

Ancheta a fost preluată între timp de procurorul general al Republicii.

Opoziția este scandalizată

Imediat după intervenția sa televizată, politicienii din opoziție l-au acuzat pe președinte că dezinformează. „Nu a fost o declarație adresată cetățenilor cehi, ci Federației Ruse”, a scris pe Twitter Markéta Pekarová Adamová, liderul partidului TOP 09. „Bagatelizare, punere sub semnul îndoielii, strecurarea minciunii. Totul a fost foarte inteligent împachetat”, a adăugat ea. 

Pavel Fischer, președintele comisiei de politică externă, apărare și securitate a Senatului, a spus că îndoiala pe care Milos Zeman o lasă să planeze lovește direct în reputația țării. „Cu afirmațiile lui manipulatoare, Zeman subminează direct apărarea propriului nostru stat”, a scris Fischer pe Facebook. „Zeman deja este de partea Rusiei și a devenit avocatul ei”, a mai spus politicianul. 

Milos Zeman, un vechi politician controversat

În vârstă de 76 de ani, Milos Zeman este președintele Cehiei din 2013, după ce anterior a fost prim-ministru timp de patru ani (1998-2002) și președinte al Camerei Deputaților. A fost reales președinte al țării în 2018. De-a lungul carierei sale politice a fost implicat în numeroase scandaluri și controverse, iar obiceiul său de a consuma alcool în exces a devenit subiect de discuție în presă de mai multe ori.

Este considerat unul dintre liderii europeni cei mai prietenoși cu Kremlinul. De curând, administrația sa prezidențială anunța că ministrul ceh de externe, Tomas Peticek, a fost demis pentru că s-a opus achiziționării și folosirii vaccinului rusesc Sputnik. A fost a doua demitere din acest motiv a unui ministru din Cabinetul ceh. Cu o săptămână înainte fusese demis și ministrul sănătății.

Tomas Peticek a mai spus jurnaliștilor că demiterea sa a fost legată, pe lângă refuzul vaccinului, și pentru că se împotrivea implicării companiei rusești Rosatom în construcția unei centrale nucleare în Cehia.

Zeman a criticat de-a lungul anilor sancţiunile impuse de UE Moscovei şi a exprimat în repetate rânduri opinii proruse. El a fost singurul lider occidental care a participat la parada din mai 2015 de la Moscova, după ce stârnise indignare declarând că „în prezent că Crimeea nu poate fi oferită înapoi Ucrainei”.

În 2016, președintele Cehiei își reafirma în mesajul de Crăciun refuzul de a primi în țara sa „migranți musulmani” și critica elita „neputincioasă și birocratică” aflată la conducerea Uniunii Europene.

Rusia, în centrul unui scandal diplomatic de proporții europene

Moscova a negat că ar fi fost implicată în explozia depozitului de muniții din Cehia și a expulzat, în replică, 20 de diplomați cehi, dar și 5 polonezi şi 3 slovaci, după ce guvernele acestor țări expulzaseră, la rândul lor, diplomaţi ruşi ca gest de solidaritate faţă de Praga.

Praga, la rândul ei, a ordonat ulterior ca încă 63 de diplomați și angajați ruși să părăsească țara până la sfârșitul lunii mai. 

Uniunea Europeană și NATO și-au declarat, de altfel, sprijinul pentru guvernul ceh condus de Andrej Babis.

Pe de altă parte, această criză intervine în contextul în care mai multe capitale occidentale și-au înmulţit în ultimele săptămâni expulzările de diplomaţi ruşi, pe fondul altor acuzaţii de spionaj, de atacuri cibernetice sau de ingerinţă electorală. Doar în martie și aprilie au fost trei astfel de cazuri, în Bulgaria, Italia și Statele Unite.

Și România a expulzat luni un oficial din Ambasada Rusiei la București. Autoritățile române au decis declararea persona non grata pe teritoriul României a lui Alexey Grishaev, adjunct al atașatului militar în cadrul Ambasadei Federației Ruse la București. Surse guvernamentale au declarat că Alexey Grishaev desfășura „activități de spionaj”.

Un rus „captiv” într-un reality-show din China a fost eliminat de public abia după trei luni. VIDEO

lelush
Sursa foto: Captură video Youtube

Chinul unui bărbat din Rusia care s-a înscris din întâmplare într-un reality-show din China, și a ajuns până în finală deși le-a cerut deseori fanilor să-l elimine, s-a încheiat după trei luni de zile, informează The Guardian.

Vladislav Ivanov, un bărbat de 27 de ani din Vladivostok, a fost eliminat sâmbătă din show-ul Produce Camp 2021, după ce telespectatorii i-au ignorat numeroasele cereri de a fi eliminat și l-au susținut până în finală.

Ivanov, care vorbește mandarină, s-a alăturat show-ului în calitate de traducător. Ulterior, a fost invitat să se înscrie drept concurent, după ce producătorii au remarcat aspectul lui fizic. „M-au întrebat dacă aș vrea să încerc o viață nouă”, a spus Ivanov în timpul concursului.

Bărbatul a regretat imediat decizia luată, însă nu putea părăsi emisiunea fără să-și încalce angajamentul din contract. Lipsa lui de entuziasm a fost vizibilă, el cântând și dansând fără să-și dea silința, alături de ceilalți concurenți.

„Nu este visul meu să fac parte dintr-o formație pentru că nu pot să cânt și să dansez”, a spus Ivanov în chineză în timpul show-ului. „Sper că juriul nu mă va susține”.

Vladislav Ivanov, care avea numele de scenă Lelush, a cerut publicului să-l elimine, spunând că nu-și dorește să fie printre cei 11 câștigători, obligați prin contract să pornească o formație.

„Nu mă iubiți, nu o să obțineți rezultate”, a spus Ivanov într-un episod. Cu toate aceastea, dezinteresul lui l-a făcut mai atragător pentru telespectatori, care l-au menținut în cursă timp de aproape trei luni.

„Nu-l lăsați să renunțe”

Emisiunile de tip reality-show în care sute de tineri aspiranți trec printr-un proces dur de selecție și sunt urmăriți și votați de public se bucură de mare succes în China.

În emisiunea Produce Camp 2021, concurenții erau duși pe o insulă din provincia Hainan. Telefoanele mobile le erau confiscate în majoritatea timpului, iar cine voia să părăsească formatul în timpul sezonului era supus prin contract unei amenzi aspre.

Deși transparența sistemului de votare a fost pusă la îndoială în cadrul acestor concursuri, Vladislav Ivanov pare chiar să fi atras publicul chinez, fiind perceput un anti-erou. În același timp, a fost privit și ca un simbol al „Culturii Sang”, un concept popular printre milenialii chinezi care se referă la o atitudine defetistă față de viața de zi cu zi.

„Nu-l lăsați să renunțe”, a comentat un telespectator la un clip video în care Ivanov interpreta fără entuziasm un cântec rusesc.

„Votați pentru el! Lăsați-l să facă 996!”, a spus alt fan, folosind jargonul chinezesc pentru programul epuizant de lucru la care sunt supuși tinerii chinezi, în special în start-up-urile IT. Termenul „996” reprezintă un program de la 9 dimineața la 9 seara, timp de șase zile pe săptămână.

Ivanov a ajuns astfel până în finala de sâmbătă, însă a fost eliminat pentru că nu a adunat suficiente voturi pentru a intra în formație. „În sfârșit am terminat programul”, a scris Ivanov pe contul său de Weibo, echivalentul facebook in China.

Pe rețeaua de socializare chineză, un hashtag legat de plecarea sa din emisiune a fost văzut de peste 180 de milioane de ori și redistribuit de peste 59.000 de ori, inclusiv de ambasada rusă. „Felicitări, odihnă plăcută”, a transmis ambasada.

Nou scandal uriaș în UK – Boris Johnson ar fi spus că preferă să vadă „cum se adună cadavrele cu miile decât să impună un alt lockdown”

Boris Johnson
Premierul Marii Britanii, Boris Johnson. Foto: Profimedia Images

Prim-ministrul Regatului Unit, Boris Johnson, se află în această săptămână în mijlocul unei controverse care ar putea sa îi dinamiteze viitorul politic – Johnson ar fi spus în timpul unei ședințe de anul trecut că preferă „să vadă cum se adună cadavrele cu miile” decât să mai pună în aplicare încă un lockdown, relatează The Guardian.

Boris Johnson se află deja sub presiunea unui alt scandal – cu puțin timp în urmă a fost acuzat că și-a renovat apartamentul cu bani publici, folosind o sumă de aproximativ 200.000 de lire sterline.

Confruntat cu furia rudelor victimelor coronavirusului, Johnson și alți membri ai guvernului său au negat că premierul ar fi pronunțat cuvintele. Conform surselor din presa britanică, Johnson ar fi spus „Nu mai vreau alte nenorocite de lockdown-uri – lăsați cadavrele să se adune cu miile”.

Comentariul ar fi fost făcut la momentul în care a fost aprobată a doua carantină pe teritoriul Angliei, la sfârșitul anului trecut.

Sursele spun că Johnson ar fi țipat în timpul unei ședințe într-un birou la Downing Street și nu în cadrul ședinței de guvern oficiale. O sursă a coroborat povestea pentru The Guardian și a sugerat că spusele premierului au fost auzite de un număr mic de persoane.

În ciuda dezmințirilor din partea lui Johnson și a Downing Street Nr. 10, mai multe surse din presa britanică au confirmat cu surse comentariile lui Jonson, inclusiv BBC.

Au existat și sugestii că Dominic Cummings, fost colaborator apropiat al lui Johnson, aflat în prezent în conflict cu acesta, ar avea înregistrarea video/audio a momentului în care premierul a făcut comentariile.

Opoziția din Parlamentul de la Londra cere demisia lui Johnson în urma comentariilor – laburiștii spun că „Johnson a degradat funcția pe care o deține prin comportamentul său neglijent, însă trivializarea celor peste 127.000 de decese care au survenit în timpul guvernării sale, reprezintă un nou record de josnicie”.

Partidul Național Scoțian transmite, de asemenea, că „premierul trebuie să demisioneze dacă se va dovedi că a făcut acest comentarii”.

„Îi cerem prea mult premierului să fie empatic și să ne respecte durerea? Acest fapt demonstrează că este nevoie de o investigație urgentă, să înțelegem deciziile pe care le-a luat guvernul”, a transmis o organizație a familiilor victimelor Covid-19, în urma informațiilor apărute în presa britanică.

Un ministru australian avertizează: Bat din nou tobele războiului

tanc-razboi-concept
Un ministru australian avertizează: Bat din nou tobele războiului. FOTO: Getty Images

Ministrul de interne australian, Mike Pezzullo, a avertizat că „bat din nou tobele războiului”, el făcând referire la escaladarea tensiunilor între Australia şi China legat de probleme comerciale şi de abordarea Beijingului faţă de Taiwan.

„Într-o lume a tensiunilor şi fricii continue, tobele războiului bat uneori slab şi departe, alteori mai tare şi tot mai aproape”, a spus Mike Pezzullo, într-un mesaj transmis de ziua naţională de comemorare a celor morţi în conflicte, scrie Reuters.

„Astăzi, naţiuni libere aud din nou bătând tobele războiului şi observă cu îngrijorare militarizarea unor probleme despre care până în anii recenţi nu credeam că ar putea fi catalizatori de conflict. Haideţi să căutăm în continuare fără încetare şansele de pace, pregătindu-ne în acelaşi timp, din nou, pentru blestemul războiului”, a transmis ministrul, citat de Agerpres.

Remarcile sale vin în contextul accentuării tensiunilor între Australia şi China legat de probleme comerciale şi de abordarea Beijingului faţă de Taiwan.

În urmă cu aproximativ două săptămâni, guvernul din insulă a raportat că un număr record de avioane ale forţelor armate chineze au pătruns în spaţiul său aerian, iar preocuparea creşte în plan regional din cauza mobilizării forţelor armate chineze în Marea Chinei de sud.

Duminică, ministrul australian al apărării, Peter Dutton, a avertizat cu privire la un potenţial conflict cu China legat de Taiwan, afirmând că eventualitatea izbucnirii acestuia „nu ar trebui minimalizată”.

Primele plăți din fondul de relansare s-ar putea face în iulie. Portugalia a trimis proiectul, urmează Franța. România întârzie o lună

bani ue steag
Primele plăți din uriașul fond de relansare economică al UE ar putea fi făcute în iulie. Foto: Profimedia Images

Primele plăți din uriașul fond de relansare economică al UE ar putea fi făcute în iulie, în ciuda unor negocieri dificile și unui start lent al planului, scrie AFP, citată de Agerpres.

Portugalia a depus deja proiectul și alte țări au anunțat că vor face în curând același lucru. România, pe de altă parte, a anunțat că va trimite PNRR la Bruxelles abia în 31 mai.

Spre uşurarea Bruxellesului, săptămâna trecută au fost trecute două obstacole importante în calea pachetului de granturi şi împrumuturi de 672 miliarde de euro, cât reprezintă Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă, elementul central al fondului istoric de relansare economică de 750 de miliarde euro.

Curtea Constituţională a Germaniei a respins o contestaţie de blocare a ratificării acordului, iar Portugalia a devenit primul membru UE care şi-a prezentat planul de cheltuieli.

„A fost o săptămână foarte bună”, a declarat pentru AFP un înalt oficial al UE.

Încă o duzină de state membre – inclusiv un actor important, Franţa – ar trebui să urmeze exemplul în această săptămână, predând ceea ce oficialii avertizează că sunt documente în medie de 50.000 de pagini.

Acest lucru va permite Comisiei Europene să petreacă două luni studiind ceea ce vor fi în cele din urmă 27 de planuri naţionale de investiţii şi reforme.

Dacă vor trece, statele membre vor avea nevoie de până la patru săptămâni pentru a-şi da unda verde şi apoi, a spus un oficial, „vom vedea că banii vor începe să curgă în iulie”.

Planul UE de 750 miliarde de euro pentru relansarea post-pandemie a fost convenit în iulie 2020, astfel că se va împlini un an de la decizia istorică a Uniunii Europene de a pune în comun datoria pentru a finanţa pachetul de relansare economică.

Şi ceea ce odată părea un exerciţiu extrem de ambiţios a fost eclipsat de adoptarea de către Statele Unite a unui plan de infrastructură de 1,9 trilioane de dolari.

SUA au avansat și cu vaccinările împotriva coronavirusului, ceea ce înseamnă că economia lor va ieşi din lockdown mai repede decât cele din Europa.

Şefii UE rămân optimişti.

„Obiectivul nostru este să aprobăm toate planurile până în vară”, a declarat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Țările care primesc cei mai mulți bani

Dar unele capitale naţionale s-au arătat nerăbdătoare.

„După cum văd, cavaleria americană soseşte la timp”, a declarat ministrul francez de finanţe Bruno Le Maire la începutul acestei luni. „Mi-aş dori ca şi cavaleria europeană să ajungă la timp”.

Joi, Christine Lagarde, şefa Băncii Centrale Europene, a subliniat „urgenţa” de a continua stimularea economiei Europei.

Spania şi Italia vor vedea cele mai mari injecţii de fonduri dacă planurile lor de aproximativ 70 de miliarde de euro sunt aprobate, urmate de Franţa cu 40 de miliarde.

În ultimele săptămâni, în culise, oficialii Comisiei Europene au purtat discuţii dificile cu guvernele naţionale cu privire la criteriile pe care trebuie să le îndeplinească planurile de cheltuieli.

Dar odată cu sosirea dosarului Portugaliei, blocajele politice încep să se prăbuşească.

În ceea ce priveşte cheltuielile de investiţii, fiecare plan trebuie să aloce cel puţin 37% măsurilor ce îmbunătăţesc mediul sau combat schimbările climatice.

Se presupune că alte 20% vor finanţa tranziţia către o economie mai digitală.

Situația României

Ministrul Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, a anunţat astăzii că România va depune la Comisia Europeană Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă pe 31 mai. El a adăugat că niciun proiect nu a fost respins, deoarece nimic nu a fost depus oficial, și că în acest moment au loc negocieri tehnice cu reprezentanții CE. În perioada următoare, la Bruxelles va merge și premierul Florin Cîțu pentru a discuta despre PNRR.

Declarația lui Ghinea a venit după o ședință la Palatul Cotroceni cu președintele Klaus Iohannis.

Vicepremierul Dan Barna a spus, că România nu e „deloc” în pericol să piardă banii pentru Planul Național de Redresare și Reziliență. El a vorbit și despre proiectele la care oficialii europeni au obiecții – sistemul de irigații, infrastructura rutieră și rețelele de gaze.

Stimulente şi constrângeri

Speranţa este ca, pe măsură ce producţia europeană va creşte după un an de COVID şi probleme legate de izolare, să se anunţe o erupţie de cheltuieli în izolarea clădirilor, transport feroviar, puncte de încărcare a vehiculelor electrice şi internet de mare viteză.

Dar, însoţind stimulentele cu constrângeri, Comisia Europeană încearcă din nou să impună statelor membre reforme economice structurale.

Unele dintre acestea se vor dovedi dificile din punct de vedere politic în unele state membre.

Franţa ar trebui să îşi reformeze asigurarea pentru şomaj, Spania – codul muncii şi Italia să reducă şi mai mult cheltuielile publice.

Discuţiile cu statele membre sunt încă în curs şi par deosebit de dure în cazul Ungariei.

Premierul Viktor Orban a fost vineri la Bruxelles pentru discuţii cu uşile închise cu von der Leyen.

Anul trecut, Budapesta a ameninţat că va bloca întregul pachet dacă plăţile din fond vor fi condiţionate de respectarea statului de drept.

Cu toate acestea, oficialii de la Bruxelles spun că planurile de recuperare trebuie să respecte legea şi vor fi examinate pentru a se găsi lacune pentru corupţie.

Orban are nevoie de cele şapte miliarde de euro care ar fi alocate Ungariei, dar dacă decide să nu dea înapoi, are un singur atu.

Ungaria este unul dintre cele nouă state membre ale UE care încă nu au ratificat planul. Nicio plată nu va fi posibilă până când nu o vor face toate.

Studiu MIT: Distanțarea socială la 2 metri nu are efect împotriva îmbolnăvirii de Covid

Distanțare socială în interior
Riscul de a fi expus la Covid-19 în interior este la fel de mare la 20 de metri ca la 2 metri, chiar și cu masca de protecție purtată corespunzător. FOTO: Profimedia Images

Un studiu realizat de Massachusetts Institute of Technology (MIT) dă peste cap regulile de distanțare socială menite să prevină răspândirea coronavirusului.

Potrivit rezultatelor obține de cercetători, riscul de a fi expus la Covid-19 în interior este la fel de mare la 20 de metri ca la 2 metri, chiar și cu masca de protecție purtată corespunzător de toate persoanele din încăpere, transmite CNBC.

Profesorii MIT Martin Z. Bazant și John WM Bush pun sub semnul întrebării recomandările Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) și Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) , adoptate în întreaga lume de la izbucnirea pandemiei și până în prezent.

Potrivit cercetătorilor, regula distanțării sociale se bazează pe o înțelegere învechită a modului în care circulă virusul în spații închise și astfel au fost omiși mulți factori importanți care cuantifică cu exactitate riscul de transmitere a Covid-19 în interior, cum ar fi numărul de persoane dintr-o încăpere, ce activități desfășoară acele persoane, precum și nivelul de ventilație existent în acel loc.

Astfel, cei doi cercetători au dezvoltat o metodă de calcul a riscului de expunere la Covid-19 într-un cadru interior care include o varietate de factori care ar putea afecta transmiterea, inclusiv intervalul de timp petrecut în interior, filtrarea și circulația aerului, imunizarea, variantele de tulpini, utilizarea măștii și chiar intensitatea respiratorie în funcție de activitatea susținută (mâncatul, vorbirea, cântatul, etc).

CDC și OMS au omis câteva variabile importante

„Susținem că nu există prea multe beneficii ale regulii de a păstra distanța de 2m, mai ales atunci când oamenii poartă măști”, a spus Bazant într-un interviu. „Nu are nicio bază fizică, deoarece aerul are tendința de a se ridica și apoi de a coborî în altă parte a camerei, astfel încât e posibil să fii mai expus la mediul înconjurător decât la o persoană aflată în apropiere”.

Variabila importantă pe care CDC și OMS au trecut-o cu vederea este intervalul de timp petrecut în interior, spune Bazant. Cu cât stai mai mult în compania unei persoane infectate, cu atât sunt mai mari șansele de transmitere, afirmă el.

Totodată, deschiderea ferestrelor sau instalarea de noi ventilatoare pentru a menține aerul în mișcare ar putea fi, de asemenea, la fel de eficient sau chiar mai eficient decât cheltuirea unor sume mari de bani pentru un nou sistem de filtrare.

Spațiile interioare nu ar trebui închise, susțin cercetătorii

Potrivit celor doi cercetători ai MIT, recomandările care impun limitele de ocupare în interior sunt inutile. Probabil nu există riscuri atunci când 20 de persoane se adună la interior timp de 1 minut, dar situația se schimbă dacă vorbim de câteva ore.

„Analiza noastră arată că multe spații care au fost închise, de fapt, nu ar trebui să fie. De multe ori spațiul este suficient de mare, ventilația este suficient de bună, intervalul de timp pe care oamenii îl petrec împreună este de așa natură încât acele spații pot fi utilizate în condiții de siguranță chiar și la capacitate maximă, iar recomandarea de a limita capacitatea acestor spații nu este corectă”, spune Bazant. „Cred că, dacă analizezi cifrele, descoperi că nu este nevoie de restricții de ocupare pentru multe tipuri de spații”.

Totodată, Bazant susține că accentul pus pe distanțarea socială a fost unul deplasat încă de la bun început. „CDC sau OMS nu au oferit niciodată o justificare pentru asta, au spus că așa trebuie să procedăm și singura justificare se bazează pe studii care au analizat tusea și strănutul, unde e vorba de particule mari care s-ar putea sedimenta pe podea. Chiar și atunci, analiza este aproximativă”, a adăugat acesta.

Distanțarea socială oferă „un sentiment fals de siguranță”

„Distanțarea nu ajută atât de mult și îți oferă, de asemenea, un sentiment fals de siguranță, deoarece ești la fel de nesigur la 2 metri pe cât ai fi la 20 de metri, dacă ești în interior. Toate persoanele din acel spațiu sunt expuse aceluiași risc, de fapt”, a afirmat Bazant.

Spre exemplu, dacă o persoană infectată cu Covid-19 care poartă mască de protecție cântă într-o cameră, o persoană care stă de cealaltă parte a camerei nu este mai protejată decât o altă persoană care stă la doar 2m distanță de cel infectat. Este motivul pentru care timpul petrecut în zona închisă este mai important decât distanța față de persoana infectată.

Măștile funcționează în general pentru a preveni transmiterea, prin blocarea picăturilor mai mari. Majoritatea persoanelor care transmit Covid nu tușesc și nu strănută, sunt asimptomatice, susțin cercetătorii.

Distanțarea socială în aer liber, o măsură „nebunească”

De asemenea, distanțarea socială în spațiile deschide nu are aproape niciun sens iar măsurile de distanțare și purtare a măștilor în exterior sunt „nebunești”, afirmă Bazant.

„Dacă te uiți la fluxul de aer din exterior, aerul infectat va fi eliminat și foarte puțin probabil să provoace transmisie. Există foarte puține cazuri de transmisie înregistrate în aer liber, spune el.

„Spațiile aglomerate în aer liber ar putea fi o problemă, dar dacă oamenii țin o distanță rezonabilă mă simt destul de confortabil chiar și fără măști, sincer”.

Acest lucru ar putea explica de ce nu au existat creșteri de transmitere în state precum Texas sau Florida, care au redeschis afacerile fără limite de capacitate.

Câinii dresați să depisteze infecția cu COVID au recunoscut 100% din probe, într-un proiect de cercetare de la Sibiu

Câini dresați la Sibiu pentru depistarea infecției cu COVID-19
Cinci câini care depistează infecția cu COVID sunt din rasa Ciobănesc German şi unul din rasa Ciobănesc Belgian Malinois. Foto: Captură video/Facebook Spitalul „Victor Babeș” Timișoara

Șase câini special dresați să depisteze infecția cu noul coronavirus au recunoscut în proporție de 100% probele cu SARS-CoV-2, în cadrul unui proiect pilot de cercetare realizat de Spitalul de Boli Infecțioase „Victor Babeș” din Timișoara și Centrul Chinologic „Dr. Aurel Greblea” din Sibiu.

„Primii paşi au fost deja făcuţi în luna septembrie 2020, la Centrul de la Sibiu. Au fost selectate cinci exemplare din rasa Ciobănesc German şi unul din rasa Ciobănesc Belgian Malinois, cu vârstele cuprinse între şapte şi nouă luni, iar în ianuarie 2021 a demarat antrenamentul cu primele probe SARS-CoV-2, recoltate de la pacienţi infectaţi cu noul coronavirus”, se arată într-un comunicat postat pe pagina de Facebook a Spitalului „Victor Babeș” din Timișoara.

În cadrul proiectului de cercetare, au fost recoltate mostre de miros din transpirația unor persoane confirmate pozitiv cu infecția COVID.

„Am cerut persoanelor care veneau în evaluare la noi şi care aveau testul pozitiv să accepte să li se recolteze, din transpiraţia de sub braţ, o mostră de miros, care era preluată apoi de echipa de la centrul de dresaj. Am participat la şedinţa de demonstraţie şi de avizare a rezultatelor acestui proiect şi am rămas surprins, dar şi impresionat.

Toţi câinii care au participat au recunoscut 100% probele cu infecţie COVID-19, chiar şi în condiţiile în care instructorul a încercat să le devieze atenţia sau să îi retragă din zona unde era proba. Ei reveneau şi insistau pentru proba respectivă”, a spus medicul Virgil Musta, de la Spitalul de Boli Infecţioase „Victor Babeş” Timişoara.

Spitalul de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie Dr. Victor Babeș a fost prima unitate sanitară care a pus la dispoziția specialiștilor Centrului Chinologic Dr. Aurel Greblea Sibiu probe prelevate de la pacienții infectați cu COVID 19. Ulterior, în proiect au fost cooptate și alte spitale, majoritatea din județul Sibiu.

Câinii anti-COVID vor fi folosiți pe Aeroportul Internațional Sibiu

„Faza următoare este de avizare, iar ultima este cea de operaţionalizare a acestui proiect, care presupune desfăşurarea de activităţi în Aeroportul Sibiu pentru depistarea pasagerilor cu coronavirus şi, ulterior, acreditarea acestor echipe canine”, a declarat directorul centrului chinologic „Dr. Aurel Greblea” din Sibiu, Claudiu Leonard Bîlă.

Cea mai importantă condiţie a fost ca pacienţii selectaţi să nu fie sub tratament medicamentos împotriva COVID-19. Toate probele au fost recoltate înainte de administrarea medicaţiei împotriva bolii.

Pentru dresajul câinilor au fost folosite câteva sute de probe. Iniţial, le-au fost prezentate probele pozitive, apoi cele negative. După primele şase zile de antrenament, câinii au început să recunoască probele pozitive provenite de la pacienţii COVID-19.

Specialiştii spun că animalele pot recunoaşte mirosurile emanate de persoanele infectate cu noul coronavirus.

Pentru început, câinii special dresaţi pentru depistarea persoanelor cu COVID-19 urmează să fie folosiţi pe Aeroportul Internaţional Sibiu. Aceştia vor fi amplasaţi în aerogară, la sosiri externe, înainte de controlul efectuat de specialiştii DSP Sibiu.

Pilotul Marin Dumitrescu, multiplu campion în motorsport, a decedat la 102 ani

Marin Dumitrescu
Sursa foto: Federatia Romana de Automobilism Sportiv/Facebook

Legendarul pilot Marin Dumitrescu s-a stins din viaţă, marţi, la venerabila vârstă de 102 ani, a anunţat Federaţia Română de Automobilism Sportiv pe pagina sa de Facebook.

Marin Dumitrescu s-a născut pe 19 ianuarie 1919, într-un sat din Oltenia, Comani, şi a avut 8 fraţi, 4 fete şi 4 băieţi. Pe când avea 13 ani, a ajuns în Bucureşti, iar la scurt timp a devenit ucenic la Ford România, secţia motoare, unde era în echipa maestrului Artur Strijek, scrie Agerpres.

După ce l-a admirat pe campionul german Hans Stuck la Marele Premiu al Bucureştiului din 1939, Marin Dumitrescu a fost nevoit să plece în 1941 la război, participând la atacul de la Stalingrad. În 1944, s-a întors de pe front şi atunci a început şi cariera sa în motorsport. Prima oară în cursele cu jeep-urile pe care le aduseseră americanii în România. Mai întâi în cursele de viteză de pe străzile Bucureştiului, iar mai apoi în cursele de coastă de la Predeal.

În 1948, Marin Dumitrescu a luat pentru prima oară startul în Marele Premiu al României, competiţia care a continuat tradiţia Marelui Premiu al Bucureştiului. După ce în anii anteriori asistase la cursele de coastă de la Sinaia, în 1950, Marin Dumitrescu a reuşit cea mai mare victorie din carieră chiar acolo.

După 1953, automobilismul sportiv autohton a cunoscut o cădere şi chiar a aproape dispărut pentru mai bine de un deceniu. Competiţiile importante au început să reapară după 1965 odată cu organizarea Raliului Bucureştiului şi Raliului României. Marin Dumitrescu s-a aflat printre cei care au participat activ la revitalizarea acestui fenomen.

În 1967, avându-l în dreapta pe Ştefan Iancovici, Marin Dumitrescu a obţinut locul 2 la Raliul Transbalcanic, o competiţie care s-a desfăşurat pe o lungime de 4.000 de kilometri. Iugoslavii au câştigat la o diferenţă de numai o secundă. În acelaşi an, a luat startul la prima competiţie internaţională importantă, Raliul Dunării, dar nu a reuşit să încheie din cauza problemelor tehnice.

În 1968, Marin Dumitrescu a devenit campion naţional absolut la prima ediţie a Campionatului Naţional de Viteză în Coastă. Un an mai târziu, avându-l pe Petre Vezeanu copilot, a fost vicecampion la prima ediţie a Campionatului Naţional de Raliuri. Până la retragerea din 1977, a mai cucerit 4 titluri de campion naţional: 1970 (clasa 2), 1972 (clasa 3), 1973 (clasa 4), 1976 (clasa 6).

Marin Dumitrescu
Sursa foto: Federatia Romana de Automobilism Sportiv/Facebook

Soţia lui Marin Dumitrescu, Florica, a fost o lungă perioadă preşedinta Comisiei Centrale a Arbitrilor din fosta Federaţie Română de Automobilism şi Karting (FRAK). Fiul acestora, Radu Dumitrescu, are în palmares câte un titlu de campion naţional la viteză în coastă şi la viteză pe circuit.

La rândul său, Radu, a fost preşedinte al Comisiei Naţionale de Viteză în Coastă din carul FRAS, are doi urmaşi dedicaţi trup şi suflet acestui sport, Silviu şi Andrei. Ambii sunt activi în Campionatul Naţional de Viteză în Coastă. Silviu, revenit în 2018, în competiţie, a fost vicecampion naţional absolut, în timp ce Andrei, la fix 50 de ani de când bunicul său devenea primul campion, a cucerit la finele sezonului trecut titlul de campion naţional absolut la viteză în coastă.

Protecția oferită de vaccinurile împotriva Covid-19 ar putea dura până la un an

vaccin covid anticorpi
Protecția oferită de vaccinurile anti-COVID-19 ar putea dura până la un an, susțin surse din interiorul EMA. Foto: Guliver/GettyImages

Protecția oferită de vaccinurile anti-COVID-19 ar putea dura până la un an, susțin surse din Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA). Mai multe studii făcute în Israel, Marea Britanie și SUA vor putea furniza date suplimentare în acest sens.

„Nu știm cu precizie, dar avem date referitoare la răspunsul imun care arată modul în care anticorpii se păstrează până cel puțin 6 luni. Și pe baza modului în care aceștia se reduc în timp, se poate deduce că o protecție de până la un an este absolut posibilă”, scrie La Stampa, care citează surse din interiorul EMA.

„Variabila privind durata protecției este o combinație a cantității de anticorpi, a memoriei imune, dar și a felului în care afectează variantele. Dacă apar noi variante foarte îndepărtate de virusul de bază trebuie evident luate în considerare.

Până în prezent, mi se pare că pot spune că aceste vaccinuri au potențialul de a acoperi semnificativ variantele care circulă și pe baza datelor preliminare, probabil că vor fi eficiente cel puțin un an”, susțin aceleași surse, notează Mediafax.

Studiile făcute în Israel, Marea Britanie și SUA vor putea furniza date suplimentare.

„Punând toate aceste informații la un loc, vom înțelege mai bine când va fi momentul potrivit să facem a treia doză”, au mai spus sursele EMA.