”Copiile” Zoom: de ce trebuie să fii atent când o aplicație îți cere acces la microfon și cameră

Zoom review: The video meeting service that became a verb in 2020 - CNET

Odată ce lumea a început să lucreze de acasă, videoconferințele cu colegii sau prietenii au devenit un obicei des întâlnit. Dintre toate aplicațiile se remarcă Zoom, dar există și câteva pericole în online.

Dependența de videoconferinţe a dus la o creştere colosală a aplicaţiilor dedicate acestora. Printre cele mai cunoscute se numără, desigur, Zoom, dar și Facebook, Microsoft și Google vin cu propriile soluții.

Numai că pe această piață aglomerată, și-au făcut apariția și alte aplicații similare. Și nu toate au scopul de a te ajuta să ții legătura de la distanță. Aproape un sfert (23%) dintre utilizatorii online acordă întotdeauna aplicaţiilor şi serviciilor permisiunea de a le accesa microfonul sau camera web, potrivit unui studiu global realizat de Kaspersky.

De ce trebuie să fii atent când ți se cere acces la microfon și cameră

”Conştientizarea generală a importanţei securităţii camerei web este promiţător de ridicată, aproape şase din zece utilizatori (59%) fiind îngrijoraţi de faptul că cineva i-ar putea urmări prin intermediul camerei web, fără ştirea lor, iar 60% sunt îngrijoraţi de faptul că acest lucru ar putea fi realizat prin intermediul unui software rău intenţionat. Acest lucru indică probabilitatea ca mai mulţi oameni să îşi protejeze proactiv tehnologiile în viitor, pe măsură ce se adaptează la regimul de muncă la distanţă şi înţeleg rolul aplicaţiilor colaborative”, arată compania.

Printre soluțiile care au crescut în pandemie se numără și Microsoft Teams, aplicaţie a cărei utilizare a crescut cu 894% în luna iunie 2020, comparativ cu luna februarie 2020.

De asemenea, acest fenomen a provocat o penurie aproape mondială în ceea ce priveşte camerele web, mulţi furnizori de top văzând o cerere foarte crescută.

”Dată fiind utilitatea acestor tehnologii şi aplicaţii în contextul evenimentelor din ultimul an, în funcţie de nevoile profesionale, sociale şi de divertisment, oamenii le-au permis accesul la microfonul şi camera de pe dispozitiviul personal. Aceste instrumente au servit ca un facilitator în tranziţia bruscă către mediul digital, fapt care a făcut ca un total de 27% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 25 şi 34 de ani să spună că permit întotdeauna accesul la camere şi microfoane”, potrivit cercetărilor Kaspersky.

Copii periculoase

Acest lucru este mai puţin frecvent în rândul grupurilor demografice mai în vârstă, 38% dintre respondenţii cu vârsta de peste 55 de ani indicând că nu oferă niciodată aplicaţiilor şi serviciilor un astfel de acces.

”Cea mai bună modalitate de a păstra precauţia, în timp ce continuaţi să beneficiaţi de mijloacele moderne de comunicare, ar fi să acordaţi atenţie sporită aplicaţiilor şi serviciilor pe care le folosesc oamenii şi ce permisiuni solicită acestea. De exemplu, dacă o aplicaţie pentru apeluri video solicită permisiunea pentru a accesa camera, este un lucru care are sens. Dar dacă există o aplicaţie fără funcţionalităţi relevante care solicită accesul la microfonul unei persoane, fără un motiv justificat, ar fi mai bine să investigaţi şi să exploraţi care sunt funcţiile care cer permisiune de acces şi de ce”, spun specialiştii.

Aceste descoperiri afectează în mare măsură acest echilibru şi evidenţiază nevoia în creştere a oamenilor de a se simţi în siguranţă în lumea digitală de astăzi, fără a pierde rolul pe care camerele şi aplicaţiile de colaborare trebuie să-l joace în această nouă lume a regimului de muncă la distanţă.

„Cu siguranţă, mulţi oameni nu sunt familiarizaţi instantaneu cu protocoalele de securitate legate de utilizarea camerei web şi procesele de securitate cibernetică. Cu toate acestea, ceea ce observăm acum este o puternică tendinţă pozitivă de conştientizare sporită în ceea ce priveşte siguranţa online şi ameninţările potenţiale. Acest lucru duce la un comportament mai proactiv al consumatorului, cum ar fi luarea de măsuri preventive şi verificarea permisiunilor înainte de a permite accesul la camera web şi microfon. De asemenea, ne aşteptăm ca această creştere a gradului de conştientizare a securităţii cibernetice să fie susţinută de sesiunile de training dedicate conştientizării importanţei securităţii, organizate de companii pentru angajaţii lor – mai ales că dispozitivele audio şi video sunt acum utilizate pe scară largă pentru munca la distanţă”, afirmă Marina Titova, head of consumer product marketing la Kaspersky.

„Regele absențelor”. Un bărbat a încasat salarii în valoare de peste 500.000 de euro deși nu a mai trecut pe la serviciu din 2005

Birou gol
Foto: Profimedia Images

Un bugetar din Italia, cunoscut sub numele de „regele absențelor” în presa din peninsulă a depășit recordul național de absentat de la serviciu, după ce a încasat salariul fără să se prezinte la muncă vreme de 15 ani, relatează The Guardian.

Polițiștii italieni spun că angajatul a fost plătit cu salariul lunar, încasând un total de 538.000 de euro, în ciuda faptului că nu s-a prezentat la serviciu din 2005. Bărbatul avea contract de muncă la spitalul Pugliese Ciaccio din orașul sudic Catanzaro.

În vârstă de 67 de ani, bărbatul riscă acum să fie condamnat pentru abuz în serviciu, uz de fals și extorcare. Șase manageri sunt, de asemenea, investigați pentru că ar fi permis acestuia să lipsească de la serviciu fără să ia nicio măsură, o practică utilizată frecvent în sectorul public italian, conform The Guardian.

Polițiștii au investigat situația ca parte a unui efort mai amplu – investigația care poartă numele de „Part Time” a descoperit că bărbatul a amenințat-o pe directoarea spitalului pentru a face în așa fel încât aceasta să nu înceapă o cercetare disciplinară împotriva lui.

Ulterior, directoarea s-a pensionat, iar bărbatul a continuat să lipsească de la serviciu pentru că nimeni din conducerea spitalului nu l-a mai verificat.

În 2016, guvernul a înăsprit legea în ce privește absenteismul la serviciu, în contextul în care o investigație a dezvăluit că aceasta este o practică des utilizată printre bugetarii italieni.

Marinarii de pe Ever Given încă sunt blocați pe navă. Între timp, Egiptul așteaptă miliardul de dolari, cerere considerată revoltătoare

Nava Ever Given, eliberată și repusă în circulație
Nava Ever Given FOTO: Profimedia Images

Echipajul de pe Ever Given este blocat de trei săptămâni pe nava pe care Egiptul a confiscat-o în așteptarea despăgubirilor de 916 milioane de dolari, despre care spune că este costul operațiunii de punere pe linia de plutire.

Cei 26 de membri ai echipajului nu pot părăsi nava, deoarece autoritățile egiptene au confiscat-o în așteptarea uriașei sume de la proprietarii și operatorii săi.

Experții maritimi spun însă că cererile financiare ale Egiptului sunt mult prea mari, ceea ce sugerează începutul unui conflict pe această temă.

Un reprezentant al sindicatului care îi reprezintă pe cei 26 de membri ai echipajului a susținut pentru Business Insider că oamenii nu pot fi ținuți ca monedă de schimb pentru răscumpărare și că asta este o situație neobișnuită pentru marinarii ale căror nave sunt prinse în conflicte de natură legală.

Nava Ever Given, este sechestrată din 13 aprilie. Întrucât compania japoneză de la care este așteptată uriașa sumă contestă cererea, nu există niciun indiciu imediat că echipajul va putea pleca în curând.

„Aceștia sunt profesioniști care nu au nimic de-a face cu acest incident și nu ar trebui ținuți ca răscumpărare”, a declarat pentru The Guardian Abdulgani Serang, liderul Uniunii Naționale a Marinarilor din India.

El a adăugat că oamenii nu trebuie implicați în această problemă spinoasă a negocierilor și că trebuie lăsați să plece. Potrivit lui Serang, marinarii sunt în sănătoși, dar îngrijorați. 

Autoritatea Canalului Suez (SCA) a transmis în 15 aprilie că doi dintre cei 26 de membri ai echipajului navei au fost lăsați să plece „pentru motive personale urgente”.

Serang a precizat că speră ca încă trei marinari să fie lăsați să plece deoarece contractele lor expiră în curând.

Egiptul cere cele 916 milioane de dolari pe motiv că blocarea Canalului Suez i-a afectat atât veniturile comerciale, cât și reputația.

Compania de asigurări care reprezintă proprietarii Ever Given spune însă că Egiptul nu a oferit o justificare plauzibilă pentru această creanță „extraordinar de mare”.

„Suntem, de asemenea, dezamăgiți de comentariile făcute de SCA că nava va fi reținută în Egipt până la plata compensației și că echipajul ei nu va putea părăsi nava în acest timp”, a adăugat compania.

De altfel, în cercul companiilor de asigurări maritime se consideră că această sumă cerută de Egipt este „umflată exagerat și revoltătoare”.

Președintele Joe Biden se pregătește să recunoască genocidul armean, scrie presa americană

erdogan si biden genocid armean
Potrivit presei americane, Joe Biden s-ar pregăti să recunoască genocidul armean, un gest ce riscă să-l irite pe președintele turc Recep Erdogan Foto: Profimedia

Preşedintele american Joe Biden va recunoaşte oficial genocidul armean în această săptămână, un demers ce riscă să deterioreze și mai mult relaţiile destul de încordate cu Turcia.

Un anunţ în acest sens din partea liderului democrat de la Casa Albă ar urma să fie făcut la 24 aprilie, dată ce marchează începutul masacrelor armenilor de către Imperiul Otoman, în 1915, în timpul Primului Război Mondial, au relatat The New York Times şi The Wall Street Journal.

Dacă aceste informaţii se confirmă, Joe Biden va fi primul preşedinte american care va face acest gest de natură să irite Turcia, scrie AFP, preluată de Agerpres.

Preşedintele SUA ar putea, totuşi, să se răzgândească între timp în legătură cu această decizie ultra-sensibilă, potrivit celor două ziare.

Genocidul armean este recunoscut de aproximativ treizeci de ţări şi de comunitatea istoricilor. Se estimează că între 1,2 milioane şi 1,5 milioane de armeni au fost ucişi în timpul Primului Război Mondial de către trupe ale Imperiului Otoman, aliate cu Germania şi Austro-Ungaria.

Turcia refuză însă utilizarea termenului de „genocid”, respinge acuzaţia că ar fi existat o încercare de exterminare şi vorbeşte despre masacre reciproce pe fondul războiului civil şi al foametei care au făcut sute de mii de morţi în ambele tabere.

Congresul SUA a recunoscut genocidul armean în decembrie 2019 printr-un vot simbolic, un text susţinut de senatorii ambelor părţi, dar care a fost blocat de mai multe ori de către susţinătorii republicani ai fostului preşedinte Donald Trump.

La începutul mandatului său, Donald Trump a calificat masacrul armenilor din 1915 drept „una dintre cele mai grave atrocităţi în masă din secolul al XX-lea”, fără a folosi însă termenul de „genocid”.

Ziua Pământului 2021. Biden a chemat 40 de lideri din toată lumea la un summit pentru lupta împotriva schimbărilor climatice

Țările lumii trebuie să își regândească strategiile de dezvoltare pentru a reduce daunele aduse mediului natural
Planeta Pământ, ilustrație grafică. FOTO Getty Images

Ziua Pământului este sărbătorită, în fiecare an, la 22 aprilie. Earth Day a fost instituită în Statele Unite ale Americii într-o perioadă în care a început să se vorbească din ce în ce mai des despre mediul înconjurător și a fost declarată sărbătoare oficială de către Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU), în 2009.

Ziua Pământului a fost proclamată de senatorul american Gaylord Nelson în anul 1970, cu scopul de a trezi interesul clasei politice faţă de mediu, un subiect ignorat. Ziua Pământului a fost celebrată în primul an de circa 20 de milioane de cetăţeni americani, mare parte dintre ei tineri şi foarte tineri, relatează Mediafax.

După două decenii, în anul 1990, peste 200 milioane de persoane din 141 de ţări au transformat Ziua Pământului într-o manifestare de amploare în istoria omenirii, prin alăturarea lor în dorinţa de a milita pentru un viitor mai bun al planetei.

În anul 2009, Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) a declarat ziua de 22 aprilie ca sărbătoare oficială a planetei Pământ şi expresie comună a dorinţei tuturor de a construi o societate stabilă, pentru un viitor mai curat şi mai verde.

Ziua Pământului a avut un rol important în popularizarea problemelor de mediu. De altfel, a fost înfiinţată şi o organizaţie – Earth Day Organization, care are în prezent filiale în peste 192 de ţări.

În prezent, aproximativ un miliard de oameni din toată lumea sărbătoresc Ziua Pământului pe 22 aprilie, numeroase comunităţi organizând chiar o săptămână întreagă de manifestări dedicate mediului înconjurător.

În acest an președintele Joe Biden găzduiește 40 de lideri la un summit virtual pe teme de mediu la Casa Albă, în condițiile în care un raport al Agenției Internaționale pentru Energie estimează că emisiile de carbon generate de consumul de energie sunt pe cale să crească cu 1,5 miliarde de tone în 2021, întrucât consumul masiv de cărbune din Asia și, în special, din China, depășește creșterea rapidă a energiei din surse regenerabile. Aceasta ar fi a doua cea mai mare creștere anuală a emisiilor de carbon legate de consumul de energie din istorie.

SUA ar putea prezenta un angajament actualizat în privința emisiilor de carbon, posibil înjumătățite până în 2030.

Biden a făcut din schimbările climatice un punct cheie încă din primele zile ale administrației sale. Pe lângă re-aderarea la acordul climatic de la Paris în prima zi de funcție, el a anunțat de la început că va aduna în jur de 40 de lideri mondiali pentru un summit global de Ziua Pământului.

Liderii UE şi negociatorii din Parlamentul European au ajuns, miercuri, 21 aprilie, la un acord care stabilește ca blocul comunitar să devină neutru din punct de vedere al emisiilor de carbon până în 2050 şi de a-şi reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puţin 55% faţă de nivelul anilor 1990.

Ca de obicei, motorul de căutare Google marchează Ziua Pământului cu un doodle special.

Pfizer a descoperit că vaccinul său a fost falsificat. În Polonia se administrează doze cu tratament anti riduri

vaccin doza pfizer getty
Pfizer a confirmat că dozele confiscate în Mexic și Polonia, vândute la negru cu o mie de dolari bucata, sunt contrafăcute. Foto: GettyImages

Înflorește piața neagră a vaccinurilor. Pfizer a confirmat că dozele confiscate în Mexic și Polonia, vândute la negru cu o mie de dolari bucata, sunt contrafăcute.

În Polonia, licihidul din fiole era de fapt un produs cosmetic. Iar în Mexic, 80 de persoane au făcut aceste vaccinuri false. Partea bună este că ele nu par să aibă efecte adverse, dar evident nici nu protejează de noul coronavirus.

Flacoanele au fost descoperite în lăzi frigorifice pentru băuturile răcoritoare și aveau numere de lot și date de expirare false.

Primele informații despre vaccinurile Pfizer false din Mexic au apărut în februarie. Acum, autoritățile analizează și un lot de 6.000 de doze Sputnik, confiscate în martie, pentru a vedea dacă sunt false.

Autoritățile din China și Africa de Sud au confiscat luna trecută mii de doze de vaccinuri COVID-19 contrafăcute, arestând zeci de persoane, potrivit Interpol. 

Vaccinul original este vândut exclusiv guvernelor și nu se vinde pe internet

„Toată lumea de pe planetă are nevoie de vaccin. Mulți sunt disperați să obțină unul”, a declarat Lev Kubiak, șeful securității companiei Pfizer. „Avem o ofertă foarte limitată, o aprovizionare care va crește treptat și alte companii vor intra în spațiul de vaccinare. Între timp, există o oportunitate perfectă pentru infractori”.

Dozele false pot fi ușor de distins de cele reale, spun experții, deoarece vaccinul original este vândut doar guvernelor, pentru moment. Cele care se vând pe internet sunt contrafăcute și dăunătoare.

Ministrul Agriculturii: Nu ne paște o criză alimentară, cel puțin nu în viitorul apropiat

audiere adrian oros foto Inquam Photos Octav Ganea 20191029162355_OGN_0690-01
Adrian Oros, ministrul agriculturii Foto: Inquam

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, spune că România nu se va confrunta cu o criză alimentară pe fondul pandemiei de coronavirus, „cel puțin nu în viitorul apropiat”.

„Credinţa mea este că nu ne paşte o criză alimentară, cel puţin nu în viitorul apropiat. (…) Citesc şi eu tot felul de analize FAO care ne semnalează că peste 10 ani sau peste 15 ani sau acum, mai curând, că a apărut această pandemie Covid, o să apară şi o criză alimentară.

Unii pun această criză şi pe seama schimbărilor climatice, a fenomenelor extreme care duc la pierderi mari de producţie, cum am avut şi noi în zona de sud-est a României, anul trecut, din cauza unei secetei extreme, iar producţia de cereale a scăzut cu 40%.

Dar anul acesta iată că ne revenim şi vremea ne ajută”, a spus Oros, menţionând că din discuţiile avute la nivel european nu sunt semne că ar apărea o criză alimentară.

Punctual, însă, ministrul Agriculturii a precizat că există în România o criză a cărnii de porc, care a apărut în anul 2017, când s-a instalat pesta porcină africană şi care într-un an şi jumătate a acoperit aproape toată ţara, iar multe ferme au intrat în faliment.

„Astăzi de exemplu din 3,6 milioane locuri de cazare porc la îngrăşat sunt ocupate 900.000 (…) Producţia internă acoperă doar 25% din consumul intern, aici avem un minus din cauza pestei porcine africane, Dacă mă uit pe balanţa comercială avem o problemă şi cu legumele.

Dacă la carnea de porc avem un deficit al balanţei comerciale de 620 de milioane de euro anual, la legume avem un deficit de 500 de milioane de euro”, a adăugat Oros.

Oros a explicat că această situaţie se datorează şi faptului că România se confruntă cu o problemă structurală, respectiv cu foarte mulţi fermieri foarte mici şi cu o putere mică de negociere.

„Ei nu reuşesc nici atunci când îşi procură inputurile – seminţe, îngrăşăminte, pesticide – să obţină preţuri avantajoase, nici atunci când vor să îşi valorifice producţia la preţuri foarte bune, astfel încât foarte mulţi dintre ei nu rezistă pe piaţă. Singura soluţie realistă şi imediată este de a se asocia. Sigur este o reticienţă la asociere”, a mai spus ministrul Agriculturii.

Medicii specializați în tromboze susțin vaccinarea anti-COVID: „Riscul să fii lovit de fulger e la fel de mare ca riscul de tromboză”

Eastern Colorado VA Receives Shipments Of Covid-19 Vaccines
Doză de vaccin anti-COVID de la Johnson & Johnson. Foto: GettyImages

Cu doar un an în urmă, medicii au început să observe că mulți pacienți cu COVID-19 ajung la urgențe cu accidente vasculare cerebrale și s-au plâns că cheagurile de sânge înfundă aparatele de dializă și alte echipamente folosite pentru a menține în viață pacienții.

Medicii specializați în tromboze spun că riscul e mult mai mare de a dezvolta cheaguri prin infectarea cu coronavirus decât în urma vaccinării, relatează CNN.

Specialiștii din unitățile de terapie intensivă au vorbit despre cheaguri de sânge „dramatice” la inimă, ficat și alte organe. Autopsiile unor pacienți COVID din New Orleans au arătat că plămânii lor erau blocați de cheaguri. Unii pacienți tineri, aparent sănătoși, sufereau accidente vasculare cerebrale masive după infectarea cu COVID-19.

„În calitate de expert în tromboze, vă pot spune că este boala cu cea mai mare coagulare a sângelui pe care am văzut-o în viața mea”, a spus dr. Alex Spyropoulos, profesor la Institutul de Cercetări Medicale Feinstein din New York.

„Fac asta de 25 de ani. Nu am văzut niciodată aceste niveluri de cheaguri de sânge”, a subliniat el.

Spyropoulos și colegii să au făcut o serie de studii care arată că tratarea pacienților COVID cu medicamente anticoagulane poate reduce dramatic sau chiar preveni aceste cheaguri. Iar vaccinarea împotriva COVID-19 le poate preveni cu totul, deoarece protejează împotriva infectărilor, spun medicii.

Specialiștilor li se pare ironic faptul că temerile cu privire la un tip de cheag de sânge mult mai rar pot speria acum oamenii care ar fi vrut să se vaccineze.

Săptămâna trecută, Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor și Administrația pentru Alimente și Medicamente din SUA au recomandat o pauză în administrarea vaccinului Johnson & Johnson, cât timp experții investighează dacă poate provoca cheaguri de sânge și, dacă da, ce să facă mai departe.

Agenția Europeană pentru Medicamente a declarat marți că a găsit o posibilă legătură, dar a declarat că beneficiile generale ale vaccinului depășesc riscurile. Pentru utilizare în UE, agenția a declarat că vaccinul trebuie să includă un avertisment cu privire la „cheaguri de sânge neobișnuite cu nivel scăzut de trombocite” ca „efecte secundare foarte rare”.

Comitetul consultativ al CDC pentru imunizare s-a reunit săptămâna trecută pentru a discuta problema și a decis să aștepte mai multe informații, după ce 6 femei au dezvoltat un tip foarte neobișnuit de cheag de sânge după ce au făcut vaccinul Johnson & Johnson, precum și alte cazuri posibile.

Se vor întâlni din nou vineri pentru a veni cu recomandări – care ar putea include un avertisment suplimentar pentru a ajuta oamenii și medicii să detecteze simptomele sau să stabilească cine ar trebui și cine nu să facă acest vaccin.

Oricare ar fi riscul cauzat de vaccinuri, experții sunt de acord că este extrem de scăzut.

„Riscul să fii lovit de fulger e la fel de mare ca riscul de a dezvolta această tromboză rară”, a spus Spyropoulos.

Trombozele sunt în general mult mai frecvente decât se crede – afectează 900.000 de americani pe an și sunt cauza morții pentru aproximativ 100.000 de oameni în fiecare an, potrivit CDC. Cel mai des întâlnite sunt cheagurile de sânge din creier.

Aproximativ 795.000 de persoane suferă de accidente vasculare cerebrale în fiecare an în SUA, potrivit American Heart Association. Grupul estimează că 10-15% dintre aceștia sunt adulți cu vârsta sub 45 de ani.

Factorii de risc pentru cheagurile de sânge obișnuite includ intervenții chirurgicale, accidente, tratamente împotriva cancerului și chiar sedentarismul, a spus dr. Mark Crowther, hematolog și expert în tromboze al Societății Americane de Hematologie.

„Există câțiva factori de risc – de exemplu, zborurile lungi cu avionul, ca cel din Hawaii către Los Angeles. Călătoriile prelungite cu mașina sunt factori de risc”, a adăugat Crowther.

Iar infectarea cu coronavirus crește foarte mult acest risc deja obișnuit. Pe de altă parte, vaccinul reduce semnificativ riscul apariției trombozelor asociate infectării cu COVID, a mai spus medicul.

Mecanismul aflat la baza cheagurilor de sânge legate de vaccinurile Johnson & Johnson și AstraZeneca este extrem de rar și pare să implice un răspuns imunitar puțin înțeles.

„Șansa de a dezvolta ceea ce numim trombocitopenie imunitară indusă de vaccin – sau VITT – este una la un milion”, a spus Spyropoulos.

Pe de altă parte, „șansa de a ajunge la spital cu COVID este aproximativ una din 100 pentru populația adultă. Riscul de a dezvolta un cheag de sânge după spitalizare este probabil unul din cinci sau unul din șase. Beneficiile oricărui vaccin depășesc cu mult riscurile. Punct”, a adăugat el.

„Această complicație a vaccinului este extrem de rară. Cu siguranță, mai multe persoane vor fi ucise de arme de foc în Statele Unite decât din cauza acestei complicații”, a spus și Crowther.

Experții mai spun că tratamentul pentru VITT nu este complicat.

Anticoagulantele utilizate pentru mulți dintre acești pacienți sunt exact cele folosite pentru tratarea cheagurilor de sânge obișnuite, a spus Crowther. Societatea Americană de Hematologie mai spune că administrarea unui produs pe bază de anticorpi numit imunoglobulină intravenoasă poate ajuta la restabilirea unui echilibru sănătos al trombocitelor.

„Orice spital din Statele Unite poate gestiona aceste complicații de coagulare a sângelui”, a spus Crowther.

Ceea ce este important pentru moment este ca medicii să evite utilizarea unui anticoagulant cunoscut sub numele de heparină, deoarece poate provoca aceeași reacție de anticorpi observată la VITT, mai spun medicii.

UE discută cu SUA pentru ca pașaportul Covid să fie „compatibil”

pasaport covid
Pașaportul Covid este un subiect extrem de controversat în Europa. Sursa foto: Profimedia Images

Comisia Europeană a început discuțiile cu SUA pentru pentru a stabili condițiile în care certificatul european de vaccinare anti-COVID-19 să fie folosit și în America.  

”Suntem în contact cu SUA privind certificatul verde digital, inclusiv chestiunea coerenţei şi compatibilităţii”, a declarat purtătorul de cuvânt comunitar Christian Wigand, citat de agenţia EFE.

Contactele pe acest subiect între Bruxelles şi Washington s-au desfăşurat deocamdată la nivel tehnic, iar miercuri vor discuta această problemă comisarul european pentru justiţie Didier Reynders şi secretarul de stat american pentru securitate naţională Alejandro Mayorkas.

Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene a adăugat că aceasta a ”primit mult interes din partea altor ţări” în problema certificatului de vaccinare, dar fără să menţioneze dacă au fost iniţiate contacte similare, el insistând că prioritatea acum este ca certificatul să funcţioneze în interiorul UE, informează Agerpres.

Acest ”certificat verde” digital va permite o mai bună mobilitate între statele UE în contextul pandemiei COVID-19, posesorii documentului (în format fizic sau digital) putând să dovedească cu acesta că au fost vaccinaţi anti-COVID-19, că au fost testaţi negativ în urma unei probe PCR recente sau că sunt imunizaţi în urma unei infectări de care s-au vindecat, evitând astfel restricţiile (carantină, testare) în ţara de destinaţie.

Certificatul se va baza pe un cadru european armonizat, dar unele state membre ale UE au început deja să instituie propriile certificate.

Comisarul Didier Reynders a subliniat că folosirea acestui certificat în alte scopuri decât libertatea de circulaţie este o decizie ce revine statelor membre, dar în orice caz trebuie respectată legislaţia europeană, mai ales în ce priveşte datele personale.

El a declarat săptămâna trecută că se aşteaptă ca certificatul digital de vaccinare european anti-COVID-19 să fie demarat mai întâi cu un proiect pilot la începutul lunii iunie, astfel încât sistemul complet şi reglementările care-l însoţesc să intre vigoare la sfârşitul aceleiaşi luni, odată cu începerea sezonului estival.

Statele UE trebuie să ajungă până atunci la un acord pentru a stabili criteriile care să stea la baza documentului, inclusiv măsuri pentru evitarea discriminării persoanelor nevaccinate, şi în final este nevoie de asemenea de aprobarea Parlamentului European.

Sony nu mai închide PlayStation Store pentru PS3 și PlayStation Vita

Sony nu mai închide PlayStation Store pentru PS3 și PlayStation Vita

Reacția comunității la această veste nu a fost tocmai bună, mulți fani fiind nemultumiți de probabila imposibilitate de a achiziționa jocuri clasice în urma închiderii acestor magazine.

La sfârșitul lunii martie, Sony informa toți posesorii unui cont de PlayStation Network în legătură cu închiderea magazinului online PlayStation Store, în variantele sale pentru consolele PlayStation 3 (PS3), PlayStation Portable (PSP) și PlayStation Vita, planificată initial pentru vara acestui an.

Printr-o postare pe blog-ul oficial PlayStation, Jim Ryan, președinte si CEO al Sony Interactive Entertainment, a anunțat că, în urma feedback-ului primit de la fani, s-a luat hotărârea ca funcționalitatea PlayStation Store pentru PS3 și PS Vita să fie menținută în continuare. Programat pentru închidere pe 2 iulie 2021 (PlayStation 3) și 27 august (PlayStation Vita), PlayStation Store va continua să funcționeze pe cele două platforme.

PlayStation Store va fi închis totuși pe PSP

Totuși, magazinul PlayStation aferent consolei PlayStation Portable (PSP) va fi închis pe 2 iulie 2021, după cum a fost anunțat inițial.

Pe scurt, utilizatorii de console PlayStation Portable (PSP) nu vor mai putea face achiziții digitale. În această categorie intră atât jocurile comercializate în regim digital, cât și microtranzacțiile sau DLC-urile asociate anumitor titluri.

Jocurile deja cumpărate vor putea fi în continuare descărcate, funcția de Download List urmând să rămână activă pe aceste console.

Conform anunțului inițial al celor de la Sony, această decizie a fost luată pentru ca eforturile companiei să fie redirecționate către magazinul PlayStation Store dedicat consolelor PlayStation 4 și PlayStation 5, în vederea îmbunătățirii experienței pe care clienții o au avea pe aceste platforme.

În urma răspunsului venit din partea comunității, Sony a hotărât să mențină funcționale magazinele PlayStation Store pentru consolele PS3 și PlayStation Vita.

Sursa: PlayStation Blog