SUA vor depăși în curând pragul de jumătate de milion de morți provocate de COVID

decese sua
COVID-19 a ucis deja mai mulți americani decât al Doilaea Război Mondial. Foto: Profimedia Images

SUA au ajuns la 464.831 de decese provocate de COVID-19 și peste 27 milioane de infectări cu SARS-CoV-2, conform unui bilanț independent al Universităţii Johns Hopkins.

Preşedintele Statelor Unite, Joe Biden, a estimat că în februarie se va depăşi pragul de jumătate de milion de morţi şi că numărul total al deceselor va ajunge chiar la peste 600.000, informează Agerpres.

Ultimul bilanț indică 1.492 de noi decese şi 85.060 de noi infectări în ultimele 24 de ore.

A fost pentru doua zi consecutiv când numărul noilor contagieri a scăzut sub 100.000, un prag pe care SUA l-au depăşit din 4 noiembrie.

Statul New York rămâne cel mai afectat de pandemie, cu 44.965 de morţi, urmat de California (44.269), Texas (39.482), Florida (27.815), Pennsylvania (22.443), New Jersey (22.001) şi Illinois (21.779).

Alte state care au înregistrat un număr mare de decese sunt Michigan (15.863), Georgia (15.130), Massachusetts (15.054) şi Arizona (14.055).

În ce priveşte contagierile, California însumează 3.424.951, fiind urmată de Texas, cu 2.504.343, Florida, cu 1.783.720, New York, cu 1.489.196, şi Illinois, cu 1.148.088 de cazuri.

Bilanţul provizoriu al deceselor – 464.831 – depăşeşte cu mult previziunile iniţiale ale Casei Albe, care a prognozat în cel mai rău dintre cazuri între 100.000 şi 240.000 de decese provocate de pandemie.

La rândul său, Institutul pentru Evaluare şi Măsurare a Sănătăţii (IHME) al Universităţii din Washington, pe ale cărui modele de predicţie se bazează Casa Albă, a calculat că, până la data de 1 iunie, Statele Unite vor înregistra aproximativ 630.000 de morți.

Numărul americanilor care au murit până acum din cauza COVID-19 l-a depăşit deja pe cel al tuturor militarilor SUA ucişi în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Xi Jinping oferă vaccinul chinezesc țărilor din Estul și Centrul Europei

19th National Congress Of The Communist Party Of China (CPC) - Opening Ceremony
Președintele Chinei, Xi Jinping. FOTO: Getty Images

Președintele Chinei a oferit marţi vaccinuri anti-COVID-19 ţărilor din centrul şi estul Europei, lansând în acelaşi timp un apel la creşterea cooperării şi colaborării, transmite dpa.

China este pregătită pentru cooperare în domeniul vaccinurilor, a afirmat preşedintele Xi Jinping cu prilejul unui summit online cu 17 ţări din Europa Centrală şi de Est, potrivit agenţiei Xinhua, citată de Agerpres.

Xi a menţionat că Serbia a primit deja un milion de doze de vaccin de la o companie chineză şi că Ungaria a semnat un acord cu un producător chinez.

China va analiza în mod activ oportunităţi similare cu alte ţări din regiune, a adăugat preşedintele Xi.

Beijingul a investit miliarde de euro în infrastructură în sudul şi estul Europei în ultimii ani. Această politică a fost criticată, printre alţii de Uniunea Europeană, drept o tentativă de extindere a influenţei Chinei şi de divizare a Europei, aminteşte dpa.

„Curentul” ieftin nu este o binecuvântare pentru această țară. Minerii Bitcoin au copleșit rețeaua de electricitate

„Curentul” ieftin nu este o binecuvântare pentru această țară. Minerii Bitcoin au copleșit rețeaua de electricitate

Succesul Bitcoin și al altor criptomonede nu este de bun augur pentru mediul înconjurător, business-ul de „miner virtual” proliferând atât de mult încât începe să amenințe securitatea energetică a unor națiuni.

În cazul de față este vorba de Iran, o țară devenită magnet pentru minerii Bitcoin, atrași de tarifele foarte mici pentru energie electrice, ajustate în raport cu puterea de cumpărare locală.

Problemele au lovit tocmai capitala Teheran, recent confruntată cu întreruperi generalizate în furnizarea energiei electrice, după ce „fermele” Bitcoin au adăugat până la 450 MWhr încărcare suplimentară pe rețeaua de electricitate. Pentru exemplificare, consumul este în mod normal așteptat de la un oraș de 100000 locuitori, în perioada de vârf.

Bitcoin

Operațiunile desfășurate folosind „rig-uri” conținând mii de unități GPU au căpătat atât de mare amploare încât autoritățile sunt nevoite să intervină pentru prevenirea colapsului sistemic al rețelei de distribuție, deconectând consumatorii care folosesc electricitate la scară industrială. În urma investigațiilor desfășurate au fost deconectate nu mai puțin de 14 ferme de criptomonede, astfel eliberând rețeaua electrică de aproximativ 300 MWhr sarcină suplimentară.

Bitcoin, produs cu electricitate ieftină din surse neregenerabile

În Iran, costul producerii energiei electrice este de numai 1.8 centi/KWhr. Deși tariful oferit consumatorilor de rând este de  peste 10 ori mai mare, minerii pot obține tarife chiar și de 2.2 centi/KWhr, profitând de portițe lăsate în legislația locală. Nici măcar China nu poate rivaliza aceste costuri, așa că minerii la scară industrială au migrat pur și simplu în Iran, luând cu ei costisitoarele rig-uri Bitcoin.

Bitcoin

Interesant este că majoritatea instalațiilor folosite nu folosesc echipamente dedicate pentru generarea de criptomonede, ci acceleratoare grafice pentru PC, cumpărate în ultimele luni în număr suspect de mare. Probabil că NVIDIA și partenerii OEM au ceva explicații de dat cu privire la această situație, din moment ce produsele adresate pasionaților de jocuri fie sunt complet absente din stocurile magazinelor, sau sunt listate cu prețuri mult mai mari decât valorile de referință anunțate la momentul lansării.

Schimbarea de pe telefoanele Android de care trebuie să știi: ce a decis Google

Schimbarea de pe telefoanele Android de care trebuie să știi: ce a decis Google

Google vine cu ceva modificări pe telefoanele care rulează Android, iar aceste schimbări au rolul de a îmbunătăți viața utilizatorilor.

Google pregătește mai multe schimbări pentru telefoanele care rulează programul de operare Android. Adaugă noi funcții referitoare la monitorizarea respirației și a ritmului cardiac ale utilizatorilor. E, de fapt, un segment extrem de important pentru giganții digitali.

E și motivul pentru care Google a cumpărat recent Fitbit. Doar că aceste noi schimbări nu vizează dispozitivele purtabile, ci chiar telefoanele.

Google, schimbări pe telefoanele Android

Google mai face un pas pentru a concura cu Apple, care s-a dus deja destul de bine în direcția monitorizării sănătății utilizatorilor. Gigantul american pregătește noi funcții care vor monitoriza respiraţia și ritmul cardiac al unei persoane folosind camera telefonului.

E ca atunci când îți faci un selfie, doar că, dacă îndrepți telefonul spre tine, softul camerei frontale va măsura respirația prin detectarea micilor mișcări ale pieptului. Pentru instrumentul de ritm cardiac, plasarea unui deget deasupra obiectivului camerei din spate permite software-ului să analizeze modificările subtile de culoare ale pielii vârfului degetului.

Aceste modificări de culoare apar atunci când sângele curge din inimă către restul corpului. Funcțiile vor fi disponibile în aplicația Google Fit a companiei pentru exerciții fizice și fitness din luna martie.

Cum profiți de schimbări

Aceste noi funcții vor fi lansate mai întâi pe modelele Google Pixel, apoi şi pe alte telefoane Android în următoarele câteva luni. În timp ce caracteristicile biometrice sunt standard pe mai multe trackere de fitness, Google a spus că voia să pună la dispoziție aceste instrumente fără hardware suplimentar.

„Se pare că relativ puțini oameni din SUA, să nu mai vorbim de restul lumii, deţin de fapt articole purtabile. Așadar, unul dintre lucrurile pe care ne-am concentrat cu adevărat a fost încercarea de a-l obține pe cel mai ubicuu dispozitiv disponibil, care este, desigur, telefonul mobil” – a spus Jack Po, manager de produs pentru Google Health.

Este, cum spuneam, încă un pas prin care Google vrea să concurese cu Fitbit. Americanii au încheiat procedura de achiziție a Fitbit, o tranzacție de 2,1 miliarde de dolari care a fost supusă controlului antitrust din întreaga lume.

Autoritățile de reglementare s-au temut că datele biometrice ale utilizatorilor Fitbit ar consolida și mai mult poziţia liderului Google în publicitatea digitală, cea bazată pe algoritmii meniți să identifice cât mai multe particularități ale unui utilizator.

Cât va costa o mașină Tesla în Bitcoin atunci când compania va accepta plata în criptomonede

Iată cât va costa o mașină Tesla în Bitcoin atunci când compania va accepta plata în criptomonede

Compania Tesla a anunțat de curând că a cumpărat Bitcoin în valoare de 1,5 miliarde de dolari, iar CEO-ul Elon Musk spune că în curând ar putea accepta Bitcoin ca metodă de plată pentru mașinile sale electrice.

Asta conferă o încredere ridicată în această criptomonedă, care oricum se bucura de o cotație imensă pe piață, la 33.000 de dolari pentru un Bitcoin. După acest anunț, prețul a crescut cu încă 10.000 de dolari, la un record istoric de peste 45.000 de dolari. Totuși, întrebarea acum este „cât ar putea costa o mașină Tesla dacă vei plăti în Bitcoin?”.

Tesla va accepta Bitcoin ca metodă de plată

Conform Decrypt, această strategie a companiei Tesla va duce la o creștere a vânzărilor de mașini. Mulți dintre cei care au intrat în domeniul criptomonedelor vor încerca începe să cumpere produse în schimbul acestora, pentru a ajuta la legitimizarea în opinia publică a acestei metode de plată.

Atât timp cât există produse reale care pot fi cumpărate cu Bitcoin, acestea se vor vinde. Mulți oameni implicați în acest domeniu au ajuns multimilionari peste noapte, iar o tesla nu ar fi atât de scumpă în comparație cu averea pe care o dețin în monede virtuale.

De exemplu, Tesla a cumpărat această cantitate de Bitcoin în special pentru a putea accepta moneda virtuală drept metodă de plată. Iar mașinile Tesla ar putea varia în preț între 1 BTC și 3,33 BTC, în funcție de model.

Mașinile Tesla par „ieftine” atunci când prețul este exprimat în criptomonede

În prezent, cea mai ieftină mașină Tesla, Model 3 în varianta Standard Range Plus, costă 37.990 dolari înainte de aplicarea taxelor în SUA. Asta înseamnă că poți cumpăra o mașină Tesla cu 1 Bitcoin odată ce aplici tot ce ai de plătit (taxe, transportul mașinii, acte, etc.).

Apoi Avem Model Y, modelul mai „de medie” și primul SUV compact al companiei. La 59.999 dolari, acesta costă cam 1,5 BTC, într-o versiune cu tracțiune integrală. De altfel, opțiunea Full Self-Driving este 0,25 BTC. Suma pare mai mică atunci când este exprimată în Bitcoin, întrucât ea costă de fapt 10.000 dolari.

Cybertruck, mașina care încă nu s-a lansat, dar care urmează să intre în producție anul acesta, vostă în varianta de top 79.999 dolari, adică puțin peste 2 BTC. Totuși, cea mai scumpă mașină Tesla, un Model S în varianta Plaid+, este listată la 149.999 dolari, fără taxe. Asta ar însemna cam 3,13 BTC, dar odată ce aplici toate taxele, ajungi undeva în jurul a 3,33 BTC. Pentru a rezerva o mașină Tesla, nu trebuie decât să depui 1.000 de dolari, adică 0,025 BTC.

Desigur, la aceste tranzacții se aplică și taxele de tranzacție, care sunt aplicate automat pentru orice schimb de Bitcoin, cât și taxele în vigoare din fiecare țară referitoare la venituri din criptomonede.

sursa: Decrypt

Rusia, acuzată că distorsionează semnalul GPS în regiunea Mării Negre

Rusia, acuzată că distorsionează semnalul GPS în regiunea Mării Negre

Sistemele de navigare folosite în regiunea Mării Negre dau uneori coordonate eronate, semnalul GPS cauzând abateri de la traseu pentru cei care se bazează pe această tehnologie pentru orientare.

În mod suspect, problemele tind să apară doar în apropierea anumitor obiective din aproprierea țărmului rusesc. Ar putea avea ceva de-a face cu un anumit palat recent mediatizat, zvonit a fi deținut de apropiații prețedintelui Putin?

De la începutul anului, pe canalele media occidentale au tot apărut titluri despre un palat construit la Marea Neagră, în apropierea orașului-stațiune Gelendzhik, despre care activistul de opoziție Alexei Navalny a susținut că a fost construit pentru președintele rus Vladimir Putin. Kremlinul a respins acuzațiile, un apropiat al președintelui Putin anunțând că deține complexul pe care intenționează să-l transforme în hotel.

Cert este că semnalele sateliților de poziționare globală par a fi interferate sau distorsionate, mulți observatori susținând că Rusia folosește tehnici spoofing pentru a arunca pe trasee eronate eventualii curioși dornici să viziteze obiective precum „Palatul lui Putin”.

semnalul GPS

Cum poate fi falsificat semnalul GPS

Spoofing-ul poate afecta orice sistem de poziționare prin satelit, inclusiv Sistemul Global de Poziționare al SUA (GPS), GLONASS din Rusia sau Galileo din UE.

Practic, cu ajutorul unui dispozitiv special conceput sunt replicate semnalele pentru uz public transmise în mod normal de sateliți aflați pe orbita Pământului. Dacă semnalele sunt transmise la o frecvență mai mare decât cele trimise de obicei de sateliți, acestea pot suprascrie datele de pe dispozitivele de navigație de pe pământ. Astfel, posesorul unui dispozitiv de falsificare poate manipula coordonatele interpretate pe sistemele de navigație.

Din motive de siguranță, astfel de tehnici sunt de obicei strict interzise, ​​cu excepția cazului în care există o urgență. Spre exemplu, forțele de securitate ale statului ar putea să le folosească pentru a preveni un anumit pericol. Cert este că un astfel de dispozitiv capabil să falsifice semnalul GPS poate fi procurat cu doar câteva sute de dolari.

semnalul GPS

Din fericire, nu există indicii privind distorsionarea la scară largă a sistemelor de poziționare globală, anomaliile fiind raportate îndeosebi în largul Mării Negre, afectând unii operatori maritimi care își desfășoară activitatea în zona Novorossiysk (unul dintre cele mai mari porturi de adâncime din Rusia) și în apropierea stațiunii Soci, unde Vladimir Putin își are reședința oficială de vară.

Facebook interzice articolele și postările anti-vaccin de pe platforma sa

Facebook interzice articolele și postările anti-vaccin de pe platforma sa

Facebook se luptă de câțiva ani buni deja cu fenomenul fake news și cu diverse tipuri de abuzuri care pot avea loc pe platforma sa.

În același timp, în urma evenimentelor din ultima perioadă din SUA, a desemnat chiar și anumite grupări online precum Q Anon drept nepotrivite pentru rețeaua sa de socializare. Următoarea țintă pentru inițiativa de „curățenie” a Facebook este curentul anti-vaccinist, iar postările care se încadrează în această categorie vor fi șterse fără drept de apel.

Facebook va lua măsuri în special împotriva grupurilor și paginilor care dezinformează

Facebook a publicat o listă extinsă de subiecte referitoare la pandemia de COVID-19 care nu sunt acceptate pe platforma sa. Este vorba desigur despre orice discuție care contestă faptul că vaccinurile nu sunt eficiente împotriva acestei boli (sau altor boli pentru care sunt create), despre originile virusului COVID-19, sau despre efectele adverse nedovedite ale vaccinurilor.

Orice postare care include informații despre subiectele de mai jos ar putea fi oricând șterse de pe Facebook, iar autorul sancționat cu blocarea accesului la cont sau imposibilitatea de a publica materiale noi:

  • COVID 19 este creat în laborator
  • Vaccinurile de orice fel nu sunt eficiente în prevenirea bolilor
  • Este mai sigur să te îmbolnăvești decât să faci un vaccin
  • Vaccinurile sunt periculoase, toxice sau creează autism

Facebook spune că va începe prin aplicarea de sancțiuni în special în grupuri, pe pagini și pe conturi care distribuie astfel de conținut, iar cei care vor posta astfel de conținut în mod repetat vor avea conturile dezactivate, fie că sunt pagini sau utilizatori.

Ce este important de reținut este însă faptul că aceste restricții vor fi impuse doar pe perioada pandemiei de COVID-19. Aceste reguli vor dispărea cel mai probabil după ce urgența medicală globală va fi declarată rezolvată. Asta înseamnă că anti-vacciniștii vor avea probleme pe platforma Facebook în perioada următoare, însă nu vor fi complet interziși în viitor.

sursa: The Verge

Foto Thailandezii se întind în sicrie, cu flori pe piept, pentru a scăpa de stresul din pandemie și a câștiga mai mulți bani

New Year's Eve Coffin Resurrection Ceremony at Thai Temple
Thailandezii merg în temple unde participă la „false înmormântări” pentru a „renaște” la o viață mai bună. Foto: Profimedia Images

Într-un templu de la periferia oraşului Bangkok, participanţii la un ritual zilnic strâng în mâini un buchet cu flori şi se întind într-un sicriu, cu un cearceaf tras deasupra lor, în timp ce călugării cântă, relatează Reuters.

Peste o sută de persoane pe zi merg la templul Wat Bangna Nai din capitala thailandeză pentru a participa la ceremonie, în speranţa că le va îmbunătăţi starea materială sau că le va oferi un nou început, transmite Agerpres.

În cazul unora din ei, viaţa grea din timpul pandemiei a făcut ca ritualul să capete o importanţă şi mai mare.

„Trebuie să recunosc că sunt stresat zilele acestea pentru că am un venit mai mic din cauza pandemiei şi sunt sigur că toată lumea de aici simte la fel”, a declarat Nutsarang Sihard, proprietarul în vârstă de 52 de ani al unui stand cu mâncare, care a luat parte la ceremonie.

Doritorii plătesc 100 de baht (3,3 dolari) pentru florile, lumânările şi îmbrăcămintea care fac parte din ceremonie.

Ei urmează instrucţiunile călugărilor, stând aşezaţi iniţial într-un sicriu cu capul îndreptat spre vest, direcţia în care sunt îngropate persoanele decedate, apoi se întorc invers, ceea ce simbolizează renaşterea.

„Am simţit că renasc, am revenit la viaţă şi am devenit o persoană nou㔑, a spus Nutsarang.

O altă persoană care a luat parte la ceremonie, Chonlathit Nimimenwai, în vârstă de 23 de ani, a declarat că a participat deoarece o ghicitoare i-a spus că viaţa ei era în pericol.

„M-a făcut să mă simt stresată. De aceea sunt aici astăzi, pentru că vreau să mă simt mai bine”, a spus tânăra citată de Reuters.

Numeroase temple din Thailanda organizează evenimente similare, iar Prakru Prapath Waranukij, un călugăr care a susţinut ceremonia, a declarat că în pofida faptului că ritualul a fost criticat online, după părerea sa este important ca lumea să mediteze la moarte.

„Le reaminteşte oamenilor că într-o zi vom muri, de aceea trebuie să fim atenţi la modul în care ne trăim viaţa”, a explicat Prakru.

Cine este „președinte de rezervă” în SUA? Pasionat de Batman, senatorul Patrick Leahy este a treia persoană în ordinea succesiunii

patrick leahy in the dark knight
Senatorul Patrick Leahy în scena din „The Dark Night” în care Joker îl amenință cu cuțitul Foto: captură YouTube Roll Call

Patrick Leahy, în vârstă de 80 de ani, este președintele pro tempore al Senatului SUA. El este a treia persoană în ordinea succesiunii la Casa Albă, în cazul în care președintele Joe Biden, în vârstă de 78 de ani, nu și-ar mai putea exercita funcția.

Prima, în ordinea succesiunii, este vicepreședintele Kamala Harris, în vârstă de 56 de ani, care este și președinte al Senatului.

În cazul în care nici ea nu ar putea suplini funcția de președinte, atunci acest rol îi revine speaker-ului Camerei Reprezentanților, Nancy Pelosi. Iar Patrick Leahy, președinte pro tempore al Senatului, ar fi al treilea în ordinea succesiunii. 

În Statele Unite, președintele pro tempore al Senatului este desemnat în general senatorul partidului majoritar care, fără întrerupere, are cele mai multe mandate de senator. Este o tradiție urmată din 1890. Această funcție i-a revenit acum lui Patrick Leahy. El ar urma să asigure interimatul funcției prezidențiale, în cazul în care nici Nancy Pelosi n-ar putea să-l exercite.

Patrick Leahy și Nancy Pelosi sunt născuți în același an, 1940, la cinci zile diferență.

Atacurile din 11 septembrie 2001 au relansat discuțiile despre ordinea succesiunii la Președinție

Problema succesiunii unui președinte în funcție se pune în cazul în care acesta nu își mai poate îndeplini atribuțiile, moare, demisionează sau este destituit. Ordinea succesiunii arată că funcția trece la vicepreședinte, dar dacă și funcția de vicepreședinte devine vacantă în același timp, atunci prerogativele trec la președintele Camerei Reprezentanților, apoi la președintele pro tempore al Senatului și urmează, în ordinea succesiunii, membri ai Cabinetului (secretarul de stat, secretarul trezoreriei, șeful Pentagonului, procurorul general etc.), în funcție de eligibilitate. 

Considerat în general, până la sfârșitul secolului XX, un subiect clar lămurit în mai multe articole din Constituția americană, atacurile teroriste din 11 septembrie 2011 au arătat că pot să existe scenarii în care mai multe persoane din ordinea succesiunii să fie puse în imposibilitatea de a-și mai exercita atribuțiile. 

În anii care au urmat atacurilor, au început ample discuții pe această temă în Congres, în rândul specialiștilor, dar și dezbateri publice despre cum ar putea fi continuată activitatea guvernului în cazul unei calamități care ar lovi simultan administrația prezidențială și Congresul. Nici industria filmului nu a stat departe de astfel de scenarii și serialul „Designated Survivor” (Președinte de rezervă) este deja binecunoscut și în România. Aceste discuții nu s-au încheiat încă.

Un think tank non-politic, Comisia pentru Continuarea Guvernării (Continuity of Government Commission), a elaborat trei rapoarte (în 2003, 2009 și 2011), concentrându-se asupra ambiguităților și limitărilor din actuala legislație și făcând recomandări pentru amendarea legislației referitoare la legile de succesiune a funcției prezidențiale.

Cine este senatorul Patrick Leahy și ce îneamnă președinte pro tempore

„A trăi tot timpul în lumea reală ar putea deveni cam enervant”, spunea senatorul Patrick Leahy în 2008, vorbind despre pasiunea lui pentru eroul de benzi desenate Batman. De-a lungul întregii sale cariere politice, care l-a adus în sferele înalte ale puterii americane, pasiunea pentru Batman nu l-a părăsit niciodată. De altfel, senatorul democrat care reprezintă statul Vermont, din nord-estul SUA, a apărut și pe ecrane în mai multe filme inspirate din universul acestui super-erou.

patrick leahy
Senatorul democrat de Vermont Patrick Leahy este președintele pro tempore al Senatului SUA și ar fi a treia persoană în ordinea succesiunii la Președinția SUA Foto: Profimedia

Patrick Leahy a fost ales prima dată în Senatul american în 1974. Avea atunci numai 34 de ani și era cel mai tânăr senator ales vreodată din statul Vermont. Mai mult, era primul senator nerepublican ales din 1856 în acest stat, efect direct al scandalului Watergate în care fusese implicat președintele republican Richard Nixon. 

Aproape o jumătate de secol mai târziu, Leahy este încă senator și este decanul instituției, în termeni de longevitate politică. Este la al optulea mandat (mandatul de senator are șase ani în SUA). Asta îl face să ocupe postul de președinte pro tempore al Senatului. El este cel care prezidează ședințele importante ale camerei superioare în absența Kamalei Harris, cea care prin funcția pe care o ocupă este și președinte al Senatului, fără să fi fost aleasă ca senator.

Președintele pro tempore al Senatului SUA este al doilea cel mai înalt oficial al camerei superioare a Congresului. El îndeplinește funcția de președinte al Senatului în absența vicepreședintelui SUA, care nu vine în Senat decât atunci când sunt voturi foarte importante. 

Patrick Leahy este fan Batman și a apărut în cinci filme ale seriei

Patrick Leahy, fost procuror, s-a poziționat de-a lungul carierei politice mai degrabă la stânga eșichierului politic american. A susținut generalizarea asigurărilor de boală și căsătoriile homosexuale. Pe site-ul său, senatorul scrie despre accesul la educație pentru toți, protecția mediului, energiile regenerabile, dar și despre apărare sau politica externă a Statelor Unite.

În 2001, după atacurile din 11 septembrie, Leahy a fost unul dintre cei doi senatori SUA care au fost vizați de atacurile cu antrax din cauza cărora au murit cinci oameni.

Pasiunea sa pentru Batman s-a intersectat cu propria traiectorie politică. Una dintre cauzele pentru care a militat ani de zile a fost interzicerea minelor antipersonal, iar pentru a sensibiliza în legătură cu această problemă s-a folosit de Batman.  În 1996, a colaborat cu editura americană DC Comics pentru a crea o bandă desenată în care super-eroii să atragă atenția asupra pericolelor acestui tip de muniție. Cartea s-a numit Batman. Death of Innocents: the Horror of Landmines (Batman. Moartea nevinovaților: Oroarea minelor antipersonal).  „Voi trimite un exemplar la fiecare dintre birourile senatorilor”, a promis Patrick Leahy într-un interviu. 

L-a descoperit pe super-eroul său preferat la mijlocul anilor 1940. La acea vreme, Patrick Leahy avea 4 ani și tocmai primise primul său permis de bibliotecă. Petrecea ore în șir studiind revistele cu benzi desenate și a făcut o pasiune de-o viață pentru citit, așa cum mărturisea el însuși în prefața unei cărți despre Batman, publicate în 2019, „Detective Comics: 80 Years of Batman”. 

În benzile desenate, Batman este foarte bogat și nu dispune de puteri extraordinare, dar triumfă grație calităților sale de detectiv și inteligenței sale, adică recurge la competențele sale, la știință și dă dovadă de raționalitate, își argumenta Patrick Leahy pasiunea pentru Batman. 

De-a lungul anilor, Patrick Leahy a avut el însuși scurte apariții în cinci filme inspirate din universul Batman. De obicei, jucând chiar roluri de politician. Prestația cea mai remarcabilă a avut-o însă în 2008, potrivit CNN, când a apărut în „The Dark Knight”. Într-o scurtă secvență, are de-a face cu principalul dușman al lui Batman, Joker.

Acesta din urmă, jucat de regretatul Heath Ledger, îl apucă de gât și își ține cuțitul foarte aproape de fața senatorului, în timp ce camera de filmat strânge planul pentru a se concentra asupra privirii îngrozite a lui Patrick Leahy. Scena a fost văzută de zeci de milioane de spectatori, iar filmul a avut încasări de peste 820 de milioane de euro în box-office. „M-a speriat de moarte, când a venit cu cuțitul la mine, n-a trebuit să mă prefac”, a declarat senatorul.

Încasările care i-au revenit pentru acest rol, ca și pentru celelalte, le-a donat bibliotecii Kellogg-Hubbard din Montpelier, acolo unde a descoperit universul super-eroului său.

Patrick Leahy, spitalizat pentru scurt timp după ce a prezidat ședința de deschidere a procesului împotriva lui Donald Trump

Senatorul Patrick Leahy a prezidat marți ședința de deschidere în Senat a celui de-al doilea proces împotriva fostului președinte Donald Trump. La câteva ore după aceea nu s-a simțit bine și a fost dus la spital, din precauție. A fost examinat, i s-au făcut analize și s-a întors ulterior acasă, cu atât mai mult cu cât soția sa este asistentă medicală, potrivit CNN.

Patrick Leahy terminase de prezidat, la Washington, cu o voce obosită, depunerea jurământului de către senatorii care vor servi ca juraţi în cursul procesului prevăzut să înceapă la 9 februarie. Fostul preşedinte Donald Trump este acuzat de incitare la violenţă în asaltul asupra Capitoliului din 6 ianuarie.

Democraţii dispun de o infimă majoritate în Senat, de 50 de senatori, printre care Patrick Leahy, contra 50 de mandate ale republicanilor. În cazul egalităţii cu prilejul unui vot, vicepreşedinta democrată Kamala Harris poate vota şi departaja votul.

Pentru condamnarea lui Donald Trump, însă, democraţii ar avea nevoie de 17 voturi din partea republicanilor, un număr care pare dificil, dacă nu imposibil, de atins. Chiar dacă violenţele de la 6 ianuarie au provocat o mare nelinişte, inclusiv în rândul republicanilor, puţini sunt cei care sprijină public procesul.

Marţi, 45 din cei 50 de senatori republicani au susţinut o inţiativă pentru a încerca să blocheze procedura, motivând că se încalcă Constituţia dacă Senatul judecă un fost preşedinte. 

Senatul SUA a decis că punerea sub acuzare a lui Trump e constituțională. Procedura continuă cu ajutorul a 6 republicani

Second Impeachment Trial Of Donald J. Trump Begins In Senate
Senatul SUA a stabilit că procesul de acuzare al lui Donald Trump, după ce și-a încheiat mandatul, este constituțional. Foto: Getty Images

Senatul Statelor Unite a început marţi (ora locală 13:00) al doilea proces de impeachment al fostului preşedinte Donald Trump.

Acesta a fost inculpat de Camera Reprezentanţilor pentru „instigare la insurecţie”, în legătură cu asaltul fanilor săi asupra Capitoliului, în data de 6 ianuarie. Procesul a început cu un moment de reculegere în memoria victimelor. Este nevoie de o majoritate de două treimi pentru condamnare: 67 de voturi.

UPDATE

Senatorul Bill Cassidy, un republican din Louisiana, a fost singurul senator republican care și-a schimbat votul în privința constituționalității procesului de acuzare a fostului președinte Donald Trump.

Cassidy votase anterior în favoarea moțiunii republicanului Rand Paul care spunea că procesul, după ce Trump și-a părăsit funcția, este neconstituțional.

Într-o declarație pentru CNN, Cassidy a spus că a auzit o “declarație foarte bună la deschidere” de către cei care conduc acuzarea.

El a afirmat că au avut “argumente foarte bune” în privința întrebării de constituționalitate și că a vrut să audă din partea celeilalte tabere.

“Întotdeauna am spus că voi aborda asta cu o minte deschisă și că voi asculta ambele părți ca un jurat imparțial”, a precizat Cassidy.

Anterior votului privind constituționalitatea procesului, avocatul fostului preşedinte republican, David Schoen, a pledat că este „o instrumentalizare politică a procedurii de punere sub acuzare” şi va „diviza”, transmite AFP.

„Acest proces va deschide noi răni adânci în naţiune, deoarece mulţi americani îl văd drept ceea ce este în realitate: o încercare a unui grup de politicieni de a-l elimina pe Donald Trump din politică şi de a priva de voturile lor 74 de milioane de alegători”, a adăugat el, potrivit Agerpres.

„Aceste elite şi-au bătut joc de ei timp de patru ani”, „nu le-a plăcut rezultatul alegerilor din 2016”, a asigurat Schoen, recurgând la un argument folosit des de Trump.

UPDATE

O majoritate a senatorilor au spus că procesul de impeachment împotriva fostului președintele Donald Trump este constituțional, în ciuda unor cereri ale republicanilor de a nu lua în considerare procedurile, potrivit CNN.

Votul a fost 56 “pentru” față de 44 “împotrivă”. Era nevoie de o majoritate simplă pentru a continua.

Cei șase senatori republicani care au votat sunt: Bill Cassidy, Susan Collins, Lisa Murkowski, Mitt Romney, Ben Sasse, Pat Toomey.

Aleşii democraţi au susţinut că Senatul are dreptul de a pune sub acuzare un fost oficial pentru comiterea de ilegalităţi, transmite dpa, citat de Agerpres.

„Timp de secole, opinia predominantă a fost că foştii oficiali sunt supuşi procedurii de punere sub acuzare”, a argumentat David Cicilline, senator democrat de Rhode Island, adăugând că Donald Trump rămâne o ameninţare la adresa democraţiei chiar şi după ce a părăsit funcţia.

„Acest proces are o dimensiune personală”, a declarat Jamie Raskin. „Sper să amintească Americii în ce măsură democraţie este o chestiune personală”. Pe 5 ianuarie, congresmanul democrat îşi înmormântase fiul în vârstă de 25 de ani, care s-a sinucis din cauza depresiei. Pe 6 ianuarie, el îşi invitase fiica şi ginerele fetei mai mari, care doreau să îi fie alături în aceste momente dificile, să îl însoţească la Congres, unde Raskin urma să participe la certificarea victoriei lui Joe Biden în alegerile prezidenţiale.

Congresmanul democrat de Maryland, care conduce acuzarea, a descris momentele în care fiica şi ginerele său, aflaţi în clădirea Capitolului în timpul asaltului din 6 ianuarie, s-au temut pentru vieţile lor. „Tinerii mei s-au ascuns sub un birou pentru a trimite ultimele SMS-uri şi a-şi lua la revedere în şoaptă la telefon. Credeau că vor muri”, a relatat Raskin.

„În jurul meu oamenii îşi strigau soţiile şi soţii, pe cei dragi, pentru a-şi lua rămas bun. Membrii Congresului îşi scoteau insignele de congresmeni pentru a nu putea fi identificaţi de mulţime în timp ce încercau să fugă din calea violenţelor”, a declarat Raskin în lacrimi.

„Au murit oameni în acea zi. Ofiţerii s-au trezit cu leziuni la cap şi la creier. Unii oameni au rămas fără ochi. Un ofiţer a suferit un infarct iar un altul şi-a pierdut trei degete în acea zi. Doi ofiţeri s-au sinucis. Senatori, acesta nu poate fi viitorul nostru”, a adăugat Raskin.

UPDATE

Dosarul de acuzare împotriva lui Donald Trump se bazează pe „fapte concrete şi solide”, a declarat congresmanul şi procurorul democrat Jamie Raskin, care a difuzat încă de la începutul procesului din Senat un montaj video, relatează AFP.

Alesul democrat, un fost profesor de drept, a promis să evite „lecţiile lungi” plictisitoare şi a proiectat un film de mai multe minute, în care a inclus extrase din declaraţiile inflamatorii ale lui Donald Trump din faţa susţinătorilor săi, adunaţi pe 6 ianuarie la Washington, şi scene cu violenţele produse cu prilejul asaltului asupra Capitoliului.

Liderul majorităţii democrate din senat, Chuck Schumer, a caracterizat faptele reţinute împotriva lui Trump drept „cele mai grave acuzaţii aduse în istoria americană unui preşedinte al SUA”, potrivit Agerpres.

Jamie Raskin, care conduce acuzarea, a spus că preşedinţii ar crea o „excepţie din ianuarie” care le-ar permite să încalce legea cu impunitate în ultima lună de mandat dacă senatorii nu îl vor găsi vinovat pe Trump, relatează Reuters.

„Excepţia din ianuarie este o invitaţie la cel mai grav coşmar al părinţilor fondatori… Riscăm să permitem ca 6 ianuarie să devină viitorul nostru”, a mai spus el la proces.

Un al doilea proces de punere sub acuzare este fără precedent în istoria SUA, însă este puţin probabil să-l condamne pe fostul lider de la Casa Albă pentru responsabilitatea sa în atacul unor susţinători de-ai săi asupra Capitoliului din Washington, relatează Agerpres citând mai multe agenții internaționale.

Cei 100 de senatori vor juca rolul de juraţi. Conform înţelegerii încheiate luni între liderii celor două formaţiuni din Senat, democratul Chuck Schumer şi republicanul Mitch McConnell, prima zi este dedicată dezbaterii juridice, urmând a se evalua dacă acest proces este constituţional.

Pentru avocaţii săi, Donald Trump nu poate fi judecat în cadrul procedurii de destituire pentru că el deja nu mai este în funcţie. Democraţii răspund că un astfel de proces are ca scop să-l facă pe Trump neeligibil şi să transmită un mesaj de descurajare viitorilor preşedinţi care ar putea încerca să urmeze exemplul lui Trump

Fiecare tabără are două ore la dispoziţie pentru a-şi prezenta argumentele, iar apoi senatorii vor vota asupra constituţionalităţii demersului, decizând astfel dacă doresc continuarea procesului. Democraţii deţin controlul în Senat, deci este puţin probabil ca procesul să se oprească aici.

Ce spun experții despre legalitatea procesului

Majoritatea experţilor în Constituţie sunt de părere că procesul este legitim – chiar dacă nu se poate încheia cu destituirea lui Trump – pentru că evaluează fapte care s-au produs atunci când republicanul era încă preşedinte.

„Nu există o ‘excepţie pentru ianuarie’ în Constituţie, care să le permită preşedinţilor să abuzeze de putere în ultimele zile (de mandat) fără a da socoteală”, au apreciat cei nouă congresmeni democraţi, desemnaţi procurori în procesul de impeachment, într-un document datat 8 februarie.

Însă într-un vot asemănător care a avut loc la 26 ianuarie, doar cinci din cei 50 de republicani din Senat au votat în favoarea constituţionalităţii procesului, ceea ce anticipează o achitare a lui Trump, dat fiind că este nevoie ca, în afară de cei 50 de congresmeni democraţi, cel puţin 17 congresmeni republicani să voteze în favoarea condamnării lui Trump.

Ce se întâmplă dacă procesul este declarat constituțional

Odată ce Senatul decide că procesul este constituţional, lucru pentru care este nevoie de o majoritate simplă, procesul politic va fi reluat miercuri, la ora locală 12:00 (17:00 GMT), cu expunerea faptelor şi cu pledoariile „procurorilor” şi avocaţilor lui Trump. Procesul de „impeachment” va continua apoi în fiecare zi, cu excepţia zilei de sâmbătă, la cererea unui avocat evreu al lui Trump, şi va fi reluat duminică, cu perspectiva de a se finaliza săptămâna viitoare în cazul în care nu vor fi convocaţi martori.

Se preconizează ca miercuri să înceapă pledoariile „procurorilor” democraţi – în număr de nouă – şi care îşi vor prezenta cazul pe o durată nu mai mare de 16 ore şi în maximum două sesiuni de lucru. Pentru apărarea fostului mandatar republican este alocat acelaşi timp şi sunt stabilite aceleaşi condiţii.

Potrivit presei americane, aleşii democraţi, conduşi de Jamie Raskin, ar urma să prezinte numeroase înregistrări pentru a le demonstra senatorilor violenţa atacului asupra Capitoliului, dar şi discursul incendiar al preşedintelui rostit cu puţin timp înaintea asaltului asupra clădirii Congresului SUA.

La rândul lor, avocaţii lui Trump ar putea prezenta discursuri virulente ale unor aleşi democraţi, argumentând că libertatea de exprimare protejează astfel de declaraţii.

Avocaţii lui Trump s-au agăţat de faptul că acesta nu mai este în funcție şi l-au transformat în principalul pilon al apărării, argumentând că nu este constituţional ca un fost preşedinte care nu se mai află la Casa Albă să fie supus unui proces politic.

„I se cere Senatului să facă un lucru absolut ridicol: să judece un cetăţean privat într-un proces menit să-l înlăture dintr-o funcţie pe care deja nu o mai ocupă”, au declarat luni cei trei avocaţi care îl reprezintă pe Trump – Bruce Castor, David Schoen şi Michael van der Veen.

Într-un amplu document de 78 de pagini, avocaţii au cerut respingerea procesului împotriva lui Trump, considerându-l „teatru politic pur” din partea democraţilor, şi au calificat drept „absurdă” acuzaţia că fostul preşedinte a incitat la asaltul asupra Capitoliului.

Luni, 15 februarie, va fi rândul senatorilor să se pronunţe. Aleşii vor avea patru ore la dispoziţie pentru a formula întrebări în scris celor două părţi care vor lua din nou cuvântul – timp de o oră fiecare – pentru a cere sau a contesta convocarea unor martori sau probe suplimentare. Senatorii vor tranşa această chestiune printr-un vot cu majoritate simplă.

Însă, deşi în cadrul procesului se poate vota pentru convocarea de martori sau pentru prezentarea de dovezi suplimentare, acest scenariu pare în prezent destul de incert, dat fiind că ar prelungi un proces pe care atât democraţii, cât şi republicanii îl vor încheiat cât mai repede cu putinţă.

De altfel, potrivit negocierilor preliminare, este de aşteptat ca procesul să dureze între o săptămână şi maximum 10 zile. Atât democraţii, cât şi republicanii sunt interesaţi de un „impeachment” fulger: primii vor să termine cât mai repede cu procesul pentru a se putea concentra pe priorităţile noului preşedinte, democratul Joe Biden, iar ultimii pentru că se tem de consecinţele unei dezbateri prelungite pe tema acţiunilor polemice ale lui Trump.

Când va fi dat verdictul

Dacă aleşii sunt de acord să treacă la ultima etapă a procesului, acuzarea va avea două ore la dispoziţie pentru a-şi expune rechizitoriul, iar apărarea, tot două ore pentru a răspunde acuzaţiilor. Apoi, senatorii se pot retrage pentru scurt timp pentru a delibera şi a da un verdict.

Potrivit Constituţiei, este nevoie de o majoritate de două treimi, adică 67 de aleşi, pentru ca Donald Trump să fie declarat vinovat, prag care pare foarte greu de atins. Dacă totuşi va fi găsit vinovat, senatorii vor trebui apoi să se pronunţe prin vot, fiind necesară tot o majoritate simplă, pentru a decide dacă îi interzic lui Trump să mai deţină vreodată o funcţie publică.

De ce este un proces fără precedent

Procesul va intra în istorie din două motive: pentru că va face din Trump primul preşedinte american pus sub acuzare de două ori (după cel organizat anul trecut pe tema presiunilor făcute de miliardarul american asupra Ucrainei), şi pentru că niciodată până acum nu s-a mai întâmplat să fie supus unui „impeachment” un preşedinte care şi-a încheiat mandatul.

Cine sunt protagoniștii procesului de punere sub acuzare

Donald Trump – acuzatul

Republicanul Donald Trump va intra în istorie ca primul preşedinte american care va fi supus de două ori procedurii de ”impeachment” şi primul fost preşedinte care este pus sub acuzare după încheierea mandatului.

Trump, care la 5 februarie 2020 a fost achitat de un Senat cu o majoritate republicană de acuzaţiile de abuz de putere şi obstrucţionare a Congresului, în cadrul primului său proces de „impeachment” pe tema presiunilor asupra Ucrainei, este acuzat acum de „incitare la insurecţie” pentru asaltul asupra Capitoliului din 6 ianuarie, soldat cu cinci morţi.

Avocaţii lui Trump, care şi-a încheiat mandatul de preşedinte pe 20 ianuarie, după ce a pierdut alegerile din 3 noiembrie în faţa lui Joe Biden, au respins recent o cerere formulată de democraţi pentru ca acesta să depună mărturie în procesul său de punere sub acuzare din Senat, calificând invitaţia drept o simplă încercare de a atrage atenţia opiniei publice.

Patrick J. Leahy – „arbitrul”

Senatorul democrat Patrick J. Leahy, din Vermont, va fi cel care va prezida actuala procedură de „impeachment”, spre deosebire de primul proces, prezidat de preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, judecătorul John Roberts: motivul este că Trump nu se mai află la Casa Albă.

Potrivit Constituţiei SUA, procesele politice împotriva şefului statului trebuie prezidate de preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, însă în cazul proceselor împotriva altor oficialităţi Leahy a susţinut că „din punct de vedere istoric preşedintele pro tempore” al Senatului este cel care prezidează.

„Preşedintele pro tempore” este decanul de vârstă al partidului care controlează Senatul, motiv pentru care Leahy, în vârstă de 80 de ani şi care a fost ales pentru prima dată în 1974, exercită această responsabilitate de când democraţii au obţinut majoritatea în camera superioară a Congresului SUA în ianuarie.

Jamie Raskin – „şeful procurorilor”

Congresmanul democrat Jamie Raskin, din Maryland, va conduce echipa de „procurori” în acest proces. Raskin a declarat pentru cotidianul The Washington Post că fiul său Tommy, care s-a sinucis cu o săptămână înainte de asaltul asupra Capitoliului, reprezintă sursa sa de inspiraţie.

„Sunt profesor de drept constituţional. Nu am de gând ca, după ce mi-am pierdut fiul la sfârşitul lui 2020, să-mi pierd ţara şi republica în 2021. Nu se va întâmpla!”, a declarat Raskin, explicându-şi hotărârea de a conduce echipa acuzării.

Licenţiat în drept la Harvard, profesor de drept timp de mai bine de 25 de ani şi autor al mai multor cărţi, Raskin a luat deja primele măsuri în calitate de „şef al procurorilor”, când a cerut ca Trump să depună mărturie sub jurământ înainte sau în timpul procesului din Senat, solicitare respinsă de fostul preşedinte.

Bruce L. Castor şi David Schoen – apărarea

„Biroul celui de-al 45-lea preşedinte”, creat după ce Trump şi-a încheiat mandatul la 20 ianuarie, a anunţat că avocaţii David Schoen şi Bruce L. Castor îl vor reprezenta pe fostul preşedinte.

Castor a fost procuror districtual în comitatul Montgomery, statul Pensylvania. Anterior, a fost procuror şi procuror interimar al acestui stat.

Postul CNN a relatat că, în 2005, în calitate de procuror districtual, Castor a refuzat să-l pună sub acuzare pe comediantul Bill Cosby, după ce femeia care l-a dat în judecată, canadianca Andrea Constand, l-a acuzat că o atinsese într-un mod nepotrivit. Castor a decis cu acel prilej că „nu există suficiente probe credibile şi admisibile”.

Totuşi, în 2018, Cosby a fost judecat şi condamnat pentru că a drogat-o şi a agresat-o sexual pe Constand în locuinţa sa, în 2004. Constand l-a dat în judecată pe Castor în 2015, acuzându-l că i-a subminat credibilitatea, dar cei doi au ajuns anul trecut la o înţelegere în afara tribunalului.

În ceea ce-l priveşte, Schoen este implicat în „cazuri complexe civile şi penale în tribunale de primă instanţă şi de apel”, potrivit paginii sale de internet. La capitolul experienţă, Schoen menţionează că „a pledat într-o gamă largă de cazuri penale”, care au tratat chestiuni precum şantaj, crimă organizată sau infracţiuni de copyright, şi subliniază „accentul deosebit” pe apărarea cazurilor financiare.

Schoen, care a făcut parte din echipa de avocaţi a lui Roger Stone, prieten şi fost consilier al lui Trump căruia fostul preşedinte i-a comutat pedeapsa înainte de a-şi încheia mandatul, s-a întâlnit în închisoare cu Jeffrey Epstein, magnatul acuzat de trafic sexual, cu câteva zile înainte de moartea acestuia, în august 2019, calificată drept sinucidere de către autorităţi.

Chuck Schumer şi Mitch McConnell – oamenii politici

Chuck Schumer, liderul majorităţii democrate din Senat, a anticipat un proces just, care va avansa „relativ repede”, pentru că legiuitorii „au multe de făcut”.

Mitch McConnell este liderul minorităţii republicane, formaţiune care – cu excepţia unor republicani precum Mitt Romney, Lisa Murkowski, Susan Collins, Pat Toomey şi Ben Sasse, care susţin procesul de „impeachment” – a strâns rândurile în jurul argumentului potrivit căruia Senatul nu are jurisdicţie pentru a-l judeca pe Trump, dat fiind că acesta este acum un simplu cetăţean.