Schema mai puțin cunoscută prin care FBI a reușit să „spargă” un iPhone

Schema mai puțin cunoscută prin care FBI a reușit să „spargă” un iPhone

FBI a vrut să aibă acces, de preferat, în orice iPhone.

Dar Apple a refuzat să facă asta și să acceseze chiar și un singur telefon. Iar acel telefon făcea parte dintr-un caz dramatic. FBI a reușit să-l acceseze și acum s-a aflat cum.

Felul în care un iPhone e dificil de accesat a fost intens dezbătut în ultimii șase ani. Iar Apple a profitat din plin și s-a lăudat cu modul în care protejează datele. Cazul de acum e despre atacul de la San Bernardino, California, din 2015.

În urmă cu aproape șase ani, Syed Rizwan Farook și Tashfeen Malik, un cuplu căsătorit, au împușcat mortal 14 oameni și au rănit alți 21 la un centru social din San Bernardino. Acesta cel mai grav atac de pe teritoriul Statelor Unite după cel din 11 septembrie 2001.

Ca să adune mai multe probe pentru anchetă, FBI a încercat să le obțină dintr-un iPhone folosit de atacator. O misiune care s-a dovedit a fi foarte anevoioasă, iar informațiile despre metoda folosită de-abia acum au ajuns în spațiul public, la aproape șase ani de la tragedie.

Cum a ajuns FBI să „spargă” un iPhone

FBI a solicitat inițial ajutorul Apple pentru a avea acces la datele de pe iPhone. Compania a refuzat să creeze un backdoor, deoarece acest lucru poate fi un precedent periculos pentru modul în care forțele de ordine ar putea folosi aceste sisteme și pentru că ar submina măsurile de securitate pe care compania promite că le oferă produselor sale.

Totuși, compania australiană Azimuth Security a venit cu o soluție: să „ghicească” codul de acces. Problema era că avea un număr limitat de încercări posibile, iar după ce se atingea limita maximă, dispozitivul își ștergea automat datele.

Firma a identificat o vulnerabilitate într-un software Mozilla, pentru a avea acces la sistem, după care a folosit alte două exploit-uri și a preluat controlul asupra procesorului și a reușit să ruleze programele de decriptare. Cei de la Azimuth au conceput un software pentru a testa orice combinație posibilă de coduri de acces fără a ajunge în punctul de ștergere a datelor.

FBI a cheltuit, în acest demers, circa 900.000 de dolari. N-a aflat însă nimic. Telefonul atacatorului nu conținea nicio informație relevantă pentru ancheta organelor legii, însă merită amintită toată această poveste pentru că ea creează într-o oarecare măsură un precedent și transmite un semnal de alarmă.

Orice dispozitiv poate fi deblocat. Dar esențial aici, ca în multe cazuri, e să ai acces la el.

Se pregătește Rusia să invadeze Ucraina? Analiză BBC

Map of eastern Ukraine

De câteva săptămâni, toate privirile sunt îndreptate către frontiera dintre Rusia și Ucraina, acolo unde situația devine tot mai explozivă de la o zi la alta.

Pe buzele tuturor stă întrebarea „va exista un război între Rusia și Ucraina?” iar această temere crește pe măsură ce Rusia se pregătește intens de un asemenea conflict armat. De la jumătatea lunii martie, Ucraina și guvernele occidentale au avertizat că Rusia masează trupe în Crimeea și în zona de conflict din estul țării. Deși încă nu se știe care sunt intențiile Moscovei, mobilizările de trupe rusești nu fac altceva decât să ridice suspiciuni privind o reaprindere a conflictului din Donbas și chiar o intrare directă în război a Rusiei, arată o analiză BBC.

În ultimele zile, mai multe surse au raportat mari mișcări militare rusești către granița estică a Ucrainei și în Crimeea, pe care forțele ruse au anexat-o de la Ucraina în martie 2014. Multe dintre aceste rapoarte au apărut pe Twitter, inclusiv relatări despre rachete de rază scurtă Iskander.

Deși îşi desfăşoară mobilizarea de trupe şi echipamente la frontiera cu Ucraina fără a se ascunde, Kremlinul nu a dat detalii despre unitățile implicate. Purtătorul de cuvânt al președintelui Vladimir Putin, Dmitri Peskov, a declarat că deplasarea trupelor este o „afacere internă”, care nu ar trebui să preocupe pe nimeni. Unele trupe, inclusiv unități din Crimeea, au făcut exerciții militare, însă Peskov a acuzat Ucraina de organizarea unor „provocări”.

Dacă iniţial autorităţile ucrainene raportaseră comasarea a 4.000 de militari ruşi în apropiere de frontieră, surse citate de BBC din cadrul serviciilor de informații ucrainene au arătat că forțele suplimentare sunt formate din 16 batalioane de până la 14.000 de soldați. În total, potrivit purtătoarei de cuvânt a administraţiei prezidenţiale de la Kiev, Iulia Mendel, Rusia are acum peste 40.000 de soldaţi în apropierea frontierei estice a Ucrainei şi alţi 40.000 în Crimeea, şi numărul lor continuă să crească.

Se pregătește Rusia să invadeze Ucraina?

Russian armour in Crimea, 19 Mar 21
Russian units have been on exercises in Crimea.Getty Images

Potrivit analiștilor citați de BBC, Rusia ar putea pregăti o invazie, însă acest lucru este puțin probabil. Cu toate acestea, ar putea fi o invazie a „omuleților verzi”, așa cum s-a întâmplat în 2014, când militari fără însemne de grad, supranumiți „omuleții verzi”, și-au făcut apariția în Crimeea, preluând controlul asupra peninsulei ucrainene. Rusia a negat orice implicare, dar la un an după evenimente, președintele Vladimir Putin a recunoscut, aproape cu mândrie, că „omuleții verzi” erau, de fapt, militari ruși din trupele speciale.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a numit noua mobilizare a Rusiei drept „nejustificată și profund îngrijorătoare” și a afirmat că aceasta este „cea mai mare masă de trupe rusești de la anexarea ilegală a Crimeei și până acum”.

Ucraina, NATO și statele occidentale spun că Rusia a deplasat, de asemenea, unități regulate și armament în estul Ucrainei, în zonele controlate de separatiști. Kremlinul neagă acest lucru și numește orice prezență rusă în regiune drept „voluntară”.

Relațiile ruso-ucrainene și situația din Donbas

Relațiile ruso-ucrainene sunt acum cu siguranță ostile, dar nu este un război complet, fiind înregistrate doar confruntări sporadice pe linia frontului Donbas, susțin analiștii.

De la URSS în 1991, trupele ruse au intervenit în conflicte în mai multe zone ale fostei Uniuni Sovietice, în special în Cecenia și alte părți ale Caucazului. În aprilie 2014, imediat după anexarea Crimeei de către Rusia, separatiștii pro-ruși au ocupat o mare parte din regiunile Donețk și Luhansk din estul Ucrainei. Incursiunea a venit după luni de demonstrații pro-occidentale în Kiev care l-au înlăturat din funcție pe președintele pro-rus Viktor Ianukovici.

Cunoscută sub numele de Donbas, zona de conflict este în principal rusofonă, iar acum mulți dintre rezidenții săi au pașapoarte rusești. Președintele Putin spune că Rusia va apăra cetățenii ruși din străinătate, dacă se va vedea că sunt expuși riscului.

Utilizarea de către Rusia a forțelor speciale GRU, a războiului cibernetic și a propagandei în acest conflict și în alte conflicte este cunoscută sub numele de „război hibrid” – care nu este un război activ, dar nici un conflict înghețat precum în alte foste republici URSS.

Peste 13.000 de oameni au murit de la începutul conflictului în 2014. Ucraina spune că 26 dintre soldații săi au murit în Donbas doar în acest an, comparativ cu 50 în 2020 iar separatiștii au anunțat și ei 20 de pierderi de vieți în 2021.

Factorii care au dus la escaladarea conflictului dintre Rusia și Ucraina

În februarie 2012, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a impus sancțiuni pe numele lui Viktor Medvedchuk, un puternic oligarh ucrainean și prieten al președintelui Putin. Ucraina a interzis, de asemenea, transmisiile a trei posturi TV pro-ruse.

Totodată, Acordul de pace de la Minsk convenit în 2015 este în continuare departe de a fi respectat. De exemplu, nu există încă aranjamente pentru alegeri monitorizate independent în regiunile separatiste.

În conflictele anterioare care au avut loc în ceea ce Moscova numește „imediata vecinătate”, Rusia a trimis trupe ca „menținători de pace”, care în final au ajuns să rămână pentru mulți ani. Este cazul regiunii Transnistria din Moldova sau Osetia de Sud din Georgia, iar dacă acest lucru va fi aplicat și în Ucraina va aduce un control de lungă durată asupra regiunii.

Unii chiar speculează că Vladimir Putin vrea să-l testeze pe președintele american Joe Biden, care a adoptat o poziție mai dură față de Rusia decât a avut-o predecesorul său, Donald Trump.

Totodată, Putin se confruntă acum cu două mari provocări: alegerile parlamentare ce vor avea loc în luna septembrie și amplele proteste de susținere a opozantului rus Alexei Navalnîi, care este închis în condiții grele de detenție.

Tocmai de aceea, scenariul în care Kremlinul „apără” rușii din Ucraina ar putea atrage foarte mulți alegători, iar Navalnîi ar putea fi, de asemenea, marginalizat dacă Kremlinul atrage fervoarea patriotică pe subiectul Ucrainei.

Poate Ucraina să se bazeze pe NATO?

Nu prin tratat, deoarece Ucraina nu este membră a NATO, însă cele două au legături strânse iar Ucraina a primit de mai multe ori arme occidentale, inclusiv rachete antitanc US Javelin. Asta înseamnă că Rusia este conștientă, sau cel puțin ar trebui să fie, de faptul că un conflict armat cu Ucraina ar duce la un ajutor militar occidental și mai puternic pentru aceasta din urmă.

Președintele ucrainean Zelensky a cerut NATO să grăbească procesul de integrare a Ucrainei pe lista celor 30 de state membre, însă conflictul cu Rusia face ca acest lucru să fie dificil.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, i-a cerut marţi Rusiei să-şi retragă trupele pe care le comasează la frontiera cu Ucraina şi a subliniat că Alianţa Nord-Atlantică, nu Moscova, este cea care va decide dacă Ucraina va deveni membră a organizaţiei.

„Le revine celor 30 de aliaţi din NATO să decidă când este pregătită Ucraina pentru a deveni membră. Nimeni altcineva nu are vreun drept de a încerca să intervină sau să interfereze în acest proces. Rusia încearcă acum să restabilească un fel de sferă de influenţă unde ea încearcă să decidă ce pot face vecinii”, a accentuat secretarul general al Alianţei.

De partea sa, şeful diplomaţiei ucrainene a insistat că NATO şi Occidentul trebuie să acţioneze rapid pentru a preveni o escaladare a violenţelor între Ucraina şi Rusia.

Joe Biden și Angela Merkel au cerut Rusiei să îşi retragă trupele din apropierea graniţei cu Ucraina

trupe rusia
SUA, Germania şi NATO cer Rusiei să reducă numărul trupelor. Foto. Getty Images

Preşedintele american Joe Biden şi cancelarul german Angela Merkel au convenit miercuri într-un interviu telefonic să solicite Rusiei să reducă numărul trupelor sale desfăşurate la graniţa cu Ucraina, pe măsură ce situaţia de pe teren se tensionează.

Cei doi lideri au fost de acord să solicite Rusiei „să reducă recentele întăriri de trupe” la graniţa de est a Ucrainei pentru a permite o „dezescaladare” a situaţiei, a anunţat într-un comunicat purtătorul de cuvânt al cancelarului german, Steffen Seibert, informează AFP şi Reuters, citate de Agerpres.

Moscova a masat zeci de mii de soldaţi la graniţa cu fosta republică sovietică care aspiră să adere la NATO, în contextul în care, de la începutul anului, violenţele au fost reluate în conflictul din estul Ucrainei dintre forţele de la Kiev şi separatiştii pro-ruşi.

La Washington, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki, a declarat că preşedintele Joe Biden a vorbit marţi cu omologul rus Vladimir Putin pentru a sublinia consecinţele activităţilor Rusiei şi căruia i-a propus un summit într-o ţară terţă în viitorul apropiat. Două nave de război americane urmează să sosească în Marea Neagră la sfârşitul acestei săptămâni.

În cursul dimineţii de miercuri, ministrul german al apărării, Annegret Kramp-Karrenbauer, a acuzat Rusia de provocări în dosarul ucrainean, indicând totodată că acest dosar este urmărit „cu îngrijorare”.

„Vom face totul pentru a ne asigura că lucrurile nu degenerează”, a adăugat ea, salutând Kievul pentru reacţie sa măsurată până în prezent.

NATO a cerut Rusiei să îşi retragă trupele din apropierea graniţei cu Ucraina.

Miniştrii apărării din statele membre NATO au abordat subiectul tensiunilor cu Rusia în dosarul ucrainean în cadrul unei întâlniri prin videoconferinţă cu şeful diplomaţiei americane, Antony Blinken, aflat în vizită la sediul Alianţei din Bruxelles.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, i-a cerut Rusiei să îşi retragă trupele din apropierea graniţei cu Ucraina.

„Aliaţii (NATO) susţin pe deplin suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei”, a declarat Stoltenberg după discuţiile cu miniştrii de externe şi ai apărării din statele membre NATO.

„Facem apel la Rusia să dezescaladeze imediat, să stopeze tiparul provocărilor agresive şi să îşi respecte angajamentele internaţionale”, a adăugat Stoltenberg

O regiune din Suedia anunță „carantina personală”: „Toată lumea trebuie să-i bănuiască pe ceilalți că ar putea fi infectați”

suedia coronavirus
Măsuri anticoronavirus în Suedia. Foto: GettyImages

Una dintre regiunile cu cea mai mare densitate a populației din Suedia a anunțat  „carantină personală”, în condițiile în care țara se confruntă cu o creștere a numărului de cazuri noi de COVID-19, relatează Euronews.



„Solicităm fiecăruia să se comporte ca și cum ar fi într-un lockdown personal”, a declarat pentru Euronews Mikael Kohler, șeful autorității sanitare din regiunea suedeză Uppsala.

În ceea ce Kohler numește un pas „extraordinar”, oficialii le cer locuitorilor din Uppsala să aibă un contact apropiat doar „cu oamenii cu care locuiesc”.

„Dacă trebuie să se întâlnească cu alte persoane, toată lumea trebuie să-i bănuiască pe ceilalți că ar putea fi infectați”, a spus el.

Înăsprirea măsurilor anti-COViD în Uppsala vine într-un moment în care Suedia trece printr-o fază de creștere a cazurilor de COVID-19, atribuită în mare măsură răspândirii variantei britanice de coronavirus.

Având în vedere că Uppsala a înregistrat 908 de cazuri la 100.000 de locuitori în ultimele două săptămâni, față de 772 de cazuri la nivel național, Kohler spune că noile recomandări sunt un pas necesar.

Regiunea găzduiește două universități, Universitatea Uppsala și Universitatea Suedeză de Științe Agricole, iar mulți tineri călătoresc spre și dinspre casele lor. Acest lucru este legat de creșterea numărului de cazuri de coronavirus în Uppsala, spune Kohler.

Expertul a amintit că, la începutul pandemiei, guvernul suedez a fost mai „pasiv” cu privire la restricții decât țările vecine. Țara a înăsprit măsurile pentru limitarea pandemiei, după ce a fost lovită de un al doilea val în octombrie, impunând limite de vizitatori în magazine și în locurile publice, iar pub-uri și restaurantele au fost obligate să respecte o serie de reguli. Dar Suedia nu a aplicat niciodată o carantină similară cu cele impuse în țări precum Franța și Marea Britanie.

Dr. Anders Tegnell, epidemiologul șef al Suediei, a spus la o conferință de presă că decizia regiunii Uppsala de a-și consolida reglementările împotriva COVID-19 este de înțeles, având în vedere situația epidemiologică din zonă.

El a adăugat însă că, în opinia sa, nu e o mare diferență între recomandările din regiune și mesajul general al autorităților din Suedia, care le cer oamenilor să practice distanțarea fizică și să reducă cât mai mult socializarea.

Malawi va distruge peste 16.000 de doze de vaccin anti-COVID-19

Close-up of bottles of COVID-19 vaccine
Doze de vaccin anti-COVID. Foto: GettyImages

Malawi va distruge peste 16.000 de doze de vaccin anti-COVID-19 al căror termen de valabilitate a expirat. Dozele fac parte dintr-un lot de 102.000 de doze, care au ajuns în Malawi în urmă cu trei săptămâni. 

Din acest lot de 102.000 de doze trimise de Uniunea Africană (UA), în jur de 16.400 nu au fost folosite şi au expirat marţi, a precizat Charles Mwansambo, citat de Agerpres.

Din totalul de 530.000 de doze – toate de vaccin de la AstraZeneca – primite prin programul COVAX, guvernul indian şi UA, până acum au fost utilizate 46%.

De la debutul campaniei în martie, Malawi a vaccinat numai 300.000 de persoane din cele 11 milioane vizate, adică un obiectiv de 60% din populaţie ‘pentru a fi suficient protejaţi’, afirmă ministrul.

Sociologul Innocent Komwa confirmă că apatia faţă de vaccinare rezultă, cel mai probabil, din forţa teoriilor complotiste şi a dezinformării: ‘În Malawi, avem mulţi adulţi care rămân blocaţi în faza contemplativă şi care ar avea nevoie de un mic impuls pentru a se decide’, spune el pentru France Presse.

‘Din nefericire, guvernul şi responsabilii din sănătate nu au făcut mare lucru pentru a combate ştirile false, zvonurile, mai ales cele despre Astrazeneca în Europa’, a regretat el.

La rândul său, imunologul Gama Bandawe se teme de impactul acestor întârzieri atunci când pandemia va reveni în forţă, fără îndoială la mijlocul anului, estimează el. ‘Ne aşteptăm la vârfuri în următoarele 6-8 săptămâni. Ne vom afla într-o situaţie în care ar fi trebuit să putem utiliza aceste vaccinuri’, a mai afirmat el pentru AFP.

Malta oferă bani de cazare turiștilor care o vizitează în această vară

Malta
Malta – FOTO: Getty Images

Malta vrea să atragă turiști în această vară plătindu-le o parte din cheltuielile de cazare.

Planul se adresează turiştilor care călătoresc pe cont propriu – nu au apelat la agenţii sau la platforme dedicate – în această insulă din Mediterana de la 1 iunie şi care rezervă minimum trei nopţi de cazare la un hotel.

Autoritatea pentru Turism a Maltei va plăti 100 de euro de persoană pentru rezervările la hotelurile de cinci stele, 75 de euro de persoană pentru hotelurile de patru stele şi 50 de euro de persoană la hotelurile de trei stele. În plus, turiştii care se cazează în insula Gozo, a doua ca mărime şi cunoscută pentru plajele sale, vor primi o reducere suplimentară de 10% la rezervări, scrie Agerpres.

Pentru a avea acces la aceste reduceri, doritorii trebuie să se înregistreze pe pagina web a Autorităţii pentru Turism, www.mta.com.mt.

Programul de stimulente financiare beneficiază de un buget de 3,5 milioane de euro de care ar putea profita până la 35.000 de turişti, potrivit estimărilor oficiale.

Obiectivul este acela de a atrage vizitatori pentru a depăşi criza provocată de pandemia de coronavirus, care a afectat grav îndeosebi importantul sector turistic al Maltei, care în 2018 a reprezentat 27% din produsul intern brut, potrivit Eurostat.

În 2019 pe insulă au sosit 2.771.888 de turişti, în conformitate cu datele oficiale, însă pandemia a provocat o prăbuşire de 77% a numărului de sosiri (658.000 în 2020), ca urmare a carantinei şi a restricţiilor de circulaţie din întreaga lume.

Raed Arafat: Eu în continuare aleg soluția de a lua decizii, de a suporta consecințele atacurilor, dar să știu că am salvat vieți

raed arafat pe fb explicatii foisor
Raed Arafat face noi precizări despre decizia de a evacua Spitalul Foișor și a-l transforma în spital COVID Foto: captură video Facebook Raed Arafat

Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, a avut o nouă reacție pe Facebook, sâmbătă după-amiază, în legătură cu situația creată la Spitalul Foișor din Capitală, care a generat controverse puternice.

Șeful DSU își susține în continuare decizia de a evacua spitalul, pe care o consideră corectă, este conștient că creat un disconfort pacienților, dar spune că dacă ar fi să dea timpul înapoi, ar lua aceeași decizie. „Poate am învățat mai mult despre ce înseamnă evacuarea unui spital”, mai spune Raed Arafat.

„Când vine vorba de a lua decizii, sunt convins că poate nu întotdeauna sunt perfect înțelese sau tolerate, dar între a nu lua o decizie – și după care a da explicații, pe bună dreptate, că de ce am lăsat unii oameni fără îngrijiri medicale potrivite, de ce am lăsat unele persoane să se agraveze, fără să găsim pentru ele lor – și între a supăra și de a crea o platformă de atacuri, inclusiv politice, în acest sens, printr-o decizie care salvează vieți, eu în continuare aleg soluția de a lua decizii, de a suporta consecințele atacurilor, dar să știu în sfârșit că am luat o decizie care a salvat vieți”, argumentează Raed Arafat.

„Poate că acum am învățat și mai mult pe partea de evacuare a unui spital, anumite aspecte pe care trebuie să le luăm în considerare în viitor, dar dacă ar fi să dăm timpul înapoi, cred că decizia ar fi luată din nou, așa cum a fost luată”, menționează șeful DSU.

În postarea video pe care Raed Arafat o are pe Facebook, șeful DSU precizează că ordinul de evacuare a Spitalului Foișor a fost semnat vineri la prânz, iar la ora 15:00 echipa DSU era la spital, numai că discuțiile s-au prelungit până seara.

„Decizia de ieri consider că a fost ca decizie de fond una corectă, chiar dacă a creat un disconfort pentru pacienții internați în Spitalul Foișor. Avea o singură menire: să salvăm cât mai multe vieți, să nu-i punem pe colegii din UPU și din spitale în situația de a alege cine intră și cine rămâne în ambulanță și așteaptă.

Așa că soluția de a evacua un spital – și îmi pare rău că s-a întâmplat acest lucru mai târziu, în cursul nopții, când noi, de fapt, ordinul l-am emis pe la prânz ieri, iar echipa noastră era la spital în jurul orei 15:00, ca să discute și să înceapă această evacuare și care totuși s-a lungit ca discuții până la momentul în care s-a început mai târziu.

Știu că s-a produs un disconfort, știu că multă lume vede acest lucru ca unul incorect față de pacienții care erau internați în Spitalul Foișor. Da, sunt de acord, nu este deloc un lucru plăcut, în condiții de normalitate poate putea să se desfășoare mult mai bine, dar în condiții de normalitate n-am ajunge să evacuăm un spital pentru a-l transforma în spital COVID”, spune Raed Arafat. 

„Chiar dacă situația arată o stabilitate ca număr de cazuri și o începere de scădere, cazurile de terapie intensivă și cu necesar de oxigen vor continua să ajungă la unitățile de primiri urgență în următoarea perioadă”, a avertizat șeful DSU. „Aveam obligația să ne pregătim și mai bine în acest sens”, a adăugat Arafat.

Distracție rusească. Festival de schi în bikini la Soci

festivalul de schi in costume de baie de la soci
O participantă în costum de baie ia parte la proba de snowboarding de festivalul din Soci Foto: Profimedia

Peste 700 de schiori îmbrăcați doar cu bikini sau boxeri s-au strâns pe pârtiile din stațiunea rusească Soci de la Marea Neagră.

Nu i-a speriat nici ceața, nici temperatura de numai 8 grade Celsius și nici coronavirusul. Așa au găsit de cuviință să spună adio sezonului de schi de anul acesta.

Festivalul, organizat la 1.170 de metri altitudine, pe muntele Rosa Hutor, este deja la a patra ediție. Ar fi fost cinci, dar anul trecut a fost suspendat din cauza pandemiei.

Distracția pe pârtie cuprinde un carnaval, dar și o probă de schi sau snowboarding în costum de baie, care se încheie cu o săritură într-o piscină. Participanții spun că în acest fel își regăsesc energia și scapă de rutina vieții de zi cu zi. Iată câteva imagini:

Festival in bikini pe partiile din soci
Carnaval și distracție pe pârtie la Soci
festivalul de schi in costume de baie de la soci
Festival în bikini pe pârtiile din Soci
carnaval la soci
BoogelWoogel carnival at Rosa Khutor mountain resort in Sochi
Carnavalul BoogelWoogel de la Soci
Carnavalul BoogelWoogel din Soci

Percheziţii la sediul unui ziar studenţesc din Rusia. Redactorii sunt urmăriți penal și au voie să iasă din casă un minut pe zi

jurnalisti-doxa-ziar-studentesc
Cei patru redactori de la ziarul studențesc DOXA. Foto: Facebook/Jurnal DOXA

Poliţia rusă a percheziţionat miercuri redacţia ziarului studenţesc DOXA şi domiciliile a patru din redactorii săi care realizaseră o înregistrare despre represiunea împotriva susţinătorilor lui Aleksei Navalnîi, opozant aflat în închisoare.

DOXA a anunţat că percheziţiile au avut loc la ora 6 dimineaţa la redacţie şi în apartamentele a patru tineri jurnalişti: Nataşa Tişkevici, Vladimir Metelkin, Armen Aramian şi Alla Gutnikova.

Cei patru sunt urmăriţi penal pentru „incitarea minorilor la participarea la acţiuni ilegale periculoase” şi riscă o pedeapsă de trei ani de închisoare, a declarat instanţa districtului Basmannîi din Moscova.

Miercuri seara, această instanţă le-a interzis să utilizeze internetul timp de două luni, ca parte a restricţiilor preventive din timpul anchetei, a spus DOXA. În tot acest timp, cei patru jurnalişti au, de asemenea, obligaţia să rămână acasă de la miezul nopţii până la 23.59.

„De facto, este arest la domiciliu”, a declarat avocatul Allei Gutnikova, Dmitri Zahvatov, care a denunţat „o decizie politică”.

Aproape o sută de manifestanţi, în special tineri, s-au adunat miercuri seara în faţa instanţei pentru a protesta, formând un lanţ uman.

Potrivit DOXA, urmărirea penală a jurnaliştilor are legătură cu un videoclip care explică „de ce sunt ilegale expulzările studenţilor pentru participarea la acţiuni în sprijinul lui Aleksei Navalnîi”.

Redacţia DOXA a afirmat că a şters deja înregistrarea în cauză după o cerere din partea „jandarmului” rus al telecomunicaţiilor Roskomnadzor.

„Nu există apeluri la protest în videoclipul nostru, spuneam doar că tinerii nu trebuie să se teamă să îşi exprime opinia”, a susţinut ziarul.

Fondat în 2016 de studenţi ai Şcolii de Înalte Studii Economice din Moscova, cunoscută a fi aproape de cercurile liberale, DOXA se prezintă ca un ziar independent care le permite studenţilor şi profesorilor universitari să se exprime.

Într-un comunicat, ONG-ul Amnesty International a declarat miercuri că percheziţiile ce vizează DOXA demonstrează că libertatea presei este în prezent „la cel mai scăzut” nivel în Rusia.

În premieră, pietonii care se uită în telefon atunci când traversează strada ar putea fi amendați

Pieton pe trecere, cu ochii în telefon.
Proiect MAI prin care pietonii care se uită în telefon atunci când traversează strada ar putea fi amendați. Foto: Profimedia Images

Ministerul Afacerilor Interne a publicat un proiect de lege prin care, în premieră, pietonii care stau cu ochii în telefonul mobil atunci când traversează strada vor putea fi amendați.

„Prin prezentul proiect se reglementează interdicția pietonilor de a efectua activități de natură a le distrage atenția atunci când se angajează în traversarea drumului public”, se arată în document. Datele MAI arată că în ultimii ani numărul accidentelor rutiere provocate de pietoni a crescut semnificativ.

Potrivit MAI, în practică, s-a constatat că un procent semnificativ din numărul accidentelor rutiere implică eroarea umană a participanților la trafic. Pietonii reprezintă o categorie vulnerabilă în trafic, iar un comportament imprudent al acestora poate spori numărul deceselor rezultate din accidentele de circulație în care acești participanți la trafic sunt implicați.

Numărul accidentelor produse de traversarea neregulamentară, în creștere 

Datele arată că în perioada 01.01.2019 -15.09.2020, s-au înregistrat 1.711 de accidente de circulație grave având drept cauză principală a producerii traversarea neregulamentară a drumului public de către pietoni. În urma producerii acestora, a rezultat decesul a 457 de persoane și rănirea gravă a altor 1272 de persoane, toate aceste persoane având calitatea de pietoni.

Din această perspectivă, este necesară îmbunătățirea inclusiv a legislației rutiere, astfel încât riscul rutier să se reducă, se arată în proiectul Ministerului de Interne. „În prezent, potrivit art. 72 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, traversarea drumului public de către pietoni se face perpendicular pe axa acestuia, numai prin locurile special amenajate și semnalizate corespunzător, iar în lipsa acestora, în localități, pe la colțul străzii, numai după ce s-au asigurat că o pot face fără pericol pentru ei și pentru ceilalți participanți la trafic”.

Cu toate acestea, în fapt, uneori, această asigurare nu se realizează, întrucât pietonul desfășoară o activitate de natură a-i distrage atenția, precum folosirea telefonului mobil. 

Pietonilor li s-ar putea interzice orice activitate de natură să le distragă atenția la traversare

Folosirea telefonului mobil, fie că se vorbește sau se scriu mesaje (distragere mentală), se ascultă muzică (distragere auditivă) sau se accesează diverse aplicații de ghidare precum hărți (distragere vizuală), influențează capacitatea de atenție a pietonului în momentul angajării acestuia în traversarea drumului public.

Mai mult, distragerea atenției poate constitui un factor concurent în producerea accidentului rutier chiar și atunci când traversarea drumului public de către pietoni urmează să se facă prin locurile special amenajate și semnalizate corespunzător.

Distragerea atenției la nivel mental (cognitiv) este cel mai des întâlnită, întrucât, spre exemplu, o discuție telefonică poate fi palpitantă, astfel că atenția se canalizează către această activitate, pietonul mergând practic mecanic, fără a conștientiza locul efectiv de traversare. De asemenea, prin distragerea auditivă, pietonul nu mai percepe sunetele traficului rutier ori semnalele speciale de avertizare sonoră folosite de autovehiculele cu regim prioritar de circulație precum cele aparținând poliției ori serviciului de ambulanță, mai scrie în proiectul publicat de MAI. 

În contextul necesității existenței acestei asigurări, pentru o mai bună previzibilitate a ceea ce înseamnă prudență în traversarea drumului public în trafic, prin prezentul proiect se reglementează interdicția pietonilor de a efectua activități de natură a le distrage atenția atunci când se angajează în traversarea drumului public.

De altfel, o astfel de interdicție există deja, însă numai în ceea ce privește conducătorii de vehicule, acestora fiindu-le interzis a efectua activități de natura a le distrage atenția de la conducere, precum și de a folosi telefoanele mobile atunci când se află în timpul deplasării pe drumurile publice.

Viteză maximă de 30 km/h pentru bicicliști și trotinete

Proiectul mai prevede limitarea vitezei pentru cei care folosesc biciclete și trotinete la 30 de km/h (art.99), dar și interdicția de a circula pe trotuare, dacă nu există un marcaj special. Proiectul specifică:

„Se interzice conducătorului de bicicletă sau trotinetă electrică, după caz:

c) să circule pe trotuare, cu excepția cazului când pe acestea sunt amenajate piste pentru biciclete; să circule pe aleile din parcuri sau din grădini publice, cu excepția cazurilor când nu stânjenesc circulația pietonilor;

m) să traverseze drumurile publice, pe trecerile destinate pietonilor, în timp ce se deplasează pe bicicletă sau trotinetă electrică, după caz;”

„Trotinetele electrice se conduc numai în aliniament pe drumurile publice. Schimbarea direcției de mers în cazul trotinetelor electrice se face prin deplasarea conducătorilor pe lângă acestea, cu respectarea regulilor privind circulația vehiculelor trase sau împinse cu mâna.”

„Se interzice să circule fără a ține cel puțin o mână pe ghidon și ambele picioare pe pedale, în cazul conducătorului de bicicletă, respectiv fără a ține ambele mâini pe ghidon, în cazul conducătorului de trotinetă electrică”.

„Se interzice conducătorului de bicicletă să transporte o altă persoană, cu excepția copilului în vârstă de până la 7 ani care poate fi transportat pe bicicletă, de către un adult, numai dacă vehiculul este prevăzut din construcție cu un suport special sau dacă are montat un dispozitiv omologat”.

Pe timpul circulației pe drumurile publice, conducătorul de bicicletă sau de trotinetă electrică, după caz, este obligat să aibă asupra lor actul de identitate.

Proiectul MAI poate fi consultat integral AICI.