OMS, îngrijorată de posibilitatea izbucnirii unei noi epidemii de Ebola, ca cea din 2013. Sunt 4 morți în Guineea

ebola
Patru persoane au murit recent de febra hemoragică Ebola în Guineea. Foto: Getty Images

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) urmează să-și mobilizeze toate resursele și să înceapă să trimită dozelor de vaccin împotriva Ebola, pentru a ajuta Guineea să facă faţă revirimentului epidemiei de febră hemoragică. Coșmarul Ebola revine, după cinci ani și au fost deja anunțate patru decese. 

„Vom desfăşura rapid capacităţile necesare pentru a sprijini Guineea, care are deja o mare experienţă”, a declarat presei profesorul Alfred George Ki-Zerbo, la încheierea unei reuniuni cu autorităţile sanitare ale acestei ţări, care în 2013 s-a confruntat cu cea mai mare epidemiei de Ebola.

Patru morți după reapariția virusului Ebola

Patru persoane au murit de febra hemoragică Ebola în Guineea, prima reapariţie semnalată a maladiei în Africa de Vest, de unde a plecat cea mai gravă epidemie din istoria virusului (2013-2016), potrivit Agerpres.

„Suntem cu adevărat preocupaţi, există deja patru decese de febră hemoragică a virusului Ebola în regiunea Nzerekore, dintre care două chiar în Nzerekore şi două în subprefectura Goueke”, a declarat sâmbătă ministrul sănătăţii, Remy Lamah.

Virusul Ebola, care provoacă o febră brutală, dureri de cap, vomă şi diaree, a fost identificat pentru prima dată în 1976 în Zair, actuala Republică Democrată Congo (RDC). De atunci, virusul, pentru care există două vaccinuri experimentale dar niciun tratament, a provocat teroare în mai multe rânduri în Africa.

Declanşată în decembrie 2013 în Guineea, înainte de a se răspândi în Liberia şi în Sierra Leone vecine, epidemia din Africa de Vest s-a încheiat în 2016 după ce a afectat zece ţări, printre care Spania şi SUA, provocând peste 11.300 de morţi la circa 28.600 de cazuri înregistrate, din care peste 99% în Guineea, Liberia şi Sierra Leone.

Schema HoReCa are alocat 1 miliard de lei în proiectul de buget, sub nivelul inițial

Thumbnail

Sursa imagine HORA via Facebook

Schema de finanțare pentru compensarea pagubelor suferite de firmele HoReCa în pandemia COVID-19 are alocat 1 miliard de lei din fonduri de la bugetul de stat în proiectul de buget pentru Ministerul Economiei, pe anul 2021, în condițiile în care inițial Guvernul prevăzuse 500 de milioane de euro, adică aproape 2,5 miliarde de lei, pentru aceste ajutoare. Între timp, patronii de restaurante se pregătesc de proteste.

Ministrul Economiei, Claudiu Năsui, a explicat pe Facebook alocările din schița de buget:

„Ministerul economiei are un buget de 6,6 miliarde de lei. 92% din el merge pe 3 scheme de ajutor de stat.

  1. Cea mai mare schemă este cea pentru IMM-uri în context CoVid, adică cele 3 măsuri (microgranturi, capital de lucru și investiții). Acolo au fost alocați 4.5 miliarde de lei. Din fericire această schemă este suportată 85% din fonduri europene. Doar 15% provine din bani din bugetul de stat, adică din banii contribuabililor.
  2. A doua cea mai mare cheltuială a ministerului este schema pentru Horeca. Pentru această industrie a fost alocat 1 miliard de lei. De data aceasta banii sunt 100% din bugetul de stat, fără fonduri europene.
  3. A treia cea mai mare cheltuială este restanța pentru schema Start-up Nation. Există deja deconturi de cheltuieli pentru ele. Pentru asta s-au alocat 635 de milioane de lei. Din nou, banii 100% din bugetul de stat, din banii din taxe și impozite.
  4. A patra cea mai mare schemă este cea pentru filme. O schemă prin care statul dă bani studiourilor străine pentru a face filme în România. Acolo au fost alocați 100 de milioane de lei, de asemenea 100% pe buget de stat.

Evident că ministerul economiei trebuie să facă și alte lucruri decât să dea subvenții. Fiecare dintre aceste scheme trebuie evaluată și văzut dacă și-a atins scopul”.

Reamintim că Guvernul a publicat deja în Monitorul Oficial ordonanța de urgență 224/2020 în care se prevedea o schemă de ajutor de 500 de milioane de euro pentru restaurante, baruri, pensiuni, hoteluri, agenții de turism și alte firme HoReCa, cuprinzând 11 coduri CAEN.

„Bugetul schemei de ajutor de stat este estimat la 500 milioane euro, echivalent lei” – prevede OUG 224/2020. Prin acest act normativ ar urma să se acorde un ajutor de 20% din cuantumul cu care a scăzut cifra de afaceri a firmelor beneficiare în anul 2020 față de 2019.

Ordonanța a fost adoptată de noul Guvern Cîțu, cu Năsui ministru al Economiei, pe 30 decembrie 2020. Textul fusese făcut înainte de alegerile parlamentare, în timpul fostei guvernări, Orban, cu Virgil Popescu la Economie (ajuns între timp ministru doar pe Energie).

Conform acelei ordonanțe, ministrul Năsui trebuia să dea un ordin de ministru, până la finalul lunii ianuare 2021, pentru stabilirea procedurii de derulare a schemei HoReCa. În schimb, el a venit cu un nou proiect de ordonanță de urgență, de modificare a OUG 224/2020, amânând astfel procedura.

Noul proiect de OUG prevede posibilitatea ca schema HoReCa să fie finanțată și din fonduri europene.

Între timp, patronii de firme HoReCa reuniți în organizația HORA au anunțat pentru marți, 16 februarie, un protest pașnic față de lipsa despăgubirilor din partea Gvernului, pentru perioada în care restaurantele și alte localuri au fost închise sau restricționate, ca urmare a măsurilor de prevenire a extinderii epidemiei COVID-19.

„Industria noastră este într-un moment critic, în care nu vrem însă să ne lăsăm copleșiți de neputință. După nenumărate dialoguri cu autoritățile, în urma cărora multe promisiuni sunt în continuare amânate, ne vedem nevoiți să acționăm și altfel. Inițiem astfel un protest pașnic, marți, 16 februarie, la care ne dorim și vă încurajăm să participăm în număr cat mai mare, pentru a trage un nou semnal de alarmă. Suntem îngenunchiați!”, a scris, sâmbătă, pe Facebook, patronatul HORA.

Bill Gates va investi 2 miliarde de dolari pentru a preveni schimbările climatice

Clinton Global Initiative 2015 Annual Meeting - Day 2
Bill Gates este unul dintre cei mai preocupați miliardari cu privire la schimbările climatice. Foto: GettyImages

Miliardarul Bill Gates intenţionează să investească 2 miliarde de dolari în proiecte şi start-up-uri în următorii cinci ani pentru a preveni schimbările climatice.

Inovaţiile sunt necesare pentru a preveni un dezastru climatic, a afirmat Bill Gates în declaraţii publicate luni în cotidianul de afaceri german Handelsblatt. Acest lucru nu este imposibil, însă va fi foarte dificil, a adăugat el, transmite Agerpres.

Bill Gates a cerut, de asemenea, o creştere de cinci ori a investiţiilor guvernamentale în cercetarea energiei curate şi a altor inovaţii climatice din întreaga lume în următorul deceniu.

Antreprenorul şi filantropul estimează că va fi nevoie de cel puţin 110 miliarde de dolari anual pentru cercetare.

În noua sa carte, „Cum să eviţi un dezastru climatic”, Bill Gates cere ca emisiile de CO2 să fie eliminate complet până în 2050 pentru a se evita pagube economice şi de mediu enorme.

El susţine că omul trebuie să schimbe economia fizică într-un ritm nemaivăzut până acum. În plus, crede că taxele pe CO2, tranzacţionarea certificatelor verzi şi energiile alternative, precum energia solară şi eoliană, sunt indispensabile.

Experiment social: Cum s-a schimbat într-un an viaţa unor persoane fără adăpost după ce au primit câte 7.500 de dolari

experiment-bani-persoane-fara-adapost-BBC
Experiment social inedit: 50 de persoane fără adăoost au primit câte 7.500 de dolari canadieni, iar timp de un an s-a urmărit ce au făcut cu banii. FOTO: captură BBC

Un ONG canadian a derulat un experiment social inedit în parteneriat cu Universitatea din Columbia Britanică. Cercetătorii au dat câte 7.500 de dolari canadieni, cash, unui număr de 50 de persoane rămase recent fără adăpost. Ulterior, au monitorizat timp de câteva luni modul în care acestea au folosit suma primită.

Indiferent de limba vorbită, banii sunt pe buzele tuturor. Fie că e vorba de lux ori de un nivel minim de confort, banii asigură supravieţuirea şi permit desfăşurarea proiectelor personale care le aduc oamenilor zâmbetul pe buze. Dar ce se întâmplă când viaţa te aduce în situația de a nu mai avea adăpost? Ce impact are acest lucru asupra gestionării finanţelor? Acesta a fost contextul în care a fost derulat experimentul social, se arată într-un reportaj video realizat de BBC.preluat de Mediafax.

Suma de 7.500 de dolari le-a fost dată personal beneficiarilor, iar cercetătorii au observat timp de 12 luni ce au făcut aceștia cu banii.

Rezultatele preliminare ale experimentului arată că cei care au primit banii respectivi au găsit locuinţe pe termen lung, eliberând spaţiul din adăposturi. Principalele cheltuieli făcute au fost cele de bază: hrană, adăpost şi îmbrăcăminte.

„Am început cu 5 ani în urmă, prin realizarea unui studiu despre efectele transferurilor directe de bani cash asupra persoanelor rămase recent fără adăpost. Totul a pornit de la ideea că lucrurile nu se rezolvă neapărat prin metode tradiţionale. Aşa că ne-am asociat cu Universitatea din Columbia Britanică”, spune Frans Tjallingii, președinte al Fundaţiei pentru Schimbare Socială.  

Ray, fost angajat al unui depozit, este unul dintre cei care au luat parte la experiment.

„Când am primit banii m-am simţit copleşit. Nu ştiam ce să fac mai întâi. Şi acela a fot momentul în care a trebuit să gândesc în perspectivă, să văd ce îmi doresc. Cel mai important lucru pentru mine era să am acces la educaţia pe care o voiam. Un punct de cotitură către obţinerea independenţei”, povesteşte el.  

Ray a reuşit să profite de noul început oferit de ONG, iar în prezent are o locuinţă modestă şi participă la un curs de utilizare a computerului. Planurile sale pentru viitor sunt optimiste, la fel ca cele ale mai multor persoane care au făcut parte din studiu.

Proiectul este considerat un succes. Strategia care a stat la baza cercetării este luată în considerare la nivel global pentru a ameliora efectele economice ale pandemiei de COVID-19 asupra celor care şi-au pierdut locul de muncă şi nu numai.

Totuşi, există şi păreri contrare, atât din considerente economice, cât şi provocate de neîncrederea în capacitatea oamenilor de a cheltui bani inteligent. Poate că rezultatele viitoare şi studiile extinse vor aduce mai multă lumină în acest subiect care afectează o mare parte din populaţia lumii.

Suplimentare de buget la fondurile pentru studenți-antreprenori Innotech

Thumbnail

Sursa imagine Dreamstime.com

Programul de finanțare Innotech Student, prin care sudenții, masteranzii și doctoranzii din România vor putea obține fonduri nerambursabile de până la 100.000 de euro fiecare, pentru mici afaceri, urmează să fie suplimentat, potrivit unui proiect de hotărâre de guvern.

Astfel, bugetul total Innotech Student ar urma să crească de la 20 de milioane de euro la 65,2 milioane de euro (85% de la UE și 15% din bugetul de stat).

Reamintim că în programul Innotech Student se finanțează proiecte de maximum 2 milioane de euro fiecare, derulate de adminstratori de granturi – care pot fi universități, ONG-uri, patronate, sindicate etc. În aceste proiecte mari vor fi incluși studenși, masteranzi sau doctoranzi care vor urma traing-uri și sesiuni de mentorat, iar o parte dintre aceștia vor primi și granturi pentru mici afaceri. Aceste granturi se vor situa între valori maxime de 40.000-100.000 de euro fiecare, în funcție de numărul de locuri de  muncă pe care le vor crea.

Anul trecut, potențialii adminstratori de granturi au depus în program 351 de propiecte mari ( de până la 2 milioane euro fiecare) în valoare totală de aproape 680 milioane euro.  În urma  evaluărilor, au fost admise de principiu 252 de proiecte, cu o valoare totală a cheltuielilor eligibile de 492 milioane de euro.

Potrivit Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, primele 3 proiecte admise pentru finanțare, în ordinea punctajelor obținute (100 de puncte din 100 maxim posibile) consumă 5,9 milioane de euro, reprezentând un cuantum de 29.57% din alocare.

Aceste proiecte ar conduce la dezvoltarea unui număr de 83 de mici afaceri, reprezentând 25,54% din ținta indicatorului de rezultat (325 de întreprinderi sprijinite).

Următoarele 30 de proiecte depuse de portențialii administratori de granturi au obţinut punctaj identic, respectiv 99 de puncte.

Prin majorarea bugetului programului la 65,2 milioane de euro, MIPE vrea să finanțeze toate cele 30 de proiecte care au câte 99 de puncte.

Astfel, primele 33 de proiecte mari, care vor fi finanțate prin Innotech Student, vor include  9.900 de cursanți, din care 650 de tineri își vor face firme și vor crea aproximativ 1.300 de locuri de muncă.

 „Valoarea Programului Național INNOTECH STUDENT alocată în cadrul Programului Operațional Capital Uman 2014-2020 este de 316.024.922,93 lei, echivalentul a 65.247.222,66 euro, la cursul InforEuro din luna mai 2020, reprezentând luna publicării Ghidului Solicitantului – Condiții Specifice INNOTECH STUDENT, cu modificările ulterioare, din care contribuția Uniunii Europene este de 268.621,184,49 lei, echivalentul a 55.460.139,26 euro, corespunzând unei contribuții UE de 85%, iar contribuția națională este de 47.403.738,44 lei, echivalentul a 9.787.083,40 euro, corespunzând unei contribuții naționale de 15%” – prevede proiectul de HG inițiat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE).

Sumele necesare se vor constitui atât din disponibilul financiar existent la nivelul axei prioritare 6 Educaţie şi Competenţe din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020, din economiile identificate la nivelul altor proiecte finanțate în cadrul Programului Operațional Capital Uman 2014-2020 (ținând cont de situațiile care apar pe parcursul implementării proiectelor – rezilieri de contracte, economii în implementarea proiectelor, corecții financiare sau alte elemente care conduc în ansamblu la autorizarea unor cheltuieli eligibile în sumă mai mică decât cea contractată inițial), precum şi din surse  de finanţare suplimentate prin mecanismul REACT-EU (Recovery Assistance for Cohesion and the Territories of Europe).

Reamintim că tot din REACT-EU este finanțată și suplimentarea Măsurii 2- capital de lucru de câte 2.000-150.000 de euro pentru IMM-uri, de la Ministerul Economiei.

Revenind la Innotech Student, în mai 2020, când a fost lansat programul, vicepremierul de atunci, Raluca Turcan, susținea că vor fi alocați 150 de milioane de euro, dar iată că în final programul a rămas la 20 de milioane de euro, iar abia acum noul guvern Cîțu urmează să-l majoreze la 65,2 milioane de euro, mult sub nivelul promis anul trecut.

„Prin acest proiect de 150 milioane de euro estimăm că vor fi create peste 900 de afaceri şi aproximativ 5.000 de locuri de muncă”, spunea, pe 29 mai 2020, vicepremierul de atunci, Raluca Turcan, care este ministru al Muncii în noul Guvern Cîțu.

Din bugetul de 65,2 milioane de euro al programului Innotech Student, aproximatov 45,6 milioane de euro ar trebuie să meargă către schema de ajutoare de minimis, adică banii care vor ajunge efectiv la studenți. Restul de buget va putea fi folosit de administratorii de granturi pentru cheltuielile din proiectele lor, inclusiv salariile echipelor de proiecte, chirii, deplasări, traineri etc.

O haită de câini cu blana albastră stârnește îngrijorare într-un oraș din Rusia

caini-albastri
Câini cu blană albastră într-un oraș din Rusia FOTO: Twitter/ The Moscow Times

O haită de câini vagabonzi cu blana de un albastru strălucitor a atras atenția utilizatorilor de internet din Rusia.

Fotografiile cu câinii care se plimbau prin zăpadă, în orașul orașului Dzerzhinsk, la 370 de kilometri est de Moscova, au stârnit reacții diverse pe rețelele social media. În timp ce unii s-au amuzat comparând câinii cu personaje de desene animate, alții și-au arătat indignarea și îngrijorarea că viața animalelor fără stăpân ar putea fi în pericol, potrivit The Moscow Times.

Aceștia spun că, cel mai probabil, câinii au fost expuși la substanțele chimice dintr-o fabrică abandonată din apropiere, fabrică care producea plexiglas și acid cianhidric.

Câinii vagabonzi se plimbă adesea în apropierea clădirilor fabricii abandonate care încă mai păstrează substanțe chimice precum sulfatul de cupru, a declarat pentru agenția de știri RIA Novosti fostul manager al fabricii.

Autoritățile din Dzerzhinsk sunt preocupate acum de problema „câinilor albaștri” și negociază cu conducerea companiei care deține fabrica pentru permisiunea de a intra în hale și a determina dacă acolo există substanțe chimice care ar fi putut colora blana animalelor și dacă acestea reprezintă vreun pericol.

Activiștii pentru drepturile animalelor spun că, la prima vedere, câinii par să fie „într-o stare satisfăcătoare”, însă voluntarii urmau să îi prindă și să îi examineze, pentru a stabili exact ce substanță le-a colorat blana și dacă aceasta este periculoasă.

Un meteorolog al Marinei SUA și-a recuperat după 53 de ani portofelul pierdut în Antarctica

McMurdo_Station-wiki
Foto: wikipedia.org

Un fost meteorolog al Marinei SUA, staționat la baza McMurdo din Antarctica în 1968, și-a recuperat portofelul pierdut în urmă cu aproape 53 de ani, informează CNN.

Paul Grisham uitase de multă vreme de portofelul pierdut în timpul celor 13 luni petrecute în Antarctica. Grisham, acum în vârstă de 91 de ani, a aflat că cineva i-a găsit portofelul în timp ce erau demolate câteva clădiri vechi la baza McMurdo, inclusiv clădirea în care el locuise între 1967 și 1968.

Portofelul vechi este ca o capsulă a timpului pentru perioada petrecută de Grisham în Antarctica: conținea o cartelă pentru rații de bere, cu 21 de locuri libere, permisul lui de operator de vehicule și un carton cu instrucțiuni în caz de atac nuclear, biologic sau chimic. Totodată, în portofel mai era o rețetă pentru lichior Kahlua făcut în casă.

Perioada verii era cea mai aglomerată pentru baza McMurdo, iar Grisham monitoriza vremea și oferea informații avioanelor și navelor care soseau cu personal și provizii pentru bază. „Întreaga bază lucra non-stop în schimburi de câte 12 ore timp de cinci luni, pentru că erau atât de multe lucruri de făcut pentru a ne pregăti de iarna lungă și întunecată” povestește Grisham.

El a mai spus că aveau două piste de bowling și o mică sală de forță, pentru că era prea frig să facă exerciții afară. Totodată, oamenii staționați la McMurdo jucau multe jocuri. Paul Grisham câștiga des și în portofelul lui s-au găsit multe chitanțe pentru transferurile de bani pe care le făcea către soția sa.

Grisham a spus că nu s-a aventurat foarte mult în afara bazei, însă că a reușit să ajungă la Polul Sud, la 1.200 de kilometri depărtare.

România pe harta europeană a salariului minim. Cum e în Spania, Bulgaria, Ungaria

Thumbnail

Sursa imagine Eurostat

Angajații din România au al treilea cel mai mic salariu minim brut din Uniunea Europeană, conform datelor de la 1 ianuarie 2021, publicate de Eurostat.

La 1 ianuarie 2021, salariul minim brut pe economie în România era de 2.230 de lei. Astfel, angajatul primea „în mână” un salariu net de 1.346 lei, iar firma suporta în total un salariu întreg de 2.280 de lei. De la jumătatea lunii ianuarie 2021, Guvernul a decis majorarea ușoară a salariului minim brut, la 2.300 de lei pe lună.

Thumbnail

Potrivit Eurostat, la 1 anuarie 2021, salariul minim brut din România, de circa 458 de euro, era al treilea din coadă, în UE. Mai mici erau salariile minime din Bulgaria (332 euro) și Ungaria (442 euro).

La polul opus, cele mai mari niveluri ale salariului minim, în UE, erau în Luxemburg (2.202 euro), Irlanda (1.724 euro) și Olanda (1.685 euro). În Spania, o destinație importantă a forței de muncă din România, salariul minim pe economie era de 1.108 euro pe lună. În Franța, salariul minim brut era de 1.555 de euro, iar în Germania, de 1.614 euro.

În 6 țări din cele 27 de state membre UE nu exista un sistem național al salariului minim pe economie: Italia, Finlanda, Damenarca, Suedia, Austria, Cipru.

Thumbnail

În România, însă, nici câștigul median nu este mare, motiv pentru care avem o proporție mai mare a salariului minim față de venitul median decât au țări bogate ale UE. Așa se face că în România salariul minim este 61% din venitul median, iar în Luxemburg și Olanda salariul lor minim este de 57% din venitul lor median, în Irlanda  proproția este de 53%, iar în Germania, de 52%.

A nu se confunda venitul median cu venitul sau cu salariul mediu brut. În esență, venitul median exprimă nivelul de referință în jurul căruia se grupează majoritatea veniturilor din țară, deasupra acestuia se situează jumătate din venituri, iar dedesubt cealaltă jumătate. Diferența între venitul  mediu și venitul median indică disparitățile în privința veniturilor din țară. venitul median este mai mic decât venitul mediu.

Investițiile străine în România au scăzut în 2020 cu 60%

bani investitii calculator
Numărul firmelor cu capital străin nou înfiinţate în România a scăzut, în 2020, cu 26,52%. Foto: Profimedia Images

Investiţiile străine directe au scăzut în 2020 cu 60,38% faţă de perioada similară a anului anterior, la 1,921 miliarde de euro, conform datelor publicate luni de Banca Naţională a României, informează Agerpres.

„Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 1,921 miliarde de euro (comparativ cu 4,849 miliarde de euro în perioada ianuarie – decembrie 2019), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 3,953 miliarde de euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă negativă de 2,032 miliarde de euro”, se menţionează în comunicatul BNR.

Numărul firmelor cu capital străin nou înfiinţate în România a scăzut, în 2020, cu 26,52%, comparativ cu anul anterior, la 4.084 de unităţi, conform datelor centralizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).

Cele 4.084 de societăţi noi aveau un capital social subscris în sumă totală de 25,906 milioane de dolari, în creştere cu 20,5% faţă de 2019.

De asemenea, numai în luna decembrie a anului trecut, au fost înmatriculate 369 de societăţi cu participare străină, cu un capital subscris de 6,078 milioane de dolari.

În funcţie de domenii, cele mai multe firme înmatriculate în decembrie au fost înregistrate în tranzacţii imobiliare (27,91%), intermedieri financiare şi asigurări (23,85% din total) şi administraţie publică, învăţământ şi sănătate (16,53%).

La finele lunii decembrie 2020, în România existau 230.976 de societăţi cu participare străină la capitalul social. Valoarea capitalului subscris se situa la valoarea de 64,68 miliarde de dolari.

Cel mai mare număr de societăţi cu participare străină era cu investitori din Italia, respectiv 49.620 (capital subscris de 3,853 miliarde de dolari), dar cea mai mare valoare a capitalului social aparţine firmelor olandeze, respectiv 13,343 miliarde de dolari, în 5.517 de firme.

Fonduri de până la 1,5 milioane de euro pentru firme inovatoare în sănătate

Thumbnail
Sursa imagine depositphotos.com

Firmele românești inovatare care dezvoltă tehnologii în domeniul sănătății se pot înscrie, până pe 15 martie 2021, la un program european în care sunt puse la bătaie două finanțări de până la  1,5 milioane de euro fiecare.  

Înscrierile la programul Wild Card, lansat de EIT Health se fac AICI.

Aplicația este deschisă până la 15 martie 2021 pentru inovatorii din Europa, inclusiv țările vizate de clusterul EIT Health InnoStars (Ungaria, Italia, Polonia, Portugalia) și regiunile din Schema de Inovare Regională EIT Health RIS, printre care și România.

Pentru mai multe informații despre procesul de aplicare al programului EIT Health Wild Card 2021, puteți să accesați site-ul wildcard.eithealth.eu sau să vă alăturați webinarului Wild Card ce va avea loc pe 16 februarie 2021.
 
Potrivit unui comunicat al organizatorilor, se caută companii din domeniul sănătății care dezvoltă soluții inovatoare în două domenii medicale:

  • îngrijirea ochilor și a vederii. EIT Health invită inovatori talentați din toată Europa să lucreze la găsirea unei soluții pentru a atenua, preveni și vindeca afecțiunile oculare și tulburările de vedere.
  • managementul durerii. Soluțiile trebuie să răspundă nevoii de a atenua suferința provocată de durerile acute și cronice. Înțelegând cum și de ce este generată durerea într-o varietate de condiții, soluțiile inovatoare pentru gestionarea durerii pot avea un impact cu adevărat semnificativ asupra vieții pacientului.

Parcursul echipelor selectate în cadrul competiției va începe cu un hackathon și va aborda  provocări pe toate planurile, de la formarea echipei, gândirea critică, validarea modelului de afaceri și pitching.

În cele din urmă, participanții își vor prezenta soluția către un grup de lideri din industrie pentru a-și asigura un loc în finală, moment în care vor concura pentru investiția EIT Health pentru dezvoltarea companiei și lansarea soluției pe piață.

În urma procesului de selecție, un maximum de două echipe vor primi, timp de doi ani, sprijin continuu de la Managerii de Proiect ai EIT Health, mentorat și coaching organizațional, precum și acces la rețeaua și partenerii EIT Health.

Fiecare echipa va primi o finanțare de până la 750.000 de euro anual, timp de doi ani. Finanțările sunt „non-dilutive”, adică fără alocare de părți sociale.

Cele două provocări ale programului EIT Health Wild Card de anul trecut au vizat sănătatea femeii și terapiile digitale. Una dintre echipele sprijinite, spaniolii de MiMARK, se concentrează pe îmbunătățirea preciziei și eficienței diagnosticului pentru cancerul endometrial, în timp ce cealaltă echipă susținută, Orbit din Germania, dezvoltă o soluție de inteligență artificială pentru a permite personalizarea eficientă a tratamentului pentru boala Parkinson.