Franța face publice informații despre Rwanda în anii ’90-94, după raportul care acuză țara că „a rămas oarbă” la pregătirea genocidului

Churches Became Sites Of Massacres During Rwandan Genocide
Foto: Chip Somodevilla/Getty Images

Franţa a deschis miercuri pentru marele public importante arhive legate de situaţia din Rwanda dintre 1990 şi 1994, la exact 27 de ani de la izbucnirea genocidului etnicilor tutsi, conform unei decizii publicate în Monitorul Oficial, informează Agerpres, care citează AFP.

Este vorba de arhive ale fostului preşedinte François Mitterrand, precum şi ale premierului său din acea perioadă, Edouard Balladur.

Multe dintre aceste documente, în special telegrame diplomatice şi note confidenţiale, figurează în raportul critic privind rolul Franţei în Rwanda între 1990 şi 1994 prezentat de o comisie de istorici la sfârşitul lunii martie.

Raportul Duclert revine asupra angajamentului Franţei în timpul acelor patru ani decisivi, în cursul cărora s-a desfăşurat deriva genocidară a regimului hutu, care a dus la tragedie în 1994: aproximativ 800.000 de persoane, în majoritate etnici tutsi, au fost exterminate în condiţii abominabile între aprilie şi iulie.

Istoricii subliniază în special responsabilitatea lui François Mitterrand şi în special a Statului său Major, care au ignorat cu regularitate diversele atenţionări privind riscurile de genocid.

Mai multe ceremonii de comemorare sunt prevăzute, în special în Franţa, pentru a marca 27 de ani de începutul genocidului.

La publicarea raportului Duclert, preşedintele Emmanuel Macron şi-a exprimat speranţa că va exista o reapropiere „ireversibilă” între Franţa şi Rwanda.

Chiar dacă relaţiile dintre cele două ţări s-au detensionat odată cu sosirea la putere a lui Macron în 2017, rolul Franţei în Rwanda rămâne un subiect exploziv de peste 25 de ani. De asemenea, el face obiectul unei dezbateri aprinse între cercetători, universitari şi oameni politici.

Franţa are „responsabilităţi copleşitoare” în genocidul din Rwanda (raport)

Franţa „a rămas oarbă la pregătirea” genocidului etnicilor tutsi din Rwanda din 1994 şi are „responsabilităţi grele şi copleşitoare” în producerea tragediei, potrivit concluziilor unui raport al unei comisii de istorici publicat vineri, relatează AFP.

Acest raport foarte aşteptat, trimis preşedintelui Emmanuel Macron, atrage atenţia în concluziile sale asupra „falimentului Franţei în Rwanda” între 1990 şi 1994 şi a „orbirii” sale faţă de deriva autoritară a regimului „rasist, corupt şi violent” al preşedintelui etnic hutu Juvenal Habyarimana. Şi asta „în pofida alertelor lansate de la Kigali, Kampala sau Paris”, precizează concluziile raportului, citate de Agerpres.

Documentul subliniază că „nimic nu demonstrează” că Parisul s-a făcut „complice” la genocidul care s-a soldat cu cel puţin 800.000 de morţi, potrivit ONU, între aprilie şi iulie 1994.

Documentul consultat de AFP înainte de publicarea sa oficială insistă asupra responsabilităţii cruciale a preşedintelui socialist din epocă, Francois Mitterrand, în această politică.

„Această aliniere cu puterea rwandeză este bazată pe voinţa şefului statului şi a preşedinţiei Republicii”, scriu cei 14 istorici ai Comisiei, care au analizat zeci de mii de arhive franceze timp de doi ani. Francois Mitterrand întreţinea „o relaţie puternică, personală şi directă” cu Juvenal Habyarimana, subliniază ei.

Această relaţie, dublată „de o grilă de lectură etnicistă” a situaţiei din Rwanda, a justificat „livrarea în cantităţi considerabile de arme şi muniţii regimului Habyarimana, la fel ca şi implicarea foarte mare a militarilor francezi în formarea Forţelor armate rwandeze” guvernamentale.

Raportul denunţă, de asemenea, „existenţa unor practici ilegale ale administraţiei, a unor canale paralele de comunicaţie şi chiar de comandă, de ocolire a procedurilor legale, a unor acte de intimidare” în aplicarea unei politici care era în cea mai mare parte decisă la Palatul Elysée şi în cercul de apropiaţi al lui Mitterrand.

La momentul genocidului, Franţa „a întârziat în ruperea legăturilor cu cei responsabili şi a continuat să plaseze FPR (Frontul patriotic rwandez, fosta rebeliune tutsi care a pus capăt genocidului) la vârful preocupărilor sale”, mai scriu istoricii.

„Ea a reacţionat tardiv” prin operaţiunea militaro-umanitară Turquoise între iunie şi august 1994, „care a permis salvarea a numeroase vieţi, dar nu şi pe acelea ale membrilor foarte marii majorităţi tutsi din Rwanda exterminaţi încă din primele săptămâni ale genocidului”, adaugă ei.

Chiar dacă relaţiile dintre Paris şi Kigali s-au destins după venirea la putere a lui Emmanuel Macron în 2017, rolul Franţei în Rwanda, multă vreme acuzată de „complicitate” la genocid de Kigali, rămâne un subiect exploziv de peste 25 de ani. De asemenea, acesta face obiectul unei dezbateri aprinse între cercetători, universitari şi oameni politici.

Comisia prezidată de istoricul Vincent Duclert a fost înfiinţată în 2019 de Emmanuel Macron, care s-a remarcat prin dorinţa de a aduce evoluţii în anumite dosare istorice delicate, notează AFP.

Crește teama în legătură cu un nou război în Ucraina: „Este visul lui Putin”. Expert rus în securitate: „Război într-o lună”

soldat in ucraina rusia profimedia
Manevrele vin pe fondul unei creşteri a violenţelor în estul Ucrainei, creând pretexte pentru intervenţie. Foto: Profimedia Images

Rusia a început să se pregătească pentru un război în toată regula în Ucraina, după ce președintele Valdimir Putin a decis să mobilizeze trupe la graniță.

Kremlinul susține că trupele mobilizate în apropierea frontierei cu Ucraina nu reprezintă nicio ameninţare, însă experții în securitate spun că un nou confilct ar putea fi declanșat chiar în mai puțin de o lună. De asemenea, îngrijorarea crește și în rândul țărilor europene din estul Europei. 

„Se va întâmpla sau nu? Vom ve­dea. Cei din Occident nu ştiu ce să facă în această privinţă“. Aşa rezuma situa­ţia recentă Pavel Felgenhauer, ex­pert rus în securitate, scrie EUObserver, potrivit Mediafax.

Când ziarul rusesc Rosbalt l-a întrebat de ce ar dori Kremlinul să înceapă un război, acesta a răspuns: „Puneţi această întrebare unui psihanalist. Lucrurile se întâmplă deja. Război într-o lună, la începutul lunii mai, totul va fi pregătit“, a declarat Felgenhauer.

Comentariile acestuia vin după ce Putin a început dintr-o dată să strângă trupe la graniţa ucraineană săptămâna trecută. Manevrele vin pe fondul unei creşteri a violenţelor în estul Ucrainei, creând pretexte pentru intervenţie. Acestea au stârnit de asemenea semnale de alarmă în Bruxelles.

„UE trebuie să rămână vigilentă, să fie pregătită să acţioneze şi să-şi ajute partenerii (Ucraina)“, a declarat ministrul de externe al Lituaniei, Gabrielius Landsbergis.

„Mă tem că ceva rău este pe cale să se întâmple“, a adăugat un diplomat UE.

Kremlinul nu a vorbit prea mult despre motivele din spatele acestei mobilizări. „Pentru mine, tăcerea Rusiei este destul de înfricoşătoare şi elocventă“, a declarat un ofiţer de securitate dintr-o ţară parteneră a NATO.

Potrivit ambasadorului ucrai­nean la UE, Mykola Tochytskyi, ceea ce Putin îşi doreşte cu adevărat este să recucerească Ucraina. „Restaurarea imperiului rus nu va fi niciodată completă fără Ucraina. Este visul lui Putin“, potrivit acestuia.

Lăsând scenariile de coşmar deoparte, este posibil ca Putin să încerce pur şi simplu să sperie Europa şi Ucraina pentru a obţine concesii. Acesta ar putea încerca de asemenea să testeze noua administraţie ame­ricană.

Situaţia riscă să facă soarta activiştilor ruşi din opoziţie, ca Aleksei Navalnîi, mai puţin impor­tantă.

UE a impus sancţiuni împotriva unui număr însemnat de oficiali ruşi, restricţionând în acelaşi timp afacerile cu bănci şi firme de energie din Rusia.

Însă ultimele sancţiuni europene legate de Navalnîi par neînsemnate în raport cu ameninţarea cu război a Rusiei, a declarat Kostiantyn Yelisieiev, fost consilier prezidenţial ucrainean, pentru EUObserver.

O ameninţare cu blocarea gazoductului Nord Stream 2 sau a accesului la sistemul de plăţi Swift l-ar face pe Putin să se gândească de două ori, potrivit lui Yeilisieiev. Însă cele mai puternice contra-măsuri ar fi ca UE să ofere poporului ucrainean „o perspectivă de integrare“ şi ca NATO să îmbrăţişeze Ucraina cu un plan de acţiune pentru integrare, a declarat Yelisieiev, care conduce acum New Solutions Centre, un think-tank din Kiev.

Actorul Benedict Cumberbatch crede că a fost „pacientul zero” al pandemiei

benedict-cumberbatch
07.04.2021 11:56 Sursa foto: Alberto E. Rodriguez/Getty Images for Disney

Actorul britanic Benedict Cumberbatch crede că este posibil ca el să fi fost „pacientul zero” al pandemiei de coronavirus, informează Agerpres, care citează DPA.

Starul britanic, nominalizat la Oscar în 2015 pentru rolul principal din filmul „The Imitation Game”, a acordat recent un interviu în care a vorbit despre o boală misterioasă care l-a lăsat aproape de o stare de incapacitate fizică în 2019.

După ce a analizat simptomele pe care le-a dezvoltat atunci, actorul crede, în prezent, că a fost unul dintre primii oameni din lume care au contractat periculoasa maladie COVID-19.

„Eram extrem de bolnav în momentul în care toate acele informaţii despre COVID au apărut dintr-o dată la începutul anului 2020”, a declarat Benedict Cumberbatch pentru The Independent.

După ce a citit relatările din presă despre pandemia de COVID-19, starul britanic, în vârstă de 44 de ani, s-a declarat îngrijorat din cauza faptului că ar fi putut să contribuie la propagarea pandemiei. „Mi-am spus: ‘Dumnezeule, am fost chiar pacientul zero'”, a adăugat el în acelaşi interviu.

Actorul britanic, născut la Londra, a zburat cu avionul până la Cape Town, în Africa de Sud, spre sfârşitul anului 2019 pentru a filma mai multe scene din lungmetrajul „The Mauritanian”, în momentul în care a contractat o boală misterioasă.

„Eram atât de bolnav – a fost pneumonie borderline”, a adăugat artistul, care a adăugat că s-a luptat cu boala pentru a termina filmările şi că „a vomitat între scene”.

Totodată, Benedict Cumberbatch a mai spus că rolul jucat în acel film în regia lui Kevin Macdonald l-a ajutat să afle mai multe informaţii despre Guantanamo Bay, o închisoare militară americană situată în apropiere de Cuba, care a fost creată după atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001 pentru a găzdui deţinuţi suspecţi de terorism.

După filmările de la „The Mauritanian”, un film bazat pe volumul de memorii „Guantamo Diary”, scris de fostul deţinut Mohamedou Ould Slahi, starul britanic susţine că s-a alăturat eforturilor internaţionale ce vizează închiderea acelei închisori.

Actorul, care s-a declarat totodată bucuros că a avut şansa de a lucra cu Jodie Foster, despre care mărturiseşte că este „una dintre cele mai mari eroine” ale sale, intenţionează să îl contacteze pe preşedintele american Joe Biden pentru a îi cere să închidă închisoarea Guantanamo.

„Voi susţine această cauză în faţa lui. Închisoarea generează cheltuieli uriaşe. Este cea mai costisitoare închisoare de pe Pământ. Am sentimentul puternic că Guantanamo nu îşi merită locul în lumea noastră”, a mai spus Benedict Cumberbatch.

Angela Merkel susține un lockdown „scurt și dur” la nivel național în Germania

angela merkel
Cancelarul german Angela Merkel. Foto: Profimedia Images

Cancelarul german Angela Merkel sprijină apelurile pentru un lockdown dur și pe termen scurt în Germania, pentru a reduce răspândirea coronavirusului, deoarece rata de infectare e mult prea mare, potrivit unei purtătoare de cuvânt a guvernului german, citată de Reuters.



Germania luptă să țină sub control cel de-al treilea val pandemiei, iar mai mulți lideri regionali au cerut o carantină scurtă, dar dură, în timp ce se fac eforturi pentru vaccinarea a cât mai mulți oameni.

„Toate apelurile în favoarea unui lockdown scurt și uniform sunt corecte”, a spus Ulrike Demmer, purtător de cuvânt adjunct al guvernului. Ea a adăugat că Germania se confruntă cu un număr tot mai mare de pacienți la terapie intensivă.

„Avem nevoie de o incidență stabilă sub 100”, a spus ea, referindu-se la numărul de cazuri la 100.000 de locuitori pe 7 zile. În prezent, această incidență este de 110,1, potrivit Institutului Robert Koch.

Demmer a mai spus că guvernul analizează dacă sunt necesare măsuri la nivel federal, mai degrabă decât la nivel regional, așa cum se întâmplă acum. În timp ce unele landuri au impus interdicții de circulație pe timpul nopții pe durata sărbătorilor pascale, altele au început o ușoară relaxare a restricțiilor.

Majoritatea celor 16 premieri de landuri din Germania nu au fost de acord cu organizarea mai devreme a discuțiilor pentru măsurile care ar urma să fie luate în continuare, discuții programate pentru 12 aprilie.

CFR introduce vagoane de dormit la trenurile de zi. Pro Infrastructură: Este absurd. La trenurile de noapte, sunt doar locuri pe scaun

vagon-dormit-cfr-pro-infrastructura
CFR introduce vagoane de dormit la trenurile de zi. FOTO: Facebook Asociația Pro Infrastructură

CFR Călători a introdus vagoane de dormit și cușetă la trenurile de zi, în timp ce la trenurile care circulă exclusiv pe timp de noapte au doar locuri pe scaun, atrage atenția Asociația Pro Infrastructură.

„Incompetența și absurdul la CFR Călători atinge noi limite.

Într-un comunicat demn de <ziua păcălelilor>, CFR Călători ne invită să mergem cu vagonul de dormit… la trenul exclusiv de zi Iași-Suceava-Timișoara (6:05-21:58 cu returul 6:49-21:46).

Asta în timp ce trenurile de noapte veritabile (precum 1862 Iași-Constanța), care circulă exclusiv pe timp de noapte (22:30-6:36 cu retur 22:00-6:16), își forțează pasagerii să facă noapte albă pentru că oferă doar… loc pe scaun”, arată reprezentanții Asociației Pro Infrastructură.

Aceștia atrag atenția asupra problemelor din transportul feroviar de noapte și asupra crizei permanente de vagoane de dormit și cușetă.

„Chiar și acele trenuri de noapte care au vagoane cu pat, adesea nu au decât unul sau două vagoane de noapte, de multe ori rezervate complet cu săptămâni înainte. Pe alte relații, CFR Călători nu oferă nici măcar întreaga gamă de servicii de noapte.”, a mai transmis asociația.

Conform acesteia, numărul de vagoane de dormit este sub jumătate din necesar, iar la cușete sub o treime: „Așadar, să iei cel puțin patru din aceste puține vagoane de dormit și cușetă și să le pui pe trenuri exclusiv de zi este o dovadă de incompetență crasă”.

CFR Călători a anunțat luni că va introduce de joi vagoane de dormit și cușetă la trenurile de lung parcurs care circulă în timpul zilei.

Potrivit unui comunicat al companiei, în prima etapă, aceste vagoane vor fi introduse pe rutele Iași – Timișoara și retur și București Nord – Baia Mare și retur.

A început vaccinarea în cabinetele medicilor de familie. Primii pacienți au fost imunizați în Timiș

vaccinare medici de familie
Primii pacienti vaccinați în cabinetele medicilor de familie din județul Timiș. Foto: Facebook/ROVaccinare

Comitetul Național de Coordonare a Activității privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV) a anunțat miercuri că a început campania de vaccinare în cabinetele medicilor de familie din Timiș.

Potrivit CNCAV, de Ziua Mondială a Sănătății, 50 de medici de familie din județul Timiș au început vaccinarea în cabinetele proprii pentru pacienții înscriși pe liste.

În cabinetele medicilor de familie se administrează în prezent vaccinul produs de AstraZeneca și sunt respectate toate măsurile de siguranță și criteriile de prioritizare. 

„Vaccinările din cabinetele medicilor de familie nu necesită programare în platforma electronică, planificarea administrării vaccinului fiind posibilă, în baza listei zilnice anterior întocmită, însă cu respectarea prioritizării persoanelor aflate în lista proprie (persoane cu vârste peste 65 de ani, persoane cu boli cronice/dizabilități indiferent de vârstă), după care pot fi vaccinate persoanele care își exprimă dorința în acest sens”, a transmis CNCAV.

EMA anunță oficial în această după-amiază dacă există sau nu o legătură între vaccinul AstraZeneca și cazurile rare de tromboze

ASTRAZENECA_05_INQUAM_Octav_Ganea
Vaccin AstraZeneca împotriva COVID-19.Foto: Inquam Photos

Agenţia Europeană a Medicamentului a anunțat o conferință de presă pentru astăzi, la ora 14:00 GMT (17:00 ora României,), pe subiectul potenţialei legături între vaccinul anti-COVID dezvoltat de compania AstraZeneca şi formarea de cheaguri de sânge.

Această conferinţă de presă online se va concentra pe „finalizarea analizării semnalului de alarmă” care a fost tras în legătură cu acest vaccin în raport cu „cazurile de tromboză”, a precizat EMA într-un comunicat de presă citat de Agerpres.

Emer Cooke, directoarea EMA, va participa alături de alţi reprezentanţi ai agenţiei la această conferinţă de presă, după ce mai multe ţări europene au suspendat utilizarea vaccinului produs de compania anglo-suedeză din cauza semnalării unor cheaguri de sânge în rândul persoanelor vaccinate.

Anunțul vine după ce un oficial din cadrul agenției a spus că, în opinia sa, „există o legătură” între vaccin și cazurile rare de tromboze.

„În opinia mea, putem spune acum, este clar că există o legătură cu vaccinul. Ce cauzează această reacție, totuși, nu știm încă”, a spus Marco Cavaleri, șeful strategiei de vaccinare la Agenția Europeană pentru Medicamente.

După această declarație, EMA a precizat că se află în continuare în procedura de evaluare pentru a afla dacă vaccinul AstraZeneca împotriva noului coronavirus poate fi potenţial asociat cu cazurile rare de formare a cheagurilor sangvine, semnalate în mai multe ţări.

Adrian Marinescu respinge ideea Andreei Moldovan privind carantina de două săptămâni: Nimeni nu-și dorește alte măsuri restrictive

adrian marinescu medic matei bals
Adrian Marinescu, medic infecționist la Institutul Matei Balș. Foto:

Doctorul Adrian Marinescu, directorul medical al Institutului „Matei Balș”, a declarat că atenția trebuie să se îndrepte spre campania de vaccinare și că nimeni nu își dorește alte măsuri restrictive, respingând astfel ideea susținută de secretarul de stat în MS Andreea Moldovan privind o eventuală carantină de două săptămâni

„Vreau să cred că reușim să găsim un echilibru și fără măsuri mai restrictive. Nu își dorește nimeni. Va fi o situație grea în săptămânile care urmează, ne dorim ca în vară să ajungem la echlibru, să facem niște pași de relaxare și spre ce ne dorim.

Toată Europa gândește cam la fel. Se dorește ca în vară să se revină economic, contează psihologia oamenilor, toate lucrurile astea sunt importante”, a afirmat Adrian Marinescu.

Medicul a subliniat că interesul trebuie să fie orientat spre campania de vaccinare, care trebuie să meargă repede, pentru a avea efecte, așa cum s-a întâmplat în Marea Britanie și Israel.

„Restul măsurilor reprezintă o sumă de factori care vin să ajute, nu înseamnă că rezolvă peste noapte problemele. Ele ajută până vom reuși să fim vaccinați la nivel național un procent cât mai mare. Câștigăm timp”, a adăugat Marinescu.

„Perioada de incubație a virusului este de două săptămâni, ceea ce înseamnă că dacă timp de maximum două săptămâni nu se transmite virusul el se poate stopa. Două săptămâni de carantină ar face minuni”, a spus secretarul de stat în Ministerul Sănătății, Andreea Moldovan.

Întrebată dacă regretă că nu a reușit să își convingă colegii în privința instituirii unei perioade de carantină națională, Andreea Moldovan a răspuns că înțelege cât de grea este această decizie, în special pentru cetățeni, cărora le este frică de limitările impuse de o astfel de măsură.

Alegerile din Groenlanda, câștigate de partidul ecologist care se opune proiectului minier de exploatare a zăcământului de metale rare

profimedia-alegeri groenlanda2
Alegeri parlamentare în Groenlanda. Foto: Profimedia Images

Un partid ecologist de stânga din Groenlanda, care se opune unui proiect minier controversat aflat în centrul alegerilor legislative, s-a plasat pe primul loc în urma scrutinului desfăşurat marţi în teritoriul autonom danez, conform rezultatelor cvasi-definitive anunţate miercuri, transmit AFP şi Reuters, potrivit Agerpres.

Partidul Inuit Ataqatigiit (IA), aflat până acum în opoziţie, a obţinut 36,6% din voturi, devansând Siumut (29,4%), formaţiunea social-democrată care a dominat viaţa politică din Groenlanda după obţinerea autonomiei în 1979 şi a condus guvernul local până acum.

Rezultatul scrutinului, urmărit cu atenţie de companiile miniere internaţionale ce vor să exploateze imensele resurse minerale ale Groenlandei, aruncă o îndoială asupra viitorului complexului minier de la Kvanefjeld, în sudul insulei, unde se află unul din cele mai mari zăcăminte de metale rare din lume.

Inuit Ataqatigiit se opune deschis exploatării zăcământului de uraniu şi metale, intenţionând să stopeze proiectul aflat la originea desfăşurării anticipate a alegerilor legislative. Siumut este favorabil proiectului minier.

„Mulţumim populaţiei care ne-a acordat încredere pentru a lucra având în centru nevoile oamenilor în următorii patru ani”, a declarat liderul IA, Mute Egede, la televiziunea groenlandeză KNR după anunţarea rezultatelor.

Potrivit proiecţiilor, IA va avea 12 mandate din cele ale parlamentului local Inatsisartut, iar Siumut 10. Liderul Siumut, Erk Jansen, a felicitat IA pentru victorie, recunoscând că acesta a devenit ‘cel mai mare partid’ şi poate revendica postul de prim-ministru.

În absenţa unei majorităţi absolute, scenariul cel mai probabil este acela al alierii IA cu una sau două mici formaţiuni.

Mute Egede a anunţat că va începe imediat discuţii pentru a ‘studia diferitele forme de cooperare’ înainte de formarea unei coaliţii guvernamentale.

Egede, în vârstă de 34 de ani, deputat din 2015, a preluat conducerea IA în urmă cu doi ani. El ar urma să devină cel mai tânăr prim-ministru din lume, chiar dacă nu va fi şef de guvern cu exerciţiu deplin.

Andreea Moldovan: Două săptămâni de carantină națională ar face minuni. Este o decizie dificilă pentru că oamenii se tem de limitări

andreea moldovan_INQUAM_Octav_Ganea
Secretarul de stat în Ministerul Sănătății Andreea Moldovan. Foto: Inquam Photos

Secretarul de stat în Ministerul Sănătății, Andreea Moldovan, susține în continuarea ideea potrivit căreia o carantină la nivel național, chiar și una de două săptămâni „ar face minuni” pentru țara noastră, însă afirmă că înțelege de ce românii se tem atât de tare de o astfel de măsură.

„Perioada de incubație a virusului este de două săptămâni, ceea ce înseamnă că dacă timp de maximum două săptămâni nu se transmite virusul el se poate stopa. Două săptămâni de carantină ar face minuni”, a spus Andreea Moldovan.

Totodată, ea a afirmat faptul că noile restricții valabile în weekend în zonele cu o rată de incidență ridicată s-au arătat a fi eficiente, tocmai pentru că au contribuit la o scădere a numărului de cazuri de Covid-19.

„Carantina sperie ca termen, însă dacă am fi fiecare dintre noi conștienți să evităm acele aglomerații care ne expun clar la un risc, în primul rând pe noi și în al doilea rând pe cei din jurul nostru, lucrurile ar putea fi mult mai ușor manageriate. Am spus și repet, cred că depinde de fiecare dintre noi ca după un an de pandemie să știm ce este bine de făcut și ce nu”, a mai adăugat Moldovan.

Întrebată dacă regretă că nu a reușit să își convingă colegii în privința instituirii unei perioade de carantină națională, Andreea Moldovan a răspuns că înțelege cât de grea este această decizie, în special pentru cetățeni, cărora le este frică de limitările impuse de o astfel de măsură.

„Este o decizie dificilă și care ar fi cu siguranță greu acceptată, în primul rând de către populație, pentru că ne e teamă de constrângeri și de limitări și înțeleg asta. În al doilea rând, într-adevăr sunt sectoare care trebuie să funcționeze mai departe.

Repet, cred că depinde de fiecare dintre noi, nu trebuie ca niște lucruri să fie impuse, suntem deja la un an de pandemie, nu mai este ceva nou și necunoscut cum era acum un an”, a conchis secretarul de stat în Ministerul Sănătății.