Elon Musk: „Sincer, o grămadă de oameni vor muri, probabil, la început” mergând pe Marte

marte astronaut nasa
Elon Musk a avertizat că primii oameni care vor fi trimiși pe Marte „ar putea muri” Foto: Guliver/Gettyimages

Elon Musk a avertizat că primii oameni care vor fi trimiși pe Marte „ar putea muri”.

Vorbind cu Peter Diamandis, CEO al Zero Gravity Corporation, Musk a depășit discuțiile despre Marte ca sursă de evadare pentru cei mai bogați oameni din lume și a dezvăluit aspecte mai puțin plăcute cu care se vor confrunta primii exploratori de pe Marte.

„Este posibil să mori, va fi inconfortabil și probabil nu vei avea mâncare bună”, a spus Elon Musk.

Subliniind încă o dată riscurile, el a spus „Sincer, o grămadă de oameni vor muri, probabil, la început”.

Miliardarul Space X a recunoscut că „nu este o treabă pentru toată lumea”, dar a adăugat că va fi o „aventură glorioasă” și o „experiență uimitoare”.

Nu este pentru prima dată când Musk a declarat clar și răspicat că misiunea sa pe Marte nu va fi un picnic al bogaților, potrivit The Independent.

La o conferință virtuală din septembrie anul trecut, Musk a spus că a ajunge la Planeta Roșie nu este partea dificilă, dar pregătirea planetei pentru a susține viața umană este etapa dificilă.

A ajunge pe Marte, cred, nu este problema fundamentală”, a spus el.

Problema fundamentală este construirea unei baze, construirea unui oraș pe Marte care să se autosusțină.

Vreau să subliniez că acesta este un lucru foarte greu și periculos, nerecomandat celor slabi de inimă. Sunt șanse mari să mori, va fi greu, dar va fi extraordinar dacă va funcționa„, a spus el.

Musk consideră că vom avea oameni pe Marte până în 2026 și vrea ca un milion de oameni să ajungă să trăiască pe planetă până în 2050.

Medicină nucleară de înaltă performanță la Centrul Oncologic SANADOR

SPECT-CT SANADOR
Articol sustinut de SANADOR

La Centrul Oncologic SANADOR, pacienții pot beneficia de o abordare integrată complexă, în conformitate cu cele mai recente ghiduri și protocoale disponibile la nivel internațional, pentru managementul cancerului.

Echipa medicală reunește specialiști cu experiență în Oncologie medicală, Radioterapie (inclusiv stereotaxie și brahiterapie), Medicină nucleară (SPECT-CT, PET-CT și terapie izotopică), la care se adaugă chirurgia oncologică, imagistica medicală avansată convențională (CT, RMN), laboratorul de analize medicale și laboratorul de anatomie patologică. În completare, pentru un diagnostic de înaltă precizie și un tratament cu un prognostic favorabil ridicat, sunt folosite echipamente cu tehnologii de ultimă generație.

Medicina nucleară joacă un rol important în managementul pacientului oncologic, prin investigațiile imagistice avansate, care pun în evidență modificările funcționale specifice celulelor tumorale, adesea insesizabile prin investigații imagistice structurale (CT, RMN) în stadiile incipiente. De aceea, la SANADOR, sunt utilizate echipamente de medicină nucleară foarte performante.

Echipamentul pentru PET-CT Siemens Biograph Horizon 3R utilizează tehnologii de top, care redefinesc standardul în domeniu și a intrat recent în portofoliul de elită al Centrului Oncologic SANADOR. Investigația PET-CT furnizează informații funcționale detaliate, foarte precise, care oferă pacienților cea mai bună soluție pentru recunoașterea timpurie a afecțiunilor oncologice, dar și pentru diagnosticul de precizie din neurologie sau cardiologie. Un diagnostic precoce permite stabilirea unei strategii terapeutice optime, care va asigura rezultatele cele mai bune pe termen lung. În plus, PET-CT are avantajul obținerii atât de date funcționale, metabolice (prin PET, tomografie prin emisie de pozitroni), cât și morfologice, structurale (prin CT, tomografie computerizată).

Echipamentul Siemens Symbia Intevo Bold utilizează tehnologii de ultimă generație pentru scintigrafie/SPECT-CT, o metodă de medicină nucleară de investigație non-invazivă, nedureroasă, care se poate asocia cu un tip de tomografie de emisie fotonică (SPECT) ce pune în evidență modificări metabolice celulare la nivelul diferitelor organe și sisteme și a cărei imagine fuzionează cu imaginea structurală obținută prin tomografie computerizată (CT), rezultând o localizare precisă a modificărilor metabolice.

Centrul Oncologic SANADOR este singura unitate din sectorul medical privat care deține secție dedicată pentru terapia izotopică. Aceasta oferă un nivel performant de dotări și servicii medicale ce vin în sprijinul pacienților afectați de neoplasm tiroidian și nu numai. Secția beneficiază de circuite separate, de condiții speciale de izolare și de personal medical cu înaltă pregătire, astfel încât tratamentele sunt administrate în condiții de maximă siguranță și confort, în acord cu protocoale terapeutice internaționale.

Site-ul Google Argentina a fost cumpărat de un bărbat pentru 3 dolari

google
Foto: Guliver/Getty Images

Domeniul Google Argentina a fost cumpărat de un web designer local pentru 3 dolari săptămâna trecută, în intervalul în care site-ul a avut probleme tehnice și a fost căzut timp de două ore, informează BBC.

Compania a redobândit ulterior controlul asupra site-ului.

Nicolas Kurona, în vârstă de 30 de ani, a spus că a reușit să cumpere domeniul Google.com.ar printr-un proces normal și complet legal.

„Nu mă gândeam că voi fi lăsat să-l cumpăr”, a declarat Nicolas pentru BBC.

Reprezentanții Google Argentina au declarat pentru BBC că, pentru puțin timp, domeniul a fost achiziționat de altcineva. Compania a adăugat că a redobândit rapid controlul asupra domeniului.

„Nu-mi venea să cred ce se întâmplase”

Totul a început miercuri seară, când Nicolas Kurona lucra la website-ul unui client, în locuința sa din Buenos Aires, și a început să primească mesaje pe WhatsApp potrivit cărora site-ul local Google era căzut. „Am introdus adresa http://www.google.com.ar în browser și nu mergea”, a spus Kurona. „Am crezut că se întâmplă ceva ciudat”.

Tânărul a accesat apoi Centrul de informații al rețelei din Argentina (NIC), organizația care administrează domeniile naționale de internet .ar. A căutat Google și a văzut că domeniul google.com.ar era disponibil. Deși nu credea că va reuși să ducă procesul la capăt, Nicolas Kurona a urmat pașii necesari și a primit pe e-mail o factură pentru achiziția sa. Astfel, tânărul a reușit să cumpere domeniul Google din Argentina pentru suma de 2,9 dolari.

Uimit, Nicolas a scris în browser adresa http://www.google.com.ar și apăsat Enter. „Au apărut datele mele personale”, a spus el. „Am înghețat uitându-mă la ecran. Nu-mi venea să cred ce se întâmplase”.

Miercuri seară, la 21.52 ora locală, Nicolas a cumpărat domeniul Google din Argentina. Toate milioanele de căutări și oamenii care intrau pe http://www.google.com.ar, ajungeau acum, teoretic, pe site-ul lui.

„Vreau să fie clar că nu am avut intenții rele, doar am încercat să cumpăr domeniul și NIC mi-a permis asta”, spune tânărul.

Gestul lui Nicolas a ajuns, în doar câteva minute, subiect de știri.

„Când am terminat procesul de achiziție și mi-au apărut datele pe site am știut că ceva urma să se întâmple. Am devenit foarte nerăbdător”, a spus el.

Nicolas Kurona a scris pe Twitter ce s-a întâmplat, pentru a clarifica desfășurarea lucrurilor, spune el.

Quiero aclarar que entre a https://t.co/XtzUy8WL36 vi el nombre de https://t.co/cK20BdyuxB disponible y lo compre legalmente como corresponde!— Nicolas David Kuroña (@Argentop) April 22, 2021

Misterul nu a fost elucidat

O variantă ar fi că Google ar fi uitat să-și reînnoiască proprietatea asupra domeniului. Cu toate astea, compania spune că licența sa urma să expire abia în iulie 2021.

Open Data Cordoba, un grup care urmărește domeniile expirate din Argentina și le monitorizează pe cele înregistrate, susține afirmațiile Google. Nu se știe exact cum domeniul Google din Argentina a ajuns să fie disponibil.

Nicolas spune că nu știe ce s-a întâmplat, însă se simte „ciudat” să fie ținta atenției. A fost denumit erou de unii utilizatori de Twitter, iar postarea în care a explicat ce s-a întâmplat a adunat peste 80.000 de aprecieri.

Tânărul este mulțumit că nu a avut probleme în urma incidentului. Google a anunțat că investighează ce s-a întâmplat săptămâna trecută.

Un nou eșec în PNRR: Comisia Europeană nu este de acord cu proiectul de 600 de milioane de euro pentru conectarea localităților la gaze

gaze naturale_INQUAM_Photos_George_Calin
România a alocat 600 de milioane de euro din PNRR pentru rețelele de gaze naturale. Foto: INQUAM

Comisia Europeană nu este de acord cu proiectul în valoare de 600 de milioane de euro privind conectarea unor localități la gaze naturale, din Planul Național de Redresare și Reziliență.

Anunțul a fost făcut de Ludovic Orban, după ședința Biroului Executiv Național, în care liberalii s-au arătat nemulțumiți de negocierile purtate la Bruxelles. La finalul ședinței, Orban a spus că „sunt chestiuni tehnice care pot fi soluționate”. Comisia a respins, de asemenea, și proiectul Guvernului care prevede alocarea unor fonduri  în valoare de 2,5 miliarde de euro din PNRR pentru irigații. În total, propunerea de alocare din PNRR pentru reţeaua de apă şi canalizare, sisteme de irigaţii şi dezvoltarea reţelei de gaze ar fi de 4,6 mld. de euro. Comisia Europeană a avut observații și în legătură cu cele 4,5 miliarde de euro pentru transportul rutier şi autostrăzi.

Întrebat săptămâna trecută dacă mai sunt și alte proiecte unde Comisia are observații, ministrul Fondurilor Europene a precizat că este un proces de negociere și că nu vrea să dea detalii. „Nimic nu este oficial. Nu sunt singurele domenii pe care Comisia a avut observații. Nu vă mai pot spune pe ce, pentru că suntem într-o negociere”, a declarat ministrul, după ce a explicat de ce Comisia nu este de acord cu alocarea fondurilor pentru irigații și de ce sunt observații în legătură cu infrstructura rutieră: „România este o țară care propune o alocare foarte mare pentru transportul rutier. Comisia crede că este o alocare prea mare. Noi ne menținem punctul de vedere că este o alocare necesară. Este un element de diferență în legătură cu impactul asupra mediului. Facem o analiză”.

Președintele PNL Ludovic Orban a anunțat luni că sunt „rezerve” ale Comisiei și în legătură cu racordarea la rețelele de gaze naturale a sute de localități.

„În anumite puncte au existat rezerve. Sunt discuții legate de cele 600 de milioane pentru înființarea de distribuție de gaz unde au existat discuții tehnice care trebuie clarificate, privitoare la folosirea hidrogenului în aceste rețele de gaz. Sunt chestiuni tehnice care pot fi soluționate. (…) Trebuie să convingem că aceste proiecte tehnice pe care le propunem nu afectează mediul”, a declarat președintele PNL.

Potrivit ghidului Comisiei Europene privind realizarea PNRR, Comisia a menționat că nu vor fi finanțate proiecte poluante.

„Statele membre ar trebui să explice în ce măsură componenta va contribui la tranziția verde, inclusiv biodiversitatea, sau abordarea provocărilor rezultate din tranziția verde. De asemenea, ar trebui să demonstreze modul în care măsurile din componentă contribuie la 37% obiectivul de integrare climatică. De asemenea, statele sunt invitate să explice și să ofere dovezi despre modul în care componenta va contribui la atingerea țintei UE în materie de schimbări climatice în 2030 și a neutralității climatice până la 2050 și a modului în care componenta se raportează la ținte, obiective, contribuții, politici și măsurile Planurilor Naționale pentru Energie și Climă. În cele din urmă, ar trebui să explice cum măsurile propuse în componentă vor contribui la îndeplinirea obiectivelor de mediu prezentate în documentul de orientare”, se arată în ghidul Comisiei Europene.

Alocarea unor sume din PNRR pentru alimentarea cu gaze naturale este susținută intens mai ales de autoritățile locale. „Trebuie să susținem argumentația privind unele proiecte pe care noi le considerăm importante pentru România”, a declarat Orban, înainte de ședința cu președintele Klaus Iohannis pe acest subiect.

Proiectul, numit „Dezvoltarea infrastructurii de gaz natural în amestec cu hidrogen și alte gaze verzi” în PNRR și pentru care România a cerut 600 de milioane de euro, a fost propus încă din versiunea de anul trecut a PNRR. În ultimul document elaborat de Guvern se arată că: „România deține o rețea insuficient dezvoltată de distribuție a gazelor naturale care să asigure accesul populației la servicii adecvate. Gradul de conectare a populației la rețelele de gaze naturale este de aproximativ 40% (și doar 22% în mediul rural), semnificativ mai redus față de țările din regiune (de ex. Ungaria are peste 90%).”

România îl expulzează pe adjunctul atașatului militar din Ambasada Rusiei la București

sediul mae ministerul afacerilor externe
Ministerul Afacerilor Externe. Foto: Inquam

România expulzează un oficial din Ambasada Rusiei la București. Autoritățile române au decis declararea persona non grata pe teritoriul României a lui Alexey Grishaev, adjunct al atașatului militar în cadrul Ambasadei Federației Ruse la București.

Activitățile și acțiunile lui contravin prevederilor Convenției de la Viena privind relațiile diplomatice din 1961.

Ministerul Afacerilor Externe informează că autoritățile române au decis declararea persona non grata pe teritoriul României a domnului Alexey Grishaev, adjunct al atașatului militar în cadrul Ambasadei Federației Ruse la București, având în vedere că activitățile și acțiunile sale contravin prevederilor Convenției de la Viena privind relațiile diplomatice din 1961. 

Aceste elemente au fost comunicate părții ruse astăzi, 26 aprilie 2021, cu prilejul convocării la sediul MAE, din dispoziția ministrului Bogdan Aurescu, a ambasadorului Federației Ruse la București, domnul Valery Kuzmin”, anunță MAE.

Decizia României, luată in contextul valului de expulzări din ambasade europene 

Decizia autorităților române vine pe fondul unui val de expulzări din ambasade europene ale unor diplomați ruși.

Premierul ceh Andrej Babis a anunţat, în urmă cu 10 zile că Republica Cehă expulzează 18 membri ai ambasadei Rusiei la Praga ca urmare a bănuielii că serviciile secrete ruse au fost implicate în explozia de la un depozit de muniţii din 2014.

De asemenea, la finalul săptămânii trecute, cele trei ţări baltice – Estonia, Letonia şi Lituania – au anunţat că vor expulza în total patru diplomaţi ruşi, în semn de solidaritate cu Republica Cehă.

Autoritățile slovace au decis expulzarea a trei diplomați ruși, din același motiv.

Ministrul român al afacerilor externe, Bogdan Aurescu, a declarat miercuri trecută la Digi24 că România va anunța eventuale expulzări ale diplomaților ruși atunci când va fi cazul.

„În cazul în care vom lua o astfel de măsură, ea va fi anunțată, dar nu putem să ne pronunțăm în vreun fel în avans asupra unor astfel de chestiuni care sunt de o deosebită seriozitate”, a răspuns ministrul de externe, întrebat despre decizia Cehiei de a expulza 18 diplomați ruși și de cerința ca țările partenere din UE și NATO să recurgă la acest gest.

„Aceste chestiuni se anunță atunci când se petrec”, a completat Aurescu, întrebat dacă au fost sesizate fapte de spionaj pe teritoriul României.

„Noi ne-am manifestat, fără îndoială, solidaritatea cu Cehia, am exprimat această poziție inclusiv în reuniunea Consiliului Afaceri Externe din această săptămână. Există în practica diplomatică, în general, un anumit tip de reciprocitate. De exemplu, când declari persona non grata un diplomat te aștepți să existe o reciprocitate de partea cealaltă. Atunci când o anumită proporționalitate este depășită există uneori și reacții în lanț. Vom vedea ce se întâmplă și mai departe”, a completat ministrul român de externe.

Bogdan Aurescu: „Orice ameninţare la adresa României este o ameninţare la adresa NATO”

Orice ameninţare la adresa României este o ameninţare la adresa NATO, afirmă ministrul de Externe Bogdan Aurescu, cu referire la o declarație recentă a ambasadorului rus la București, care spusese că țara noastră ar trebui să se îngrijoreze dacă ar fi implicată „într-un fel de aventură militară concepută de „capetele fierbinți” din sediul NATO”.

„Faptul că România face parte din această alianţă este o garanţie pentru securitatea României şi a cetăţenilor săi, fără niciun fel de dubiu, de aceea am şi spus că nu există niciun fel de pericol pentru România şi pentru cetăţenii ei în cursul acestei crize care a avut loc zilele trecute (mișcările de trupe ruse la granițele Ucrainei – n.r.).

Dar trebuie să fim foarte clari aici: orice ameninţare la adresa României este de fapt o ameninţare la adresa NATO şi luăm în serios aceste aspecte”, a declarat ministrul Bogdan Aurescu duminică seară la Antena 3, potrivit Agerpres.

El a făcut trimitere şi la un mesaj publicat precent pe pagina de Facebook a Ambasadei Rusiei la Bucureşti.

„Am citit în trecere o reacţie pe care Ambasada Rusiei a postat-o în aceste zile pe Facebook şi am văzut acolo un fel de avertisment mai mult sau mai puţin voalat la adresa României, de a nu merge în siajul unor aventurişti militari din conducerea NATO.

Cert este că este regretabil faptul că nu se ştie încă în cadrul diplomaţiei ruse că, după 17 ani de la momentul aderării României la NATO, România este NATO”, a afirmat Bogdan Aurescu.

Patru avioane de luptă Eurofighter ale RAF au sosit în România. Acestea vor executa misiuni de poliţie aeriană la Marea Neagră

avion Eurofighter al RAF
Avion de luptă Eurofighter al Forţelor Aeriene Regale Britanice (RAF). Foto: Facebook/Forţele Aeriene Române

Patru aeronave de vânătoare Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Regale Britanice (RAF) au aterizat joi la Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu din județul Constanța, de unde vor executa misiuni de poliţie aeriană la Marea Neagră, împreună cu avioanele Forţelor Aeriene Române, informează Ministerul Apărării.

Detașamentul britanic, format din aproximativ 200 de militari (piloți și personal tehnic) și aeronave Eurofighter Typhoon, va executa, împreună cu militarii Forțelor Aeriene Române, misiuni de poliție aeriană întărită (enhanced Air Policing) sub comandă NATO, în următoarele patru luni.

Aceasta este cea de-a treia rotaţie la Mihail Kogălniceanu a Forțelor Aeriene Regale Britanice, după cele executate în 2017 și 2018.

„Misiunile de poliție aeriană, desfășurate în comun începând din anul 2017 și planificate în anul anterior dislocării detașamentelor, contribuie la dezvoltarea capacităţii de reacţie şi descurajare, precum și la consolidarea interoperabilităţii între Forțele Aeriene Române și cele aliate”, se arată într-un comunicat MApN.

Avioanele Eurofighter britanice au interceptat în anii trecuţi avioane ruseşti deasupra Mării Negre. În mai 2018, avioane Eurofighter ale RAF au interceptat un avion militar rusesc. În iunie 2018, un avion de atac rusesc Su-24 a fost, de asemenea, interceptat de avioanele de luptă ale RAF.

ZTE Axon 30 Ultra: primul telefon high-end cu trei camere de 64 megapixeli și preț sub 1000 de euro

ZTE Axon 30 Ultra: primul telefon high-end cu trei camere de 64 megapixeli și preț sub 1000 de euro

ZTE a anunțat în sfârșit noul său flagship, Axon 30 Ultra, un smartphone de top, care țintește către gama superioară a categoriei „flagship”.

În același stil cu modele precum Xiaomi Mi 11 Ultra și OnePlus 9 Pro, și Axon 30 Ultra de la ZTE va încerca să concureze în piață cu Samsung Galaxy S21 Ultra, cu specificații hardware de top, cât și un sistem de camere avansat. Spre diferență de „fratele” lui din toamnă, Axon 30 Pro nu integrează un ecran care ascunde camera frontală.

Axon 30 Ultra concurează cu S21 Ultra și Mi 11 Ultra în piață

Totuși, acest nou ecran este mult mai performant decât cel de pe Axon 20 5G. Axon 30 Ultra vine cu un ecran OLED de 6,67” cu rezoluție Full HD și refresh rate adaptiv la 144 Hz, perforat în partea de sus pe centru, pentru integrarea unei camere frontale.

Configurația hardware este una obișnuită pentru telefoanele de top: Snapdragon 888, 8, 12 sau 16 GB memorie RAM și stocare de 256 sau 1 TB intern, pentru varianta de top. Desigur, avem de a face cu un acumulator mare, de 4.600 mAh, cu încărcare rapidă la 66W. Ce nu oferă ZTE Axon 30 Ultra este încărcare wireless, însă. Și rezistența la apă lipsește. Ce nu lipsește este un senzor de amprentă, care este integrat în ecran.

Sistemul de camere este însă destul de avansat, fiind primul de pe piață care folosește simultan trei senzori de 64 megapixeli. Acestea sunt destul de neobișnuite însă. Avem mai întâi o cameră principală, wide cu diafragmă f/1.6, cu stabilizare, alături de o cameră cu distanță focală echivalentă cu un obiectiv de 35 mm pe full frame, f/1.9 fără stabilizare.

Aceasta oferă un zoom 1.5x optic și poate realiza zoom intermediar hibrid prin crop până la 5x. Camera ultrawide este de asemenea una de 64 megapixeli. Singura cameră de altă rezoluție este o cameră cu zoom periscopic de 8 megapixeli, cu stabilizare optică.

Aceste camere pot fi folosite împreună pentru a realiza fotografii nocturne avansate, la „lumina lunii” spune ZTE. Pe zoom avem mărire de 5x optic, 10x hibrid și până la 120x digital, iar filmarea ajunge până la 8K la 30 de cadre pe secundă.

Prețul pentru ZTE Axon 30 Ultra este de 4.700 yuan, echivalent cu 600 euro, în timp ce modelul cu 12 GB RAM costă cu 300 yuan în plus. Varianta „Elite”, cu 16 GB RAM și 1 GB stocare bine la prețul de 6666 yuan, echivalent cu 853 euro. În afara Chinei, aceste prețuri ar putea crește cu 20-30%.

Sursa.The Verge

Greșeala care te face să pierzi banii de Rabla: ce nu trebuie să faci după ce ți-ai luat mașină

Greșeala care te face să pierzi banii de Rabla: ce nu trebuie să faci după ce ți-ai luat mașină Sursa foto: Barna Tanczos, Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, la volanul unei mașini electrice

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a venit cu cea mai importantă veste: programul Rabla începe pe 26 aprilie.

Se aplică atât pentru mașini cu motoare termice, cât și pentru electrice. Și bonusurile sunt mai mari decât în 2020.

Programele Rabla Clasic și Rabla Plus te ajută să-ți iei mașină nouă, iar statul să-ți dea bani. Pentru anul acesta, Ministerul a venit cu o serie de modificări.

Pentru Rabla Clasic, adică poți lua mașini cu motoare termice (unde intră și cele care folosesc și GPL sau sunt mild hybrid), prima de casare a crescut de la 6.500 la 7.500 de lei. Totodată, ai un ecobonus de 3.000 de lei la achiziția unui model hibrid. Și ecobonus de 1.500 lei, dacă iei mașină cu emisii sub 96 de grame CO2/km.

Mai ofertantă e vestea pentru Rabla Plus. Are un buget dublu față de 2020, care ar acoperi achiziția a circa 6.600 mașini. Prima pentru achiziția unei mașini electrice rămâne de 45.000 de lei și prima pentru achiziția unei mașini plug-in hybrid rămâne la 20.000 de lei.

Ce greșeală să nu faci după ce-ai aplicat la Rabla și ți-ai luat mașină

Cea mai importantă condiție e să nu vinzi mașina. Timp de un an, trebuie să o ții, altfel dai banii înapoi. „A fost introdusă interdicția de înstrăinare a autovehiculelor nou-achiziționate în cadrul programului, precum și obligativitatea restituirii finanțării în cazul nerespectării acestei interdicții”, a transmis Ministerul Mediului. Rămâne să vedem condițiile finale odată cu publicarea ordinului în Monitorul Oficial.

Este însă și o veste bună. A fost introdusă posibilitatea ca primele de casare să fie transferate între toate tipurile de persoane fizice sau juridice. Această schimbare va permite accesarea programului și de către cei care nu au o mașină veche de casat.

Nu în ultimul rând, ține cont că valabilitatea notei de înscriere, atât pentru Rabla Clasic, cât și pentru Rabla Plus, a fost extinsă la 150 de zile de la data emiterii. Astfel, beneficiarii au timp să deruleze toate procedurile necesare.

Piața criptomonedelor cu tot ce trebuie să știi: ce au ajuns azi Bitcoin, Ethereum sau Dogecoin

Piața criptomonedelor cu tot ce trebuie să știi: ce au ajuns azi Bitcoin, Ethereum sau Dogecoin

Piața criptomonedelor e considerată de mulți viitorul, dar există încă multe necunoscute. Iată o actualizare la zi despre tot ce înseamnă acum Bitcoin sau Ethereum.

Piața criptomonedelor nu mai e un subiect de nișă. Creșterile din ultima perioadă i-au făcut până și pe cei mai sceptici să se uite cu atenție către aceste active digitale. Unii chiar cred că se vor îmbogăți peste noapte, alții, pur și simplu, caută să speculeze momentul.

Guvernele au venit deja cu diverse norme de reglementare, iar criptomonede ca Bitcoin, cea mai cunoscută dintre ele, a atras inclusiv atenția marilor investitori de pe Wall Street. E clar, așadar, că nu mai pot fi ignorate.

Dar să fie oare o piață atât de predictibilă? Dimpotrivă, ar spune mulți. Există multe necunoscute.

Piața criptomonedelor, greu de ignorat

Companii mari ca Tesla și-au îndreptat atenția spre piața criptomonedelor. Marile fonduri de investiții de pe Wall Street au început să achiziționeze așa ceva. Există multe instrumente derivate de tranzacționare. Și atunci, vine întrebarea firească: sunt criptomonedele viitorului?

Unii analiști se aruncă să răspundă afirmativ. Dar e greu să-ți dai seama dacă chiar sunt convinși de așa ceva sau au vreun interes ascuns. Uite un exemplu concret, că tot vorbeam de Tesla.

Tesla cumpăra, pe la începutul anului, Bitcoin. Făcea o investiție uriașă – 1,5 miliarde de dolari. Ulterior, Elon Musk făcea referire la această criptomonedă în mai toate postările, apoi anunța că acceplă plata în Bitcoin la achiziția unui model electric produs de compania sa. Ce se întâmpla în tot acest timp cu valoarea criptomonedei?

Căpăta încredere. Ceea ce se traduce în creștere.

E clar așadar că piața e extrem de volatilă și e mișcată direct de încredere și entuziasm. Nimic mai mult.

Iată câteva date la zi despre cele mai cunoscute monede. Caută să fii prudent cu astfel de investiții și nu te arunca dacă nu cunoști datele problemei.

Bitcoin

Bitcoin e cea mai cunoscută dintre ele și are și valoarea cea mai mare. Vineri, 23 aprilie, se tranzacționa undeva la 49.000 de dolari. Mult sub valoarea de 64.000 de dolari la care ajunsese cu nici două săptămâni înainte. Chiar și așa, valoarea tuturor Bitcoin aflate în circulație sare de 1 trilion de dolari.

Ca să-ți fie ușor cu zerourile, asta înseamnă o mie de miliarde de dolari.

Bitcoin a fost creată în 2009 și are în spate tehnologia blockchain. Un sistem descentralizat, unde sunt stocate tranzacțiile și activele digitale. Monede ca dolar sau euro au în spate economia de piață, sunt controlate de băncile centrale. La Bitcoin, e exact opusul. Valoarea e dată doar de încredere, de câți bani e dispus să dea altcineva în cadrul unei tranzacții.

Număr finit

Cum spuneam, recordul Bitcoin e de aproape 64.000 de dolari, atins undeva în luna aprilie 2021. Cei care apără Bitcoin susțin că e un activ mai valoros ca aurul și că e, pe viitor, cea mai sigură investiție. Aceiași apărători ai monedei vin cu propriile argumente atunci când li se atrage atenția că piața e extrem de volatilă.

Uite-te numai la scăderea abruscă din urmă cu câteva zile – când Bitcoin a pierdut 14% din valoare în doar o oră. Exact, s-a prăbușit accelerat în 60 de minute din cauza unui zvon.

Este, așadar, Bitcoin o bulă speculativă? Răspunsul e simplu: nu vom afla decât în momentul în care se va sparge.

Și ar mai fi ceva: s-a demonstrat matematic că-n actualul sistem nu pot fi stocate mai mult de 21 de milioane de monede Bitcoin. E un număr finit. Nu toate sunt în circulație, motiv pentru care minerii caută metode complexe pentru a crea noi spații de combinații în blockchain. Ei sunt recompensați în Bitcoin, doar că această valoare pălește la fiecare 210.000 de blocuri minate.

Apărătorii monedei susțin că abia acela va fi momentul în care Bitcoin își va dovedi valoarea, din moment ce-n lume va exista un număr finit de criptomonede. Criticii insistă că ar putea fi, cel mult, piese de muzeu. Virtual, evident.

Există, de asemenea, îngrijorări legate de mediul înconjurător, în condițiile în care computerele de pe care se minează consumă extrem de multă putere, deci electricitate. Este un sistem energofag, care nu poate funcționa la nesfârșit.

Toate aceste episoade duc, de asemenea, la gradul mare de volatilitate din piața criptomonedelor.

Ethereum

Ethereum are propriul software de tip open-source, bazat pe tehnologia blockchain. Moneda o mai poți întâlni și sub numele de Ether. E a doua cea mai valoroasă criptomonedă, după Bitcoin, cu o valoare de piață de aproape 300 de miliarde de dolari. Sistemul software din spatele ei e menit să se ducă dincolo de ceea ce poate mina Bitcoin și atunci nu e doar o simplă criptomonedă.

Cu alte cuvinte, în cazul Ethereum nu există un număr finit.

Cea mai mare valoare atinsă e de 2.500 de dolari. Ethereum a fost lansat în 2015.

Binance Coin (BNB)

A treia monedă ca valoare e Binance Coin – valoare de piață de aproape 90 de miliarde de dolari. Și această monedă virtuală a apărut având la bază un sistem separat – Binance Exchange – care e cea mai mare platformă după volumul tranzacționat.

Particularitatea BNB ar fi că nu poate fi tranzacționată decât în raport cu alte criptomonede. Nu poți plăti dolari pentru a cumpăra BNB, poți plăti doar cu alte criptomonede deținute. Are un număr finit de token-uri – 200 de milioane, dar ele sunt de obicei distruse sau arse pentru a reduce presiunea de pe ofertă și pentru a stabiliza valoarea.

Dogecoin (mai în glumă, mai în serios, moneda încă există)

Dogecoin, o criptomonedă a cărei lansare a pornit ca o glumă în 2013, a avut niște salturi uriașe recent. A crescut cu 300% în doar o săptămână, iar acest lucru e o veste bună, probabil, pentru cei care au investit în așa ceva.

Numai că pentru alții devine tot mai clar că se conturează o potențială bulă speculativă.

Are o valoare de piață de peste 40 de miliarde de dolari și…o valoare ridicolă. Undeva la 24 de cenți.

Doar că, dacă-i urmărești parcursul, creșterea e una uriașă. De la începutul anului 2021, are o creștere de peste 7.800%, potrivit CoinDesk. E extrem de populară printre utilizatorii Reddit care, din când în când, își unesc eforturile pentru a-i crește artificial valoarea.

Dogecoin e în capătul listei pentru că, după cum îți poți da seama, e vorba de o mențiune… onorabilă.  Doar că nu poți să nu sesizezi cum a plecat ca o glumă și a avut o creștere uriașă. Bazată, la fel ca-n cazul celorlalte monede, doar pe încredere.

Ideea e simplă — există încredere, piața criptomonedelor crește; dispare încrederea, nu mai rămâne nimic.

Sondajul care taie elanul Guvernului: datele companiei arată că românii nu se înghesuie deloc la vaccin

Sondajul care taie elanul Guvernului: datele companiei arată că românii nu se înghesuie deloc la vaccin

MedLife a venit cu un sondaj în care se vede că dorința de vaccinare a românilor nu prea există. În acest context, intențiile Guvernului de a vaccina milioane de persoane în următoarele două luni par de-a dreptul fanteziste.

MedLife a venit cu un sondaj care arată că intenția de vaccinare a românilor este sub așteptările inițiale. Mai exact, estimările actuale indică faptul că doar 5 milioane de români se vor vaccina până la finalul anului, ceea ce înseamnă o rată de 27 – 31% din totalul persoanelor rezidente în România, care au împlinit cel puțin 16 ani.

Reprezentanții MedLife atrag din nou atenția asupra necesității de adaptare urgentă a strategiei naționale de vaccinare și de implicare a principalilor actori din societate pentru a determina un număr cât mai mare de români să se vaccineze. Avem nevoie de implicarea polilor de încredere ai societății, precum biserica, armata, societatea civilă.

Sondajul MedLife care taie elanul Guvernului

“Deși estimările inițiale erau că vom avea peste 10 milioane de persoane vaccinate până la sfârșitul lunii septembrie, se pare că intenția de vaccinare a românilor este mult sub aceste așteptări. Studiul pe care l-am realizat arată că doar 5 milioane de români se vor vaccina, iar asta până la finalul anului. Problema nu va mai fi dată de lipsa disponibilității vaccinurilor, având în vedere că deja numărul locurilor disponibile pentru vaccinare a depășit numărul persoanelor înscrise pe listele de așteptare. Dacă percepția nu se modifică, în cursul lunii iunie, cel mai probabil, România nu va mai avea pe cine vaccina”, a declarat Mihai Marcu, Președinte și CEO MedLife Group.

Câți români vor să se vaccineze

Doar 10 – 13% din populația României are intenție fermă de a se vaccina în perioada imediat următoare, arată studiul.

Se estimează un număr de aproximativ 2 milioane de persoane cu intenție fermă de a se vaccina cât mai repede sau nu mai târziu de luna viitoare. Alți 3 – 4% iau în calcul vaccinarea peste 3 – 6 – 12 luni sau chiar peste 1 an.

Conform datelor obținute, cea mai mare rată de vaccinare se remarcă în mediul urban, unde se estimează că aprox. 33 – 38% din totalul persoanelor care au împlinit vârsta de 16 ani se vor vaccina până la finalul anului. În schimb, în rural, rata de vaccinare estimată până în decembrie 2021 este de aprox. 19 – 23% din totalul populației de peste 16 ani. De altfel, procentul persoanelor din mediul urban care s-au vaccinat deja este semnificativ mai mare, în timp ce doar un sfert din persoanele vaccinate provin din mediul rural.

Nivelul de educație este un alt factor care influențează major intenția de vaccinare, fiind în relație direct proporțională. Mai exact, cu cât nivelul de educație este mai ridicat, cu atât cresc și ratele de vaccinare – din prezent și așteptate la final de an.

Bărbații, persoanele peste 50 de ani și cele care au făcut forme medii sau severe ale bolii sunt mai deschise la ideea de vaccinare.

Greu de convins

Studiul MedLife relevă faptul că din categoria persoanelor dornice să se vaccineze fac parte într-o mai mare măsură bărbații, persoanele din categoria de vârstă 50 – 69 de ani și persoanele care au un stil de viață activ. Totodată, persoanele care s-au vindecat de COVID-19 și au trecut prin forme medii sau severe (cu pneumonie) ale bolii sunt mai deschise la ideea de a se vaccina față de cele care nu au trecut prin infecție cu SARS-CoV-2.

La polul opus, din categoria persoanelor rezistente la ideea vaccinării fac parte, într-o mai mare măsură, persoanele cu vârsta sub 40 de ani, cu un nivel de educație mai scăzut și care nu au suferit de COVID-19 până în prezent. De asemenea, studiul arată că persoanele care provin din gospodării numeroase sunt mai puțin dispuse să se vaccineze.

În ceea ce privește localizarea geografică, conform studiului, regiunile București – Ilfov și Centru sunt mai bine reprezentante în segmentul celor care au luat sau iau în calcul vaccinarea, spre deosebire de regiunea Nord – Est, care este supra-reprezentantă în rândul celor care resping ideea vaccinării.

Doar o treime din populația României consideră vaccinarea ca fiind eficientă

Studiul MedLife evidențiază faptul că puțin peste jumătate din persoanele cuprinse în eșantion consideră că dețin informații necesare despre campania de vaccinare.

Dintre acestea, persoanele vaccinate și cele care vor să se vaccineze cât mai curând au fost cele mai preocupate să se informeze despre campanie. De asemenea, nivelul de informare este semnificativ mai ridicat în rândul populației provenite din mediul urban, cu vârste cuprinse între 40 și 49 de ani, respectiv 60 – 69 de ani, cu educație superioară și în rândul persoanelor care au trecut prin boală.

Cu toate acestea, doar o treime din populația României cu vârsta peste 16 ani consideră vaccinarea ca fiind foarte eficientă, atât împotriva infectării cu virusul SARS-CoV-2, cât și împotriva dezvoltării unor forme grave de boală, în caz de infecție. Restul populației invocă teama de efecte adverse – pe termen lung sau imediat – ca principalul motiv din spatele refuzului de a se vaccina, următorul argument fiind neîncrederea alimentată de informațiile contradictorii.

„Din păcate, în România încă avem un număr important de persoane indecise sau care refuză vehement ideea vaccinării. Aici trebuie să ne concentrăm cu toții eforturile, să contribuim la o informare corectă și să îi facem să înțeleagă că vaccinul nu ne ajută doar din punct de vedere al sănătății individuale, ci și din perspectivă economică, socială, psihologică. În felul acesta copiii se vor întoarce la școală, bolnavii cronici vor putea să aibă diagnosticele salvatoare de vieți la timp. Avem ca exemplu datele din Israel, care confirmă că atunci când se atinge un grad de imunizare cu cel puțin o doză a 60% din populație, apare o încetinire evidentă a pandemiei și ne apropiem de o viață normală”, a adăgat Mihai Marcu.

Studiul a fost realizat de MedLife în perioada 5 – 13 aprilie 2021, la nivel național, pe un eșantion reprezentantiv de 1.010 persoane, cu vârsta peste 16 ani, având ca tehnică de culegere a datelor interviuri telefonice pe baza unui chestionar structurat, prin intermediul unei firme de cercetare de piață din România.