Timișoara va ieși din carantină la miezul nopții, în urma unei decizii a CJSU

timisoara iesire carantina
Timișoara iese din carantină miercuri 31 martie, la miezul nopții, potrivit unei decizii a Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Foto:

Timișoara va ieși din carantină, miercuri, 31 martie 2021, la miezul nopții, după 24 de zile de restricții suplimentare. Decizia a fost luat miercuri după-amiază, într-o ședință a Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Timiș.

Direcția de Sănătate Publică Timiș a propus ieșirea municipiului din carantină, în timp ce Institutul Național de Sănătate Publică a recomandat prelungirea carantinei. Votul în CJSU a fost copleșitor – 30 de voturi în favoarea ridicării carantinei, cinci voturi au fost pentru prelungirea carantinei, iar trei au fost abțineri.

După cum se știe, un scenariu similiar s-a petrecut în urmă cu aproape două săptămâni, dar decizia locală de ieșire din carantină a fost anulată printr-o decizie de la centru, a șefului DSU, Raed Arafat.

Ulterior, autoritățile locale au contestat decizia în justiție, iar Curtea de Apel București le-a dat câștig de cauză. Raed Arafat a anunțat însă că va ataca cu recurs decizia instanței.

De menționat că Timișoara iese din carantină cu o rată de infectare la mia de locuitori de 7,64, mai mare decât cea cu care a intrat în carantină, la 8 martie, când era de 7,49.

Rămân în vigoare restricțiile naționale valabile pentru rata de infectare de peste 7,5 la mia de locuitori – așa cum este cazul Timișoarei: magazine închise la ora 18:00 în cursul săptămânii, circulație restricționată în intervalul orar 20:00 – 5:00.

Avocatul Poporului îi cere premierului să explice de ce hotărârile CNSU de anul acesta nu au fost publicate în Monitorul Oficial

Renate Weber este noul Avocat al poporului
Renate Weber. Foto: InquamPhotos/Octav Ganea

Avocatul Poporului, Renate Weber, îi cere premierului Florin Cîţu să-i comunice motivele pentru care cele 20 de hotărâri adoptate de Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă (CNSU) de la începutul anului 2021 până în prezent nu au fost publicate în Monitorul Oficial, informează Agerpres.

„Având în vedere că publicarea în Monitorul Oficial este o condiţie de intrare în vigoare a unui act normativ şi că prin această operaţiune se asigură accesul publicului la conţinutul acestuia, vă rugăm să ne comunicaţi motivele de fapt şi de drept pentru care, pe de o parte, hotărârile adoptate de acest organism de la începutul anului 2021 şi până în prezent nu au respectat condiţia publicării în Monitorul Oficial şi pe de altă parte anumite hotărâri adoptate tot în acest an de către CNSU (nr. 12/2021, nr. 13/2021 şi nr. 14/2021) nu au fost publicate nici pe site-urile gov.ro şi stirioficiale.ro”, prevede solicitarea postată, marţi, pe site-ul Avocatului Poporului.

Conform acesteia, deşi conform legii publicarea în Monitorul Oficial a actelor normative este obligatorie, hotărârile adoptate de CNSU de la începutul anului şi până în prezent, având ca obiect fie starea de alertă, fie măsurile luate pe durata acesteia, nu au respectat regimul publicităţii actului normativ.

Avocatul Poporului menţionează că s-a sesizat din oficiu pe această temă.

Cîmpeanu: Zilele în plus de vacanţă din aprilie s-ar putea transforma în zile de prezenţă fizică la sfârşit de mai, început de iunie

elevi la scoala masti la orele de sport
Elevi cu măști la școală. Foto: Inquam

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a declarat că elevii ar putea să revină în şcoli cu prezenţă fizică la sfârşitul lunii mai, începutul lunii iunie, dacă vor fi îndeplinite anumite condiţii care ţin de respectarea regulilor de protecţie, de vaccinarea personalului din învăţământ, testarea cu teste noninvazive, dar şi înregistrarea unui trend descendent în ceea ce priveşte infectările cu noul coronavirus.

„Vaccinarea merge foarte bine. Avem 150.000 angajaţi vaccinaţi acum, când vorbim, din învăţământ. (…) Până la începutul lunii mai vom avea un număr mult mai mare (n.r. de angajaţi din educaţie vaccinaţi). Mult peste jumătate din angajaţii din învăţământ. Primul-ministru şi-a asumat public în conferinţă de presă să spună că va susţine testarea noninvazivă despre care am discutat. (…) Care să nu necesite personal medical, care să fie uşor de acceptat pentru părinţi, care să fie chiar autoadministrabilă de către copii. (…)

Regulile de protecţie respectate, vaccinare, testare şi trend descendent va da ocazia Ministerului Educaţiei să vină cu argumente pentru deschiderea tuturor şcolilor, nu după scenariile verde, galben, roşu, cu prezenţă fizică. Am avea şansa ca aceste zile în plus de vacanţă în aprilie să se transforme în zile de prezenţă fizică la sfârşit de mai, început de iunie. Ceea ce este un mare câştig. Este un imens câştig”, a spus ministrul Educaţiei.

Întrebat dacă scenariul este acela ca după vacanţă copiii să revină la şcoală în toată ţara, ministrul a răspuns: „Da, pentru asta este nevoie de îndeplinirea a patru condiţii. Trei deja le avem. Le avem sau sunt în curs de a le avea, pentru că testarea este o promisiune”.

El a afirmat că Ministerul Educaţiei va insista pentru ca testele noninvazive să fie folosite în şcoli.

Cîmpeanu: Vom încheia acest an școlar mai bine decât pe cel de anul trecut

„Vom insista în orice fel să se pună în practică acest lucru şi sunt convins că primul-ministru atunci când a făcut această promisiune publică a avut în cap inclusiv acoperirea bugetară necesară achiziţiei acestor teste”, a susţinut reprezentantul Ministerului Educaţiei.

Sorin Cîmpeanu este de părere că acest an şcolar se va încheia „mai bine” decât precedentul.

„Am reuşit, cum, necum, să încheiem anul şcolar 2019-2020. Îl vom încheia şi pe acesta. Mai bine decât pe cel de anul trecut”, a arătat demnitarul.

Potrivit acestuia, concursurile pentru funcţiile de directori de unităţi de învăţământ ar trebui să fie organizate în luna august, însă dacă situaţia epidemiologică nu o va permite, vor avea loc după începerea anului şcolar viitor.

„Oricum, o obligaţie asumată este aceea de ocupare a postului de director în toate şcolile din România, concursuri care să privilegieze competenţa în detrimentul altor criterii, printre care, sigur că da, şi cel politic. Aceste concursuri dorim să aibă loc înainte de luna august. (…)

Dar dacă totuşi situaţia epidemiologică nu ne va permite organizarea acestor concursuri, vom încerca să nu afectăm perioada de vacanţă a elevilor şi a cadrelor didactice organizând aceste concursuri în luna august şi le vom organiza imediat după începerea şcolii. În oricare dintre cele două variante le vom organiza în acest an calendaristic”, a explicat reprezentantul Ministerului Educaţiei.

Spania impune masca obligatorie în aer liber în toată ţara. Amendă de până la 30.000 de euro pentru cine nu o poartă

masca de protectie getty
Spania impune masca obligatorie în aer liber în toată ţara. Amendă de până la 30.000 de euro pentru cine nu o poartă. Foto: GettyImages

O nouă lege adoptată în Spania prevede purtarea obligatorie a măştii inclusiv în aer liber pe întreg teritoriul ţării, măsură care până în prezent era lăsată la latitudinea autorităţilor regionale din fiecare comunitate autonomă, scrie marţi publicaţia ABC, citată de Agerpres.

Conform actului normativ care intră în vigoare de miercuri, masca este obligatorie pentru persoanele cu vârste de la şase ani în sus chiar şi atunci când poate fi respectată distanţa de siguranţă de 1,5 metri, recomandată de autorităţile spaniole ca măsură de prevenire a răspândirii COVID-19. Fac excepţie doar sportivii şi persoanele care suferă de anumite afecţiuni respiratorii.

În unele regiuni, precum cea a capitalei Madrid, masca era deja obligatorie inclusiv în spaţiile publice, în timp ce de exemplu în provincia Castellon o persoană care merge singură pe stradă nu era obligată să poarte mască.

De asemenea, amenzile pentru nepurtarea măştii, până în prezent de circa 100 de euro, pot ajunge la sume cuprinse între 601 şi 30.000 de euro dacă această faptă este considerată o infracţiune gravă.

Ucraina acuză Rusia că îşi sporeşte prezenţa militară la graniţele sale: Reprezintă o ameninţare la adresa securităţii statului

Ukrainian Troops Train Outside Of Mariupol
Situația la grsnițele Ucrainei se tensionează. Foto: Getty Images

Rusia concentrează forţe armate în apropiere de frontierele de sud, est şi nord ale Ucrainei, ceea ce constituie o ameninţare la adresa securităţii acestei țări, a declarat marţi comandantul şef al armatei ucrainene, general-colonelul Ruslan Homceak. El acuză Moscova de continuarea unei „politici agresive” faţă de Kiev, relatează Reuters şi Ukrinform, preluate de Agerpres.

În cadrul unui discurs ținut în Rada Supremă (parlamentul unicameral ucrainean), Ruslan Homceak i-a acuzat pe rebelii proruşi separatişti din estul ţării, sprijiniţi de Moscova, de încălcarea sistematică a armistiţiului din Donbas convenit în iulie 2020.

Ucraina şi Rusia îşi pasează una alteia responsabilitatea pentru escaladarea violenţei în conflictul care, potrivit Kievului, s-a soldat deja cu circa 14.000 de morţi din 2014, conform Reuters.

De asemenea, forţele guvernamentale ucrainene şi rebelii separatişti proruşi se acuză reciproc de încălcarea regimului de încetare a focului, iar autorităţile de la Kiev afirmă că 26 de militari ucraineni au fost ucişi până în prezent anul acesta, între care patru de lunetişti săptămâna trecută.

„Federaţia Rusă îşi continuă politica agresivă faţă de Ucraina”, a declarat Homceak în parlament.

„Ameninţare la adresa securităţii militare a statului”

Potrivit acestuia, trupe ruseşti din diferite regiuni se adună în apropiere de frontiera cu Ucraina sub pretextul menţinerii în stare de pregătire de luptă sau pregătirii de viitoare exerciţii, Rusia „procedând la o concentrare progresivă de trupe în apropierea frontierelor de stat ucrainene”.

„Se aşteaptă o concentrare suplimentară de trupe de până la 25 de grupuri tactice care, împreună cu forţele deja desfăşurate în apropierea frontierei de stat a Ucrainei, reprezintă o ameninţare la adresa securităţii militare a statului” a afirmat generalul Homceak.

El a adăugat că Moscova dispune la ora actuală de efective de 32.700 de militari în Crimeea anexată de Rusia în 2014, în timp ce ofiţerii săi comandă efective de 28.000 de militari separatişti staţionaţi în teritoriile ocupate temporar în estul Ucrainei.

Pentru formarea agenţilor de informaţii există în teritoriile ocupate din estul ţării un aparat de consilieri militari şi instructori ai forţelor armate ruse de peste 2.000 de persoane, a indicat comandantul şef al armatei ucrainene.

Ucraina, ţările occidentale şi NATO acuză Rusia de trimiterea de trupe şi de armament greu în sprijinul separatiştilor. Moscova susţine că acordă doar sprijin politic şi umanitar rebelilor, iar ruşii care luptă alături de aceştia în estul Ucrainei sunt voluntari.

Raluca Turcan: „Talonul mov” de pensii va ajunge lunar, prin poștă, la toți pensionarii care-și primesc banii pe card, din 15 martie

raluca-turcan-conferinta-ministerul-muncii-inq-calin (2)
Ministrul Muncii, Raluca Turcan. Foto: Foto: Inquam

Cupoanele de pensii pe care poştaşii trebuie să le ducă acasă celor care au optat să-şi primească drepturile prin bancă vor ajunge la destinatari începând din 15 martie, a anunţat ministrul Muncii, Raluca Turcan.

„Din 15 martie am rezolvat o problemă plimbată de ani de zile: talonul mov ajunge la pensionarii care primesc pensiile prin cont bancar. Este vorba de acele cupoane de pensii pe care poştaşii trebuie să le ducă acasă celor care au optat să-şi primească drepturile prin bancă.

Nu a fost o mare filosofie, ci doar o discuţie clară cu Poşta Română, care nu respecta de 15 ani o obligaţie contractuală: în baza unui contract existent şi a unei plăţi de aproape 5 milioane de lei să ducă, lunar, taloanele mov pe care trebuie să le primească cei 2,3 milioane de titulari”, a precizat Raluca Turcan, citată de Agerpres.

Conform legislaţiei în vigoare, toţi pensionarii trebuie să primească un talon de pensie. Pentru cei care încasează drepturile de pensie la domiciliu se emite talonul de culoare roşie, ca document de plată, iar pentru cei care au optat să primească pensia prin bancă se emite talonul mov, care este documentul de informare cu privire la sumele care se achită în cont, potrivit unui comunicat al Ministerului Muncii.

„Necunoaşterea prevederilor contractuale de către factorii poştali, perpetuată ani de zile, a fost rezolvată în doar câteva zile printr-un act adiţional semnat între Casa Naţională de Pensii Publice şi Compania Naţională Poşta Română la Convenţia-Cadru încheiată în anul 2003. Prin această Convenţie se stipulează clar că taloanele mov trebuie să fie distribuite la domiciliul pensionarilor de către factorii poştali, putând fi returnate Caselor de Pensii doar după 24 de luni de la data emiterii”, se arată în comunicat.

După prima deplasare la o casă de pensii, alături de ministrul Muncii, Raluca Turcan, Casa Naţională de Pensii Publice a notificat, la începutul acestui an, Compania Naţională Poşta Română asupra faptului că între 2 – 10% din taloanele mov, care trebuie distribuite la domiciliu celor care au optat să primească pensia prin cont bancar, erau returnate caselor de pensii, deşi între cele două instituţii exista o Convenţie-cadru în baza căreia serviciul de distribuţie a acestor taloane era plătit.

Practic, aproximativ 30.000 de taloane nu erau distribuite lunar la domiciliu şi pensionarii erau nevoiţi să le ridice ulterior de la ghişeele caselor de pensii, unde erau returnate de Poşta Română, deşi Casa Naţională de Pensii Publice plătea 2,15 lei pentru distribuirea fiecărui talon mov.

România a semnat un acord cu Italia pentru transplantul pulmonar. Câte operații vor fi făcute anual

Birmingham Hospital Conducts Kidney Transplant
Medici chirurgi în timpul unei operații. Foto: GettyImages

România a încheiat un acord cu Italia prin care cinci pacienţi români pe an vor putea să fie transplantaţi pulmonar, a declarat marţi ministrul Sănătăţii.

Vlad Voiculescu a spus că unicul centru în care se făcea transplant pulmonar, de la Spitalul „Sfânta Maria” din Capitală, i-a expirat acreditarea pe 9 martie şi nu a mai cerut alta.

„Pacienţii români care au nevoie de transplant pulmonar nu mai pot fi transplantaţi în România. În România, centrul de transplant al Spitalului clinic Sfânta Maria din Bucureşti era singura unitate din ţară acreditată pentru a efectua transplanturi pulmonare, unitate care a efectuat 8 transplanturi pulmonare în ultimii ani, dintre şase pacienţi încă trăiesc.

A pierdut acreditarea, i-a expirat acreditarea la data de 9 martie şi spitalul nu a mai cerut prelungirea acesteia. Am încheiat deja un acord între România şi Italia privind transplantul pulmonar. În acest moment există o şansă la viaţă pentru pacienţii români aflaţi pe lista de transplant pulmonar de la ANT şi prin acest acord le oferim posibilitatea de a face acest transplant în clinici de specialitate din Italia”, a spus ministrul sănătății, potrivit Agerpres.

Voiculescu a afirmat că cinci pacienţi români vor putea fi transplantaţi pulmonar în unul din centrele din Italia.

„Acordul presupune colaborarea dintre ANT şi Institutul Naţional de Sănătate – Centrul Naţional de Transplant din Italia în domeniul transplantului pulmonar, iar acordul reglementează colaborarea dintre cele două instituţii. Vorbim despre zece centre de transplant, zece centre din Italia. (…)

Există o limitare la un număr 5 transplanturi pulmonare pe an. Asta este ceea ce s-a putut obţine în acest moment. Nu se pot efectua mai mult de cinci transplanturi pulmonare în Italia pe an”, a arătat ministrul.

Voiculescu a spus că există discuţii avansate şi cu un centru de transplant pulmonar din Franţa.

„Avem discuţii avansate cu un centru de transplant din Franţa pentru a primi pacienţi români cu recomandare de transplant pulmonar. De asemenea, pentru a trimite şi pentru a primi echipe de medici specialişti pentru pregătirea centrului de transplant sau pentru pregătirea unor centre de transplant pulmonar aici în România.

Este clar, aşa cum era şi în 2016, că trebuie să dezvoltăm aici capacitatea de a avea transplant pulmonar, capacitatea de a efectuat transplant pulmonar. Ne-am dori să avem medici în ţară care să poată să efectueze în mod autonom această procedură chirurgicală.

Mai ales ne-am dori să avem pneumologi talentaţi şi antrenaţi în a diagnostica pacienţii şi a-i îngriji înainte şi mai ales după transplantul pulmonar”, a mai declarat ministrul Sănătăţii.

Xiaomi se alătură giganților tehnologici din China, investind în dezvoltarea de vehicule electrice EV

Xiaomi se alătură giganților tehnologici din China, investind în dezvoltarea de vehicule electrice EV

Punând capăt speculațiilor, Xiaomi confirmă extinderea pe segmentul vehicule electrice. Compania va înființa o nouă filială Xiaomi EV, acoperind atât aspectele de ordin tehnic dar și tehnologii software asociate sistemelor de condus autonom.

Investiția inițială este de 10 miliarde yuani (1,52 miliarde de dolari), proiectul având prevăzute investiții totale de 10 miliarde de dolari în următorii zece ani. Fondatorul și CEO-ul Xiaomi, Lei Jun, va fi CEO al noului proiect EV.

Deocamdată nu este clar dacă Xiaomi va vinde mașini sub folosind propria imagine de brand, lucrând în parteneriat cu producători auto deja consacrați pentru fabricarea efectivă a autoturismelor, sau va livra pur și simplu tehnologiile dezvoltate jucătorilor din industrie care vor să le folosească sub licență., așa cum a făcut pentru majoritatea dispozitivelor sale hardware.

Cert este că Xiaomi s-a prezentat până acum mai mult ca un gigant al internetului, furnizor de servicii și dispozitive hardware cu preț accesibil, centrate în jurul ecosistemului creat online.

Xiaomi EV

Xiaomi are deja în portofoliu mai multe modele de scutere și biciclete electrice, însă trecerea la mașini electrice va fi un salt important pentru gigantul chinez.

Potrivit speculațiilor, compania ar putea volosi mai multe dintre „atuurile” puse la dispoziție de Guvernul Chinez. Spre exemplu, ar putea fi incluse în parteneriat fabricile Great Wall Motor (GWM Group), companie de stat creată încă din anul 1984, cu sediul în provincia Hebei.

Adăugând mai întâi propria experiență și imagine de brand, Xiaomi plănuiește să livreze în cele din urmă noi modele EV competitive, eventual, disponibile pentru cumpărare si prin canalele internaționale de distribuție dezvoltate deja de companie.

MediaTek este cel mai mare producător de procesoare pentru mobil din lume

MediaTek este cel mai mare producător de procesoare pentru mobil din lume

Întrucât cele mai multe smartphone-uri cu Android pe care le vedem pe piața din Europa vin echipate cu chipset-uri Snapdragon de la Qualcomm, presupunem că producătorul american este liderul pieței de procesoare de acest gen.

Asta era adevărat anii trecuți, însă în 2020 se pare că MediaTek a reușit să depășească Qualcomm și să devină liderul pieței de procesoare pentru mobil. Compania a înregistrat o creștere majoră anul trecut, în mare parte datorită Xiaomi și Samsung, conform datelor pe care le avem în prezent.

MediaTek a depășit Qualcomm la nivel global

MediaTek era în trecut cunoscută drept o companie care dezvoltă procesoare de buget, cu performanță slabă, dar care oferă soluțiile sale la prețuri accesibile. În ultimii câțiva ani însă, de la lansarea modelelor Dimensity, MediaTek a început să fie o companie competitivă în piață, oferind performanțe similare cu cele ale concurenței la un preț mai mic.

Multe dintre smartphone-urile din gama de medie din Asia sunt echipate acum cu chipset-uri MediaTek, iar acestea sunt modelele care mișcă cele mai mari volume.

Astfel, în 2020, conform unui studiu de piață publicat de Omdia, MediaTek a vândut 351,8 milioane de chipset-uri de smartphone-uri, cu peste 113 milioane mai mult decât în 2019. Compania are acum o cotă de piață de 27,2% din piața de procesoare de mobil, o creștere semnificativă de la numai 17,2% cu un an în urmă.

Xiaomi a fost compania care a ajutat cel mai mult la creșterea MediaTek în piață, fiind cel mai mare client pentru producătorul taiwanez. În 2020 au fost înregistrate creșteri de 223% în smartphone-uri Xiaomi livrate cu procesoare MediaTek față de 2019.

De asemenea, Oppo a livrat 55,3 milioane de telefoane cu procesoarele companiei, față de 46,3 în 2019, în timp ce Samsung a avut o cerere crescută cu 250% pentru procesoare MediaTek față de anul precedent.

Omdia spune că în 2021, MediaTek ar putea crește și mai mult, datorită faptului că va avea o cerere mare din partea Huawei și Honor. În timp ce Honor este acum o companie independentă, care va colabora cu siguranță și cu Qualcomm pentru producția de smartphone-uri high-end și mid-range, rămâne de văzut ce modele de procesoare va putea cumpăra Huawei de la MediaTek.

Restricțiile SUA spun că Huawei nu poate cumpăra procesoare cu modem 5G, deci probabil că se va rezuma la modele entry și mid-range.

via Digitimes

Xiaomi anunță Mi Smart Band 6: ecran cu 50% mai mare, autonomie de 14 zile și senzor SpO2

Xiaomi anunță Mi Smart Band 6: ecran cu 50% mai mare, autonomie de 14 zile și senzor SpO2

Xiaomi a anunțat în cadrul unui eveniment care a avut loc in, 29 martie, noile sale dispozitive Mi 11, care completează seria începută cu modelul original la sfârșitul anului trecut.

Totuși, printre smartphone-uri cu camere impresionante și ecrane foarte rapide, CEO-ul Xiaomi, Lei Jun, a strecurat și un anunț al unui dispozitiv care ar putea părea destul de puțin important, dar pe care multă lume probabil și-l dorește: Mi Smart Band 6, o nouă brățară de fitness cu funcții avansate.

Mi Smart Band 6 este un upgrade semnificativ față de modelul anterior

Mi Smart Band 6 va construi pe baza modelului Smart Band 5 de anul trecut, oferind câteva îmbunătățiri minore, dar și câteva capabilități noi. Seria de brățări de fitness de la Xiaomi este cea mai populară din lume (vânzări de 120 milioane de unități), iar compania a adăugat de la o generație la alta noi capabilități avansate.

Unii nu mai țin minte, însă prima generație de Mi Band nu avea nici măcar un ecran, ci doar trei LED-uri care indicau starea bateriei. Au urmat modele cu ecran monocrom și apoi modele cu ecran color din ce în ce mai mare, însă forma și dimensiunile au rămas în mare parte identice.

Mi Smart Band 6 integrează acum cel mai mare ecran de pe brățările Xiaomi de până acum, un AMOLED curbat de 1.56”, cu 50% mai mare decât cel de pe Mi Smart Band 5. De asemenea, acesta este acum un ecran „retina” cu densitate de 326 pixeli-per-inch. La capitolul capabilități, Smart Band 6 păstrează senzorul de puls, dar adaugă și un pulsoximetru, pentru monitorizarea nivelului de oxigen din sânge, ceva ce până de curând doar ceasurile foarte avansate ofereau.

Desigur, există monitorizare a somnului, cât și monitorizarea activităților sportive. Există 30 de rutine de activitate prestabilite pentru de exerciții. De asemenea, Mi Smart Band 6 oferă rezistență la apă la 5 ATM (50m adâncime) și promite o autonomie de 14 zile, cu 4 zile în plus față de generația precedentă.

Vor exista două variante de Mi Smart Band 6: cu și fără NFC, dar în Europa vine doar cea fără. Astfel, nu vom putea plăti cu brățara la un POS. Totuși, prețul de 44,5 euro este în ton cu cel al modelului precedent, așa că ne așteptăm să intre pe piață în România la un preț apropiat de 200 lei, care va scădea cu siguranță în timp.