Și-a instalat un sistem de minare de criptomonede în BMW, doar pentru a-i „enerva pe gameri”

Și-a instalat un sistem de minare de criptomonede în BMW, doar pentru a-i „enerva pe gameri”

Un bărbat și-a instalat, în portbagajul bolidului lui BMW, un sistem de minare pentru monede virtuale care include șase plăci video Nvidia GeForce RTX 3080.

Simon Byrne a montat sistemul într-un model hibrid BMW i8. Când a fost întrebat de ce a făcut acest lucru, bărbatul a declarat, pentru Tom’s Hardware: „Doar ca să-i enervez pe gameri”.

Byrne este cunoscut în comunitatea fanilor monedelor virtuale. El deține o fermă de minare compusă din 78 de plăci GeForce RTX 3080.

Plăcile video high-end sunt greu de găsit și sunt scumpe tocmai din cauza celor care le folosesc pentru a mina criptomonede.

Foto: Simon Byrne

Energia electrică pentru sistemul din portbagaj este asigurată de pachetul de baterii al automobilului (11,6 kWh, 353V).

Deși arată bine, sistemul nu este foarte eficient când vine vorba de minarea de criptomonede. În timp ce funcționează, portbagajul trebuie să rămână deschis din cauza căldurii mari generate. Vara, problema este și mai mare.

Mai mult, sistemul crește riscul ca bolidul BMW să fie spart de hoți, care ar face orice ca să pună mâna pe plăcile video.

Sursa: TechSpot

Un proiect militar secret din timpul Războiului Rece a dus la descoperirea unor plante vechi de 1 milion de ani în gheața Groenlandei

gheata pamant groenlanda
Noi date despre plante existente în calota glaciară din Groenlanda arată că gheața este prezentă de mai puțin timp decât se credea pe această insulă, indiciu ce vizează instabilitatea în fața încălzirii globale. Foto: Profimedia Images

Pământul înghețat care a fost prelevat din Groenlanda în timpul Războiului Rece de către o operațiune militară secretă a ascuns un alt lucru: fosile îngropate care ar putea avea un milion de ani vechime.

Analizele recente au dus la descoperirea plantelor care erau atât de bine prezervate că “arată ca și cum ar fi murit ieri”, spun cercetătorii, citați de Live Science.

Oamenii de știință ai armatei americane au dezgropat mostra de gheață în 1966, în nord-vestul Groenlandei, în cadrul Proiectului Iceworm, o misiune sub acoperire pentru a construi o bază subterană ce trebuia să ascundă sute de focoase nucleare în raza de bătaie a Uniunii Sovietice.

O stație de cercetare în Arctica, numită Camp Century, a fost povestea de acoperire a proiectului armatei. Însă Iceworm s-a stins, baza a fost abandonată iar mostra de gheață a rămas uitată într-un congelator din Danemarca până când a fost redescoperită în 2017.

Când oamenii de știință au analizat mostra în 2019, au descoperit fragmente de plante fosilizate care ar fi înflorit acum un milion de ani. Stratul de gheață care acoperă Groenlanda se crede că ar avea aproape 3 milioane de ani vechime, însă micile fragmente de plantă spun altceva, arătând că la un moment dat în ultimul milion de ani – posibil în ultimele câteva sute de mii de ani – mare parte din Groenlanda nu avea gheață.

Astăzi, mare parte din Groenlanda este acoperită de o calotă glaciară care acoperă 1,7 milioane de kilometri pătrați.

Dacă noua cercetare arată că majoritatea gheții din Groenlanda a dispărut relativ recent, aceasta nu este o veste bună pentru stabilitatea actualei calote glaciare ca răspuns la schimbările climatice cauzate de om.

Dacă toată gheața din Groenlanda s-ar topi, mările s-ar ridica cu aproape 7 metri, arată datele Administrației americane Naționale pentru Oceane și Atmosferă din 2019. Aceasta ar fi de ajuns pentru a inunda orașele de coastă la nivel mondial, au scris cercetătorii în noul studiu publicat luni în jurnalul Proceedings of the National Academy of Sciences.

Inginerii armatei americane au început construcția Camp Century în 1959, iar oamenii de știință B.L. Hansen și Chester Langway Jr. au supravegheat extracția unei mostre de gheață de 3,4 metri de la o adâncime de 1.368 de metri sub gheață.

După ce armata a terminat Proiectul Iceworm, mostra a intrat în depozitare, prima dată la State University of New York în Buffalo și apoi la Niels Bohr Institute din Copenhaga.

Oamenii de știință au găsit în pământul din gheață particule fosile de rămurele și frunze. Ei au descris fragmentele ca fiind uscate prin congelare iar la turnarea apei peste el s-au desfășurat de parcă ar fi fost uscate “ieri”.

Asemenea plante ar fi putut crește – posibil într-o pădure boreală – doar dacă mare parte din stratul de gheață nu ar fi fost prezent.

Din datele analizate, autorii studiului spun că solul și planele care au crescut în el au văzut ultima dată lumina soarelui între acum câteva sute de mii de ani și aproape un milion de ani în urmă.

Bazându-se pe înregistrările geologice și geochimia oceanică, oamenii de știință au estimat că actualul strat de gheață din Groenlanda a persistat mai mult sau mai puțin la aceeași mărime de aproape 2,6 milioane de ani. Însă, noile informații arată că gheața a dispărut aproape în întregime din Groenlanda cel puțin o perioadă din cel mai recent mare îngheț al insulei, arătând o nouă limită a stabilității gheții.

De fapt, savanții avertizează deja că Groenlanda accelerează către un punct critic de pierdere a gheții, fiind estimări că ninsorile de iarnă care restabilesc topirea sezonieră ar putea înceta până în 2055.

Primul robot uman din lume: povestea excepțională a bărbatului care a păcălit moartea

Primul robot uman din lume: povestea excepțională a bărbatului care a păcălit moartea

Când vorbim despre boli nemiloase, cu toții ne gândim la cele mai frecvente afecțiuni, despre care auzim la televizor că fac ravagii și ucid milioane de oameni anual.

Ei bine, există și boli foarte dure despre care nu știm nimic. Oamenii care le-au experimentat ni le dezvăluie însă și ne surprind cu povești de viață din care putem învăța multe lucruri. Totodată, aflăm că există în noi resurse nebănuite de putere și tărie de a depăși orice obstacol, chiar și de ordin medical. Și asta mai ales în era tehnologiei și inteligenței artificiale, care ne ajută să ne depașim limitele fizice.

În povestea noastră este vorba despre Peter Scott Morgan, un om de știință în vârstă de 58 de ani – cu studii în informatică, inteligență artificială și robotică, diagnosticat cu scleroză laterală amiotrofică.

Este adesea descrisă că fiind cea mai crudă boală din lume, deoarece distruge toate celulele nervoase care îți controlează mișcarea. Majoritatea celor care suferă mor atunci când nu mai pot înghiți sau respira. Totuși, există și „avantaje”, oamenii nu suferă de dureri, greață și în general nu se înregistrează episoade de pierdere a minților. Totuși, ei se transformă în niște ființe care nu își mai pot controla corpul, rămân blocate în propriile trupuri.

A refuzat să fie captiv în propriul trup, iar operațiile și inteligența artificială l-au salvat

Morgan a descoperit că ar putea să își salveze viața cu ajutorul tehnologiei de vârf a secolului 21. Soțul lui, partenerul de viață de peste 20 de ani, l-a ajutat să pună bazele unor idei care, cu ajutorul tehnologiei, îl puteau menține capabil să vorbească, să se miște, cu ajutorul AI.

Problema era că nimeni nu voia să i le aplice. Intenționa, practic, să se transforme în primul „cyborg uman”.

„Așa că am știut că vor fi multe bătălii în față și apoi confruntarea supremă a vieții sau a morții. Fie aș câștiga – caz în care totul se va schimba pentru persoanele cu dizabilități extreme – fie aș eșua foarte vizibil. Ceea ce pur și simplu nu avea să se întâmple.”
Peter Scott Morgan

„În săptămânile care au urmat diagnosticului meu, mi-am dat seama că va trebui să fac trei operații cât timp sunt încă relativ sănătoasă. Operațiile ar putea fi efectuate simultan: o gastrostomie, o cistostomie și o colostomie. Tuburile ar putea fi apoi introduse direct în stomacul meu (pentru mâncare și băutură), în vezica mea (pentru urină) și în colon (pentru fecale). O tripleostomie, am numit-o”, a adăugat acesta în povestea prezentată de Daily Mail.

A fost refuzat categoric de șeful secției dintr-un spital mare din Londra. „Refuz să mă implic în orice din toate acestea”, i-a spus medicul. A încercat apoi la NHS din West Country din Davon. Deși și aici i s-a spus că e o „nebunie” să își opereze organele sănătoase momentan, medicii au acceptat să facă intervențiile.

„Din motive stupide științifice, am constatat că nu vreau să-mi scot verigheta. În ciuda pregătirii mele academice, o parte primitivă a creierului meu a vrut să creadă că un inel, dat în dragoste, avea o putere antică. Așa că am mințit că inelul meu era prea strâns pentru a-l scoate de pe deget.”
Peter Scott Morgan

„În lunile de după diagnosticul meu, mersul pe jos s-a înrăutățit și am recurs cu reticență la utilizarea unui cadru de mers. Apoi, prea devreme, eram dependentă de un scaun cu rotile”, a mai povestit el.

Și-a clonat vocea

„Dar nimic nu mă va descuraja de la misiunea mea. Am decis că următorul pas a fost să-mi clonez vocea – ceea ce înseamnă practic antrenarea unui computer să sune ca mine. Din fericire, aproape imediat, o companie excelentă cu sediul în Edinburgh a fost de acord să o facă”, a mai spus Morgan.

Acest lucru a însemnat că, atunci când a ajuns la stadiul de a nu mai putea vorbi, un sistem de AI ar asculta ceea ce îi spune cineva, apoi generează trei fraze alternative de spus ca răspuns. Ceea ce își dorea, de fapt, era tehnologia folosită Stephen Hawking, care, din cauza problemelor similare, a ajuns să se poată exprima și să trăiască o viață relativ normală, tot datorită tehnolgiei.

Tehnologia era capabilă de a alege și o expresie oculară, dar și un ton al vocii, adecvat conversației respective.

Un avatar digital va putea să se exprime în locul omului

Pentru toate acestea, și-a construit un avatar digital. Practic, chipul său tridimensional, care expunea orice emoție la nivel de manifestare a mimicii feței. Pentru a realiza acest lucru, s-a adresat studiourilor de specialitate.

Cei doi soți au înființat și o fundație filantropică – Fundația Scott-Morgan – unde se strâng fonduri pentru cercetarea în dizabilitatea extremă și introducerea tehnologiei de ultimă generație pentru a ajută oamenii cu aceste probleme.

„În cele din urmă, vom trece la crearea unui «exoschelet» – literalmente un schelet extern – alimentat de AI. Acest lucru îmi va permite să dau din cap sau să întind un braț înainte pentru o strângere de mână. Totul va fi controlat prin tehnologia de urmărire a ochilor, care îmi va permite, de asemenea, să scriu, să schimb canalele de pe televizor și chiar să apelez la liftul nou instalat.”
Peter Scott Morgan

„Visul meu, care va fi abordat în următorul flux de cercetare, este să pot petrece timp cu soțul meu într-o lume a realității virtuale în care nu mai sunt paralizat. Vom putea să ne vorbim în mod normal, să urcăm munți sau să zburăm deasupra lor și să înregistrăm fiecare senzație când ne îmbrățișăm reciproc. Poate că nu va fi fezabil încă 20 de ani, dar intenționez să fiu acolo ca primul cyborg uman din lume – dărâmând barierele dintre inteligența mașinii și inteligența umană”, a mai spus acesta.

Cineva a dat aproape 3 milioane de dolari pe o postare pe Twitter

Thumbnail

Sursa imagine Jack Dorsey via Twitter

Fondatorul Twitter, Jack Dorsey, a scos la licitație primul mesaj publicat vreodată pe această rețea socială, postare care îi aparține, iar cineva a plătit aproape 3 milioane de dolari pentru ea.

Sina Estavi, un antreprenor care are o firmă de blockchain în Malaezia, este cumpărătorul primului tweet din istorie. El a plătit 1630,58 criptomonede ethereum, adică 2,91 milioane de dolari.

De banii ăștia, fericitul cumpărător s-a ales cu postarea lui Dorsey sub forma unui NFT (non-fungible token), un bun digital care există doar pe blockchain-ul Ethereum. NFT-ul nu poate fi replicat sau copiat, fiind astfel un bun digital dorit de colecționari.

Jack Dorsey și-a scos la licitație primul tweet pe platforma Valuables by Cent, pe data de 5 martie. Banii obținuți vor fi donați unor oameni nevoiași din Africa, prin intermediul organizației caritabile GiveDirectly.

Postarea de colecție a lui Dorsey,  cu mesajul „just setting up my twttr”, datează din 21 martie 2006.

Thumbnail

Se schimbă buletinele și acestea sunt datele de pe cele noi. Ce se întâmplă cu românii care nu vor așa ceva

Se schimbă buletinele și acestea sunt datele de pe cele noi. Ce se întâmplă cu românii care nu vor așa ceva Sursa foto: Specimen de buletin care ar putea fi folosit în România din 2021

Guvernul a emis luni o Hotărâre care reglementează noi detalii despre viitoarele cărți de identitate ale românilor. După cum știm deja, noile acte de identitate urmează să fie atât sub formă electronică, cât și simplă.

Conform noilor prevederi legale, sunt reglementate datele care vor fi trecute pe noile cărți de identitate, atât pe cele simple, cât și pe cele electronice.

Cartea de identitate simplă

Prin urmare, cartea de identitate simplă, va avea aceeași dimensiune precum cea din prezent și va conține:

  • denumirea statului;
  • denumirea documentului;
  • seria, compusă din două litere, şi numărul, compus din șase cifre;
  • denumirea structurii emitente, respectiv a serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor sau, după caz, a Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date – denumirea abreviată, iniţialele judeţului, după caz, şi codul structurii emitente;
  • termenul de valabilitate;
  • fotografia titularului;
  • codul numeric personal;
  • numele de familie şi prenumele;
  • cetăţenia;
  • locul naşterii;
  • sexul;
  • domiciliul.

Toate aceste date vor fi inscripționate pe o singură față a documentului.

Cartea de identitate electronică

Cartea de identitate electronică, spre deosebire de cea simplă, va fi tipărită și pe față și pe verso. Ea va conține următoarele date:

  • denumirea statului emitent;
  • tipul documentului;
  • numele de familie;
  • prenumele;
  • genul titularului (F pentru feminin sau M pentru masculin);
  • cetățenia;
  • data nașterii;
  • codul numeric personal;
  • numărul documentului;
  • data expirării valabilității;
  • semnătura olografă a titularului;
  • imaginea facială a titularului.

Aceste informații vor fi regăsite pe fața documentului.

Pe verso, autoritățile vor inscripționa:

  • domiciliul;
  • data emiterii și autoritatea emitentă;
  • zona de citire automată cu caractere identificabile optic (MRZ);
  • zona cip.

Cartea de identitate electronică nu va avea dimensiunile celei din prezent (105 pe 74 de milimetri), ci va fi mai mică, asemenea unui card, de 85,60 pe 53,98 milimetri, notează Avocatnet.

Nu vrei o carte electronică cu cip?

În cazul în care nu îți dorești emiterea unei cărți de identitate electronică cu cip, din diverse motive, poți să optezi pentru cartea simplă, spun autoritățile.

Noile cărți de identitate vor înlocui cardurile de sănătate, iar ca noutate legislativă vine și faptul că vor putea avea carte de identitate și copiii cu vârste mai mici de 14 ani, cu acordul părintelui sau tuterului legal, după caz.

Nu în ultimul rând, cu această ocazie, cartea de alegător va dispărea din legislația națională.

Când vom folosi noile cărți de identiate?

Conform ministrului Cercetării, inovării şi digitalizării, Ciprian Teleman, cartea electronică de identitate va putea fi folosită, cel mai probabil, începând cu luna august a acestui an.

„Putem fi optimiști că în luna august vom putea beneficia de această nouă carte de identitate, care să aibă dublu rol: atât identificarea digitală, cât și posibilitatea de a semna electronic cu ajutorul ei”, a spus ministrul.

România a depășit un milion de persoane complet imunizate

medic-vaccin-covid-19-GettyImages-3-3.jpg
Un cadru medical umple o seringă cu ser dintr-un flacon de vaccin anti-COVID. Foto: Getty Images

La trei luni după debutul campaniei de vaccinare anti-COVID, pe data de 27 decembrie 2020, România a depășit un milion de persoane complet imunizate, asta înseamnă că au primit ambele doze. Numărul total al persoanelor vaccinate este de 1.963.148.

52.458 doze de vaccin au fost administrate în ultimele 24 de ore, potrivit Comitetului naţional pentru vaccinarea anti-COVID-19. Dintre acestea, 41.280 – Pfizer, 7.351 – AstraZeneca şi 3.827 – Moderna.

CNCAV arată că 23.664 de persoane au fost vaccinate cu prima doză şi că doza a doua de ser au primit-o 28.794 de persoane.

vaccinuri-29-martie-2021
Situația vaccinărilor anti-COVID la data de 29 martie 2021.

Până în prezent, de la începutul campaniei de vaccinare, pe 27 decembrie 2020, au fost administrate 2.965.613 de doze unui număr de 1.963.148 de persoane, dintre care 960.683 au fost imunizate cu o doză şi 1.002.465, cu doza a doua.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 137 de reacţii adverse, 18 de tip local şi 119 de tip general. De la începutul imunizării, s-au înregistrat 10.160 de reacţii adverse la vaccinurile Pfizer, Moderna şi AstraZeneca.

Xiaomi Mi 11 Ultra, alternativa Galaxy S21 Ultra la preț de buget, este acum oficială

Xiaomi Mi 11 Ultra, alternativa Galaxy S21 Ultra la preț de buget, este acum oficială

Xiaomi Mi 11 Ultra este cel mai puternic și bine dotat smartphone lansat până acum de producătorul chinez, conturând o alternativă credibilă la celebrul livrat de Samsung.

Lansat cu prețul de 814 dolari, Mi 11 Ultra este mult mai ieftin decât Galaxy S21 Ultra (1199 dolari), însă oferă mai toate dotările acestuia, cel puțin, pe partea de hardware.

Lansat în luna decembrie, Xiaomi Mi 11 a fost primul smartphone cu chipset Snapdragon 888 disponibil oficial, însă producătorul Chinez a păstrat ce era mai bun pentru mai târziu. Xiaomi Mi 11 Ultra completează oferta alcătuită deja din modelele Mi11, Mi 11 Pro și Mi 11 Lite, devenind primul telefon Xiaomi cu dotări încadrate la categoria premium flagship.

La nivel de bază, Mi 11 Ultra nu este foarte diferit de versiunile deja lansate, oferind același chipset Snapdragon 888, ajutat însă cu 12GB memorie RAM LPDDR5 și 256GB stocare internă cu format UFS 3.1. Ecranul este un model AMOLED cu patru laturi curbate, afișând imagini la rezoluție WQHD+ folosind rată de refresh la 120Hz, pe o diagonală de 6.81 inch.

Pentru optimizarea folosirii bateriei, Xiaomi a implementat tehnologia AdaptiveSync, asigurând comutarea dinamică la rate de refresh mai puțin solicitante în momentele de utilizare mai puțin intensivă. Vizând experiența oferită în jocurile de mobile, ecranul folosește interfață touch cu rată de eșantionare a comenzilor la 480 Hz.

xiaomi mi 11 ultra

Spre deosebire de modelul standard Xiaomi Mi 11, Mi 11 Ultra schimbă senzorul de 108MP cu unul de 50MP, aparent inferior. De fapt, noul super-senzor de 1/1.12 inch oferă sensibilitate mult mai bună în condiții de luminozitate redusă. Totodată, telefonul mai oferă cameră ultra-wide de 48MP + cameră periscope de 48MP, însă cu zoom optic până la valoarea 5X.

Acumulatorul de 5000mAh poate fi încărcat folosind puteri de până la 67W, atât în modul USB-C dar și modul wireless, rezultând un timp de încărcare 0-100% de 36 minute. Bonus, telefonul suportă și modul revers charging, livrând în modul wireless puteri de până la 10W pentru accesoriile compatibile.

Lista dotărilor este completată cu certificare IP68 împotriva pătrunderii de apă și praf, difuzoare stereo optimizate de specialiștii Harman Kardon și un motor de vibrații ultra-performant.

Pornind de la versiunea cu dotări de bază, având 8GB memorie RAM și 256GB stocare internă, prețul lui Xiaomi Mi 11 Ultra poate ajunge la 1065dolari, pentru versiunea cu 12GB memorie RAM și 512GB stocare internă.

Acord între RCS & RDS și 4iG pentru o potențială tranzacție vizând operațiunile Digi din Ungaria

Digi Ungaria 2

RCS & RDS și 4iG, unul dintre operatorii de top de pe piața de IT și telecomunicații din Ungaria, au încheiat unui acord preliminar și neobligatoriu pentru achiziția DIGI Távközlési Szolgáltató și a filialelor Invitel și I TV, se arată într-un anunț la bursă al companiei-mamă a operatorului din România, Digi Communications N.V.

4iG ar urma să achiziționeze integral participația RCS & RDS la operatorul de top de pe piața de telecomunicații din Ungaria. Conform anunțului făcut de Digi Communications N.V., achiziția s-ar putea finaliza până în luna septembrie a anului 2021, după ce se va încheia procesul de due-diligence pentru Digi Ungaria, se va semna contractul de vânzare-cumpărare, pe baza acordului autorității de concurență.

Grupul DIGI este un operator de servicii de telecomunicații cu o poziție de top pe piața locală, prezent de 23 de ani în Ungaria, unde oferă un portofoliu complet de servicii de televiziune prin cablu și satelit (DTH), date fixe și mobile și telefonie fixă și mobilă. DIGI furniza servicii către mai mult de 1,1 milioane de abonați la nivel național și înregistra peste 2,5 milioane de unități generatoare de venituri (RGU), la 31 decembrie 2020.

În 2020, operațiunile din Ungaria ale DIGI au înregistrat venituri consolidate de 70 miliarde HUF (app. 200 milioane EUR) și EBITDA ajustată de 19 miliarde HUF (app. 54 milioane EUR).

Cu o experiență de peste 25 de ani pe piața tehnologiilor și a inovației tehnologice, 4iG este una dintre companiile de top de pe piața de IT și telecomunicații din Ungaria, contribuind la creșterea economiei bazate pe cunoaștere și digitalizare, în țara vecină.

Facebook și Google se aliază pentru conectarea Americii de Nord cu Asia de Sud-Est, ocolind China

Facebook și Google se aliază pentru conectarea Americii de Nord cu Asia de Sud-Est, ocolind China

O nouă magistrală de fibră optică ar putea conecta regiunea Americii de Nord cu Asia de Sud-Est, giganții Facebook și Google acceptând să contribuie la un mega-proiect ce ar putea mări considerabil viteza rețelei globale de internet.

Departe de a fi o acțiune benevolă, finanțarea unei noi magistrale de fibră optică țintește deschiderea suplimentară a piețelor asiatice la serviciile furnizate de companii localizate pe teritoriul SUA, cum sunt Facebook și Google, în special cele bazate pe conținut video.

„Botezate Echo și Bifrost, acestea vor fi primele două cabluri care parcurg o nouă rută ce traversează Marea Java, crescând capacitatea totală submarină în trans-pacific cu aproximativ 70%”, declară vicepreședintele Facebook al Network Investments Kevin Salvadori a spus Reuters. Acesta a refuzat să dezvăluie valoarea exactă a contribuției financiare, declarând doar că aceasta reprezintă „o investiție foarte materială pentru noi în Asia de Sud-Est”.

În orice caz, acestea vor fi primele cabluri de fibră optică legând direct America de Nord la unele regiunile importante ale Indoneziei, îmbunătățind conectivitatea pentru provinciile centrale și de est ale celei de-a patra țări din lume, după densitatea populației.

Facebook Google

Kevin Salvadori a confirmat că magistrala denumită Echo este construită în parteneriat cu Google Alphabet și compania de telecomunicații din Indonezia XL Axiata și ar trebui să fie finalizată până în 2023. Bifrost se realizat în parteneriat cu Telin, o filială a Telkom din Indonezia și conglomeratul din Singapore Keppel și urmează să fie finalizat până în 2024.

În timp ce 73% din populația Indoneziei, de 270 de milioane, este online, majoritatea accesează internetul prin intermediul conexiunilor de date mobile, mai puțin de 10% folosind o conexiune în bandă largă, potrivit unui sondaj din 2020 al Asociației Indoneziene a Furnizorilor de Internet. Totodată, zone vaste din țară rămân și acum fără acces la internet.

Seria Meizu 18, disponibilă și în versiune globală

Seria Meizu 18, disponibilă și în versiune globală

Creație a producătorului chinez cu același nume, Meizu 18 intră la categoria flagship de buget, oferind dotări comparabile produselor livrate de branduri occidentale, dar la prețuri ceva mai bune.

Atât Meizu 18 dar și Meizu 18 Pro vor disponibile acum în ediții “China Version” “Global Version”, cea din urmă primind o versiune de firmware care integrează și pachetul Google Mobile Services. Asta implică numeroase optimizări care vor fi pe placul consumatorilor occidentali, dar și acces în magazinul Play Store.

În total, seria este oferită în trei versiuni. Cea mai accesibilă costă 819 dolari și dispune de 8GB memorie RAM +  128 GB stocare internă. Însă cu doar 50 dolari în plus poți dubla capacitatea memoriei interne. La extrema cealaltă, Meizu 18 este disponibil cu 12GB memorie RAM și 256GB memorie intern. Variantele de echipare sunt diferențiate și prin culorile folosite, pornind de la o nuanță de mov pentru modelul mai puțin costisitor și ajungând la alb pentru varianta cu echipare completă.

Meizu 18

Meizu 18 Pro este oferit în variante pe alb, albastru și gri, doar ultimul apărând și în oferta AliExpress. Acesta costă 1019 dolari și vine cu 8 GB RAM + 256 GB stocare.

Desigur, dacă comanzi din ofertele magazinelor cu livrare din China va trebui să suporți și costuri suplimentare aplicabile importurilor extra-comunitare, plus eventuale taxe de livrare. Un alt neajuns major ține de onorarea solicitărilor pentru garanție, produsul defectat fiind trimis la mare distanță către magazinul de unde a fost cumpărat, pe cheltuiala consumatorului